UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE ŞTIINȚE ECONOMICE

DEPARTAMENTUL CONTABILITATE

Corini Ana

Lucru Individual
La teoria economică
Macroeconomia
Datoria publică în Republica Moldova.

Conducător ştiinţific:

Stoica Mariana,

dr. în economie, lector univ.

Chişinău-2022
CUPRINS
Capitolul 1. INTRODUCERE...............................................................................2

Capitolul 2. Datoria publică şi indicatorii de evaluare a poverii acesteia.............3

Capitolul 3 Analiza dinamicii datoriei publice din Republica Moldova..............7

Datoria de stat....................................................................................................9

Datoria de stat externă........................................................................................9

Datoria de stat internă........................................................................................9

CONCLUZII.......................................................................................................14

BIBLIOGRAFIE.................................................................................................15

2
 Capitolul 1. INTRODUCERE
În tratare clasică, datoria publică reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare
interne şi externe ale statului, la un moment dat, provenind din împrumuturi
contractate direct sau garantate de Guvern, prin Ministerul Finanţelor, sau de au-
torităţile administraţiei publice locale de la diverşi creditori, persoane fizice sau
juridice rezidente sau nerezidente.
Legislaţia Republicii Moldova tratează datoria publică ca totalitatea obligaţii-
lor băneşti în formă de datorie de stat, datoria Băncii Naţionale a Moldovei, da-
toria unităţilor administrativ-teritoriale, a instituţiilor publice finanţate, integral
sau parţial, de la bugetul de stat sau local, datoria ce rezultă din împrumuturile
interne şi externe ale societăţilor comerciale în care statul şi/sau unitatea admi-
nistrativ- teritorială deţine mai mult de 50 la sută din capitalul social şi datoria
întreprinderilor de stat şi municipale.
Datoria de stat este tratată ca totalitatea obligaţiilor contractuale pecuniare cu-
rente şi scadente ale statului şi dobînzile datorate şi neonorate, apărute din cali-
tatea statului de debitor sau fidejusor, fiind contractate, în numele Republicii
Moldova, de Guvern, prin intermediul Ministerului Finanţelor, în monedă naţio-
nală sau în valută străină.

