Datoria publica interna si externa 8.2.1.

Continutul datoriei publice si formele sale de manifestare

Datoria publica reprezinta valoarea totala a angajamentelor statului, inclusiv cheltuielile generate de acestea. Schematic, datoria publica totala se prezinta ca n figura 8.2.

Figura 8.2. - Formele de manifestare ale datoriei publice Datoria publica totala reprezinta totalitatea obligatiilor pecuniare ale statului (guvern, institutii publice, financiare, unitati administrativteritoriale) la un moment dat, rezultate din mprumuturi interne si externe (n lei si n valuta) contractate pe termen scurt, mediu si lung, precum si obligatiile statului catre trezoreria proprie, pentru sumele avansate temporar n scopul acoperirii deficitului bugetar. mprumuturile pot fi contractate de stat, prin Ministerul Finantelor, n nume propriu sau garantate de acesta. Datoria publica se exprima n moneda nationala sau n valuta, n functie de locul unde se contracteaza si de conditiile mprumutului.

n scopul evaluarii datoriei publice a Romniei, obligatiile exprimate n alta moneda dect cea nationala se calculeaza n moneda nationala, utilizndu-se cursul de schimb comunicat de Banca Nationala a Romniei. De asemenea, datoria publica totala a unei tari se poate exprima n valori absolute (pentru a cunoaste sarcina la care este supusa economia tarii respective fata de creditori), n valori relative, ca procent din P.I.B. (pentru a permite comparatia n timp si ntre tari) si ca marime medie pe locuitor (pentru a permite comparatii si analize n timp si spatiu). Datoria publica totala se calculeaza si se gestioneaza separat pe cele doua forme ale sale, respectiv datoria publica interna si datoria publica externa. Datoria publica interna constituie o parte integranta a datoriei publice totale si evidentiaza mprumuturile de stat de pe piata financiara interna, de la persoane fizice si/sau juridice, n moneda nationala sau n valute straine, precum si mprumuturile angajate de terti, cu garantia statului, nerambursate la un moment dat. Datoria publica externa constituie, de asemenea, o parte integranta a datoriei publice totale si se defineste prin creditele externe contractate si angajate de catre stat, n nume propriu, sau de catre autoritatile administratiei publice locale, precum si prin creditele externe contractate si angajate de catre alti subiecti autonomi, cu garantia expresa a statului. Gradul de exigibilitate a datoriei publice se exprima cu ajutorul datoriei flotante si a datoriei consolidate. Datoria publica flotanta reprezinta datoria publica pe termen scurt si cuprinde mprumuturile contractate, pe perioade de pna la un an, n scopul acoperirii golurilor de casa generate de neconcordanta, n timp, a veniturilor cu cheltuielile bugetare. Datoria publica consolidata cuprinde totalitatea datoriilor rezultate din mprumuturile de stat contractate pe termen mediu si lung, precum si a celor rezultate din prelungirea termenelor de rambursare a mprumuturilor pe termen scurt, pe perioade de timp mediu si lung. n prezent, n afara celor doua forme ale datoriei publice (flotanta si consolidata), se vorbeste si despre datoria publica la vedere, care include

att depozitele constituite la Trezoreria publica, de catre diversi subiecti autonomi, ct si alte sume banesti colectate de aceasta prin circuitul sau propriu. Distinctia dintre datoria publica flotanta si cea consolidata este importanta si pentru aprecierea efortului financiar pe care statul este nevoit sa-l faca, n mod curent, pentru rambursarea datoriei scadente si pentru plata dobnzilor aferente n cursul unui an. Astfel cu ct ponderea datoriei publice flotante n totalul datoriei publice este mai mare, cu att nevoia curenta de resurse financiare menite sa acopere serviciul datoriei publice* este mai presanta, si invers. De asemenea, n functie de termenele scadentelor sale, structura datoriei publice variaza de la o tara la alta si chiar de la o perioada la alta, datorita conditiilor financiar-monetare n care se formeaza. Astfel, tarile n care procesele inflationiste sunt de amploare si de lunga durata sunt nevoite sa apeleze mai mult la mprumuturile pe termen scurt si uneori, mediu, deoarece plasamentele pe termen lung nu sunt destul de atractive pentru detinatorii de capitaluri banesti disponibile pentru mprumut. Aceasta atractivitate scazuta, datorata eroziunii sistematice a puterii de cumparare a monedei, obliga statele, n cauza, sa creasca nivelul ratei dobnzii si sa acorde alte avantaje subscriitorilor la mprumut. Valoarea totala a mprumuturilor contractate, la un moment dat, de catre autoritatile publice formeaza datoria publica bruta, iar daca din aceasta se scade valoarea mprumuturilor angajate de la institutiile de stat (Trezoreria publica, Banca Centrala, s.a.) se obtine datoria publica neta. n contractarea mprumuturilor publice, interne si externe, trebuie neaparat respectat plafonul de ndatorare publica. Acesta cuprinde totalitatea mprumuturilor pe care statul le poate contracta si garanta n decursul unui an calendaristic. De aceea, acest plafon se stabileste anual prin lege. Plafonul de ndatorare publica este format din: a) plafonul de ndatorare publica interna, care se stabileste n functie de deficitul bugetar anual aprobat si de prevederile unor legi speciale;

