ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

Facultatea de Management

Cheltuieli publice pentru aciuni

economice,evoluie n perioada
1991-2011

Realizat de :
Moruzov Marian Claudiu
Nica Maria Alina
Nitulescu Dan
Ologeanu Cristian
Nascu Andrei

CUPRINS

CAPITOLUL I

Introducere

CAPITOLUL II

1. Precizari generale
2. Forme financiare oferite de stat
3. Evolutii
4. Structura cheltuielilor publice

CAPITOLUL III

Concluzii

CAPITOLUL I

Cheltuielile publice pentru actiuni economice reflecta functia statului de reglare a proceselor
economice si se realizeaza prin interventia acestuia, utiliznd forme si instrumente specifice.
Pentru o mare perioada de timp, cheltuielile publice pentru actiuni economice au fost alocate
ntreprinderilor de stat sau cu capital majoritar de stat, care s-au creat n anumite ramuri
1
strategice ce necesitau resurse financiare importante dar ofereau o rentabilitate mica.
In cadrul cheltuielilor publice un loc aparte ocupa cheltuielile privind activitatea
ecnomica.Aceaste cheltuieli sunt destinate finantarii regiilor autonome sau societatilor
comerciale cu capital de stat, privat sau mixt, fermierilor si altor mici intreprinzatori, sau vizeaza
actiuni sau obiective importante pentru fiecare tara. Cheltuielile publice pentru obiective si
actiuni economice reflecta functia statului de reglare a proceselor economice si se realizeaza prin
interventia acestuia, utilizand forme si instrumente specifice.
Interventia statului in activitatea ecnomica are numeroase justificari: inca din timpuri
stravechi se considera ca statul trebuia sa incurajeze prin toate mijloacele productia industriala si
exporturile pentru ca asa see va realiza imbogatirea natiunii.
Contrar acestor tendinte, in epoca liberal se treceau pe plan second preocuparile
interventioniste ale statului, considerandu-se ca ele nu se justifica decat in situatia slabiciunlor
pietei.Mai aproape de zilele noastre, adeptii teoriei Keynesiste considerau ca interventia statului
este indispensabila pentru a combate imperfectiunile pietei, pentru asigurarea redistribuirii
veniturilor si mai ales pentru a conduce economia la o crestere echilibrata si fara somaj. EI
sustineau ca mai intotdeauna dezechilibrul economic caracterizeaza dezvoltarea si statul trebuie
sa accepte responsabilitatea de a manevra nivelul cererii globale prin mijloace legate de politica
fiscal bugetara sau monetara.In mod direct bugetul cheltuielile bugetare trebui sa fie folosit
pentru a realiza echilibrulintern deorace cresterea activitatii economice datorata sporiri
cheltuielilor publice va conduce la cresterea veniturilor fiscal, va reduce somajul si va actiona
ndirect si asupra echilibrului extern, asupra balantei comerciale.In acelasi timp interventia
statului este critica, considerandu-se ca ea este ineficace, ca actiunile statului sunt contrare
2
actiunilor sectorului privat si au efecte nefavorabile.

CAPITOLUL II

1. Precizari generale

Definitie:
Cheltuielile publice exprim relaii economico-sociale n expresie bneasc care se manifest
ntre stat pe de-o parte i persoane fizice i juridice pe de alt parte, cu ocazia repartizrii i
utilizrii resurselor financiare ale statul ui n scopul ndeplinirii funciilor acestuia.
Manifestare :
Pli efectuate de stat din resurse mobilizate pe diferite ci pentru achiziii de bunuri sau
prestri de servicii necesare ndeplinirii obiectivelor politicii statului.
Cheltuielile publice neconsolidate:
1. cheltuieli publice ale administraiei publice centrale din fondurile bugetare i din
fondurile extrabugetare ;
2. cheltuielile colectivitilor locale (sau ale unitilor administrativ teritoriale);
3. cheltuieli finanate din fondurile asigurrilor sociale de stat ;
4. cheltuielile organismelor internaionale finanate din resursele publice naionale.
Cheltuieli publice consolidate :
Cheltuielile publice neconsolidate-Transferurile de resurse financiare ntre administraiile
publice .
Cheltuielile publice :la totalitatea cheltuielilor efectuate prin intermediul instituiilor publice
care se acoper fie de la buget, fie din fondurile extrabugetare, fie de la bugetul propriu al
instituiilor pe seama veniturilor obinute de aceasta (ex: salariile dasclilor, bursele studenilor).
Exemplu de venituri extrabugetare : taxele de scolarizare.
Exemplu de venituri proprii : chiria pe sala de spectacole

