Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Mediul include toate elementele exogene firmei, de natură economică, tehnică, politică,
demografică, culturală, ştiinţifică, organizatorică, juridică, psihosociologică, educaţională şi
ecologică care influenţează stabilirea obiectivelor, obţinerea resurselor, adoptarea şi aplicarea
deciziilor.
Mediul general
Delimitarea precisă a mediului general de cel specific este dificilă deoarece graniţa dintre ele
este în continuă schimbare. Ceea ce la un moment dat este apreciată ca influenţă generală,
indirectă, poate deveni apoi influenţă specifică, directă şi imediată. Ca regulă, totuşi, firmele
pot influenţa mediul lor specific mai mult decât pe cel general şi factorii locali mai mult decât
pe cei naţionali sau internaţionali. Importantă în această problemă rămâne însă dimensiunea
firmei. Firmele mari, multinaţionale pot influenţa politica şi economia naţională şi chiar cea
internaţională. Este important de înţeles că factorii mediului general şi specific cât şi ai
mediului în general nu acţionează separat şi de sine stătător ca nişte uriaşe sisteme închise
ermetic.
1. Economia
Firmele sunt puternic influenţate de tipul de sistem economic în care funcţionează. Există
două tipuri de economii în lume care reprezintă şi extremele teoretice ale organizării
economiei: economia planificată (de comandă) şi economia liberă (capitalistă).
2. Guvernul
Există în literatura de specialitate o grupare realizată de Grove a principalelor zone în care
guvernul intervine în economie aşa cum este redată mai jos:
a. guvernul ca reglementator: - protecţia consumatorilor; - protecţia salariaţilor prin numărul
orelor de muncă şi a salariilor; - controlul monopolurilor; - controlul furnizorilor de utilităţi
(telefonie, energie electrică, etc.).
b. guvernul ca promotor: - asigurarea instruirii şi educaţiei; - furnizarea de finanţe, subvenţii
şi subsidii; - protecţia industriei naţionale prin tarife şi cote; - promovarea cercetării.
c. guvernul ca întreprinzător: - angajări în sectorul public; - corporaţii publice; -
achiziţionarea de materiale şi servicii.
d. guvernul ca planificator: - politica fiscală de impozite directe şi indirecte; - politica
monetară şi de creditare; - planificarea regională.
3. Legislaţia
Legile formează şi o parte a cadrului specific în care funcţionează firmele neexercitând doar
influenţe generale. Legile conţin reglementări care constrâng, conduc sau protejează firmele şi
oferă mijloacele de rezolvare a conflictelor şi diferendelor care apar. Deoarece cuprind cele
mai multe aspecte ale vieţii personale şi de organizaţie, existenţa unui sistem legislativ
cunoscut care să fie aplicat consecvent şi imparţial este condiţia şi caracteristica principală a
unei societăţi stabile.
4. Ecologia
Este un domeniu relativ recent intrat în atenţia publică dar care influenţează deja puternic
funcţionarea firmelor în special a celor producătoare de bunuri economice. Este un consens în
lume referitor la faptul că problemele de mediu vor face subiectul dezbaterilor politice şi vor
influenţa conştiinţa publică în viitorul imediat Aspectele legate de poluarea apelor şi a aerului,
distrugerea pădurilor şi a habitatelor, încălzirea globului, distrugerea stratului de ozon,
dispariţia unor plante şi animale constituie una din cele mai grave şi alarmante probleme cu
care se confruntă lumea la acest început de mileniu.
6. Politica externă
Economia fiecărei ţări este interconectată la sistemul economic mondial prin schimburile care
au loc între ţări dar şi prin influenţele reciproce. Această interdependenţă se manifestă pe toate
pieţele naţionale de la cea a materiilor prime, capitalului sau piaţa muncii până la piaţa
financiară
A. Mediul specific
Mediul specific este acela care influenţează şi poate fi influenţat de organizaţii direct şi
imediat. Factorii mediului specific acţionează separat dar cel mai adesea influenţa este
comună şi se manifestă în diferite combinaţii ale factorilor.
1. Piaţa
Toate organizaţiile există şi funcţionează în scopul furnizării de bunuri şi servicii care să
satisfacă necesităţile, trebuinţele şi aşteptările beneficiarilor sau clienţilor acestora. Această
afirmaţie este valabilă atât pentru organizaţiile de tipul instituţiilor (şcoli, spitale, primării) cât
şi pentru cele de tip comercial (firme sau companii). Pentru a satisface clientela organizaţiile
trebuie să identifice nevoile acesteia. Procesul prin care se identifică şi anticipează aceste
nevoi este cunoscut sub numele de marketing.
2. Finanţele
Pentru a putea funcţiona orice organizaţie are nevoie de bani respectiv de resurse financiare.
Firmele, spre deosebire de instituţii, trebuie să-şi procure în totalitate capitalurile necesare
desfăşurării proceselor economice.
3. Tehnologia
În conceptul de tehnologie sunt cuprinse maşinile şi echipamentele, metodele şi îndemânarea
cu care sunt utilizate acestea în scopul obţinerii bunurilor economice prin consumuri de
materii prime şi materiale, cu ajutorul proceselor de producţie.
4. Concurenţa
Economia de piaţă se caracterizează prin existenţa într-o formă sau alta, a concurenţei dintre
operatorii economici. Cea mai evidentă formă a concurenţei este cea în care producătorii unui
anumit bun economic se întrec între ei pentru a vinde acel bun într-o cantitate cât mai mare.
5. Personal şi sindicate
Pentru a putea funcţiona orice organizaţie are nevoie de oameni, indiferent de nivelul său de
tehnologizare şi de domeniul în care acţionează. De aceea fiecare organizaţie are relaţii
directe cu mediul 103 pentru a putea recruta personalul cu pregătirea dorită.
6. Furnizorii
Una din relaţiile importante ale organizaţiei cu mediul o reprezintă relaţia cu furnizorii de
bunuri şi servicii deoarece acestea au o mare pondere în costuri. Din această cauză s-a
dezvoltat o ramură a managementului care gestionează această relaţie din perspectiva
planificării, cumpărării, transportului, depozitării şi utilizării materiilor prime şi materialelor