b) plafonul de ndatorare publica externa, care se stabileste ca suma maxima a mprumuturilor externe pe care statul le poate contracta si garanta n decursul unui an calendaristic. Pentru a observa ca fenomenul ndatorarii este, astazi, unul general, prezentam mai jos evolutia datoriei publice nete pentru tarile OECD n perioada 1970-1994. Tabelul 8.1. - Datoria publica neta n % din PIB pentru tarile OECD
ara Germania Franta Belgia Spania Italia Olanda Marea Britanie Suedia Canada S.U.A. Japonia Media OECD 1970 -8,2 -0,8 55,1 33,2 29,4 52,0 -22,2 11,6 30,0 -7,8 13,1 1980 11,8 -3,3 69,6 6,1 52m7 24,5 36,2 -13,9 13,3 22,7 16,4 19,8 1990 22,1 16,5 119,6 31,7 84,3 36,9 18,8 -8,1 44,0 41,0 10,8 31,0 1994 46,1 31,5 128,3 47,4 108,6 42,7 35,4 23,5 64,4 51,8 7,8 44,5

n cazul Romniei, datoria publica a evoluat asa cum se prezinta n tabelele 2 si 3. Tabelul 8.2. - Evolutia datoriei publice interne a Romniei
1993 Datoria publica interna (n mld. lei) % din P.I.B. Sursa: CNS 481 2,4 1995 6.099,6 8,5 1997 14.977,4 6,0

Tabelul 8.3. - Evolutia datoriei publice externe a Romniei

1985 n cifre absolute (mld. USD) % din P.I.B. 6.830 11,5 1989 174 0,3 1991 1.143 4,0 1995 5.482,1 15,5 1997 8.391 24,1

Sursa: CNS si BNR

8.2.2. Datoria publica interna

La nivel national, att angajarea mprumuturilor publice de pe piata financiara interna, ct si garantiile acordate de stat unor terte pentru a contracta mprumuturi se realizeaza de catre Guvern, n limita sumei aprobate de Parlament, prin intermediul Ministerului Finantelor sau al altor institutii financiare specializate, care dobndesc calitatea de agent al statului. Datoria publica interna constituie o obligatie irevocabila si neconditionata a statului de a rambursa mprumuturile contractate n lei, de a plati dobnzile, cstigurile si alte costuri aferente. Pentru plata dobnzilor aferente datoriei publice interne se acorda o autorizare bugetara permanenta, respectiv o aprobare nelimitata de rambursare a mprumuturilor si de plata a dobnzilor si cstigurilor aferente, care nu necesita aprobari suplimentare prin legea anuala a bugetului de stat. Datoria publica interna este determinata de: a) mprumuturile pe termen scurt, contractate de stat, la Banca Nationala a Romniei, pentru echilibrarea bugetului de stat si care se ramburseaza n cursul anului; b) emisiunea de bonuri de tezaur n scopul echilibrarii bugetului de stat, rambursabile din resurse bugetare pna la finele anului; c) plasarea de nscrisuri, prin subscriptie publica, pe termen mediu si lung, n scopul procurarii resurselor banesti necesare pentru acoperirea deficitului bugetar anual;

d) garantiile ce se acorda de stat pentru credite bancare interne primite de anumite unitati economice si administrativteritoriale n scopul satisfacerii unor nevoi de dezvoltare economica; e) folosirea pe termen scurt a disponibilitatilor din conturile Trezoreriei publice.

