UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA ȘTIINȚE ECONOMICE

DEPARTAMENTUL CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ ECONOMICĂ

Referat

la disciplina

FINANTE

Ciclul I Licență

AUTOR:Corini Ana

Grupa,CON-211

Profesor: Gherjavca Svetlana, dr., lect.univ.

Chișinău 2022
Cheltuieli publice pentru actiuni social-culturale

Introducere

Buget de stat reprezintă totalitatea veniturilor, a cheltuielilor și a surselor de

finanțare destinate pentru realizarea funcțiilor autorităților publice centrale, cu
excepția funcțiilor proprii sistemului public de asigurări sociale și sistemului de
asigurări obligatorii de asistență medicală, precum și pentru stabilirea relațiilor cu
alte bugete. Bugetul de stat se administrează de către Ministerul Finanțelor.
Ministerului Finanțelor este responsabil pentru elaborarea bugetului, cu
contribuția ministerelor de resort și a altor instituții. 

01 iulie 15 septembrie 15 octombrie

Ministerele de Ministerul Guvernul aproba 01 decembrie
resort si alte Finantelor si prezinta Parlementul
institutii prezinta prezinta la Guvern Parlamentului adopta legea
propuneri de buget proiectul de lege proiectul de lege anuala a bugetului
Ministerului anuala a bugetului anuala a bugetului de stat
Finantelor de stat de stat

În 9 luni ale anului 2022 la bugetul public național au fost acumulate venituri în
sumă de 65,5 miliarde lei, fiind în creștere cu 11,5 miliarde lei față de perioada
similară a anului trecut. Cheltuielile au constituit 67,3 miliarde lei, care comparativ
cu aceeași perioadă a anului 2021 sunt mai mari cu 10,8 miliarde lei. Executarea
bugetului public național s-a încheiat cu un deficit în sumă de 1,8 miliarde lei.
Soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetelor componente ale bugetului
public național au constituit 15,6 miliarde lei.

2
1)Cheltuieli publice pentru actiuni social-culturale

Intr-o prezentare generala, in categoria cheltuielilor publice pentru actiuni social –

culturale, sunt cuprinse urmatoarele tipuri de cheltuieli:
I.           Invatamant;
II.         Cultura, culte si odihna, actiuni sportive si de tineret;
III.       Sanatate;
IV.       Securitate sociala
Din aceasta ultima categorie fac parte cheltuielile legate de asigurari sociale,
asistenta sociala, ajutor de somaj.
Suportul financiar pentru asigurarea finantarii acestor categorii de cheltuieli este
dat de:
1) Fonduri bugetare alocate prin bugetul federal in cazul statelor federative,
statului, regiunilor, raioanelor sau comunitatilor locale;
In unele tari (Franta, Austria, Elvetia) numai bugetul de stat aloca astfel de sume,
dar sunt si state (Canada, Norvegia, Argentina) unde astfel de sume se asigura la
nivel local.
2) Contributii suportate de entitati fizice sau juridice care alimenteaza fluxuri
financiare cu destinatie speciala cum sunt de exemplu: bugetul asig 333c26d
urarilor sociale, sau fondurilor pentru somaj.
3) Fonduri proprii ale societatilor comerciale publice sau private utilizate pentru ca
finantarea cheltuielilor cu pregatirea profesionala a salariatilor sau protectia
muncii.
4) Venituri extrabugetare, realizate din diferite activitati productive specifice, sau
servicii furnizate pentru terti;
5) Taxe si cotizatii de la populatie sau chiar achitarea contravalorii unor servicii
sau bunuri culturale;
6) Fonduri provenite de la O.N.G., institutii de caritate, fundatii, institutii de cult;
7) Finantari externe, rambursabile si nerambursabile prin institutii financiare sau
diverse organisme ca: UNESCO, UNICEF, OMS, Banca Mondiala.
Ca politici financiare, in ultima perioada multe state, pe buna dreptate, au luat
masuri de reducere a unor anumite cheltuieli publice legate de unele domenii ca:
sanatate, invatamant, asigurari sociale, cum a fost cazul S.U.A. in anii 1980 –
1988, sau Marea Britanie intre anii 1979 – 1990.
Se considera pe buna dreptate, ca ajutoarele sociale trebuie acordate limitat pentru
a nu incita la nemunca si pentru a nu transforma persoanele astfel ajutate in
“asistati permanenti”.