3
 Capitolul 2. Datoria publică şi indicatorii de evaluare a poverii acesteia.
Statul utilizând posibilităţile sale pentru atragerea resurselor financiare supli-
mentare acumulează datorii atât faţă de creditorii externi cât şi interni, ceea ce
duce la creşterea datoriei de stat.
Datoria de stat– este suma datoriei pentru obligaţiunile emise şi nestinse şi
suma datoriilor financiare ale statului faţă de creditorii străini la o anumită dată.
Datoria de stat poate fi internă şi externă. Datoria internă a statului presupune
obligaţiile Guvernului faţă de persoanele fiziceşi juridice. E necesar de a face di-
ferenţă între datoria de stat şi datoria totală a satului. Ultima include nu numai
datoria Guvernului, dar şi a organelor de conducere ce intră în componenţa sta-
tului.
Obligaţiile de datorie pot fi sub forma creditelor primite de Guvern, a împru-
muturilor de stat sau altor obligaţiuni datorate de guvern. Datoria de stat internă
constă din datoriile anilor precedenţi şi a datoriei ce apare din nou.
Datoria de stat externă se clasifică după următoarele caracteristici:
- după tipuri de credite
-după formele de acordare
-în dependenţă de scopul utilizării
-după condiţiile de acordare
-după termenele de rambursare a datoriei
-după condiţiile de rambursare.
În raport cu perioada pentru care se contractează împrumutul, datoria publică
se structurează astfel:
Datorie flotantă, care include doar împrumuturile pe termen scurt, pe perioade
de până la un an, în scopul acoperirii golurilor de casă generate de neconcor-
danţa, în timp, a veniturilor cu cheltuielile bugetare.
Datorie consolidată, care include împrumuturi contractate pe scadenţe mijlo-
cii, lungi şi fără termen, precum şi a celor rezultate din prelungirea termenelor
de rambursare a împrumuturilor pe termen scurt, pe perioade de timp medii şi
lungi.
4
 Gradul de exigibilitate a datoriei publice se exprimă cu ajutorul datoriei flo-
tante şi a datoriei consolidate, în vederea aprecierii efortului financiar pe care
statul este nevoit să-l facă,în mod curent, pentru rambursarea datoriei scadente şi
pentru plata dobânzilor aferente, în cursul unui an. Astfel, cu cât ponderea dato-
riei publice flotante în totalul datoriei publice este mai mare cu atât nevoia cu-
rentă de resurse financiare menite să acopere serviciul datoriei publice este
mai presantă şi invers.
La caracterizarea esenţei datoriei de stat se utilizează aşa noţiuni ca datorie
capitală şi curentă.
Datoria capitală sau cea de bază – este totalitatea tuturor obligaţiilor emise,
dar neachitate,inclusiv şi procentele de pe ele, care trebuie achitate pentru ele.
Sub noţiunea de datorie curentă se înţelege suma cheltuielilor perioadei cu-
rente îndreptate spre rambursarea parţială a datoriei de stat, termenul de scadenţă
a căreia nu a sosit
Datoria de stat este caracteristică rezultatelor tuturor operaţiunilor de creditare
de stat.Mărimea absolută, tempoul de creştere, dinamica creditului de stat sunt
indicatori ai nivelului de dezvoltare economică a statului, eficienţa funcţionării
structurilor statului.
O importanţă deosebită aceşti indicatori prezintă pentru ţările în curs de dez-
voltare şi pentru cele care sunt în tranziţie la economia de piaţă. Într-o oarecare
măsură mărimea datoriei de stat reflectă nivelul efectivităţii de gestiune a secto-
rului financiar al economiei. Asupra mărimii absolute a datoriei de stat in-
fluenţează operaţiunile legate de împrumutarea noilor surse de mijloace băneşti,
achitarea procentelor pentru împrumuturile precedente,graficul de rambursare a
împrumuturilor anului financiar curent.
Principalii indicatori de măsurare a nivelului ponderii datoriei de stat externe
sunt:
mărimea datoriei externe pentru 1 locuitor în indici comparabili
mărimea datoriei externe în procente faţă de PIB

5
 mărimea datorie externe care se achită în procente faţă de partea de cheltuieli
a bugetului anului curent termenul pentru care este acordat împrumutul extern.
La determinarea limitelor datoriei de stat, incluse în proiectul bugetului de
stat,Ministerul Finanţelor ţine cont de factori legaţi de datoria de stat:
-necesitatea finanţării deficitului bugetar
-necesitatea de refinanţare a datoriei de stat interne
-prognoza următorilor indicatori macroeconomici:
a)raportul datoriei de stat şi PIB
b) raportul cheltuielilor de deservire a datoriei de stat şi PIB
c) împrumuturile, primite în sistemul bancar, inclusiv în BNM sub garanţia
hîrtiilor de valoare de stat
d) împrumuturile interne pe termen scurt.
În cazul determinării limitelor garanţiilor de stat Ministerul Finanţelor ţine
cont de toţi factorii legaţi de acestea prevăzute de legislaţie.
Datoria publică poate fi o povară, deoarece pe termen lung acoperirea acesteia
ar putea solicita cote de impozitare mai ridicate. Dacă aceste cote de impozitare
au efecte negative asupra muncii prestate de indivizi, atunci producţia reală va fi
redusă.
Datorai publică se stabileşte şi se gestionează în mod distinct pe cele două
forme ale ei
-datoria publică internă
-datoria publică externă.
În cazul datoriei externe se stabileşte aparte serviciul datoriei externe care in-
clude toate plăţile exigibile ce provin din datoria publică şi privată externă, ga-
rantată de către stat.
Consecinţa cea mai serioasă a unei datorii publice de proporţii este înlocuirea
capitalului din patrimoniul privat al naţiunii. Această consecinţă determină redu-
cerea creşterii economice şi diminuarea viitoare a nivelului de viaţă.
Componentele datoriei publice sunt:

6
  Datoria publică internă constituie o parte integrantă a datoriei publice totale
şi evidenţiază împrumuturile de stat de pe piaţa financiară internă, de la per-
soane fizice şi/sau juridice, în moneda naţională sau în valute străine, precum şi
împrumuturile angajate de terţi, cu garanţia statului, nerambursate la un moment
dat.
Datoria publică externă constituie, de asemenea, o parte integrantă a datoriei
publice totale şi se defineşte prin creditele externe contractate şi angajate de
către stat, în nume propriu, sau de către autorităţile administraţiei publice locale,
precum şi prin creditele externe contractate şi angajate de către alţi subiecţi auto-
nomi, cu garanţia expresă a statului.
În lumina legislaţiei Republicii Moldova în calitate de instrumente genera-
toare de datorie a sectorului public se utilizează instrumentele financiare regle-
mentate de legislaţia în vigoare, precum şi instrumentele financiare aplicabile pe
pieţele financiare internaţionale, inclusiv :
a) împrumuturi (inclusiv leasingul financiar);
b) valori mobiliare;
c) depozite;
d) alocări de Drepturi Speciale de Tragere;
e) garanţii.
Raportul datoriei publice generale la PIB a crescut în toate statele în ultimii
10 ani. Guvernele din mai multe state, majoritatea europene, profită de nivelul
redus al ratei dobânzii şi adună datorii care devin, inevitabil, covârşitoare.
În anul 2010 datoria publică totală a ţărilor din Uniunea Europeană a însumat
8,7 trilioane euro sau 73,6% din PIB , iar în anul 2016 aceşti indicatori au
constituit, respectiv, 12,3 trilioane euro sau 84% din PIB. În anul 2017 majorita-
tea ţărilor din lume au prezentat un raport îngrijorător al datoriei publice faţă de
PIB. În top-ul ţărilor cu cea mai mare datorie publică se plasează: Japonia
(234,7%), Grecia (181,6%), Liban (132,5%), Italia (132,5%), Jamaica (130,1%),
Portugalia (126,2%), Eritrea (119,8%), Cape Verde (116,8%), Singapore
(110,5%), Grenada (110%). Chiar dacă nu se situează în TOP 10, alte state pre-
7
zintă de asemenea o datorie publică destul de ridicată: Belgia (106,7%), Spania
(99,6%), Canada (98,8%), Franţa (96,5%), Marea Britanie (92,2%), Brazilia
(89,4%). În aceste condiţii, este actuală analiza situaţiei din Republica Moldova
în scopul optimizării procesului de gestiune a datoriei publice.
Capitolul 3 Analiza dinamicii datoriei publice din Republica Moldova
Drept urmare a analizei privind evoluția datoriei sectorului public, se atestă o
creștere a soldului acesteia cu 25,4% la situația din 31 decembrie 2020 compara-
tiv cu sfârșitul anului 2019, constituind 72 636,3 mil. lei sau 35,2% din PIB-ul
pentru anul 2020. Ca pondere în PIB, datoria sectorului public s-a majorat cu 7,7
p.p. comparativ cu situația de la finele anului 2019. Majorarea soldului datoriei
sectorului public la situația din 31 decembrie 2020 în comparație cu sfârșitul
anului 2019 este condiționată de majorarea soldului datoriei de stat cu 14 998,7
mil. lei, a întreprinderilor din sectorul public cu 109,4 mil.lei și a datoriei
unităților administrativ-teritoriale cu 273,1 mil. lei. Totodată, soldul datoriei
BNM a înregistrat o micșorare cu 677,3 mil. lei comparativ cu valorile de la
sfârșitul anului precedent.
La situaţia din 31 decembrie 2020, soldul datoriei de stat a constituit 67 820,7
mil. lei1 , dintre care datoria de stat internă – 43,1% iar datoria de stat externă –
56,9% din total. Majorarea soldului datoriei de stat cu 14 998,7 mil. lei compa-
rativ cu valorile de la sfârșitul anului precedent a fost influențată de finanțarea
netă pozitivă atât externă cât și internă, dar și de evoluția cursului de schimb al
monedei naționale în raport cu dolarul SUA pe parcursul anului 2020. Cu toate
acestea, soldul datoriei de stat înregistrat la situația din 31 decembrie 2020 se si-
tuează sub plafonul 75 161,1 mil. lei – valoarea precizată a soldului datoriei de
stat conform Legii bugetului de stat pentru anul 2020.
Evoluţia indicatorilor macroeconomici
Conform datelor Biroului Național de Statistică, în anul 2020 PIB-ul a consti-
tuit 206 352,0 mil. lei, în scădere cu circa 7,0 p.p., în preţuri comparabile, faţă
de anul precedent .

