Cuprins:

1. Definitia resurselor financiare publice...............................................................2

2. Factorii de influenta a resurselor financiare publice.........................................3

3. Gruparea resurselor financiare publice..............................................................5

4. Principalele categorii de resurse financiare publice.........................................11

5. Tipuri de relatii sociale ce se stabilesc intre participantii care participa la constituirea fondurilor de resurse financiare..............................26

6. Studiu de caz: Indicatorii privind nivelul,dinamica si structura veniturilor pblice in Romania in perioada 2007-2010......................................27

7. Bibliografie..........................................................................................................33

1. Definitia resurselor financiare publice

Economia moderna este caracterizat de fenomenul creterii mai rapide a necesarului de resurse dect a posibilitilor de procurare acestora. Resursele au caracter limitat,in timp ce cererea de resurse prezinta o accentuata tendinta de crestere. Resursele sunt elemente ale bogatiei unei natiuni.Resursele,provenind din produsul intern brut,la care se adauga importul,sunt folosite pentru consum,formare bruta de capital si export. Alaturi de resursele materiale,umane,valutare si informationale,un rol deosebit il au resursele financiare.

Resursele financiare reprezinta totalitatea mijloacelor banesti necesare realizarii

obiectivelor economice si sociale intr-un interval de timp determinat. In categoria resurselor financiare se includ resursele autoritatilor si institutiilor publice,resursele intreprinderilor publice si private,resursele organismelor fara scop lucrativ,precum si resursele populatiei. Volumul resurselor financiare ale unei societati depinde de marimea produsului intern brut,precum si de posibilitatea apelarii la resursele financiare externe (imprumuturi,transferuri cu caracter definitiv etc). Avand in vedere distinctia dintre resurse financiare publice si cele private,se pune problema raportului dintre resursele financiare ale societatii si resursele financiare publice. Acesta este un raport ca de la intreg la parte,deoarece resursele financiare publice ale societatii au o sfera de cuprindere mult mai larga. Resursele financiare publice includ resursele administratiei de stat centrale si locale, resursele necesare protectiei si asigurarilor sociale de stat,precum si resursele institutiilor si autoritatilor publice cu caracter autonom. Formarea tuturor resurselor financiare presupune, n mod obiectiv, crearea de produs national brut si avutie nationala, desi, n anumite limite de marime si timp, ele pot fi procurate si din afara tarii, n cadrul unor raporturi specifice concretizate prin mprumuturi, donatii, ajutoare externe etc. Resursele financiare publice impreuna cu resursele financiare private constituie,asadar,resursele financiare ale societatii.

Resursele financiare publice includ:

- Resursele financiare constituite la nivelul administratiei publice centrale; - Resursele financiare constituite in bugetul asigurarilor sociale de stat; - Resursele financiare constituite in fondurile speciale anexate la bugetul de stat sau la bugetul asigurarilor sociale de stat; - Resursele financiare constituite la nivelul bugetelor locale (judete, orae, comune); - Resursele financiare constituite la nivelul intreprinderilor de stat (R.A. sau societatilor cu capital de stat); - Resurse financiare constituite la nivelul bugetelor institutiilor publice autonome; - Resurse financiare constituite la nivelul organismelor internationale cu participarea cotizatiilor statelor membre.

2.Factorii de influenta a resurselor financiare publice

Din ce in ce mai frecvent,se manifesta cererea sporita de resurse financiare,generata de cresterea nevoilor sociale intr-un ritm mai rapid decat cel al evolutiei produsului intern brut. Cererea de resurse financiare publice este determinata de nivelul si evolutia cheltuielilor publice. Posibilitatea acoperirii cererii de resurse,la un moment dat, este influentata de un ansamblu de factori,printre care pot fi mentionati :

2.1.Cheltuielile publice. Este un factor politic complex care presupune definirea

obiectului de politica economica, sociala, culturala, financiara, de aparare, de reprezentare diplomatica in strainatate.

2.2.Factorul economic se intemeiaza pe evolutia crescatoare a produsului intern brut, care

ofera posibilitatea sporirii veniturilor bugetare, ca urmare a cresterii veniturilor impozabile sau taxabile. Factorul economic este cel mai important factor care influenteaza volumul resurselor din punct de vedere potential.

2.3.Factorul social (demografic). Acest factor presupune modul in care populatia

contientizeaza faptul ca participarea la formarea resurselor este necesara. Factorii demografici - crete populatia, crete i numarul contribuabililor.Factorul social se manifesta in stransa legatura cu accentuarea rolului statului in aceasta directie, prin redistribuirea unui
3

volum insemnat de resurse in scopul satisfacerii nevoilor cetatenilor in ce priveste invatamantul si educatia, intretinerea sau refacerea sanatatii, protectia si securitatea sociala.

2.4. Factorii monetari sunt reprezentati de credit, dobanda si masa monetara, iar influenta
acestora se transmite prin preturi. Desigur, in conditiile cresterii generalizate a preturilor, ca efect al accentuarii fenomenelor inflationiste, se inregistreaza si cresterea nominala a profiturilor, salariilor si a altor venituri impozabile, care se traduce printr-o sporire a veniturilor bugetare realizate prin perceperea impozitelor directe aferente.

2.5.Factorii demografici isi manifesta influenta prin sporirea numarului de contribuabili,

care se inregistreaza pe seama cresterii numerice a populatiei.

2.6.Factorii politici au o influenta deosebita, care rezulta din punerea in practica a deciziilor
macroeconomice impuse prin lege, vizand dezvoltarea activitatii economice in anumite ramuri sau/si regiuni - care se concretizeaza in cresterea veniturilor, organizarea asigurarilor sociale de stat si perceperea unor cote corespunzatoare in acest scop, cresterea presiunii fiscale, instituirea de noi impozite si taxe, etc.

2.7.Factorii militari isi fac simtita influenta lor prin consumul de resurse financiare publice
pentru inzestrarea si intretinerea armatei. Acest consum este unul definitiv, iar amploarea sa este dependenta de situatia din tara si de climatul international. Desigur, situatiile de razboi sau participarea la o seama de acte militare in exterior determina o nevoie suplimentara de resurse bugetare, dar sa fie instituite si de unele impozite noi - asezate asupra veniturilor suplimentare obtinute in timpul sau ca urmare a razboiului.

2.8.Factorii de natura financiara reprezinta sinteza influentelor tuturor celorlalti factori,

care se concretizeaza in nivelul veniturilor bugetare mobilizate pentru acoperirea cheltuielilor publice. In cazul aparitiei deficitului bugetar, in vederea acoperirii sale, statul cauta solutii vizand cresterea marimii resurselor bugetare. Existenta unei multitudini de factori de influenta a condus la aparitia unor noi tipuri de resurse publice, avand drept efect diversificarea structurii resurselor financiare. Privite din punctul de vedere al continutului lor economic,principalele categorii de resurse financiare publice sunt relevarile cu caracter obligatoriu (impozitele,taxele,contributiile), resursele de trezorerie, resursele provenind din imprumuturi publice si finantarea prin emisiune monetara fara acoperire.
4

3.Gruparea resurselor financiare publice dupa:

- 3.1. Continutul economic in raport cu alimentarea bugetului public; - 3.2. Locul de formare; - 3.3 .Provenienta; - 3.4. Ritmicitatea incasarii lor la buget; - 3.5. Nivelul bugetului public pe care il alimenteaza.

