UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA ȘTIINȚE ECONOMICE

CATEDRA BUSINESS ȘI ADMINISTRARE

Referat cu tema - Factorii de risc în contextul

manifestării riscului investițional în Republica

Moldova

la disciplina - Gestiunea riscurilor antreprenoriale

Chișinău 2014
 Investiţiile reprezintă suportul material al dezvoltării economico-sociale a întreprinderii sau la
nivel de țară. Ele stau la baza suplinirii, diversificării şi
creşterii calitative a tuturor factorilor de producţie În acest context investiţiile reprezintă
elementul decisiv al creşterii economice, al promovării factorilor intensivi, calitativi şi de
eficienţă.

La baza deciziei de a efectua invesții va sta analiza riscului aferent investitiei. În acest context ,
riscul este o problemă relaționată cu procesul de luare a deciziilor . Circumstanțele riscurilor în
afaceri nu există ca elemente obiective , ci sunt construite de către participanții la viața
economică ( statul , agenții economici, consumatorii, concurenții etc ) care iau decizii.

O abordare a riscului presupune privirea acestuia din două puncte de vedere . Primul se
concentrează asupra evenimentelor nedorite care pot aduce pierderi . De exemplu atunci cînd
o societate comercială se lansează într- o activitate riscantă, managerii urmăresc
identificarea factorilor care pot influența negativ activitatea respectivă. Această abordare
exclusivistă care se focalizează asupra evenimentelor nedorite se numește perspectiva riscului
pur.

Al doilea punct de vedere al abordării riscului se referă la obținerea informațiilor necesare luării
unei decizii corecte . Cînd o decizie este luată în condiții de ignoranță, aceasta este o decizie
riscantă și poate duce la eșec . Iar în cazul unei decizii fundamentate , bazate pe informații
complete și corecte , aceasta este mai puțin riscantă, iar șansele de succes în implementarea ei
sunt mai mari.

Concepţii privind climatul investiţional

Noţiunea de climat investiţional reflectă nivelul de atractivitate a unei ţări (ramuri, zone, regiuni)
pentru alocarea investiţiilor. În ştiinţa economică noţiunea de „climat investiţional” se află încă
în proces de constituire. De obicei, prin climatul investiţional se subînţelege totalitatea factorilor
politici, social-economici, financiari, socio-culturali, organizatorici, juridici şi geografici, care
sunt prezenţi, într-o ţară sau alta, şi care atrag sau resping capitalul străini.

Contextul macroeconomic care favorizează atragerea investiţiilor, numit generic „climat

investiţional”, este o noţiune foarte complexă, fiind determinat de un mix de
elemente interdependente, ce includ:

 stabilitatea politică şi cea macroeconomică pe termen lung;

 stabilitatea şi supremaţia legislaţiei;

 independenţa justiţiei pentru a asigura drepturile investitorilor;

 reguli clare şi nediscriminatorii privind activitatea economică (implicit cea investiţională);

 dezvoltarea infrastructurii de afaceri, inclusiv serviciile financiare, juridice etc., precum şi

alte elemente, printre care nu mai puţin importante fiind:

 accesul la pieţele de desfacere şi la resurse (umane, naturale, tehnologice, etc.);

 transparenţa în activitatea organelor de stat cu funcţii de reglementare şi control;

 încrederea în mediul de afaceri etc.

Deci, noţiunea de climat investiţional este abordată ca sistem de factori şi premise economice,
politice, instituţionale şi de drept, precum şi amplitudinea de acţiune a acestora, capabili să
intervină în procesul de realizare a investiţiilor, modificînd comportamentul investiţional spre
stimulare sau destimulare şi reflectînd nivelul de atractivitate al unei ţări (ramuri, zone, regiuni)
pentru alocarea investiţiilor.

În literatura de specialitate şi în publicistica economică nu există o linie de demarcare clară

între conceptul de climat de afaceri (de antreprenoriat) şi cel de climat de
investiţii (investiţional). În majoritatea cazurilor, ele sunt utilizate ca sinonime deşi, aparent,
climatul de investiţii ar trebui să se raporteze la climatul de afaceri ca parte la întreg. Dar,
deoarece investiţia reprezintă esenţa oricărei afaceri, iar scopul final al unui proiect de
investiţie ca şi al oricărei afaceri este obţinerea profitului, vom tinde spre utilizarea cu sens
identic al celor două concepte.