n cazul Romniei, n baza aprobarilor date de Guvern, Ministerul Finantelor este autorizat sa garanteze, n numele si n contul statului, credite bancare interne, pe termen scurt, mediu si lung, contractate de unitati economice la banci comerciale pentru urmatoarele destinatii: realizarea programelor de restructurare aprobate de organele si autoritatile legal constituite; constituirea stocurilor la principalele produse strategice, necesare economiei nationale, stabilite de catre Guvern;

finantarea efectuarii unor lucrari agricole; finantarea realizarii productiei cu ciclu lung de fabricatie destinata exportului;

realizarea unor obiective de investitii de interes national. Emiterea de catre Ministerul Finantelor a garantiilor necesare unitatilor economice, pentru contractarea creditelor interne, este conditionata de acceptarea de catre minister a clauzelor cuprinse n contractele de credit. Constituirea resurselor financiare necesare rambursarii ratelor scadente si platii dobnzilor aferente reprezinta sarcina unitatilor economice beneficiare a creditelor garantate de stat. Pentru determinarea gradului de risc se efectueaza o analiza economico-financiara a documentatiei prezentate de persoana juridica ce solicita o garantie de stat si se prezinta Ministerului Finantelor, care determina, n procente, gradul de risc. Daca acesta nu depaseste 10% din valoarea mprumutului gradul de risc se accepta. Apoi, n functie de gradul de risc determinat, Ministerul Finantelor calculeaza cuantumul comisionului de risc ce trebuie virat n contul fondului de risc, de catre beneficiarul mprumutului garantat. Comisionul de risc se determina prin aplicarea cotei procentuale (a gradului de risc) la valoarea mprumutului garantat si se vireaza n cuantumul si la termenele stipulate n conventia ncheiata cu Ministerul Finantelor.

n scopul acoperirii riscurilor care pot sa apara, se constituie "Fondul de risc pentru garantii interne" si se gestioneaza de catre Ministerul Finantelor, n regim extrabugetar, prin Contul General al Trezoreriei Statului. Alimentarea acestui fond se realizeaza cu: sumele ncasate sub forma de comisioane de la beneficiarii creditelor bancare angajate; dobnzile bonificate la disponibilitatile fondului si pastrate la Trezoreria publica sau la banci, sub forma depozitelor bancare sau ca disponibilitati la vedere; penalizarile aplicate pentru neplata la termen a comisioanelor negociate si stabilite cu beneficiarii creditelor bancare garantate; sumele prevazute n bugetul de stat cu aceasta destinatie, care se stabilesc si se aproba anual n functie de gradul minim de expunere la risc si de cuantumul celorlalte resurse care alimenteaza fondul. Angajamentele de datorie publica, n lei sau n valuta, se nregistreaza n Registrul datoriei publice interne, instituit legal la Ministerul Finantelor. Gestionarea datoriei publice interne se asigura de catre Ministerul Finantelor si consta n: contractarea mprumuturilor de stat; organizarea si tinerea evidentei, prin conturi specifice, a datoriei publice interne;

rambursarea datoriei publice; calculul si plata dobnzilor, comisioanelor si spezelor datorate; efectuarea altor operatiuni specifice.