2. Forme financiare oferite de stat

Ajutoarele financiare ale statului catre intreprinderi se prezinta sub diverse forme;ele au fost
folosite de toate tarile cu economie de piata,dar locul si importanta acordata unei forme sau alteia
au variat in functie de tara,de perioada de timp si de conditiile economice, financiare si chiar
sociale din perioadele respective.
Formele ajutoarelor financiare ale statuui se pot clasifica in forme directe, clasice, de
interventie si ajutor, si forme indirecte, care au ca effect tot sprijinirea din punct de vedere
economic, social, a interprinderilo sau aunor producatori individuali, dar nu prin transferuri
banesti.
a)Principalele ajutiare financiare directe sunt:
1.subventiile;
2.investitiile;
3.imprumuturile cu dobanda subventionata;
4.ajutoarele financiare pentru difuzarea de informatii,studii de marketing,organizare de
expozitii;
5.avansurile rambursabile;
b)Din categoria ajutoarelor financiare indirecte,mentionam:
1.avanajle fiscal(cheltuieli financiare);
2.imprumuturile garantate de stat.

a)Ajutoare financiare directe

1.Subventiile reprezinta forma dcea mai utilizata si cea mai importanta a ajutorului financiar
direct al statului.In esenta subventia este un ajutor nerambursabil pe care statul il acorda
agentilor economici in dificultate, asigurandu-le fnctionarea in conditii incare activitatea lor este
ineficienta.Acest ajutor financiar este acordat unilateral si fara contraprestatie, dar conditionat si
are o afectatie special.Subventia are character discretionar si reprezinta o manifestare a puterii de
a cheltui a autoritatii publice bazate pe existenta unei comunitati de interese.
2.Investitiile reprezinta acele ajutoare financiare pe care statul de efectueaza pentru dezvolatre
sectorului public si a altor sectoare, aceste alocari pentru investitii se realizeaza ca avand ca
5

obectiv principal satisfacerea interesului general si nu numai criteriului obtinerii de profit, ele nu
au un caracter permanet ci se fac in functie de necesitatile de realizare d einvestitii cu importanta
deosebita pentru economia national.
3.Imprumuturi cu dobanda subventionala.Din bugetul de stat sau din alte fonduri special se
acorda intreprinderilor publice imprumuturi cu ocnditii avantajoase.
4.Ajutoare financiare de la buget pentru difuzarea de informatii,studii de marketing,organizare
de expozitii.Statul fiananteaza pe seama cheltuielilor bugetare o serie de actiuni de sprijinire
indirecta a exporturilor, pune la dispozittia exportatorilor asistenta tehnica de specialitate,
informatii, etc. .
5.Avansuri rambursabile: reprezinta o forma de ajutor financiar public prin care se acorda intre
20-50% din valoare necesara realizarii unor actiuni de prospectare si prezentare in strainatate a
unor produse noi.
b)Ajutoarelor financiare indirecte:
1.Avantajele fiscale sunt acordate de autoritatile publice diversilor agenti economici pentru a-I
ajuta,stimula,cointeresa. Au effect financiar asemanator cu subventiile sau alocatiile bugetare. De
fapt, reprezinta incasari fiscale la care statul renunta lasandu-le la dispozitie agentilor economici
2.Autoritatea publica intervine si ajuta intreprinderile din economie prin garantarea
imprumuturilor bancare alea acestora. In cazul in care beneficiarul unui imprumut garantat nu-si
onoreaza obligatia fata de creditorul sau statul e obligat sa efectueze rambursarea.