Precizând aceste aspecte, menţionăm că climatul investiţional poate fi tratat ca condiţii generale,
atât cele prezente (favorabile şi nefavorabile), cît şi cele viitoare (riscuri sau oportunităţi), care
încurajează sau descurajează alocarea investiţiilor în afaceri.

Factori determinanţi ai climatul investiţional

Climatul investiţional al unei ţări este determinat de valorile unui şir de parametri care reflectă
imaginea integrală a ţării, capacitatea acesteia în vederea asimilării investiţiilor, riscurile aferente
procesului investiţional etc.

Condiţiile date se formează sub incidenţa unor factori de origine:

 economică,

 politică,

 instituţională,

 de infrastructură,

 legislativă,

 culturală etc.

Pentru a sistematiza factorii determinanţi ai climatului investiţional vom prezenta câteva criterii
de clasificare mai semnificative, întâlnite în literatura de specialitate.

Conform nivelului de manifestare:

Factorii nivelului macroeconomic :

factorii stabilităţii economice (situaţia bugetară, starea balanţei de plăţi, datoria publică,
inclusiv cea externă);

factorii de evaluare redaţi prin preţuri (inflaţia, dobânda, cursul valutar);

factorii politici şi sociali ( tensiunea etnica , legea și ordinea , responsabilitatea democratica ,

stabilitatea politică, nivelul corupţiei şi a criminalităţii, nivelul de previziune a situaţiei politice,
şomajul, nivelul calităţii vieţii);

factorii de natură fiscală (calitatea sistemului fiscal, presiunea fiscală, politica fiscală)

factori determinanţi ai infrastructurii de piaţă (nivelul de dezvoltare a sistemului bancar şi a

altor instituţii financiare, starea instituţiilor pieţei valorilor mobiliare);

factori ce determină cadrul legislativ (calitatea cadrului legislativ, nivelul de previziune a

modificărilor cadrului juridic, stabilitatea legislaţiei , stabilitatea şi calitatea cadrului juridic;
nivelul de criminalitate şi corupţie;).

Factorii nivelului microeconomic:

factori psihologici (cultura investiţională; preferinţe individuale ale investitorilor în materie de
plasament, bazate pe cunoaşterea anumitor domenii de activitate, pe existenţa oportunităţilor de
investiţii; aversiunea faţă de risc a investitorilor; instincte);

factori economici şi financiari (situaţia financiară a întreprinderii, rentabilitatea unităţii

economice, mobilitatea întreprinderii, rentabilităţile scontate a investiţiilor reale, existenţa
surselor de finanţare a investiţiilor, accesibilitatea la surse externe de finanţare, posibilitatea de
dezinvestiţii);

factorii ce determină conjunctura pieţei (consumatorii, furnizorii, amplasamentul,

concurenţii);

factorii administrativi (calitatea managerului şi a echipei de gestiune: capacitatea de a organiza

afaceri, de a evalua perspectivele investiţionale, existenţa experienţei etc.).

Conform naturii sale:

Factori de natură economică : politica macroeconomică; strategia comercială; nivelul şi modul

de implicare a statului; modul de formare a preţurilor; priorităţile în investiţii; instabilitatea
economică regională etc.

Factori de natură politică : factorii situaţiei politice interne (structura socială, cadrul
instituţional, personalităţile, mecanismele de control); factorii situaţiei politice externe
(instabilitatea politicii regionale, importanţa geopolitică, apartenenţa la o grupare politică).

În cazul în care investitorii potenţiali iau decizia de plasare a capitalurilor sale în cadrul
economiei unei ţări este importantă analiza oportunităţilor investiţionale de care vor
putea beneficia în desfăşurarea activităţii sale antreprenoriale. Cunoaşterea oportunităţilor
investiţionale constituie un punct forte pentru planificarea activităţii sale economice şi din start îi
permite investitorului conturarea unor prognoze vis-a-vis de viitorii parteneri de afaceri, despre
posibilităţile de extindere teritorială prin penetrarea pe noi pieţe de desfacere, prin selectarea
ramurii atractive etc. Oportunităţile investiţionale existente sunt determinate de influenţa
factorilor de contribuţie de natură economică, tehnică, juridică şi financiară.