Cheltuielile publice pentru invatamant

Invatamantul, este cea mai eficienta cheltuiala publica. El contribuie la progresul

de ansamblu al societatii.
Prin alocarea unor sume pentru acoperirea cheltuielilor publice pentru invatamant
in primul rand statul urmareste un prim prag de egalizare a sanselor de instruire si
3
educare a tuturor membrilor societatii.
Ca tendinta generala resursele alocate invatamantului au inregistrat o evolutie
crescatoare in toate statele indiferent de stadiul de dezvoltare.
Raportul pentru educatie al UNESCO intocmit in anul 1998 scoate in evidenta ca,
in perioada 1980-1995 cheltuielile pentru invatamant au crescut de 2,47 ori de la
566,3 mlde. $ SUA la 1403,3 mlde. $ SUA . In medie se foloseste pentru
invatamant 4,9 % din P.I.B. Tarile dezvoltate au alocat 5,1 % - 5,4 % din P.I.B., in
timp ce tarile in curs de dezvoltare 3,8 % - 3,9 % din P.I.B.
Evolutia cheltuielilor publice pentru invatamant este influentata de mai multi
factori si anume:
factori demografici
factori economici, in principal modernizarea proceselor tehnologice si implicit
modernizarea procesului de invatamant;
factori sociali si politici, rezumati in politica scolara, extinderea invatamantului
obligatoriu, acordarea unor facilitati invatamantului superior etc.
Sumele de finantare pentru invatamant se realizeaza din: bugetul de stat, de la
populatie, agenti economici, organizatii non-guvernamentale, donatii si
sponsorizari, finantari externe.
Cheltuielile bugetare pentru invatamant sunt alocate cu precadere Ministerului
Educatiei ,Cercetarii si Tineretului, dar aceiasi destinatie apare si prin intermediul
altor ministere cum ar fi de exemplu Ministerul Apararii pentru invatamantul
militar, Ministerul de Interne. O parte din cheltuielile pentru invatamantul
preuniversitar si anume cheltuielile materiale se finanteaza din bugetele locale ale
unitatilor administrativ-teritoriale.
Din punct de vedere al continutului economic, cheltuielile bugetare pentru
invatamant se clasifica in doua grupe si anume:
Cheltuieli curente, cu referire la cheltuielile de personal (salarii si alte drepturi
salariale) si cheltuieli materiale (de intretinere, gospodarire, reparatii etc.);
Cheltuieli de capital sau de investitii, respectiv pentru construirea unor unitati noi
de invatamant, dotarea tehnica moderna de calcul sau de laborator;
Dimensionarea si planificarea cheltuielilor pentru invatamant se face in functie de
elemente specifice care privesc numarul de elevi, costuri unitare, normative de
personal, etc.