3.1. Dupa continutul economic in raport cu alimentarea bugetului public:

a. Resurse obligatorii b. Resurse de trezorerie c. Imprumuturi de stat d. Emisiune baneasca fara acoperire. a. Resursele obligatorii sunt prelevarile instituite de stat sub forma fiscala sau nefiscala, le gasim in clasificarile bugetului i in legile bugetare. In mod normal ele ar trebui sa acopere necesarul pentru efectuarea cheltuielilor. In bugetul de stat resursele financiare sunt numite venituri i prezinta urmatoarea structura: A. Venituri curente, din care: A.1. Venituri fiscale reprezinta cea mai mare parte a resurselor financiare publice,al caror nivel este insa limitat si de cele mai multe ori insuficient.Este bine cunoscut faptul ca incasarile din impozite nu pot spori rapid.Masurile de crestere a nivelului resurselor fiscale se bazeaza pe modificari ale sistemului fiscal, fie in ceea ce priveste nivelul cotelor de impunere folosite,fie vizitand introducerea unor noi impozite. : - impozite directe (impozitul pe profit, pe salarii, alte impozite directe) Ex: impozitul pe dividende de la societatile comerciale. - impozite indirecte (TVA, accize i impozite pe circulatie, taxe vamale, alte impozite indirecte); Ex: majorari i penalizari, taxe pentru eliberarea de licente. A.2. Venituri nefiscale: - varsaminte din profitul net al R.A. - varsaminte de la institutiile publice. Ex: taxe de metrologie, taxe consulare, taxe pentru

analize de laborator in cadrul institutiilor sanitare, taxe privind protectia mediului, venituri provenite din activitatea de combatere a daunatoarelor. A.3. Alte venituri: - venituri care se obtin prin amenzi, restituiri de fonduri din finantarea anterioara, varsaminte din dividendele incasate de FPS.

B. Venituri din capital: - venituri obtinute din valorificarea unor bunuri ale statului; - venituri din valorificarea unor institutii publice; - venituri din valorificarea stocurilor de rezerva i de mobilizare; - venituri din privatizare.

C. Incasari din rambursarea imprumuturilor acordate: - Incasari din rambursarea imprumuturilor acordate pentru finalizarea unor obiective realizate prin conventii bilaterale (acorduri inter-guvernamentale). - Incasari din rambursarea imprumuturilor pentru finantarea lucrarilor agricole. - Incasari din rambursarea imprumuturilor acordate pentru constituirea fondului graului 500 mld. lei. - Incasari din rambursarea imprumuturilor acordate pentru acoperirea arieratelor catre RENEL i ROMGAZ. Nota: arierat financiar = o stare de incapacitate de plata, genereaza blocaj financiar.

b. Resurse de trezorerie. Aceste resurse intervin pentru acoperirea temporara a deficitului curent al bugetului de stat,al bugetului asigurarilor sociale si de sanatate,pentru acoperirea golurilor de casa inregistrate la bugetele locale si a deficitelor temporare ale bugetelor fondurilor speciale. Trezoreria statului este institutia publica componenta a ministerului de finante care are 2 functii: -de casier public; -de bancher.

Trezoreria generala a statului este un organism specializat prin intermediul caruia se efectueza operatiuni de incasari si plati in contul tuturor categoriilor de bugete ce intra in alcatuirea bugetului general consolidat,precum si in contul institutiilor publice,care potrivit reglementarilor legale,se administreaza in regim extrabugetar. Asigurarea concordantei intre nivelul cheltuielilor si cel al veniturilor determina apelarea la resursele de trezorerie care constau in imprumuturi pe termen de pana la un an contractate pe piata de capital, prin emisiunea si vanzarea unor titluri stat (certificate de depozit,bonuri de tezaur etc). Resursele de trezorerie au caracter temporar si rambursabil,comportand un cost determinat de dobanda aferenta titlurilor de stat pe termen scurt,precum si de cheltuielile ocazionate de punerea si retragerea din circulatie a inscrisurilor respective. Resursele de trezorerie nu sunt resursele inscrise in bugetul public, ci ele asigura echilibrul permanent (zilnic) dintre lichiditatile baneti constituite in casierii publice (la trezorerie) i platile exigibile (scadente) evidentiate in trezorerii (conturile unitatilor publice). Resursele de trezorerie sunt: - imprumuturi pe termen scurt fara dobanda acordate de Banca Nationala. Ele sunt limitate conform legii finantelor publice, legii bancare i legii bugetare. Ele urmaresc sa se ramburseze din incasarile ulterioare ale veniturilor. - emisiuni de titluri de stat (bonuri de tezaur) care se pun in vanzare prin licitatie publica prin intermediul Bancii Nationale. Sunt purtatoare de dobanda la termen de 3 luni. Valoarea nominala precum i pretul titlului respectiv se stabilesc prin ordinul Ministerului de finante, emis pentru seria titlurilor puse in vanzare.

c. Imprumuturi de stat pe termen de cel putin 1 an pe baza unei legi speciale. Imprumuturile de stat servesc i la echilibrarea bugetara anuala. d. Emisiunea baneasca fara acoperire, ca mijloc de finantare a deficitului bugetar,genereaza efecte negative pe termen mediu si lung. Un nivel ridicat al inflatiei antreneaza o sporire a resurselor fiscale : cresc incasarile din impozitele pe venit si din impozitele indirecte,in special cele aferente taxei pe valoare adaugata si accizelor. Inflatia determina totodata diminuarea relativa a obligatiilor de plata ale statului, indeosebi in ceea ce priveste datoria publica,in situatia in care rata dobanzii la imprumuturile de stat este sub nivelul cresterii
7

anuale a preturilor exprimate in procente. Astfel de avantaje sunt insa contracarate de gravele inconveniente pe care le presupune inflatia,pe plan economic si social. Teoretic (dar i practic) se poate face apel de catre guvern la Banca Nationala pentru emisiune monetara, pentru procurarea de venituri necesare pentru echilibrarea bugetului public. Emisiunea baneasca, in acest caz, legata direct de deficitul bugetar este fara acoperire (in bunuri). Folosirea acestui mecanism in acest scop este interzisa prin Legea finantelor publice. In plus i organismele internationale bancare controleaza respectarea acestei restrictii. Cauza : o astfel de emisiune este generatoare de inflatie. Privita prin prisma bugetului general consolidat ansamblul bugetelor,componente ale sistemului bugetar,agregate si consolidate pentru a forma un intreg - structura resurselor financiare publice include : resursele financiare ale bugetului de stat,din care fac parte veniturile curente de tipul impozitelor,taxelor,veniturilor nefiscale,veniturilor din capital,donatii si sponsorizari,precum si incasari din rambursarea imprumuturilor acordate; resurse financiare ale asigurarilor sociale de stat,provenind din contributiile pentru asigurarile sociale,diverse subventii si venituri; resursele financiare cu destinatie speciala, constand,in principal,din contriibutii ce alimenteaza fondurile speciale constituite la nivel central; resursele financiare ale ale bugetelor locale apartinand unitatilor administrativteritoriale,cum sunt:impozitele,taxele si veniturile nefiscale cu caracter local,veniturile din capital,veniturile cu destinatie speciala,prelevarile din bugetul de stat,de tipul cotelor defalcate din impozitul pe salarii,subventiile,donatiile si sponsorizarile,imprumuturile contractate si incasarile din imprumuturile acordate.