n practica romneasca actuala, ndatorarea publica interna se caracterizeaza printr-o dinamica relativ sustinuta, n conditiile utilizarii unor diverse modalitati de ndatorare, cum ar fi: emisiunea si plasarea certificatelor de trezorerie cu dobnda adresabile persoanelor juridice; emisiunea si plasarea certificatelor de trezorerie cu discount adresabile persoanelor juridice rezidente n Romnia; emisiunea si plasarea certificatelor de trezorerie cu dobnda pentru populatie s.a. La nivelul comunitatilor locale, datoria publica interna se formeaza: a) prin mprumuturi interne, contractate de autoritatile publice locale de la banci comerciale sau de la alte institutii de credit; b) pe baza titlurilor de valoare emise de catre autoritatile publice locale si subscrise de catre diverse persoane fizice sau/si juridice. n cazul unitatilor administrativ-teritoriale, Consiliile locale si judetene sau Consiliul General al municipiului Bucuresti pot aproba contractarea de mprumuturi interne si externe, pe termen mediu si lung, pentru realizarea de investitii publice de interes local, precum si pentru refinantarea datoriei publice locale. mprumuturile interne locale pot fi contractate fara garantia Guvernului, cu conditia informarii prealabile a Ministerului Finantelor, nsa cele externe locale necesita aprobarea comisiei de autorizare a acestor mprumuturi formata din reprezentanti ai Guvernului, Bancii Nationale a Romniei si ai autoritatilor publice locale. Datoria publica locala interna reprezinta o obligatie generala ce presupune rambursarea ei la scadentele convenite si plata dobnzilor si a comisioanelor stabilite prin acordurile ncheiate. n acest context, ratele scadente aferente mprumuturilor contractate, dobnzile si comisioanele datorate se nscriu n bugetul local.

Prin urmare, Guvernului nu-i revine nici o obligatie de plata n legatura cu datoria publica locala scadenta. De asemenea, mprumuturile contractate de unitatile administrativteritoriale pot fi garantate de catre autoritatea administratiei publice locale prin oricare din veniturile proprii, exceptndu-se cele provenite din transferurile cu destinatie speciala de la bugetul de stat. n scopul cunoasterii marimii, structurii si evolutiei datoriei la nivelul fiecarei autoritati publice locale, se instituie Registrul de evidenta a datoriei publice locale, n care se consemneaza: sumele aferente fiecarui mprumut contractat; modalitatile de rambursare si scadentele convenite; veniturile cu care se garanteaza rambursarea; dobnzile si comisioanele datorate; alte informatii semnificative pentru fiecare mprumut. Potrivit legislatiei romnesti n vigoare, capacitatea de ndatorare la nivel local este plafonata la maximum 20% din totalul veniturilor curente ale bugetelor locale. n scopul determinarii acestei limite, pentru mprumuturile contractate cu o rata a dobnzii variabila se ia n considerare rata dobnzii n vigoare la data efectuarii calculului, iar daca mprumuturile sunt contractate n valuta, se ia n considerare cursul de schimb comunicat de Banca Nationala a Romniei, de asemenea, la data efectuarii calculului. Autoritatile publice locale pot contracta mprumuturi si pe termen scurt, daca pe parcursul executiei bugetare apar goluri de casa temporare, datorate decalajului dintre veniturile ncasate si cheltuielile exigibile mai mari ale bugetului local. n prima instanta, aceste goluri de casa se acopera din fondul de rulment*, iar dupa epuizarea acestuia se apeleaza la mprumuturile fara dobnda ce pot fi acordate din disponibilitatile Contului General al Trezoreriei Statului.

Cea mai mare parte a datoriei publice interne provine de la mprumuturile contractate pentru finantarea si refinantarea deficitelor bugetare nregistrate ncepnd cu anul 1992. Cealalta partea a datoriei publice interne provine de la mprumuturile contractate de stat cu destinatie speciala, cum ar fi: a) acoperirea pierderilor din activitate nregistrate ntreprinderile de stat n perioada 1989-1990; de

b) acoperirea creditelor neperformante preluate de la bancile de stat, inclusiv a creditelor aferente investitiilor sistate de catre Guvern; c) d) acoperirea pierderilor din calamitati, reflectate n credite bancare nerambursabile; regularizarea unor credite si dobnzi, considerate ca nerecuperabile, la Banca Agricola si Bancorex;

e) continuarea participarii Romniei la constituirea Combinatului minier de la Krivoi-Rog din Ucraina; f) alte destinatii aprobate prin legi speciale. La sfrsitul anului 1998, ponderea datoriei provenind din mprumuturi de stat contractate pentru acoperirea deficitelor bugetare n datoria publica interna totala preliminata a fost de 68%, iar a celei provenind din mprumuturi de stat cu alte destinatii 32%. Att mprumuturile contractate pentru finantarea si refinantarea deficitelor bugetare, ct si cele cu destinatie speciala au fost utilizate, preponderent, pentru acoperirea unor cheltuieli de consum. n scopul contractarii mprumuturilor pe piata interna, pe termene scurte, medii si lungi, dupa caz, s-au folosit diferite titluri de stat, cum sunt: certificatele de trezorerie, obligatiuni de stat n lei, obligatiuni de stat n valuta s.a. n perioada 1992-1997, serviciul datoriei publice interne, n termeni reali, a crescut permanent, iar n cuantumul acestui serviciu, cea mai mare parte (si anume ntre 86% si 100%) a reprezentat-o dobnzile si