3. Evolutii

In decembrie 1999 a fost dat publicitatii Programul de baza de macrostabilizare si de dezvoltare

a Romaniei pana in anul 2002, prin care Guvernul, instalat in Palatul Victoriei dupa alegerile din
noiembrie 1999, se angaja sa stimuleze dezvoltarea economica, investitiile si crearea de noi
locuri de munca in sectorul privat prin reducerea poverii fiscale, iar pe linia cheltuielilor bugetare
sa promoveze o dezvoltare economica durabila, bazata pe: cresterea ponderii cheltuielilor pentru
invatamant si cercetare, ocrotirea sanatatii, cultura si arta, aparare nationala si ordine publica;
cresterea ponderii cheltuielilor bugetare pentru protectie sociala; reducerea semnificativa a
ponderii subventiilor in totalul cheltuielilor bugetare (cea mai mare parte a subventiilor se
prevedea sa serveasca pentru sectorul agricol si promovarea exporturilor); diminuarea ponderii
cheltuielilor de capital in totalul cheltuielilor bugetare (se preconiza ca acestea sa aiba ca
destinatie prioritara infrastructura, protectia mediului, invatamantul si ocrotirea sanatatii).

In ceea ce priveste evolutia veniturilor si cheltuielilor bugetare in perioada 1999-2002, aceasta

este prezentata in tabelul urmator:
Indicatori

1999

2000

2001

2002

PIB (mld. Lei )

252.925,
7

368.260,
7

521.735,
5

796.533,
7

VBGC (mld. Lei)

76.760,3

117.685,
3

178,870,
1

250.111,
8

CBGC (mld. Lei)

85.636,8

131.121,
6

189.267,
1

279.749,
6

Ponderea VBGC in PIB (%)

30,3

32,0

34,3

31.4

Ponderea CBGC in PIB (%)

33,9

35,6

36,3

35.1

Anul bugetar 2003 s-a derulat in conditiile unor evolutii macroeconomice care au
confirmat reluarea procesului de crestere economica, precum si debutul unor tendinte favorabile
in evolutia principalilor indicatori bugetari.
Cresterea economica a condus la majorarea incasarilor totale la bugetul general consolidat
fata de anul precedent in valori nominale, cu 100.606,6 miliarde lei, dar si ca procent din
produsul intern brut estimat pentru anul 2003 (+0,4%), in conditiile mentinerii veniturilor fiscale
ca procent din produsul intern brut, aproximativ la acelasi nivel cu cel din anul precedent
(29,6%). In cadrul veniturilor fiscale au scazut, ca pondere in produsul intern brut, impozitele
directe si au crescut veniturile din impozite indirecte, fenomen considerat ca fiind de natura sa
favorizeze acumularea.
Aceste evolutii au permis cresterea cheltuielilor totale cu 107.176,4 miliarde lei fata de anul
precedent, in conditiile in care deficitul bugetar a scazut de la 4,0% la 3,5% din produsul intern
brut estimat pe anul 2003. Cresterea s-a inregistrat, in principal, la cheltuielile din domeniul

social, respectiv invatamant (+0,3% din PIB), sanatate (+0,3%), asistenta sociala, alocatii pentru
copii, pensii (+0,6%).
Indicatori

2003

2004

2005

2006

PIB (mld. Lei RON)

116,7

151,4

189,1

238,7

VBGC (mld. Lei)

351.741,
1

448.821,
6

566.463,
1

706.997,
6

CBGC (mld. Lei)

389.320,
6

485.603,
8

610.232,
0

734.231,
7

Ponderea VBGC in PIB (%)

31,9

29,6

30

29,6

Ponderea CBGC in PIB (%)