Structura resurselor financiare publice difera de la un stat la altul. Ceea ce caracterizeaza, insa, sistemul de resurse al oricarui stat,indiferent de nivelul de dezvoltare al accestuia,este posibilitatea identificarii resurselor publice in raport de regularitatea si provenienta acestora.

3.2. Dupa locul de formare resursele financiare se impart in:

a. interne - venituri fiscale: directe; indirecte.

- venituri nefiscale; - imprumuturi de stat; - emisiuni de stat; - alte venituri. Veniturile interne se incaseaza la bugetele corespunzatoare sub forma de impozite si taxe, contributii,varsaminte, donatii interne, incasari din diverse valorificari,imprumuturi publice interne.In unele tari,ca venituri bugetare exprese figureaza si veniturile provenite de la domeniul public,dividendele le revin statului si, in cazuri exceptionale,emisiunea banilor de hartie. b. externe: - imprumuturi de stat; - ajutoare financiare nerambursabile; - alte venituri. Veniturile de provenienta externa imbraca, in principal, forma imprumuturilor externe angajate de catre stat de la guvernele altor tari si de la diversi creditori externi ce pot fi : institutii financiar-bancare internationale, banci private sau alti detinatori particulari de capitaluri banesti. Din exterior mai pot proveni: - dobanzile incasate pentru creditele externe acordate de stat, precum si ratele scadente la aceste credite ce se incaseaza de buget in anul curent; - unele ajutoare financiare si donatii primite din strainatate; - impozitele si taxele percepute de la reprezentantele in Romania ale firmelor straine; - impozitul asupra dividendelor cuvenite investitorilor straini, ce se transfera in strainatate; - unele lichidari ale participatiilor de capital ale statului in strainatate.

3.3. In functie de provenienta, resursele financiare publice se grupeaza in resurse

interne si resurse externe. In ansamblul resurselor financiare ale unui stat,resursele externe,sunt in principal, imprumuturile de stat externe contractate la institutii financiare internationale,la guvernele altor tari,ala banci cu sediul in alte state,la orice detinatori straini de capitaluri banesti. La acestea se adauga diferitele transferuri externe primite sub forma ajutoarelor nerambursabile de la organismele internationale sau din partea altor state. Toate celelalte resurse, de tipul impozitelor,taxelor,contributiilor,veniturilor nefiscale, imprumuturilor contractate la persoanele fizice si juridice din propria tara,altor venituri exceptionale,sunt considerate a fi resurse de provenienta interna. In Romania, resursele financiare publice sunt structurate pe criterii economice,in conformitate cu structura sistemului bugetar. Resursele financiare publice se constituie si se gestioneaza printr-un sistem unitar de bugete,si anume bugetul de stat,bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetul fondurilor speciale,bugetul trezoreriei statului,bugetele institutiilor publice autonome, bugetele institutiilor publice finantate integral sau partial din bugetul de stat,bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetul fondurilor speciale,bugetele institutiilor pubice finantate integral din venituri proprii,bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat si ale caror rambursare,dobanzi si alte costuri se asigura din fonduri publice si bugetul fondurilor externe nerambursabile, in conditiile asigurarii echilibrului financiar.

3.4. In functie de ritmicitatea incasarii lor la buget, resursele financiare publice formeaza doua categorii,si anume, resurse ordinare sau curente si resurse extraordinare,incidentale sau intamplatoare. Resursele ordinare sunt acelea la care statul apeleaza in mod obisnuit,in conditii considerate normale si care se incaseaza la buget cu o anumita regularitate. In aceasta categorie se includ veniturile fiscale,contributiile pentru asigurarile sociale de stat,contributiile ce alimenteaza fondurile speciale si veniturile nefiscale. Resursele extraordinare sunt cele la care statul recurge in situatii exceptionale,cand practic resursele curente nu acopera cheltuielile publice. Resursele extraordinare cuprind
10

imprumuturile de stat interne si externe, transferurile,ajutoarele,sumele rezultate din lichidarea participatiilor de capital in strainatate si din valorificarea peste granita a bunurilor statului.

3.5.Dupa nivelul bugetului public:

Resursele financiare publice se grupeaza in functie de nivelul la care se constituie, respectiv nivelul bugetului la care se constituie conform Legii finantelor publice. Astfel in articolul 1, alineatul 4, se prezinta aceasta grupare: Resursele financiare publice se constituie i se gestioneaza printr-un sistem bugetar de bugete i anume: bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale, bugetul fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului i bugetele altor institutii publice cu caracter autonom in conditiile asigurarii echilibrului financiar. Privite in aceasta structura resursele financiare formeaza un sistem de resurse existand anumite legi intre componentele acestui sistem. Efortul financiar public se exprima de fapt prin resursele financiare publice consolidate. Calcularea acestuia este prevazut in Legea finantelor publice, articolul 1(art. 5): Resursele i cheltuielile reflectate in bugetele mentionate la alineatul precedent, cumulate la nivel national, alcatuiesc resursele financiare publice totale, respectiv cheltuieli publice totale care dupa consolidare, prin eliminarea transferurilor dintre bugetele respective, vor evidentia dimensiunile efortului financiar public, pe anul respectiv, starea de echilibru sau dezechilibru, dupa caz.

4.Principalele categorii de resurse publice sunt: 4.1. Resursele bugetului statului:

Venituri curente Veniturile curente sunt cele care detin ponderea covarsitoare in formarea bugetului public, fiind incasate pe baza unor prevederi legale care au o mare valabilitate in timp. Ca urmare,veniturile de acest gen au caracter repetitiv, de la un an bugetar la altul.

11

In functie de natura lor, veniturile curente se subdivid in veniturile fiscale si veniturile nefiscale. A. Venituri fiscale: Venituri fiscale, din care: 1 Impozite directe; a) impozit pe profit; b) impozit pe salarii i venituri, din care: cote i sume defalcate pentru bugetele locale (se scad); c) alte impozite directe; d) contribuii; 2 Impozite indirecte, din care: a) TVA, din care: ncasat; sume defalcate pentru bugetele locale (se scad); b) accize; c) taxe vamale; d) alte impozite indirecte; Veniturile fiscale se instituie de catre stat in virtutea suveranitatii sale financiare, in calitatea sa de subiect de drept public. Aceste venituri se concretizeaza in impozitele,taxele si contributiile percepute la bugetul public, avand caracter obligatoriu si nerestituibil. Ele prezinta prelevari legale din veniturile create de agentii economici si din veniturile populatiei, inclusiv in legatura cu detinerea de catre acesti subiecti a unor averi sau proprietati impozabile.