8
 La situaţia din 31 decembrie 2020, soldul datoriei sectorului public s-a majo-
rat cu 14 703,8 mil. lei sau cu 25,4% comparativ cu sfîrşitul anului 2019 şi a
constituit 72 636,3 mil. lei. Conform datelor privind PIB-ul pentru anul 2020,
ponderea datoriei sectorului public în PIB, la situația din 31 decembrie 2020, a
constituit 35,2%, înregistrînd o majorare cu 7,7 p.p. comparativ cu situaţia de la
finele anului 2019 şi cu 5,0 p.p. comparativ cu finele anului 2018. Evoluţia dato-
riei sectorului public pe componente se prezintă în cele ce urmează. Evoluţia da-
toriei sectorului public, pe componente, 31 dec. 2018 – 31 dec. 2020 (mil. lei)
Soldul datoriei, mil.
31 dec. 2018 31 dec. 2019 31 dec. 2020
lei
Datoria de stat 52012,5 52494,3 67820,7
Datoria BNM 3733,7 3106,5 2429,2
Datoria întrepr. Din
3299,1 3362,1 3958,7
sect. Publ.
- directă 1805,2 1726,0 1835,4
-pe împr.
recreditate(incl. dato- 1493,9 1636,1 2123,3
ria cu termen expirat)
Datoria UAT 1013,9 951,2 1245,6
- directă 329,9 277,9 551,0
-pe împr. recreditate
(incl. datoria cu ter- 684,0 673,3 694,6
men expirat)1
Total 57881,3 57604,8 72636,3