Cheltuieli publice pentru cultura, culte si actiuni pentru       activitatea

sportiva si de tineret

Finantarea serviciilor culturale, artistice si sportive se poate face fie prin alocarea
de fonduri publice, fie cu plata in cazul in care se acopera valoarea de piata a
serviciului respectiv. In aceste cazuri, institutiile respective pot sa nu realizeze
deloc venituri, sau sa incaseze venituri modice, care nu acopera valoarea
serviciilor. Pentru desfasurarea acestor activitatii, acestora sa se acorde subventii
din bugetul statului sau din bugetul local. Institutiile culturale pot fi publice, de
importanta nationala sau locala (biblioteci, institutii artistice, muzee, orchestre) sau
pot fi proprietate particulara, apartinand unor firme sau persoane particulare
4
(teatre, edituri si cluburi sportive).
Institutiile si activitatile cultural-artistice, cultele, actiunile sportive si de tineret se
finanteaza de la bugetul statului fie integral, fie partial, prin acordarea de subventii
in completarea veniturilor lor proprii. Bugetul de stat reprezinta sursa cea mai
importanta de sustinere din punct de vedere financiar a acestor institutii si actiuni.
In unele tari dezvoltate ca: Franta, Germania, Norvegia, resursele financiare
publice alocate culturii, artei, sportului, reprezinta 9 % - 12 % din totalul
cheltuielilor social-culturale si intre 1 % - 5% din P.I.B. Un aspect caracteristic il
reprezinta faptul ca finantarea bugetara a acestor institutii se realizeaza in proportie
de 80%-100% prin intermediul bugetelor colectivitatilor locale. In totalul
cheltuielilor publice pentru cultura preponderente sunt cheltuielile curente (de
personal, materiale) cheltuielile de capital (cumparari de opere artistice pentru
muzee, constructii, echipamente) avand o pondere redusa.
Ca sisteme de finantare a cheltuielilor institutiilor pentru cultura, culte, arta,
actiuni sportive sunt folosite urmatoarele:
finantarea bugetara, respectiv alocarea integrala de la buget a fondurilor necesare
intretinerii si functionarii institutiei si varsarea la buget a eventualelor venituri
realizate, sistem ce se aplica, de exemplu, in cazul bibliotecilor, inclusiv Biblioteca
Nationala, centrele de conservare si valorificare a traditiilor si creatiei populare,
Agentia Nationala de Presa “Rompres”, Editura Academiei, Oficiul Roman pentru
Drepturi de Autor;
finantare din venituri extrabugetare si alocatii din buget respectiv retinerea
veniturilor realizate pentru a acoperi unele cheltuieli stabilite si primirea in
completare a unor subventii de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, in
functie de subordonare; asa este cazul caselor de cultura, al muzeelor, al unor
publicatii si carti de interes national, al unor institutii de spectacole si concerte;
integral din venituri extrabugetare (autofinantare) in cazul institutiilor care au
venituri suficiente pentru a-si acoperi in totalitate cheltuielile, deoarece desfasoara
activitati cu caracter economic, cum sunt, editurile, casele de filme sau alte
institutii sau activitati.

Cheltuieli publice pentru sanatate

Cheltuielile publice pentru sanatate sunt destinate pentru finantarea intretinerii si