Aspectele economice care vor fi analizate de investitor sunt :

 Cucerirea unui segment de piaţă, evitînd barierele tarifare şi netarifare;

 Folosirea unor materii prime, a forţei de muncă şi a altor resurse existente în ţara în care
investeşte, fără a face cheltuieli suplimentare de transport, cheltuieli cu pregătirea forţei de
muncă etc.;
 Lărgirea pieţei de desfacere a produsului finit - intrarea cu produse finite nu doar pe piaţa
ţării în care s-a investit ci şi posibilităţile de export pe pieţele cu potenţial de consum mare
ale ţărilor vecine.
 Posibilitate de accesare facilă a pieţei de împrumut şi nivelul ratei dobînzii la credite oferite;
 Tempourile inflaţioniste etc.
Aspectele tehnice şi tehnologice cuprind următoarele:
 Posibilităţi de implantare a noilor întreprinderi, noilor utilaje, soluţiilor tehnologice şi
organizatorice de vîrf;
 Amplificarea folosirii capacităţilor de producţie existente;
 Fabricarea noilor produse sub noua marcă, mai cunoscută pe piaţa internaţională;
 Gradul de absorbţie a „know-how”-urilor;
 Posibilitate de individualizare a produsului fabricat;
 Metode manageriale de înaltă eficacitate;
 Posibilitatea de creare a unor zone industriale în regiunile mai slab dezvoltate a ţării etc.
Aspectele juridice includ:
 Stabilitatea sistemului legal;
 Transparenţa legislaţiei;
 Gradul de concordanţă şi complimentare a legilor, regulamentelor şi hotărîrilor luate;
 Posibilităţi de evitare a legislaţiei;
 Gradul de complexitate a practicii de apel şi arbitraj;
 Procedura de expropriere, în cele mai dese cazuri realizată prin metoda naţionalizării;
 Posibilitatea de repatriere a proprietăţii şi a capitalului etc.
Aspectele financiare ce prezintă interes pentru decizia investitorului sunt :
 Avantajele financiare sub forma dividendelor pe care poate să le repartizeze în totalitate sau
în anumite proporţii, conform legislaţiei ţării în care a investit;
 Posibilitatea de a transfera total sau parţial beneficiile obţinute în urma activităţii sale
investiţionale;
 Avantaje fiscale sub forma reducerilor şi scutirilor de impozite, taxe vamale ;
 Avantaje monetare în privinţa schimbului valutar şi lipsa restricţiilor în acest domeniu etc.;

Analiza SWOT a Climatului investiţional al RM

Părţile tari: Oportunităţi:

Amplasarea geografică avantajoasă a ţării Politica statului orientată spre integrarea

Presiunea fi scală redusă (una dintre cele Europeană
mai mici din Europa); Nivelul ridicat actual al consumului
Viitorul statut de ţară vecină cu Uniunea şi perspectiva menţinerii acestuia pe piaţa
Europeană internă şi pieţele principalelor parteneri
Notorietatea produselor moldoveneşti pe comerciali
pieţele în dezvoltare din regiune Deetatizarea patrimoniului public prin
Condiţiile climaterice favorabile pentru diverse forme, inclusiv în baza
dezvoltarea mai multor tipuri de producere parteneriatului-public-
şi servicii privat
Mediul de afaceri bilingv (român şi rus) Piaţa de capital în dezvoltare
Stabilitate macroeconomică Existenţa stimulentelor pentru investitori -
Factorii de producere relativ ieftini în zonele economice libere
comparaţie cu alte ţări din regiune Existenţa unui regim stimulator pentru
Existenţa potenţialului de cercetare- dezvoltarea sferei de cercetare-dezvoltare
dezvoltare Premisele pentru apariţia noilor instituţii şi
Sistemul bancar dezvoltat instrumente financiare
Existenţa preferinţelor comerciale oferite de Accesul fără taxe vamale pe piaţa Uniunii
Uniunea Europeană Europene în baza preferinţelor oferite de
Existenţa acordurilor de liber schimb cu Comisia Europeană
statele C.S.I. Accesul fără taxe vamale pe piaţa ţărilor
Existenţa acordurilor de liber schimb cu din Europa de Sud-
statele Europei de Sud - Est Est în baza acordului
Existenţa acordurilor bilaterale privind multilateral de comerţ liber CEFTA
promovarea si protejarea reciproca a Accesul fără taxe vamale pe pieţele
investiţiilor statelor-
membre ale CSI în baza acordurilor de
liber schimb