9
 Datoria de stat
Conform datelor privind PIB-ul pentru anul 2020, ponderea datoriei de stat în
PIB, la situația din 31 decembrie 2020, a constituit 32,9%, înregistrînd o majo-
rare în raport cu situaţia de la sfîrşitul anului 2019 cu 7,8 p.p. și cu 5,7 p.p. com-
parativ cu sfîrșitul anului 2018.Structura datoriei de stat poate fi analizată prin
prisma a patru aspecte, cum sunt: maturitatea, valuta, rata dobînzii şi instru-
mente ale datoriei. 1) Structura datoriei de stat conform maturităţii rămase re-
flectă intervalul de timp în care plăţile ajung la scadenţă. Datoria de stat pe ter-
men scurt se situează la nivelul de 25,7 la sută, cu 7,3 p.p. mai mult comparativ
cu valoarea înregistrată la sfîrșitul anului precedent, ceea ce înseamnă că mai
puțin de o pătrime din soldul datoriei de stat urmează să ajungă la scadenţă în
decurs de un an. Datoria pe termen lung constituie 74,3 la sută din portofoliul
datoriei de stat, cele mai lungi perioade ale maturităţii fiind caracteristice împru-
muturilor de stat externe și valorilor mobiliare de stat emise pentru executarea
obligaţiilor de plată derivate din garanțiile de stat.
Datoria de stat externă
La situaţia din 31 decembrie 2020, soldul datoriei de stat externe a constituit 2
241,4 mil. dolari SUA (echivalentul a 38 585,1 mil. lei), fiind format în totalitate
din datorie de stat externă directă.De la începutul anului 2020, soldul datoriei de
stat externe exprimat în dolari SUA a înregistrat o majorare cu 537,3 mil. dolari
SUA sau cu 31,5%. Această modificare este justificată prin finanțarea externă
netă pozitivă în valoare de 414,0 mil. dolari SUA, şi prin fluctuația pozitivă a ra-
tei de schimb a dolarului SUA față de alte valute în sumă de 123,4 mil. dolari
SUA. Totodată, ca urmare a deprecierii monedei naționale față de dolarul SUA,
soldul datoriei de stat externe exprimat în lei s-a majorat cu 11,88 mil. lei sau cu
0,03%
Datoria de stat internă
Comparativ cu situația din 31 decembrie 2019, datoria de stat internă la valoa-
rea nominală s-a majorat cu 5 739,7 mil. lei sau cu 24,4 la sută. Modificarea da-
toriei de stat interne în anul 2020 s-a produs preponderent din contul majorării
10
emisiunii VMS pe piața primară în sumă cu 5 990,2 mil. lei și răscumpărării
VMS emise pentru executarea obligațiilor de plată derivate din garanțiile de stat
în sumă de 240,0 mil. lei. Mijloacele obținute din emisiunea netă a VMS pe
piața primară au fost direcționate pentru finanțarea deficitului bugetar. Ca pon-
dere în PIB, datoria de stat internă a înregistrat 14,2 la sută, majorîndu-se com-
parativ cu situaţia de la finele anului 2019 cu 3,0 p.p.
Datoria publică externă este mai împovărătoare decât datoria publică internă
din următoarele motive:
1)împrumuturile extern trebuie rambursate, pe când  împrumuturile in-
terne pot fi restructurate într-o datorie publică permanentă sau rambursarea aces-
tora poate fi amânată printr-o conversie într-un împrumut pe termen mai lung
2) sarcinile privind dobânzile pentru împrumuturile externe sunt stabilite de
către creditor şi guvernul nu poate avea control asupra acestuia
3) o reducere a valorii valutei debitorului pe pieţele monetare interne măreşte
povara plăţilor de dobânzi şi a capitalului rambursat
4) plăţile trebuie făcute la momentul stabilit de către creditor, şi nu la momen-
tul convenabil debitorului
5) lipsa posibilităţii plăţii, fie a dobânzii, fie a capitalului, duce la penalităţi în
sarcina ţării aflate în imposibilitatea de plată, ceea ce creează dificultăţi pentru
obţinerea unor credite în viitor
6) resursele sunt pierdute de către o ţară din moment ce valuta străină va fi fo-
losită la achitarea dobânzii, însemnând că această valută nu este disponibilă pen-
tru a face importuri sau în alte scopuri.
7) balanţa de plăţi va fi influenţată negativ, dacă sumele obţinute prin îm-
prumturi nu vor fi utilizate pentru creşterea exporturilor sau pentru reducerea
importurilor ţării debitoare
8) pierderea de suveranitate este un preţ indirect al recurgerii la împrumuturi
externe. De regulă, există condiţii ataşate împrumutului, în mod special dacă el
este obţinut de la instituţii internaţionale, cum ar fi FMI, care pot cere unui gu-
vern să urmeze anumite politici economice (cazul Republicii Moldova).
11
 Din punctul de vedere al creditorului extern, sunt importante riscurile la aces-
ta se expune şi, în cele din urmă, capacitatea de rambursare a ţării debitoare
Resurse financiare externe care nu formează datorii şi care sunt constituite din
transferuri oficiale (granturi,subvenţii) şi investiţii directe. Transferurile,într-o
anumită măsură, pot fi comparate cu donaţiile, întrucât ele nu trebuie rambur-
sate. Investiţiile directe presupun investiţii ale investitorului în capitalul acţio-
nar.
Creditele externe care sunt formate din credite primite de la creditorii externi
oficiali şi particulari.
Resursele financiare externe cel mai frecvent utilizate sunt compuse din cre-
dite ale băncilor străine, emisiunea de obligaţiuni şi investiţii financiare directe.
La acestea se adaugă numeroase granturi acordate de organizaţiile neguverna-
mentale.
Creditele bancare internaţionale au constituit ponderea cea mai mare şi impor-
tantă de resurse creditare pentru ţările dezvoltate în anii 70: şi, în special, după
şocul din 1973. Această categorie de resurse joacă un rol foarte important şi în
cazul ţărilor est-europene.
Conform legii privind datoria de stat şi garanţiile de stat, mijloacele în mo-
nedă naţională obţinute din împrumuturile de stat, internet, ministerul finanţelor
în limitele contractate de plafoanelor stabilite de legea bugetară anuală se utili-
zează pentru
a)acoperirea deficitului bugetar
b)stingerea datoriei de stat interne, contractate anterior
c)acoperirea decalajului de casă în bugetul de stat
d)acoperirea cheltuielilor rezultate din solicitarea împrumuturilor de stat in-
terne
e)finanţarea proiectelor de investiţii.
Principalele obiective ale politicii în domeniul datoriei publice sunt următoa-
rele