comisioanele aferente mprumuturilor contractate, ratele de capital rambursate avnd o pondere scazuta (2,4%-14,1%). n aceasta perioada, n raport cu produsul intern brut, serviciul datoriei publice interne a crescut de la 0,2% la 2,9%, iar n raport cu totalul cheltuielilor bugetului general consolidat de la 0,4% la 8,3%. Cunoasterea marimii datoriei publice interne si a serviciului pe care acesta l genereaza este importanta att pentru autoritatile statului, ct si pentru creditorii statului. De aceea, pentru realizarea acestui deziderat se utilizeaza o serie de indicatori de apreciere, dintre care mentionam: gradul de ndatorare a statului (se determina ca raport procentual ntre cuantumul datoriei publice si produsul intern brut, iar cu ct acest indicator are o valoare mai mare, cu att tara este mai ndatorata);

datoria publica interna angajata (ca totalitate a obligatiilor asumate de stat fata de creditorii interni si nerambursate n momentul realizarii analizei); datoria publica angajata pe locuitor (ca raport ntre marimea absoluta a acesteia si numarul locuitorilor unei tari); serviciul datoriei publice interne, n marime absoluta; ponderea serviciului datoriei publice interne n produsul intern brut sau n totalul cheltuielilor bugetare; marimea ratelor scadente pentru datoria publica interna si ponderea acestora n produsul intern brut; marimea dobnzilor si comisioanelor datorate pentru datoria publica interna si ponderea acestora n produsul intern brut.

8.2.3. Datoria publica externa

mprumuturile externe reprezinta o forma a exportului de capital si au nregistrat o dezvoltare foarte mare n secolul al XX-lea datorita existentei,

pe piata tarilor dezvoltate, a unui surplus relativ de capital, care si cauta plasament peste granita n conditii mai avantajoase dect n interior. mprumuturile sau creditele externe se grupeaza dupa anumite criterii, astfel: 1. n functie de destinatie, deosebim: a) credite pe marfuri (sunt mai frecvente si se acorda pentru cumparari de marfuri de la creditor sau din tara acestuia); b) credite financiare (se folosesc mai rar si se acorda de organisme financiare internationale n valuta convertibila; acestea se utilizeaza de catre debitor, potrivit nevoilor sale, fie pe piata creditorului, fie pe o terta piata, n special n scopuri productive cum ar fi: construirea de ntreprinderi extractive, centrale electrice, fabrici producatoare de bunuri de consum, drumuri si poduri, cai ferate si alte lucrari de infrastructura etc.);

2. n functie de durata pentru care se acorda, distingem: a) credite acordate pe termene scurte (1-2 ani); b) credite acordate pe termene medii (3-5 ani); c) credite acordate pe termene lungi (peste 5 ani). Beneficiarul unui credit extern este interesat ca termenul de rambursare sa fie suficient de ndepartat pentru a-si procura resursele necesare restituirii acestuia si achitarii dobnzilor, comisioanelor si a altor cheltuieli aferente. Daca mprumutul extern are o destinatie productiva, atunci termenul de rambursare trebuie stabilit n functie de momentul punerii n functiune a obiectivului respectiv si de valoarea adaugata ce se poate obtine de pe urma acestuia. De aceea, n cadrul termenului final de rambursare se stabilesc trei perioade distincte, si anume: perioada de utilizare a creditului;

perioada de gratie a creditului (n cursul careia nu se efectueaza plati pentru rambursarea acestuia;

perioada de rambursare propriu-zisa a creditului. n concluzie, termenele creditelor se stabilesc n functie de: destinatia acestora; rentabilitatea obiectivului pentru care se contracteaza mprumutul;

practica internationala; legislatia existenta n tara creditorului si, respectiv, n tara beneficiarului creditului; prevederile unor conventii internationale n materie s.a. 3. n functie de modalitatea de rambursare, deosebim: a) credite externe rambursate n cote egale; b) credite externe rambursate n cote inegale (care cresc progresiv);