A.1. Impozite directe: Cele directe au caracteristic faptul ca se stabilesc nominal in sarcina unor persoane fizice sau juridice, in functie de veniturile sau averea acestora, pe baza cotelor de impozit prevazute de lege. Impozitele directe sunt o categorie de impozite clasificate dup criteriul trsturilor de fond
12

i de form. Ele prezint o serie de avantaje rezultate din trsturi ce rspund cerinelor multora din principiile impunerii: sunt nominative, sunt legate de puterea economic i de situaia personal a contribuabilului, sunt aduse la cunotina pltitorului anticipat plii att n ce privete suma de plat, ct i termenele-scaden. Impozitele directe sunt clasificate dup obiectul impunerii n impozite reale i impozite personale. Impozitele reale se stabilesc in legatura cu anumite obiecte materiale (pamantul, cladirile, fabricile, magazinele) facandu-se abstractie de situatia personala a subiectului impozabil. Se mai numesc si impozite obiective sau pe produs, iar in aceasta categorie se include impozitul funciar, impozitul pe cladiri, impozitul pe activitati industriale, comerciale si profesii libere. Impozitele reale sunt aezate pe obiectul activitii i nu mai sunt caracteristice epocii contemporane. Aezarea lor necesit introducerea unei instituii specifice care s descrie obiectul activitii i s-l nregistreze pe persoane. O astfel de instituie s-a creat n timp numai n legtur cu pmntul i activitile legate de el; pentru alte genuri de activiti nu sa putut impune o astfel de instituie. Cea iniiat n legtur cu pmntul se numea cadastru. Aceast instituie avea ca obiect descrierea bunurilor funciare, menionarea veniturilor pe care acestea le produceau i evidena lor pe proprietari. Aceast instituie, cu acelai obiect, dar cu funcii modificate, se pstreaz i azi. Impozitele personale se aseaza asupra veniturilor sau averii, in stransa legatura cu situatia personala a subiectului impozabil, motiv pentru care sunt cunoscute sub denumirea de impozite subiective. Impozitele personale sunt aezate pe venit i pe avere i constituie forma de impunere cea mai rspndit n zilele noastre. Din aceasta categorie fac parte: impozitele pe veniturile persoanelor fizice, impozitele pe veniturile societatilor de capital, impozitele pe averea propriuzisa, impozitele pe circulatia averii, impozitele pe sporul de avere.

Impozitele pe venit
Impozitele pe venit sunt aezate pe diferitele tipuri de venituri, unele fiind ns exonerate: pensii, ajutoare sociale, burse, dobnzi .a., cu diferenieri pe ri i n timp. Obiectul acestui impozit l constituie venitul realizat de orice persoanfizic sau juridic, venit care se numete brut.
13

Acesta este ajustat, potrivit legii, prin deducerea unor cheltuieli pe care le-a suportat contribuabilul, obinndu-se astfel venitul impozabil care reprezint materia impozabil i, ca expresie cantitativ, masa acesteia. Cheltuielile deductibile sunt, de regul: cheltuieli pentru desfurarea activitii, dobnzile pltite pentru creditele utilizate, vrsmintele la fondul de amortizare i la cel de rezerv, cotizaiile pentru asigurri sociale, primele de asigurare, unele cheltuieli social-culturale, pierderi din activitatea anilor precedeni, pierderi din calamiti naturale

Dup criteriul subiectului impozitului, impozitele pe venit sunt impozite pe veniturile persoanelor fizice i impozite pe veniturile persoanelor juridice.

Impozitul pe veniturile persoanelor fizice

Subiectul acestui impozit sunt persoanele fizice care i au domiciliul sau rezidena n statul beneficiar al respectivului impozit, precum i persoane nerezidente (cu unele excepii) care realizeaz venituri n respectivul stat. Legea scutete, de regul, de la plata acestui impozit unele categorii de beneficiari de venit, cum sunt: suveranii i familiile regale, diplomaii strini acreditai (cu condiia reciprocitii), persoanele care realizeaz venituri sub minimul impozabil i, uneori, militarii. Aezarea impozitului se face cu sau fr luarea n considerare a situaiei personale a contribuabilului: starea civil, numrul de persoane n ntreinere, existena vreunui handicap .a. Sistemul de impunere poate fi: a) separat, adic se introduce un impozit unic pentru fiecare categorie de venit sau se face
14

impunerea pe fiecare surs de venit; b) global, adic un impozit unic pentru toate veniturile cumulate obinute de contribuabil, indiferent de categoria acestora sau de sursa lor.

Impozitul pe veniturile persoanelor juridice

Subiectul acestui impozit sunt persoanele juridice care obin venituri n statul beneficiar al respectivului impozit, indiferent de domiciliul lor. Subiecii sunt, de regul, difereniai dup caracterul participanilor la asociere: persoane juridice rezultate din asocierea de persoane fizice, numite i societi de persoane, caracterizate prin faptul c este dificil de fcut distincie ntre averea asociatului i averea societii; de aceea, impunerea veniturilor se face dup procedurile de impunere a veniturilor persoanelor fizice; persoane juridice rezultate din asocierea de capitaluri, numite i societi de capital, caracterizate prin faptul c se poate distinge net ntre averea participanilor i averea societii: participanii (acionarii) rspund de actele iniiate de societate numai n limita capitalului cu care au intrat n asociaie. Obiectul acestui impozit l constituie venitul persoanei juridice n cauz. n cazul societilor de capital pot fi identificate trei niveluri de venit: profitul societii nainte de impozitare, b) profitul repartizat ca divident pentru acionari, c) profitul rmas la dispoziia societii. Practica fiscal cunoate patru modaliti de impunere a societilor de capital, modaliti care in seama de existena celor trei niveluri de venit menionate mai sus: 1) se impune a) i, separat, b); 2) se impune numai b);
15

a)

3) se impune numai c); 4) se impune b) i, separat, c). Fiecare din aceste modaliti rspunde unor anumite obiective de politiceconomic a statului beneficiar al impozitului i genereaz avantaje sau dezavantaje n sarcina beneficiarului de venit. n Romnia profitul este impozitat cu o cot de 25% aplicat profitului impozabil, calculat pornind de la profitul brut din activitatea de baz la care se adaug alte categorii de venituri (din activiti conexe sau colaterale, din activiti financiare, din activiti excepionale, din chirii etc.) i unele cheltuieli nedeductibile (cheltuieli peste cota legal de cheltuieli de protocol sau sponsorizare .a.) i din care se scad unele cheltuieli deductibile (cheltuieli financiare, constituirea unor fonduri de rezerv i amortizare, pierderi din anii precedeni sau din calamiti naturale .a.). Aceast cot se modific n unele cazuri, cum este cel al Bncii Naionale, pentru care cota este de 80% din profitul realizat i dupdeducerea cheltuielilor permise de lege i constituirea fondului de rezerv.