12
 1) Încurajarea pieţei hîrtiilor de valoare de stat prin emisiunea unui spectru
larg deinstrumente financiare
2)mărirea duratei de circulaţie a datoriei prin prelungirea treptată a termenelor
de circulaţiea noilor emisiuni de bonuri de trezorerie şi obligaţiuni de stat
3)atragerea noilor grupuri de investitori pe piaţa hîrtiilor de valoare de stat
fonduri de pensii ne-statale, companii de asigurări, investitori străini, populaţia
4)implementarea mecanismelor eficiente de dezvoltare a pieţei primare a hîr-
tiilor de valoare de stat şi circulaţia acestora pe piaţa secundară atît cea bursieră
cît şi cea extra-bursieră
5)extinderea bazei de informaţii prin internet, destinată participanţilor pieţei
hîrtiilor de valoare de stat, inclusiv investitorilor străini
6)îmbunătăţirea informaţiei participanţilor pieţei hîrtiilor de valoare de stat
7)menţinerea nivelului contractare a împrumuturilor noi la un nivel mai jos
decît creşterea economică
8)restructurarea datoriei de stat externe faţa de creditorii bilaterali şi a datoriei
comerciale.În corespundere cu Legea nr.943-XIII din 18.07.96 privind datoria
de stat și garanțiile de stat în RM instrumentele generatoare de datorie de stat ex-
ternă sunt
a)hârtiile de valoare de stat, reprezentând un contract de împrumut cu valoa-
rea exprimată în orice monedă legală cu excepția monedei naționale
b)împrumuturile de la guvernele altor state, de la agenţiile guvernelor altor
state
c)împrumuturile de la instituţiile financiare străine, organizaţiile financiare in-
ternaţionale
d) alte împrumuturi bilaterale sau multilaterale.
Legea menţionată prevede că mijloacele obţinute din împrumuturile de stat
externe se utilizează penrtu
a)acoperirea deficitului bugetului de stat
 b)susţinerea balanţei de plaţi

13
 c)finanţarea proiectelor de investiţii pentru dezvoltarea domeniilor prioritare
ale economiei.
d) importul de materie primă, resurse energetice şi de alte produse
e)onorarea obligaţiilor asumate prin acordarea garanţiilor de stat pentru îm-
prumuturi
f)serviciul, refinanţarea şi reachiziţionarea datoriei contractate anterior
g) finanţarea cheltuielilor legate de lichidarea consecinţelor calamităților natu-
rale și ale altor situații extraordinare
h) finanţarea câheltuielilor rezonabile legate de contractarea datoriei de stat
externe.
La rândul lor, mijloacele obţinute din împrumuturile de stat externe, contrac-
tate de Ministerul Finanţelor în numele RM pentru finanţarea investiţiilor şi im-
porturilor,se utilizează pentru
crearea de noi locuri de muncă şi susţinerea întreprinderilor privatizate şi de
stat înordinea priorităţilor economice şi sociale stabilite de Guvern
producerea de bunuri şi servicii pentru export sau de bunuri şi servicii care să
le înlocuiască pe cele de import
finanţarea cheltuielilor legate de lichidarea consecinţelor calamităţilor natu-
rale sau ale altor situaţii extraordinare
finanţarea proiectelor de investiţii în infrastructură, inclusiv în infrastructura
socială
alte scopuri stabilite de Guvern.
Majoritatea angajamentelor externe ale RM sînt faţă de surse oficiale multilat-
erale şi bilaterale
RM este singura ţară din Europa calificată de Banca Mondială ca fiind o ţară
puternic îndatorată şi avînd un venit redus pe locuitor.
Conform datelor preliminare, datoria externă brută a Republicii Moldova s-a
majorat de la începutul anului 2021 cu 2,7 la sută și a totalizat 8 664,18 mil.
USD la 30.09.2021, ceea ce constituie 66,1 la sută raportat la PIB (-4,5 p.p. față
de 31.12.2020)