c) credite externe rambursate ntr-o singura transa (la scadenta). 4. din punct de vedere a garantiei solicitate, ntlnim: a) credite externe acordate pe baza unei garantii materiale (cum ar fi: marfuri, documente de dispozitie asupra marfurilor, actiuni si obligatiuni, depozite ale unor firme, ale unor institutii guvernamentale, venituri ale statului, rezervele de aur si devize ale statului etc.); b) credite externe acordate pe baza unei garantii morale. 5. din punctul de vedere al creditorului, creditele externe pot fi acordate de catre:

a) ntreprinderi furnizoare (credite comerciale sau de firma); b) banci si alte institutii de credit (credite bancare); c) guverne (credite guvernamentale); d) organisme financiare internationale (credite financiare); e) rentieri si alte persoane fizice (mprumuturi de stat). ntreprinderile furnizoare si institutiile financiar-bancare acorda credite pe baze bilaterale, guvernele acorda asistenta publica bilaterala, iar organismele financiare internationale acorda asistenta publica pe baze multilaterale. Asistenta publica bilaterala prezinta urmatoarele caracteristici: a) se acorda de catre: guvernele tarilor dezvoltate, membre ale Comitetului de Asistenta pentru Dezvoltare pentru arile membre ale O.C.D.E.; guvernele unor tari exportatoare de petrol, membre ale O.C.D.E. etc.

b) mbraca urmatoarele forme: ajutoare n natura sau n bani; asistenta tehnica si militara; mprumuturi n conditii privilegiate.

Asistenta publica multilaterala se acorda de organisme financiare internationale, cum ar fi: a) Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (B.I.R.D.), denumita si Banca Mondiala;

b) organismele financiare regionale: Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, Banca Interamericana de

Dezvoltare, Banca Africana de Dezvoltare, Banca Asiatica de Dezvoltare, Banca de Dezvoltare a Caraibelor; c) organisme financiare ale Comunitatii Economice Europene: Fondul European de Dezvoltare, Banca Europeana de Investitii. 6. din punctul de vedere al beneficiarului de credite externe, n calitate de mprumutat pot sa apara: a) ntreprinderi private si publice; b) banci si alte institutii financiare; c) guverne, unitati administrativ-teritoriale; d) alte institutii de drept public. Uneori, n cazul mprumuturilor acordate pe baze bilaterale de catre tarile dezvoltate, aprobarea acestora este nsotita de: conditii economice, cum ar fi: utilizarea sumelor acordate pentru finantarea unor programe economice numai pentru obiectivele agreate de tarile creditoare; valorificarea resurselor naturale, de catre tarile n curs de dezvoltare, preponderent, sub forma de materii prime si semifabricate; utilizarea creditelor externe pentru procurarea de echipamente si alte produse industriale din tarile creditoare s.a.

conditii politice, cum ar fi: sprijinirea politicii interne si externe a guvernului tarii creditoare, a initiativelor si actiunilor acestuia pe plan international, de catre guvernul tarii debitoare;

respectarea drepturilor omului; restaurarea si consolidarea democratiei s.a.

conditii militare, cum ar fi: aderarea tarii beneficiare la anumite aliante militare; crearea de baze militare straine pe teritoriul tarii beneficiare; participarea la anumite actiuni militare; achizitionarea de tehnica de lupta si armament din tara creditoare s.a.

Ca parte a datoriei publice, datoria publica externa se manifesta n anumite forme n toate tarile lumii, dar ponderea sa n totalul datoriei publice difera de la o tara la alta si de la un grup de tari la altul, altfel: n tarile dezvoltate din punct de vedere economic, ponderea datoriei publice externe n totalul datoriei publice este relativ scazuti; n tarile n curs de dezvoltare, ponderea datoriei publice externe n totalul datoriei publice este relativ ridicata, deoarece, de regula, acestea sunt nevoile sa apeleze pe o scara mai larga la resurse externe.

Optiunea tarilor lumii pentru mprumuturile interne si externe este dependenta de: marimea pietei interne a capitalului de mprumut; volumul comertului exterior; raportul dintre exportul si importul care compun comertul exterior.