functionarii institutiilor sanitare (spitale, dispensare, policlinici), precum si
finantarii unor actiuni de prevenire a imbolnavirilor, evitare a accidentelor si de
educatie sanitara.
Sursele de finantare a actiunilor de ocrotire a sanatatii sunt diverse si anume:
fonduri alocate din buget (central sau local) care detin in unele tari un loc
important in totalul cheltuielilor publice. Statul finanteaza institutiile sanitare
publice (spitale) si unele actiuni in domeniul sanatatii (vaccinari, tratarea anumitor
boli specifice, profesionale);contributii pentru asigurari de sanatate Acestea sunt
suportate in mod obligatoriu de angajati si de angajatori. Cotizatiile difera in
functie de nivelul salariilor si de specificul activitatii desfasurate. Pe seama acestor
cotizatii se acopera onorariile platite medicilor, medicamentele, costul analizelor
5
de laborator sau al altor prestatii medicale.
In unele tari, asiguratii beneficiaza de restituirea unei parti din cotizatii, in cazul in
care nu au apelat o anumita perioada de timp la asistenta medicala; resurse ale
populatiei cheltuite in calitate de pacienti, in cazul in care persoanele respective nu
sunt asigurate si suporta integral costul prestatiilor medicale, medicamentelor,
tratamentelor; ajutor extern, intalnit in special in tari in curs de dezvoltare, sub
forma ajutoarelor de organizatii specializate (Organizatia Mondiala a Sanatatii,
Crucea Rosie Internationala, Banca Mondiala).
Se poate aprecia ca, la nivel mondial, in ultimele trei decenii (1960-1990), volumul
cheltuielilor pentru sanatate a crescut, dublandu-se in majoritatea tarilor
dezvoltate. Conform Raportului Dezvoltarii Umane al UNCTAD pe anul 1998,
ponderea cheltuielilor totale pentru sanatate in PIB in tarile membre ale OCDE a
crescut de la 4,5% in 1960 la 9,7% in 1991; in America de Nord de la 5,3% la
13,0%; in Uniunea Europeana de la 4,1% la 8,2%. In tarile in curs de dezvoltare s-
a inregistrat pe total, de asemenea, o dublare a ponderii cheltuielilor publice pentru
sanatate in total PIB (de la 1 % in 1960 la 2 % in 1990), dar cu mari diferentieri
intre tari.
Efectul general al cresterii acestor cheltuieli publice pentru sanatate s-a manifestat
intr-un progres al starii de sanatate, intr-o crestere a sperantei de viata la nastere, in
majoritatea tarilor, chiar in unele tari in curs de dezvoltare. Un alt aspect ce trebuie
mentionat este cel referitor la legatura dintre nivelul cheltuielilor pentru sanatate si
indicatorii starii de sanatate, din diferite tari. De exemplu, SUA au cel mai ridicat
nivel al cheltuielilor pentru sanatate, dar au indicatori ai starii de sanatate de nivel
mediu; in schimb, Japonia are cheltuieli moderate, dar indicatorii starii de sanatate
sunt apreciati ca fiind indicatori buni.
In Republica Moldova  resursele financiare destinate ocrotirii sanatatii au provenit,
pana in 1998, in proportie majoritara de la bugetul de stat. Intr-o masura redusa se
alaturau unele cheltuieli efectuate de agentii economici, unele venituri proprii ale
institutiilor sanitare (care erau mobilizate intr-un fond special pentru sanatate) sau
cheltuieli ale populatiei pentru ingrijirea si pastrarea sanatatii, efectuate din proprie
initiativa. Reforma care se desfasoara in domeniul ocrotirii sanatatii in tara noastra
a introdus un nou sistem de ocrotire a sanatatii si anume asigurarile sociale de
sanatate.
Ele au caracter obligatoriu, sa asigure in principal resursele banesti necesare
functionarii sistemului de sanatate sunt constituite, in principal, din contributii ale
asiguratilor, ale angajatorilor (persoane fizice si juridice) si din alte surse.
Reforma in domeniul sanatatii vizeaza introducerea unui nou sistem de asigurare a
sanatatii, opus celui centralizat si bazat pe noi principii de organizare si finantare.
In noile conditii de ocrotire a sanatatii , sursele de finantare a cheltuielilor publice
pentru sanatate sunt:
fonduri de asigurari sociale de sanatate;
bugetul de stat;
fondul special pentru sanatate;
cheltuielile populatiei pentru sanatate;
6
cheltuielile unor organizatii nonguvernamentale de caritate;
resurse externe.
Tot bugetul de stat finanteaza programele nationale de sanatate publica, organizate
de Ministerul Sanatatii si alte programe (la care contribuie alaturi de finantarea
caselor de asigurari de sanatate).
Prin cheltuieli de capital bugetul de stat finanteaza construirea unor unitati sanitare
si procurarea de aparatura si echipamente de mare performanta.
Fondul special pentru sanatate se constituie in afara bugetului de stat, pe seama
unor taxe percepute asupra activitatilor daunatoare sanatatii prelevate de la
persoanele juridice care realizeaza incasari din actiuni publicitare la produsele de
tutun, tigari si bauturi alcoolice (intr-o cota de 10% din valoarea acestor incasari);
la fel, persoanele juridice care incaseaza venituri din vanzarea de produse din
tutun, tigari si bauturi alcoolice contribuie cu 1 % din valoarea acestor incasari. De
asemenea, in acest fond se cuprind o serie de venituri din activitatea unitatilor
sanitare (cota din veniturile policlinicilor cu plata, taxe pentru examene medicale
s.a.). Resursele acestui fond special pentru sanatate se alatura resurselor bugetului
de stat pentru unitatile finantate integral din resurse bugetare.
Cheltuielile populatiei pentru sanatate sunt acele cheltuieli pentru servicii medicale
sau medicamente, altele decat cele care intra in sfera asigurarilor sociale de
sanatate; de asemenea, populatia poate incheia asigurari facultative, private.
La anumite actiuni in domeniul ocrotirii sanatatii pot contribui si organizatiile
neguvernamentale cu caracter filantropic, caritabil si resurse externe.