Impozitul pe salarii
Veniturile din salarii reprezinta toate veniturile in bani si/sau in natura obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca. Sunt supuse impozitarii atat salariile primite in cazul unui contract de munca incheiat pe durata determinata, cat si nedeterminata. De asemenea, se cuprind in veniturile din salarii: indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca, de maternitate si pentru concediul privind ingrijirea copilului in varsta de pana la 2 ani. Totodata, legea asimileaza notiunii de salariu in vederea impunerii si urmatoarele categorii de venituri: indemnizatiile acordate ca urmare a desfasurarii unei functii de demnitate publica; drepturile banesti specifice acordate potrivit legii cadrelor militare (solda lunara, indemnizatii, prime, premii, sporuri); indemnizatia lunara bruta, precum si suma din profitul net, cuvenite administratorilor la
16

companii/societati nationale, societati comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar, precum si la regiile autonome; sumele primite de membrii fondatori ai societatilor comerciale constituite prin subscriptie publica; sumele primite de catre angajatii cu conventie civila de prestari de servicii; sumele ce se acorda ca indemnizatie de sedinta reprezentantilor in adunarea generala a actionarilor, in consiliul de administratie si in comisia de cenzori; indemnizatiile acordate reprezentantilor statului si partenerilor sociali in organismele tripartite, indemnizatii stabilite de lege; orice alte drepturi si indemnizatii de natura salariala. Pentru salariati, la stabilirea venitului salarial se iau in calcul: salariile de baza, sporurile si adaosurile de orice fel, indemnizatiile de orice fel, recompense si premii de orice fel, sumele reprezentand premiul anual si stimulentele acordate potrivit legii personalului din institutiile publice, stimulentele din fondul de participare la profit acordate salariatilor agentilor economici dupa aprobarea bilantului contabil, sumele primite cu titlu de indemnizatie de concediu de odihna, sumele primite din fondul de asigurari sociale in caz de incapacitate temporara de munca si de maternitate, sumele primite pentru concediu privind ingrijirea copilului in varsta de pana la 2 ani, sumele primite pentru concediu paternal, orice alte castiguri in bani si in natura primite de la angajator de catre angajati ca plata a muncii lor. A.2. Impozite indirecte: Impozitele indirecte se percep cu prilejul vanzarii unor bunuri si al prestarii unor servicii, al importului ori exportului, ceea ce inseamna ca ele vizeaza cheltuielile, respectiv cheltuirea unor venituri. Dupa forma pe care o imbraca, impozitele indirecte pot fi grupate in: taxe de consumatie, venituri de la monopolurile fiscale, taxe vamale, taxe de timbru si de inregistrare. Impozitele indirecte, la rndul lor, se clasific dup forma lor n:

17

taxe de consum; venituri din monopoluri fiscale; taxe vamale; taxe de timbru i de nregistrare.\ Veniturile fiscale, ca cele ce reprezint cea mai nsemnat parte a veniturilor publice, sunt clasificate la rndul lor dup mai multe criterii: a) caracteristicile de fond i form: impozite directe, stabilite pentru fiecare contribuabil n parte, nominal, aezate pe venit i/sau pe avere; impozite indirecte, stabilite pe consumul de bunuri i servicii, nepersonalizate, aezate pe cheltuieli; b) obiectul impunerii: impozite pe venit; impozite pe avere; impozite pe consum; c) scopul urmrit: impozite financiare, instituite pentru acoperirea cheltuielilor statului; impozite de ordine, instituite pentru limitarea unor aciuni sau pentru realizarea unor obiective, altele dect cele fiscale, de exemplu: suprataxele pentru limitarea consumului de tutun, impozitele pentru fondurile speciale; d) frecvena ncasrii: impozite permanente sau ordinare, care au caracter peren i se ncaseaz periodic; impozite incidentale sau extraordinare, care se instituie pentru perioade determinate i au de regul un scop strict precizat care, odatrealizat, determin desfiinarea respectivului impozit; e) instituia administratoare: impozite ale administraiei centrale, ncasate direct la bugetul de stat, din care se pot stabili nivele sau cuantumuri ce pot fi reinute de organele locale; de exemplu, impozitul pe salarii pentru care, prin legea bugetului, se stabilete ce judee i n ce cot i pot reine o parte din impozitul pe salarii colectat

18

de la unitile rezidente n respectivul jude; impozite ale administraiei locale, care se ncaseaz de ctre organul local care le-a iniiat.

Impozitul pe profit
Impozitul pe profit ramane unul dintre cele mai contestate impozite deoarece apare ca fiind inutil, prin faptul ca este un impozit indirect asupra persoanelor fizice si se poate inlocui cu acesta din urma, iar pe de alta parte, datorita faptului ca el este prezentat intotdeauna ca daunator capacitatii de dezvoltare a intreprinderilor. Ca urmare, sunt multiple cererile intreprinderilor catre stat de a reduce sau de a suprima acest impozit. Totusi, impozitul pe profit reprezinta o sursa certa de alimentare cu venituri a bugetului public, in vederea asigurarii mijloacelor financiare necesare indeplinirii drepturilor fundamentale ale cetatenilor cu privire la invatamant, sanatate, cultura si arta, sport, aparare nationala si ordine publica, ocrotire sociala si protectie ecologica, precum si pentru finantarea unor actiuni si obiective economice de interes national, mai ales in domeniul infrastructurii.

Taxa pe valoarea adaugata

Principalul impozit pe cheltuiala este taxa pe valoarea adaugata (TVA), care este un impozit indirect, un impozit general pe consum care se stabileste cu ocazia operatiunilor privind transferul bunurilor si serviciilor prestate cu plata sau asimilate acestora. Valoarea adaugata reprezinta diferenta dintre incasarile obtinute din vanzarea bunurilor sau prestarea serviciilor si platile efectuate pentru bunuri si servicii aferente aceluiasi stadiu al circuitului economic (valoarea nou creata de intreprindere in urma cilului de productie). In analiza financiara, ea este definita ca diferenta intre productia exercitiului si marja comerciala, pe de o parte, si consumul intermediar, pe de alta parte.

19

Taxele vamale
Taxele vamale reprezinta impozite indirecte percepute de catre stat asupra bunurilorsi serviciilor atunci cand acestea trec granitele vamale ale Romaniei. Rezulta ca taxele vamale reprezinta un instrument de politica comerciala de natura fiscala, constituind o sursa de venit pentru bugetul statului, cu impact direct asupra pretului produselor care fac obiectul comertului exterior. In calitate de platitori apar agentii economici, persoane juridice si fizice romane sau straine care introduc sau scot din tara bunuri care intra sub incidenta codului vamal. In obiectul

taxelor vamale intra bunurile, marfurile, prestarile de servicii, etc. care sunt importate, cu exceptia celor care sunt scutite expres de la plata taxelor vamale. In ceea ce priveste bunurile importate, ele pot intra in tara in regim vamal definitiv si in regim vamal suspensiv. Regimurile vamale suspensive sunt operatiuni de import cu titlu temporar care au drept efect suspendarea platii taxelor vamale. Regimul vamal suspensiv se solicita de catre importatori, iar organul vamal aproba cererea introdusa numai daca se poate asigura supravegherea si controlul vamal suspensiv. In acest scop se fixeaza un anumit termen care poate fi prelungit numai la cererea expresa si justificata a titularului operatiunii si cu aprobarea autoritatii vamale. Autoritatea vamala solicita, in acest caz, titularului operatiunii sa constituie o garantie din care sa se incaseze eventualele drepturi de import ce ar putea fi datorate. Regimul vamal suspensiv aprobat isi inceteaza valabilitatea in momentul in care marfurile primesc un alt regim vamal. Daca importatorul nu incheie regimul vamal la termenul stabilit, unitatea vamala poate dispune suspendarea din oficiu. Sistemul de prelungire a regimului vamal suspensiv se aplica si produselor compensatoare sau transformate, obtinute in cadrul regimurilor de transformare activa sau pasiva ori de transformare sub control vamal.