33,7

32,1

32,3

30,7

Imprumuturi

0,07

0,04

0,15

0,10

Cheltuielile bugetului general consolidat au totalizat in anul 2003 - 390.316,8 miliarde

lei si prezinta un grad de realizare de 99,3% fata de programul anual.
O analiza comparativa privind evolutia acestora, atrage atentia asupra mentinerii greutatii
lor specifice in produsul intern brut in 2003-2004, evidentiind totodata modificarile structurale
intervenite in distributia economica a acestora in anul bugetar 2004. Una dintre acestea se refera
la diminuarea ponderii cheltuielilor cu dobanzile la datoria publica (inregistrandu-se astfel cel
mai redus procent din ultimii patru ani), respectiv 11,6%, scaderea fata de anul precedent a
ponderii cheltuielilor de personal (cu 0,6 puncte procentuale) si cresterea cheltuielilor materiale
(cu 0,9 puncte procentuale). De notat ca, cheltuielile de personal ale bugetelor locale au crescut
de 5,6 ori fata de anul precedent, ca urmare a transferarii platii salariilor din invatamantul
preuniversitar in sarcina autoritatilor administratiei publice locale.
Este de remarcat cresterea cu aproape un punct procentual fata de anul 2003, a ponderii
cheltuielilor de capital in total cheltuieli bugetare(9,38 %), acestea fiind finantate, in principal
din credite externe (37,3%), bugetul de stat (25,7%) si de la bugetele locale (26%).

Transferurile , reprezentand plati catre alte sectoare, detin cea mai mare pondere in total
cheltuieli, in anul 2001 prezentand chiar o crestere cu doua puncte procentuale fata de anul
precedent.
Categorii de cheltuieli
CHELTUIELI TOTALE
Cheltuieli curente
Cheltuieli de personal
Cheltuieli materiale
Cheltuieli cu dobanzi
Subventii,prime
Transferuri
Cheltuieli de capital
Imprumuturi,rambursari

4. Structura cheltuielilor publice

Analiza cheltuielilor publice ale unei tari poate fi efectuata din punctul de vedere all structurii lor pe
diferite categorii potrivit unui anumit criteriu de clasificare(specific fiecarei tari si cu valabilitate

generala in cadrul organismelor international).Cele mai importante grupari sunt,clasificatia economica

si cea functionala.
In Romania, structura functionala a cheltuielilor bugetului central consolidate, in perioada 1995-2002
este redata astfel:
Structura functionala a cheltuielilor bugetului central consolidate al Romaniei in perioada 1995-2002
(ani selectionati)(in procente)

ANUL

TOTAL

Din care: Actiuni economice

1995

100

23,1

2000

100

14,0

2001

100

13,9

2002

100

15,4

Sursa:Calculele sunt effectuate dupa datele din Government Finance Statistics Yearbook,International Monetary Fund,2001,2002,2006.

Din tabel se observa o diferenta masiva intre anii 1995 (23.1%) si 2002(15.4%). Insa dintre cei
patru ani cel mai mic procent s-a realizat in 2001(13,9%).

Mutaii n structura funcional a cheltuielilor publice din bugetul de stat n perioada

2007-2009:
2007

2008

2009

CHELTUIELI total

64373,5

80886,4

89851,7

Servicii publice generale

11117,7

14870,8

25064,4

Autoriti publice i aciuni externe

Cercetare fundamental i
cercetare - dezvoltare
Alte servicii publice generale
Tranzacii privind datoria public i
mprumuturi
Transferuri cu caracter general
ntre diferite nivele ale
administraiei
Pli efectuate n anii precedeni i

6660,8
1634,3

7884
1963,2

8803,5
1373,5

805,5
1971,4

902,1
2791,7

1176,9
7302,9

45,7

1451,6

6407,8

10

recuperate
n anul curent
Aprare, ordine public i siguran
naional
Aprare
Ordine public i siguran
naional
Cheltuieli social-culturale

-356,9
14251,9

-121,8
16465,1

-0,2
14690,1

4157,5
10094,4

4957,7
11507,4

4093,2
10596,9

24041,4

30234,6

29537,3

nvmnt
Sntate
Cultur, recreere i religie
Asigurri i asisten social
Servicii i dezvoltare public,
locuine,
mediu i ape
Locuine, servicii i dezvoltare
public
Protecia mediului
Aciuni economice
Aciuni generale economice,
comerciale i de munc
Combustibili i energie
Industria extractiv, prelucrtoare
i construcii
Agricultur, silvicultur,
piscicultur i vntoare
Transporturi
Comunicaii
Cercetare i dezvoltare n domeniul
economic
Alte aciuni economice