Cheltuieli publice pentru securitatea sociala

In cadrul acestei grupe de cheltuieli social-culturale se cuprind cheltuielile pentru

acordarea de ajutoare, alocatii, pensii, indemnizatii, unor persoane salariate sau
nesalariate (in categoria celor din urma sunt inclusi batranii, invalizii, handicapatii,
somerii, femeile, copiii, tinerii). Cea mai importanta componenta a cheltuielilor
pentru securitatea sociala o reprezinta asigurarile sociale. Marimea cheltuielilor cu
securitatea sociala variaza de la o tara la alta, in functie de potentialul economic,
de numarul si structura populatiei, de orientarea politicii sociale, de sistemul de
asigurari sociale. In majoritatea tarilor dezvoltate ele reprezinta intre 50% si 80%
din totalul cheltuielilor social-culturale, ocupand un loc insemnat si in ansamblul
cheltuielilor publice (in Suedia reprezinta 51%, in Danemarca 49,8%, iar in
celelalte tari dezvoltate peste 30%); in schimb, in tarile in curs de dezvoltare
volumul si ponderea lor sunt mult mai reduse.
Acordarea de asistenta sociala, ajutoare si alocatii reprezinta o latura importanta a
politicii sociale a statelor prin care se urmareste sprijinirea anumitor categorii
sociale.
Securitatea sociala cuprinde ansamblul actiunilor intreprinse de societate pentru
prevenirea, diminuarea si inlaturarea consecintelor unor evenimente considerate ca
riscuri sociale, evenimente care actioneaza negativ asupra nivelului de trai al
indivizilor. Riscurile sociale pot fi riscuri fizice (care afecteaza partial sau total
capacitatea de munca), riscuri economice (care impiedica o persoana sa exercite o
7
activitate producatoare de venit – somajul).
In prezent, mecanismele financiare utilizate pentru asigurarea resurselor financiare
publice necesare realizarii securitatii sociale se caracterizeaza prin:
perceperea unor contributii sociale, salariale si patronale pentru constituirea
fondurilor securitatii sociale;
situarea la baza actiunilor privind asigurarea securitatii sociale a principiului
mutualitatii si solidaritatii sociale;
universalizarea acordarii ajutoarelor sau prestatiilor sociale;
functionarea unor structuri si in sectorul privat care furnizeaza prestatii sau
servicii sociale ;
asigurarea unui venit minim garantat.
In tarile dezvoltate, resursele financiare destinate securitatii sociale reprezinta
concretizarea unor programe sociale vaste, cum ar fi cele privind combaterea
saraciei, lichidarea somajului, ajutorarea persoanelor cu handicap, a familiilor cu
multi copii etc. Aceste resurse contribuie la ajutorarea si ameliorarea situatiei
cetatenilor respectivi si cauta sa previna producerea altor riscuri in societate. In
acelasi timp, o data cu aceste ajutoare, statele initiaza si masuri de stimulare a
muncii in general, deoarece se considera ca ele reprezinta o redistribuire a
veniturilor realizate de catre cei productivi in favoarea celor neproductivi, ducand
chiar la o incetinire a cresterii economice. De aceea, in tarile dezvoltate se acorda
multa atentie acestor forme de ajutoare, pentru ca uneori programe sociale bine
intentionate produc efecte contare celor asteptate. Astfel, atunci cand sunt acordate
ajutoare in bani saracilor, exista riscul permanentizarii saraciei, in loc ca aceasta sa
fie eradicata; acordarea de ajutoare substantiale mamelor singure cu copii poate
duce la cresterea divorturilor (de exemplu, in perioada 1980 - 1990, in SUA, s-a
constatat o explozie a familiilor cu un singur parinte).
Sursele de finantare a cheltuielilor cu securitatea sociala sunt diferite. Astfel,
cheltuielile efectuate pe linia asigurarilor sociale si a ajutorului de somaj se
realizeaza pe seama contributiilor salariatilor, a liber-profesionistilor si a agentilor
economici. La acestea se adauga uneori si subventiile din fonduri bugetare.
Cheltuielile pe linia asistentei sociale se acopera in principal, pe seama resurselor
din bugetul de stat sau local sau din fonduri speciale si a resurselor provenind
din donatii, contributii voluntare, resurse de la organizatii nonguvernamentale etc.
Alaturi de aceste resurse interne participa, in unele tari, resursele externe provenite
de la organisme specializate. Asa cum este cazul Fondului Social ce se constituie
in cadrul Uniunii Europene si care si-a folosit resursele, incepand cu 1978, pentru
combaterea somajului in randul tinerilor si femeilor.