20

Accizele
Alaturi de taxa pe valoarea adaugata si taxele vamale, accizele reprezinta impozitele indirecte cele mai importante, la care statul apeleaza pentru a-si procura resursele necesare acoperirii cheltuielilor. Accizele sunt taxe speciale de consumatie care fac parte din categoria impozitelor indirecte aplicate asupra unor marfuri si produse provenite atat din productia interna, cat si din import.Statul, prin intermediul accizelor, urmareste, atat colectarea unor venituri cat mai mari, cat si dirijarea consumului catre anumite grupe de produse. Accizele sunt aplicate unui numar restrans de produse impozabile, acestea fiind nominalizate in legea care reglementeaza acest tip de impozit. Conform legislatiei in vigoare, produsele care sunt supuse accizelor se impart in patru mari grupe: alcoolul brut, alcoolul etilic rafinat, bauturi alcoolice si orice alte produse destinate industriei alimentare sau consumului, care contin alcool etilic; produse din tutun; produse petroliere; alte produse si grupe de produse. In functie de aceasta impartire a produselor care se supun impozitarii prin accize are loc stabilirea platitorilor, a modului de calcul a accizelor, a cotelor de impozitare.

Taxele de timbru
Alaturi de taxa pe valoarea adaugata, accize, taxele vamale, taxele de timbru sunt mobilizate la bugetul statului ca impozite indirecte. Dupa cum sunt prezentate in legislatia romaneasca, taxele de timbru reprezinta plata serviciilor sau lucrarilor efectuate de diferite organe sau institutii de stat, care primesc, intocmesc sau elibereaza diferite acte, presteaza servicii sau rezolva anumite interese legitime ale partilor. Fiind un impozit taxele de timbru au un caracter obligatoriu si sunt preluate cu titlu nerambursabil. Totusi, intre taxele de timbru si impozite exista o diferenta majora. Astfel, daca

21

impozitele sunt preluate la bugetul statului fara o contraprestatie din partea acestuia, taxele de timbru reprezinta, in majoritatea cazurilor, plati nemijlocit legate de un anumit serviciu specific, realizat de o institutie publica sau de un organ al administratiei de stat, precum si de un notar public sau alte organe cu atributii notariale. In categoria actelor sau serviciilor supuse taxei de timbru includem: actele si serviciile prestate de birourile notariale sau de organele administrative publice cu atributii notariale; reclamatiile si memoriile adresate organelor administratiei publice; certificate de orice fel; eliberarea actelor de identitate; actiunile si cererile adresate instantelor judecatoresti, indiferent daca ele sunt sau nu evaluabile in bani; eliberarea permiselor de conducere si a certificatelor de inmatriculare a autovehiculelor; eliberarea diferitelor documente. Taxele de timbru pot fi: taxe de timbru pentru actiuni si cereri introduse in justitie; taxele de timbru pentru activitatea notariala: taxele asupra transferului de proprietate; taxele succesorale;

alte operatiuni supuse taxelor de timbru; taxele de timbru asupra contestatiilor la impuneri; taxele pentru acte de starea civila; taxele de timbru in legatura cu actele de identitate; taxele pentru eliberarea permiselor si a altor documente.

B. Venituri nefiscale
22

Veniturile nefiscale sunt acelea care revin statului in calitatea sa de proprietar de capitaluri avansate in procesul reproductiei economice, cele mobilizate de la regiile publice autonome si de la institutiile publice,precum si diverse alte venituri. De la regiile publice autonome,veniturile fiscale nemobilizate la bugetul public iau forma intregului profit net al acestora sau a varsamintelor unei fractiuni din profitul net ramas dupa alimentarea fondurilor proprii. Solutia adoptata de practica bugetara actuala din Romania este cea a varsamintelor din profitul net. Veniturile nefiscale de la institututiile publice sunt de o varietate mai mare sau mai mica, in functie de gradul de dezvoltare a

serviciilor oferite de stat prin intermediul acestora. Ele apar sub forma taxelor ( de metrologie,pentru brevetele de inventii si inregistrarea marcilor de fabrica,pentru prestatiile si serviciile efectuate de capitaniile de port, pentru eliberarea autorizatiilor de transport cu autovehicule in traficul international de marfuri, pentru analizele efectuate de laboratoarele organizate in sistemul protectiei consumatorilor si de altele asemanatoare, taxele consumare, taxele pentru obtinerea deciziilor de autorizare in

domeniul audiovizualului, taxe si alte venituri din protectia mediului etc.) , a veniturilor incasate de diverse unitati sau pentru diverse activitati care se varsa la buget (veniturile circumscriptiilor, laboratoarelor si dispensarelor veterinare, veniturile unitatilor de reproductie si selectie a animalelor, din incasarea contravalorii lucrarilor de combatere a daunatorilor si bolilor in sectorul vegetal, din comercializarea de standarte si din alte prestatii ale Institutului Roman de Standardizare, din vanzarea reportajelor si serviciile de stiri realizate de Rompres,din chiriile aferente imobilelor proprietate de stat si administrate de institutiile publice, din serviile de statistica publica oferite la cererea diversilor beneficiari interni si externi, sume incasate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare) si din varsamintele efectuate din veniturile unor institutii publice si ale unor activitati autofinantate. Veniturile nefiscale diverse se refera la cele provenite din aplicarea prescriptiei extinctive, din amenzile si penalitatile incasate, din incasarea dobanzilor aferente ratelor lunare pentru vanzarea locuintelor construite din fondurile statului, din valorificarea bunurilor confiscate, din concesiunile realizate de institutiile publice, din expertizele in

23

domeniul navigatiei,din cautiuni si din restituirile de fonduri din finantarea bugetara a anilor precedenti.

Venituri din capital Aceste venituri detin o pondere scazuta in structura veniturilor bugetare si au o provenienta obiectiva,rezultata din valorificarea prin vanzare a unei parti din avutia nationala aflata in patrimoniul public. Izvorul acestor venituri nu este activitatea din anul bugetar in care se incaseaza,ci este vorba de valorificarea unor bunuri ce s-au acumulat in patrimoniul public, fiind rezultatul utilizarii unei parti din resursele bugetare ale perioadelor trecute. Tocmai de aceea,veniturile de acest gen nu sunt curente,ci din capital. Aceste venituri se concretizeaza in : veniturile obtinute din valorificarea unor bunuri ale statului (cum ar fi, de exemplu, din vanzarea locuintelor); veniturile obtinute din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice ( o parte din parcul auto, mobilier,echipamende de birotica, materiale de constructii rezultate din demolari,diverse ); veniturile obinute din valorificarea unei parti a stocurilor aflate in rezerva de stat si de mobilizare.