Părţile vulnerabile: Constrîngeri:

Insuficienţa resurselor materiale, inclusiv a Creşterea preţurilor la resursele energetice

celor naturale Epuizarea surselor de finanţare locală a
Influenţa considerabilă a factorilor externi investiţiilor
asupra economiei naţionale Prezenţa impedimentelor de ordin
Dependenţa mare de importul de resurse administrativ în atragerea investiţiilor
energetice Competiţia regională sporită în domeniul
Creşterea deficitului de forţă de muncă atragerii investiţiilor
calificată Posibilităţile reduse ale statului în
Nivelul insuficient de dezvoltare a pieţei domeniul
financiare (asigurările, piaţa valorilor finanţării investiţiilor în infrastructură
mobiliare) Concurenţa acerbă pe pieţele de desfacere
Prezenţa disproporţiilor regionale majore externe pentru produsele moldoveneşti
Nivelul insuficient de dezvoltare tradiţionale
a transferului tehnologic Existenţa măsurilor protecţioniste pe
Infrastructura slab dezvoltată pieţele de desfacere externe
Competitivitatea joasă a producţiei Menţinerea în regiune a proceselor
Infrastructura calităţii subdezvoltată migraţiei de muncă
Echipament uzat din punct de vedere fizic şi Eventuale conflicte , revolte sociale
moral şi tehnologii depăşite
Ratele dobînzilor înalte la creditele bancare
şi oferirea creditelor preponderent pe o
durată scurtă de timp
Diversificarea slabă a pieţelor de desfacere
Dezvoltarea insuficientă a servicilor de
consultanţă şi informaţionale în domeniul
atragerii investiţiilor şi promovării
exporturilor
implementarea practică a legislaţiei,
aplicarea adecvată şi eficientă a acesteia
rămâne o problemă majoră;
• Intervenţiile guvernamentale active,
influenţa mare a politicii asupra sferei
economice, acţiunile cu caracter represiv ale
organelor statului, inclusive asupra unor
investitori străini;
• Emigrarea masivă a forţei de muncă;
• Birocraţia generală, protecţionismul şi
corupţia.

Cu toate acestea, în comparaţie cu alte ţări din regiune, climatul investiţional nu este un atu
pentru R. Moldova. Despre aceasta vorbesc atât poziţia Moldovei în rating-urile internaţionale
cât şi comparaţia directă performanţelor privind atragerea ISD dintre ţări. Moldova se
poziţionează pe ultimul loc în Europa la indicatorii de atragere a ISD.
Astfel, reticenţa investitorilor străini de a investiţii în economia RM este explicate şi de alţi
autori prin instabilitatea politică şi lipsa condiţiilor favorabile pentru realizarea activităţii de
business:
Concluzii indirecte referitoare la atractivitatea climatului investiţional pentru investitorii
străini putem face şi pe baza analizei unor indicatori relativi, cum ar fi evoluţia investiţiilor în
active pe termen lung , în comparaţie cu cea a ISD . Analizând datele din tabelul respectiv, se
poate observa că creşterea ISD, practic, nu alimentează majorarea investiţiilor în active pe
termen lung , ceea ce înseamnă că investiţiile în active pe termen lung se realizează în cea mai
mare parte din surse locale. Cauzele acestui fenomen se regăsesc în mare parte, după părerea
noastră, în climatul investiţional insuficient de atractiv, care nu oferă siguranţă pe termen lung
investitorilor străini. O parte importantă a ISD este orientată spre sectoarele neproductive ale
economiei, care nu necesită investiţii mari în capital fi x şi au perioade mai mici de recuperare.

