Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Moldova
Chișinău 2014
Investiţiile reprezintă suportul material al dezvoltării economico-sociale a întreprinderii sau la
nivel de țară. Ele stau la baza suplinirii, diversificării şi
creşterii calitative a tuturor factorilor de producţie În acest context investiţiile reprezintă
elementul decisiv al creşterii economice, al promovării factorilor intensivi, calitativi şi de
eficienţă.
La baza deciziei de a efectua invesții va sta analiza riscului aferent investitiei. În acest context ,
riscul este o problemă relaționată cu procesul de luare a deciziilor . Circumstanțele riscurilor în
afaceri nu există ca elemente obiective , ci sunt construite de către participanții la viața
economică ( statul , agenții economici, consumatorii, concurenții etc ) care iau decizii.
O abordare a riscului presupune privirea acestuia din două puncte de vedere . Primul se
concentrează asupra evenimentelor nedorite care pot aduce pierderi . De exemplu atunci cînd
o societate comercială se lansează într- o activitate riscantă, managerii urmăresc
identificarea factorilor care pot influența negativ activitatea respectivă. Această abordare
exclusivistă care se focalizează asupra evenimentelor nedorite se numește perspectiva riscului
pur.
Al doilea punct de vedere al abordării riscului se referă la obținerea informațiilor necesare luării
unei decizii corecte . Cînd o decizie este luată în condiții de ignoranță, aceasta este o decizie
riscantă și poate duce la eșec . Iar în cazul unei decizii fundamentate , bazate pe informații
complete și corecte , aceasta este mai puțin riscantă, iar șansele de succes în implementarea ei
sunt mai mari.
Deci, noţiunea de climat investiţional este abordată ca sistem de factori şi premise economice,
politice, instituţionale şi de drept, precum şi amplitudinea de acţiune a acestora, capabili să
intervină în procesul de realizare a investiţiilor, modificînd comportamentul investiţional spre
stimulare sau destimulare şi reflectînd nivelul de atractivitate al unei ţări (ramuri, zone, regiuni)
pentru alocarea investiţiilor.
Precizând aceste aspecte, menţionăm că climatul investiţional poate fi tratat ca condiţii generale,
atât cele prezente (favorabile şi nefavorabile), cît şi cele viitoare (riscuri sau oportunităţi), care
încurajează sau descurajează alocarea investiţiilor în afaceri.
Climatul investiţional al unei ţări este determinat de valorile unui şir de parametri care reflectă
imaginea integrală a ţării, capacitatea acesteia în vederea asimilării investiţiilor, riscurile aferente
procesului investiţional etc.
politică,
instituţională,
de infrastructură,
legislativă,
culturală etc.
Pentru a sistematiza factorii determinanţi ai climatului investiţional vom prezenta câteva criterii
de clasificare mai semnificative, întâlnite în literatura de specialitate.
factorii de natură fiscală (calitatea sistemului fiscal, presiunea fiscală, politica fiscală)
Factori de natură politică : factorii situaţiei politice interne (structura socială, cadrul
instituţional, personalităţile, mecanismele de control); factorii situaţiei politice externe
(instabilitatea politicii regionale, importanţa geopolitică, apartenenţa la o grupare politică).
În cazul în care investitorii potenţiali iau decizia de plasare a capitalurilor sale în cadrul
economiei unei ţări este importantă analiza oportunităţilor investiţionale de care vor
putea beneficia în desfăşurarea activităţii sale antreprenoriale. Cunoaşterea oportunităţilor
investiţionale constituie un punct forte pentru planificarea activităţii sale economice şi din start îi
permite investitorului conturarea unor prognoze vis-a-vis de viitorii parteneri de afaceri, despre
posibilităţile de extindere teritorială prin penetrarea pe noi pieţe de desfacere, prin selectarea
ramurii atractive etc. Oportunităţile investiţionale existente sunt determinate de influenţa
factorilor de contribuţie de natură economică, tehnică, juridică şi financiară.
Cu toate acestea, în comparaţie cu alte ţări din regiune, climatul investiţional nu este un atu
pentru R. Moldova. Despre aceasta vorbesc atât poziţia Moldovei în rating-urile internaţionale
cât şi comparaţia directă performanţelor privind atragerea ISD dintre ţări. Moldova se
poziţionează pe ultimul loc în Europa la indicatorii de atragere a ISD.
Astfel, reticenţa investitorilor străini de a investiţii în economia RM este explicate şi de alţi
autori prin instabilitatea politică şi lipsa condiţiilor favorabile pentru realizarea activităţii de
business:
Concluzii indirecte referitoare la atractivitatea climatului investiţional pentru investitorii
străini putem face şi pe baza analizei unor indicatori relativi, cum ar fi evoluţia investiţiilor în
active pe termen lung , în comparaţie cu cea a ISD . Analizând datele din tabelul respectiv, se
poate observa că creşterea ISD, practic, nu alimentează majorarea investiţiilor în active pe
termen lung , ceea ce înseamnă că investiţiile în active pe termen lung se realizează în cea mai
mare parte din surse locale. Cauzele acestui fenomen se regăsesc în mare parte, după părerea
noastră, în climatul investiţional insuficient de atractiv, care nu oferă siguranţă pe termen lung
investitorilor străini. O parte importantă a ISD este orientată spre sectoarele neproductive ale
economiei, care nu necesită investiţii mari în capital fi x şi au perioade mai mici de recuperare.
Dacă CV ≤10 % -risc mic; CV = ( 10%-25 % ) – risc mediu; CV= ≥25 –risc sporit.
Concluzie: rezultatul acestei analiza demonstrează un nivel de risc mediu , iar acest rezultat se
explică prin fluctuația sumelor investite și anume remarcăm că în anul 2009 investițiile au
Scăzut foarte mult față de anul precedent cu circa 7101,2 milioane lei .
Doing Business: Republica Moldova a urcat 5 poziții în topul Băncii Mondiale
privind mediul de afaceri
Republica Moldova se situează pe locul 78 în clasamentul țărilor care au cel mai favorabil mediu
de afaceri potrivit raportului anual „Doing Business 2014” , realizat de Banca Mondială.
Cel mai bine, țara noastră stă la capitolul obținerea unui credit (locul 13) și înregistrarea unei
proprietăţi (locul 19). Cel mai prost, Republica Moldova stă la capitolul eliberarea unui permis
de construcție (locul 174). Pentru a-l obține, o persoană trebuie să treacă prin 26 de proceduri
legale, într-o perioadă de timp de 291 de zile. De asemenea, în țara noastră este dificil să obții
conectarea la electricitate (locul 161), după 7 proceduri trecute în 140 de zile.
Concluzie : Identificarea riscurilor este una din funcțiile decisive în procesul de gestiune a
riscurilor. Cu cît numărul de riscuri identificate este mai mare cu atît numărul de riscuri
gestionate este mai mare și , respectiv probabilitatea de succes este mai mare .
Bibliogarfie :