6470,5
1752,9
1550,1
14267,9

7367,9
2408,1
1958,3
18500,3

5176,3
2063,9
1912,5
20384,6

1761,1
1486

2227,3
1811,7

3394,1
2906,7

275,1
13558,3
845,6

415,6
17088,6
1144,8

487,4
17165,8
-647

1229,4
502

1205,8
455,4

1357,5
379,1

5241,3

6291,5

6175,2

5616,7
18,5
73,9

7823,8
18,6
110,1

9450
133,9
106,6

30,9

38,6

210,5

EXCEDENT (+), DEFICIT (-)

-15388,9

-19735,4

33416,9

Aceste cheltuieli sunt destinate n proporie de 90% plii salariilor i ntreinerilor cldirilor
publice, iar 10% sunt destinate procurrii de echipamente i maini. Aceast cretere este
datorat majorrii salariaiilor din sistemul bugetar i a procurrilor spre exemplu de maini
Mutaii n structura economic a cheltuielilor publice din bugetul de stat n perioada 2009-2011:
Cheltuieli totale

2009
89,851.7

2010
102.627,73
11

2011
106.088,7

Cheltuieli curente
Cheltuieli de
personal
Bunuri si servicii
Dobanzi
Subventii
Transferuri-Total
Transferuri intre
unitati ale
administratiei
publice
Alte transferuri
Proiecte cu
finantare din
fonduri externe
nerambursabile
Asistenta sociala
Alte cheltuieli
Cheltuieli
aferente
programelor cu
finantare
rambursabila
Cheltuieli de
capital
Active
nefinanciare
Active financiare
Operatiuni
financiare
Imprumuturi
Rambursari de
credite
Plati efectuate in
anii precedenti si
recuperate in anul
curent
EXCEDENT(+)/DEF
ICIT(-)

86,357.6
15,286.3

97.348,2
14.764,5

99.873,4
15.682,2

4,318.3
5,103.3
4,966.3
53,179.1
17,873.8

3.718,4
6.319,1
4.663,2
64.535,2
25.708,5

4.244,3
7.736,5
4.290,7
63.413,3
26.969,7

13,261.6
2,527.6

12.687,1
5.299,3

12.865,9
7.128,5

18,082.6
1,433.5
3,504.3

19.283,7
1.556,6
3.347,7

15.007,7
1.441,5
4.506,3

3,171.0

3.012,4

3.830,0

3,066.0

2.451,4

2.317,1

105.0
2,502.9

561,1
2.670,2

1.512,9
2.634,2

4.7
2,498.2

193,4
2.476,8

214,69
2.419,5

-402.3

-403,1

-248,9

-35,173.3

-34.577,0

-26.717,5

Capitolul III

12

Concluzii
Astfel,in perioadele de transformare sociala, tendinta graduala a cresterii cheltuielilor publice
este dereglata dupa cum apar fenomene de criza economica,foamete,dezastre,pe scara mare care
necesita o crestere mai rapida a cheltuielilor publice.O asemenea crestere determina guvernul sa
mareasca nivelurile de impozitare care pot fi privite ca acceptabile de electorat in perioadele de
criza

Bibliografie

13

1 -

http://biblioteca.regielive.ro/cursuri/finante/cheltuielile-publice-pentru-

obiective-si-actiuni-economice-27636.html
2

Radu Titus Marinescu Finante publice modele de analiza si studii de caz Cap 6.1 pag

153-154
3
Cap II.1+II.2
Sursa: Radu Titus Marinescu Finante publice modele de analiza si studii
de caz Cap 6.1 pag 154-157
4 Cap II.3
sursa: http://www.rasfoiesc.com/business/economie/Structura-si-evolutiavenituri98.php

Cap II.4

sursa: Iulian Vacarel si colectivul Finante publice editia a Via pag 130-145
www.insse.ro

14