Investiții in active pe termen lung , pe surse de finanțare, milioane lei. Tabelul 1

2005 2006 20007 2008 2009 2010 2011 2012
Investitii in active 7796,5 11012,3 15335,8 18224,8 11123,6 13804,8 16449,5 16601,4
material pe
termen lung total
Din care finanțate 413,4 853,5 1610,3 1778,6 734,2 703,4 775,9 1223,7
din contul
bugetului de stat
Bugetelor 353,9 589,1 414,1 534,3 356,0 518,5 727,2 549,7
unităților
administrativ-
teritoriale
Mijloacelor 4501,6 5820,71 7499,2 9101,4 5683,3 7331,9 9664,3 9492,3
proprii ale
întreprinderilor
Mijloacelor 168,4 196,3 212,8 274,0 365,9 305,4 483,4 419,9
populației
Mijloacelor 1440,0 2088,3 3097,8 3727,3 2418,3 2506,6 1299,3 1347,3
investitorilor
străini
Altor susrse 919,4 1464,4 2501,6 2809,2 1565,9 2439,0 3499,4 3568,5
Sursa : Biroul Național de Statistică

Evoluția investițiilor în active pe termen lung în dependență de sursa de finanțare .

diagrama 1

total investitii, milioane lei

20000
18000
16000
14000 mijloacele proprii ale
întreprinderilor, milioane lei
12000
10000
8000 mijloacele investitorilor
străini, milioane lei
6000
4000
2000 alte surse( bugetul de stat,
0 bugetul unităților
anul anul anul anul anul anul anul anul administrativ teritoriale,
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 mijloacele populației și alte
surse) , milioane lei .
Elaborat de autor în baza tabelului 1

Analiza prin metoda statistică

A investițiilor totale perioada 2005-2012
∑𝑋 110348,7
Xmediu = = = 13793,6 milioane lei
𝑛 8
∑(𝑋𝑖−𝑋𝑚𝑒𝑑𝑖𝑢)2
Varianța ∞2 =( 7796.5 − 13793,6 )2 + ( 11012,3 − 13793,6 )2 + ( 15335.8 −
𝑛
13793,6 )2 + ( 18224,8 − 13793,6 )2 + ( 11123,6 − 13793,6 )2 + ( 13804,8 − 13793,6)2 + (16449,5 −
13793,6)2 + (16601,4 − 13793,6)2 = (−5997,1)2 + (−2781,3)2 + (1542,2)2 + (4431,2)2 + (2670,0)2 +

(11,2)2 + (2655,9)2 + (2807,8)2 =87781323,44⁄8 =10972665,4 milioane lei

Deviația Standard ∞ = √∞2 =√10972665,4 =3312,5 milioane lei
∞ 3312,5
Coeficientul de variație CV= 𝑋 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑢 = 13793,6 = 0,240

Dacă CV ≤10 % -risc mic; CV = ( 10%-25 % ) – risc mediu; CV= ≥25 –risc sporit.
Concluzie: rezultatul acestei analiza demonstrează un nivel de risc mediu , iar acest rezultat se
explică prin fluctuația sumelor investite și anume remarcăm că în anul 2009 investițiile au
Scăzut foarte mult față de anul precedent cu circa 7101,2 milioane lei .
Doing Business: Republica Moldova a urcat 5 poziții în topul Băncii Mondiale
privind mediul de afaceri
Republica Moldova se situează pe locul 78 în clasamentul țărilor care au cel mai favorabil mediu
de afaceri potrivit raportului anual „Doing Business 2014” , realizat de Banca Mondială.
Cel mai bine, țara noastră stă la capitolul obținerea unui credit (locul 13) și înregistrarea unei
proprietăţi (locul 19). Cel mai prost, Republica Moldova stă la capitolul eliberarea unui permis
de construcție (locul 174). Pentru a-l obține, o persoană trebuie să treacă prin 26 de proceduri
legale, într-o perioadă de timp de 291 de zile. De asemenea, în țara noastră este dificil să obții
conectarea la electricitate (locul 161), după 7 proceduri trecute în 140 de zile.

Concluzie : Identificarea riscurilor este una din funcțiile decisive în procesul de gestiune a

riscurilor. Cu cît numărul de riscuri identificate este mai mare cu atît numărul de riscuri
gestionate este mai mare și , respectiv probabilitatea de succes este mai mare .

Bibliogarfie :

1. Nicolae Verejan .Managementul riscurilor în afaceri.Ed. Evrica. Chișinău 2011

2. Ciocoi Nadia Carmen. Managementul riscurilor în afaceri și proiecte . Ed. ASE.
București 2006
3. Biroul Național de Statistică.
4. Articole publicate de Ministerului Economiei.