Incasari din rambursarea imprumuturilor acordate

4.2. Resursele bugetului asigurarilor sociale de stat: A. Venituri fiscale: A.1. Contributia pentru asigurarile sociale; A.2 Alte contributii B. Venituri nefiscale

24

4.3. Resursele bugetelor locale:

1. Venituri proprii (fiscale si nefiscale) 2. Cote si sume defalcate din venituri ale bugetului de stat Sumele defalcate si transferurile apar ca venituri ale bugetelor locale sau ale unor bugete ale fondurilor speciale si ca utilizari in cazul bugetului administratiei centrale de stat.Sumele defalcate in prezent in favoarea bugetelor locale au in vedere cedarea de la bugetul mare a unei parti din impozitul pe salarii,avand drept scop atenuarea dezechilibrelor bugetare ce se inregistreaza la nivelul unitatilor adminstrativ-teritoriale. 3. Cote aditionale la unele venituri ale bugetului de stat si ale bugetelor locale 4. Transferuri cu destinatie speciala de la bugetul de stat Transferurile se aloca atat in favoarea bugetelor locale,cat si a unor bugete ale fondurilor speciale,avand o afectatie expresa. Astfel,in buget figureaza urmatoarele transferuri: catre bugetele locale: pentru asigurarea protectiei sociale a populatiei aferenta energiei termice si transportului urban de calatori; pentru investitii; catre bugetele fondurilor speciale : pentru Fondul destinat platii pensiilor si celorlalte drepturi de asigurari sociale ale agricultorilor; pentru Fondul de risc si accident.

4.4. Resursele fondurilor speciale

Pe de alta parte, fondurile speciale (ultima categorie de resurse publice) se formeaza pe baza unor venituri fiscale de tipul contributiilor si impozitelor indirecte cu destinatie speciala (contributia pentru pensia suplimentara, contributia la fondul pentru plata ajutorului de somaj, taxa pentru drumuri, etc.) precum si din venituri nefiscale stabilita in raport de destinatia fiecarui fond (venituri din aplicarea unei cote asupra volumului de prime brute in cazul fondului special

25

pentru protejarea angajatilor. Fondurile speciale raspund unor nevoi temporare, specifice fiecarui program de guvernare si, de aceea, ele difera ca numar si destinatie, de la o perioada la alta. In categoria resurselor financiare publice se includ si veniturile institutiilor si autoritatilor publice cu caracter de venituri curente. In conformitate cu Legea privind finantele publice institutiile publice includ Parlamentul, Administratia Prezidentiala,ministerele, celelalte organe de specialitate ale adminsitratiei publice, alte autoritati publice,institutiile publice autonome,precum si institutiile din subordinea acestora, indiferent de modul de finantare a activitatii acestora. Se considera ca institutiile publice produc bunuri publice pe care le distribuie in mod gratuit sau contra unei plati care nu totdeauna constituie echivalentul serviciului prestat,al carui consum este, de regula, nonconcurential. Institutiile publice desfasoara actiuni in domeniile cum sunt :invatamantul,sanatatea, asistenta sociala, apararea nationala, ordinea publica etc. Resursele institutiilor publice se structureaza in venituri proprii,venituri primite ca alocatii de la buget si subventii pentru activitati autofinantate. Finantarea de baza este asigurata prin resursele de la buget. Veniturile proprii ale institutiilor publice sunt venituri extrabugetare. Acestea sunt reprezentate de taxe,incasari din vanzarea unor publicatii, chirii, valorificareaunor produse din activitati proprii sau anexe, venituri din prestatii editoriale,incasari din prestarea unor servicii medicale, de invatamant, de formare profesionala si orice alte servicii in conformitate cu specificul activitatii. Institutiile publice pot beneficia si de resurse externe rambursabile,de tipul finantarilor prin intermediul unor programe internationale ori ca urmare a unor acorduri si protocoale bilaterale incheiate cu institutii similare din alte tari. 5.Tipuri de relatii sociale ce se stabilesc intre participantii care participa la constituirea fondurilor de resurse financiare: Fondurile se constituie pe seama transferului de valoare, de putere de cumparare de la diverse persoane fizice si juridice la dispozitia organelor administratiei de stat, centrale si locale. De la

26

aceste fonduri se efectueaza transferuri de putere de cumparare catre diversi beneficiari persoane fizice si persoane juridice. Au loc, asadar, fluxuri de resurse banesti in dublu sens catre si de la fondurile publice ceea ce genereaza anumite relatii sociale intre participantii la acest proces: relatiile care apar intre participantii la procesul de constituire a fondurilor de resurse financiare, si anume: - agentii economici, indiferent de forma de proprietate care desfasoara activitate cu scop lucrativ si membrii societatii luati in mod individual, ca cetateni ai statului care realizeaza venituri, pe de o parte, si colectivitatea reprezentata prin stat, pe de alta parte; relatiile care apar intre colectivitate, reprezentata prin stat, pe de o parte, si beneficiarii fondurilor banesti ce se constituie in economie: intreprinderi, institutii publice, membrii ai societatii luati in mod individual ca cetateni care incaseaza pensii, alocatii pentru copii, ajutoare, burse si alte indemnizatii, pe de alta parte.

6. Studiul de caz: Indicatorii privind structura,nivelul si dinamica veniturilor publice ai Romaniei in perioada anilor 2007-2010
Se dau urmatoarele date: Indicatorul Veniturile bugetului general consolidat Produsul intern brut Deflatorul PIB Cursul de schimb mediu anual Populatia UM Milioane RON Milioane RON % RON/EUR Milioane persoane 2007 127.108,2 404.708,8 130 3,34 21,53 2008 164.466,8 513.175 116 3,6827 21,48 2009 156.624,9 505.503 106,5 4,00 21,41 2010 168.600 513.640 108 4,21 21,5

27

6.1.Indicatorii de nivel ai veniturilor publice sunt reprezentati in tabelul urmator: 2007 127.108,2 2008 164.466,8 2009 156.624,9 2010 168.600

Indicatorul UM a).Venitul bugetului Milioane general consolidat in RON expresie nominala b).Veniturile Milioane bugetului general RON consolidat in expresie reala c).Ponderea % veniturilor publice in PIB d).Veniturile publice medii pe locuitor EUR/loc

97.775,54

141.781,72

147.065,63

156.111,11

31,40

32,05

30,98

32,82

1.767,60

18.007,97

1.828,87

1.862,67

Determinarea indicatorilor de nivel ai veniturilor publice pentru anul 2007: b). VPr = VNn 2007/Deflator PIB2007 =127.108,2/130 = 97.775,54 mln RON c). PVP/PIB = (VP2007/PIB2007)*100% = (127.108,2/404.708,8)*100% = 31,40 % d). VPmedii/loc = VP2007/(populatie2007*curs de schimb2007) =127.108,2/( 21,53*3,34) = =1.767,60 EUR/loc. 6.2.Indicatorii privind dinamica veniturilor publice:

Indicatorul a).Veniturile bugetului general consolidat in expresie nominalaspor anual b).Veniturile bugetului general consolidat in expresie reala spor anual c).Modificarea relativa a veniturilor bugetului general consolidat in expresie nominala (ritm anual)

UM Milioane RON Milioane RON %

2008 37.358,6

2009 -7.841,9

2010 11.975,1

44.006,19

5.283,91

9.045,48

29,39

-4,76

7,65

28

d). Modificarea relativa a veniturilor bugetului general consolidat in expresie reala (ritm anual) e).Modificarea absoluta a ponderii veniturilor publice in PIB f). Sporul anual al veniturilor publice medii pe locuitor g). Indicatorul privind corespondenta dintre modificarea veniturilor publice si modificarea PIB h). Coeficientul de elasticitate a veniturilor publice fata de PIB