Anexa nr. 1

8
 Cheltuielile bugetului de stat conform clasificației funcționale

Denumirea Cod Suma,

mii lei
Servicii de stat cu destinație generală 01 9954252,9
Autorități legislative și executive, servicii bugetar-fiscale, afaceri
externe 011 2442090,0
Servicii generale 013 608814,6
Cercetări științifice fundamentale 014 122204,3
Cercetări științifice aplicate legate de servicii de stat cu destinație
generală 015 56057,0
Servicii de stat cu destinație generală neatribuite la alte grupe 016 1857681,7
Serviciul datoriei 017 2772958,6
Raporturi între nivelele administrației publice 018 2094446,7
Apărare națională 02 758148,5
Forțe de apărare națională 021 400487,8
Alte servicii în domeniul apărării neatribuite la alte grupe 025 357660,7
Ordine publică și securitate națională 03 5830585,3
Afaceri interne 031 3213305,5
Servicii de protecție civilă și situații excepționale 032 527734,2
Justiție 033 1122251,9
Sistemul penitenciar 034 789389,4
Cercetări științifice aplicate în domeniul ordinii publice și securității
naționale 035 2705,0
Alte servicii în domeniul ordinii publice și securității naționale
neatribuite la alte grupe 036 175199,3
Servicii în domeniul economiei 04 9018190,7
Servicii economice generale, comerciale și în domeniul forței de muncă 041 523506,3
Agricultură, gospodărie silvică, gospodărie piscicolă și gospodărie de
vânătoare 042 2376794,2
Combustibil și energie 043 285567,0
Minerit, industrie și construcții 044 443393,0
Transport 045 4854325,7
Comunicații 046 74238,6
Alte activități economice 047 224582,6
Cercetări științifice aplicate în domeniul economiei 048 235783,3
Protecția mediului 05 548883,5
Colectarea și distrugerea deșeurilor 051 195164,9
Protecție împotriva poluării mediului 053 153821,7
Protecția biodiversității 054 17668,9
Cercetări științifice aplicate în domeniul protecției mediului 055 99756,3
Alte servicii în domeniul protecției mediului neatribuite la alte grupe 056 82471,7
Gospodăria de locuințe și gospodăria serviciilor comunale 06 675879,2
Gospodăria de locuințe 061 3000,0
Dezvoltare comunală şi amenajare 062 70000,0
9
 Aprovizionarea cu apă 063 602879,2
Ocrotirea sănătății 07 8949865,4
Produse, utilaje și echipament medical 071 41167,3
Servicii de ambulator 072 72092,6
Servicii spitalicești 073 361616,0
Servicii de sănătate publică 074 972308,4
dintre care transferuri acordate între instituții în cadrul bugetului de 1322,5
stat
Cercetări științifice aplicate în domeniul ocrotirii sănătății 075 43576,3
Alte servicii în domeniul sănătății neatribuite la alte grupe 076 7459104,8
Cultură, sport, tineret, culte și odihnă 08 1027529,3
Servicii de sport, tineret și odihnă 081 447141,0
Servicii în domeniul culturii 082 401045,8
Servicii teleradio și de presă 083 157273,8
Alte servicii în domeniul culturii, tineretului, sportului, odihnei și
cultelor neatribuite la alte grupe 086 22068,7
Învăţământ 09 13655423,8
Educație timpurie și învățământ primar 091 40487,8
Învățământ secundar 092 232135,5
Învățământ profesional tehnic 093 1088461,5
Învățământ superior profesional 094 1333445,3
Învățământ nedefinit după nivel 095 10814559,1
Servicii afiliate învățământului 096 19806,8
Alte servicii din domeniul învățământului neatribuite la alte grupe 098 126527,8
Protecție socială 10 14785166,6
Protecție în caz de boală sau incapacitate de muncă 101 177999,7
Protecția persoanelor în etate 102 195259,3
Protecția familiei și a copiilor 104 70198,5
Protecție în caz de șomaj 105 41635,9
Protecție în domeniul asigurării cu locuințe 106 80205,0
Protecție împotriva excluziunii sociale 107 190551,0
Alte servicii în domeniul protecției sociale neatribuite la alte grupe 109 14029317,2
TOTAL 65202602,7

Bibliografie:
https://www.mf.gov.md/ro/content/bugetul-de-stat-2022
https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=132961&lang=ro#

http://cnas.md/tabview.php?l=ro&idc=328&t=/Despre-CNAS/Prezentare-generala/Prezentare-generala/

https://sfs.md/ro/pagina/codul-fiscal

10