14
 CONCLUZII
Împrumuturile reprezintă instrumente financiare importante atât pentru
soluţionarea unor probleme financiare, cât şi pentru asigurarea dezvoltării statu-
lui, fiind importantă iscusinţa autorităţilor publice de contractare a datoriei şi de
obţinere a rezultatelor dorite. În acest context, devine actuală asigurarea unei
anumite eficienţe de folosire a instrumentelor de împrumut şi obţinerea unui
efect de levier. În ultimii ani, Republica Moldova și-a mărit nivelul de îndato-
rare, parţial mijloacele împrumutate fiind folosite pentru finanţarea unor proiecte
investiţionale, însă într-o măsură tot mai mare statul împrumută mijloace băneşti
pentru acoperirea unor necesităţi financiare curente. Analiza efectuată demons-
trează nivelul sustenabil al datoriei publice a ţării, o anumită diversificare a ins-
trumentelor de împrumut aplicate pe piaţa financiară internă şi internaţională,
precum şi rezerve de mărirea acesteia. Însă, ultima necesită o anumită prudenţă
şi corelare cu sporirea capacităţii statului de a o deservi. Politica de gestiune a
datoriei publice a Republicii Moldova trebuie legată în mod rigid cu politicile
promovate în scopul stimulării economice a ţării. O importanţă deosebită, în
acest context, o capătă intensificarea luptei cu economia tenebră şi evaziunea
fiscală. De asemenea, este recomandabilă continuarea activităţii de valorificare a
resurselor financiare interne.

15
 BIBLIOGRAFIE
1. Datoria publică, http://www.stiucum.com/finante/finate-publice/Datoria-pu-
blica91462.php
2. Legea nr. 419-XVI din 22 decembrie 2006 cu privire la datoria publică, ga-
ranţiile de stat şi recreditarea de stat (Publicată la 09.03.2007 în Monitorul Ofi-
cial Nr. 32-35)
3. Datoria publică, http://www.stiucum.com/finante/finate-publice/Datoria-pu-
blica91462.php
4. Datoria publica interna si externa, http://www.scritub.com/economie/
finante/Datoria-publica-interna-siext9561054.php
5. Legea nr. 419-XVI din 22 decembrie 2006 cu privire la datoria publică, ga-
ranţiile de stat şi recreditarea de stat (Publicată la 09.03.2007 în Monitorul Ofi-
cial Nr. 32-35)
6. Topul datoriilor publice ale ţărilor din UE, https://www.timpul.md/articol/to-
pul-datoriilor-publice-ale-tarilor-dinue-11186.html
7. Datoria publică a statelor membre UE a crescut de două ori mai repede decât
PIB-ul în ultimul deceniu, http://www.analizeeconomice.ro/2017/05/datoria-pu-
blica-statelor-membre-ue.html
8. TOP 10 cele mai îndatorate ţări din lume; Surprize mari pe primele poziţii,
http://independent.md/top-10-cele-maiindatorate-tari-din-lume-surprize-mari-
pe-primele-pozitii/#.WwLDZ0OsbIU
9. Gagauz Olga (coord.), Stratan Alexandru, BuciuceanuVrabie Mariana [et al.],
Analiza Situaţiei Populaţiei în Republica Moldova, UNFPA, Fondul ONU pen-
tru Populaţie, Centrul de Cercetări Demografice al INCE, Chişinău, 2016, p. 56
10. Frauda „de succes”. ETAPE, https://www.zdg.md/editia-print/social/frauda-
de-succes-etape
11. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova Nr. 1372 din 20.12.2016 cu pri-
vire la aprobarea Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu
(2017-2019)” (Publicată la 23.12.2016 în Monitorul Oficial Nr. 459-471) 12.
Expert: Republica Moldova, printre campionii din regiune la evaziunea fiscală,
16
cu o pondere în PIB de 33%, http://independent.md/expert-republica-moldova-
printre-campionii-din-regiune-la-evaziunea-fiscala-cu-o-ponderepib-de-33/
#.WqVK1D-sbIU
12.https://www.academia.edu/25949104/Capitolul_VII_DATORIA_PUBLIC
%C4%82
13.https://www.mf.gov.md/sites/default/files/Raportul%20pe%20anul
%202020%20DSP.pdf

17