45,00

3,72

6,15

0,64

-1,06

1,84

EUR/loc

16.240,37 1,02

-16.179,1 0,97

18.041,77 1,06

0,25

3,4

4,96

Determinarea indicatorilor privind dinamica veniturilor publice pentru anul 2008: a). VPn (2008/2007) = VPn 2008 VPn 2007 = 164.466,8 - 127.108,2 = 37.358,6 b). VPr (2008/2007) = VPr 2008 VPr 2007 = 141.781,72 - 97.775,54 = 44.006,19 c). %VPn(2008/2007) =[ (VPn 2008 VPn 2007 )/ VPn 2007 ]*100% =( 37.358,6/127.108,2)*100% = = 29,39% d). %VPr(2008/2007) = [(VPr 2008 VPr 2007 )/ VPr 2007 ]*100% = (44.006,19/97.775,54)*100% = = 45,00% e). P(VP/PIB)(2008/2007) = [(VPn 2008/PIB2008)*100% ] [ (VPn 2007 /PIB2007)*100%] = [(164.466,8/513.175)*100%] [(127.108,2/404.708,8)*100%] = 0,64% f). Pmedii/loc(euro)(2008/2007) = [VP2008/( populatie2008*curs de schimb2008 )] - [VP2007 /( populatie2007*curs de schimb2007 )] = VPmedii/loc 2008 VPmedii/loc 2007 =
29

= 18.007,97 - 1.767,60 = 16.240,37 EUR/loc g). K = (VP2008/VP2007)*(PIB2007/PIB2008) = (164.466,8 / 127.108,2)*( 404.708,8/ 513.175) = = 1,02 h). e = [(VPn 2008 VPn 2007)/ VPn 2007 ] * [PIB2007/(PIB2008 PIB2007)] = [(164.466,8 - 127.108,2)/ 127.108,2] * [404.708,8/(513.175 - 404.708,8)] = 0,25

Se dau datele privind veniturile bugetului de stat: Milioane RON Denumirea indicatorilor VENITURI TOTAL Venituri curente a.Venituri fiscale Impozite directe -Impozit pe profit -Impozit pe salarii si venit -Alte impozite directe -Contributii Impozite indirecte -TVA -Accize -Alte impozite indirecte Impozitul pe comertul exterior si tranzactiile internationale b.Venituri nefiscale Venituri din capital Incasari din ramb. imprum. acordate,donatii si sponsorizari 2007 40.984,6 48.438,5 44.916,7 14.664,7 10.528,8 2.776,9 1.359,4 408,4 29.332,8 16.690,7 11.207,8 1.434,2 855,7 3.113,5 120,0 426,1 2008 61.151,0 59.325,0 55.133,6 18.563,2 13.039,9 3.703,7 1.365,4 454,2 36.570,4 40.873,6 12.382,5 857,5 962,3 3.737,2 138,2 6,6 2009 56.434,8 55.495,4 48.152,9 15.539,7 10.617,1 3.135,2 1.372,7 414,7 32.613,2 34.322,5 14.272,1 552,9 655,5 6.927,8 39,4 1,9 2010 68.050,7 64.825,1 56.305,1 14.460,1 10.090,9 3.135,9 838,3 395,0 41.845,0 24.263,6 16.212,3 774,2 574,0 8.125,0 282,6 6,3

Anul PIB (mln RON)

2007 404.708,8

2008 513.175

2009 505.503

2010 513.640

30

6.3.Structura veniturilor bugetului de stat in perioada 2007-2010 -%Denumirea indicatorilor VENITURI TOTAL Venituri curente a.Venituri fiscale Impozite directe -Impozit pe profit -Impozit pe salarii si venit -Alte impozite directe -Contributii Impozite indirecte -TVA -Accize -Alte impozite indirecte Impozitul pe comertul exterior si tranzactiile internationale b.Venituri nefiscale Venituri din capital Incasari din ramb. imprum. acordate,donatii si sponsorizari 2007 100,00 98,88 91,69 29,93 21,50 5,67 2.78 0,83 59,88 34,07 22.88 2,93 1,75 6,36 0,24 0,87 2008 100,00 97,01 90,16 30,36 21,32 6,06 2,23 0,74 59,80 66,84 20,24 1,40 1,57 6,11 0,22 0,01 2009 100,00 98,33 85,32 27,53 18,81 5,55 2,43 0,73 57,78 60,81 25,28 0,98 1,16 12,27 0,07 0,004 2010 100,00 95,26 82,74 21,25 14,83 4,61 1,23 0,58 61,49 35,65 23,82 1,13 0,84 11,94 0,41 0,01

Determinarea indicatorilor de structura a veniturilor publice pentru anul 2007:

gVC/VT = (VC/VT)*100% = (48.438,5/48.984,6)*100 = 98,88% gVF/VT = (VF/VT)*100% = (44.9169,7/48.984,6)*100% = 91,69% gImpoz.dir./VT = (Impozit direct/VT)*100% = (14.664,7/48.984,6)*100% = 29,93% gImpoz.pe profit/VT
= (Impozit pe profit/VT)*100% = (10.528,8/48.984,6)*100% = 21,50% = (Impoz.pe sal.si profit/VT)*100% = (2.776,9/48.984,6)*100% = 5,67%

gImpoz.pe sal.si profit/VT

gAlte im.directe/VT = (Alte impozite directe/VT)*100% = (1.359,4/48.984,6)*100% = 2,78% gContrib./VT = (Contributii/VT)*100% = (408,4/48.984,6)*100% = 0,83%
31

gImp.ind./VT = (Impozite indirecte/VT)*100% = (29.332,8/48.984,6)*100% = 59,88% gTVA/VT = (TVA/VT)*100% = (16.690,7/48.984,6)*100% = 34,07% g.Accize/VT = (Accize/VT)*100% = (11.207,8/48.984,6)*100% = 22,88% gAlte imp.ind./VT = (Alte impozite indirecte/VT)*100% = (1.434,2/48.984,6)*100% = 2,93% gImp.pe com.ext./VT = (Impozite pe comertul exterior si tranzactiile internationale/VT)*100% =
= (855,7/48.984,6)*100% = 1,75%

gVNef./VT = (Venituri nefiscale/VT)*100% = (3.113,5/48.984,6)*100% = 6,36% gVK/VT = (Venituri din capital/VT)*100% = (120/48.984,6)*100% = 0,24% gInc.din ramb./VT
= (Incasari din ramb.imprum. acordate,donatii si sponsorizari/VT)*100% =

= (426,1/48.984,6)*100% = 0,87%

32

7.Bibliografie:

Cezar Basno, Introducere in teoria finantelor publice, Editura didactica si Pedagogica, Bucuresti,1997,p.31 ;

Iulian Vacarel,Gh.D. Bistriceanu, Gabriela Anghelache, Maria Bodnar, Florian Georgescu, Finante Publice, Editia a VI-a, Editura Didactica si Pedagogica;

Tatiana Mosneanu, Buget si trezorerie publica, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti,1997,p.153 ;

Radu Stroe, Profesor universitar, Lector universitar drd. Dan Armeanu, Finante, Editia a II-a;

Legea privind finantele publice nr.500 din 11 iuloie 2002,publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,Partea I, nr 597 din 13 august 2002, cu modificarilesi completarile ulterioare;

Buletinul lunar al Bancii Nationale a Romaniei, Anuarul Statistic al Romaniei

33