Spre deosebire de datoria publica interna, datoria publica externa este mai mpovaratoare din urmatoarele motive principale:

a)

mprumuturile externe trebuie rambursate, n timp ce mprumuturile interne pot fi transformate n mprumuturi perpetue sau rambursarea lor poate fi amnata printr-o conversie ntr-un mprumut pe termen lung; obligatiile privind dobnzile si alte cheltuieli aferente mprumuturilor externe se stabilesc de catre creditori, guvernul tarii beneficiare neavnd control asupra acestora;

b)

c) o depreciere a valutei debitorului pe pietele monetare interne creste povara platilor de dobnzi si a capitalului rambursat; d) platile trebuie efectuate la termenele stabilite de catre creditori si nu la cele convenabile tarii debitoare; e) neplata/nerestituirea la termene stabilite a dobnzilor, comisioanelor sau a capitalului mprumutat tage penalitati si creeaza dificultati pentru obtinerea unor credite n viitor;

f) balanta de plati este influentata negativ daca sumele obtinute prin mprumuturi externe nu sunt utilizate pentru cresterea exporturilor sau pentru reducerea importurilor tarii debitoare; g) pierderea de suveranitate reprezinta, uneori, un pret indirect al recurgerii la mprumuturi externe (este cazul mprumuturilor obtinute de la unele institutii financiare internationale si care pot cere guvernului tarii beneficiare sa promoveze anumite politici economice). Potrivit legislatiei romnesti n vigoare, la propunerea Guvernului, Parlamentul aproba plafonul de credite externe n limita gradului de ndatorare externa, n care se ncadreaza necesarul de mprumuturi externe pe baza strategiei privind datoria publica externa. Garantarea de catre stat, prin Ministerul Finantelor, a unor credite externe pentru investitii contractate de societati comerciale, regii autonome si institutii publice, se efectueaza pe baza analizelor de proiect ale Bancii de Export-Import a Romniei (EXIMBANK S.A.). Analizele de proiect, care au la baza documentatiile ntocmite de catre solicitantii creditelor externe, se nainteaza Comitetului Interministerial de Garantii si Credite de Comert

Exterior, care poate sa aprobe sau nu continuarea procedurii de contractare a creditelor externe. Solicitantii creditelor externe garantate de stat sunt obligati sa prezinte Ministerului Finantelor urmatoarele documente: aprobarea Comitetului Interministerial de Garantii si Credite de Comert Exterior, daca aceasta aprobare este ceruta de lege; proiectul acordului de mprumut; proiectul scrisorii de garantie; contractul comercial de mprumut; fundamentarea resurselor mobilizabile necesare rambursarii mprumutului, platii avansului, dobnzilor si a comisioanelor aferente;

alte documente solicitate de catre banca straina creditoare. Pe baza analizei acestor documente, Ministerul Finantelor ntocmeste o nota-mandat cu privire la conditiile de negociere a acordului de mprumut, prin care se fixeaza si eventualele limite de negociere pe care acest minister le accepta n favoarea diversilor solicitanti de credite externe. n calitate de garant al creditelor externe, Ministerul Finantelor, n numele statului, evalueaza riscurile monetare, valutare si financiare asociate mprumutului analizat, oportunitatea si conditiile de acordare a garantiei, astfel nct credibilitatea financiara a statului romn, pe plan international, sa nu fie afectata. Daca aceste conditii sunt ntrunite, Ministerul Finantelor emite scrisoarea de garantie si, pe baza mandatului primit de la Guvern, participa la negocierea acordurilor de mprumut. Totodata, concomitent cu emiterea scrisorii de garantie, ntre Ministerul Finantelor (n calitate de garant) si beneficiarul creditului extern (n calitate de garantat) se ncheie o conventie, prin care se stabilesc cotele procentuale de participare la Fondul de risc pentru garantii externe si

mprumuturi subsidiare, precum si obligatiile si drepturile partilor contractante. Fondul de risc pentru garantii externe si mprumuturi subsidiare se constituie de catre Ministerul Finantelor, se administreaza n regim extrabugetar si se alimenteaza cu: sumele datorate de catre beneficiarii de credite externe, garantate de stat;

dobnzile bonificate la disponibilitatile acestui fond de catre Trezoreria publica; penalitatile aplicate pentru neplata la termen a comisioanelor datorate. mprumuturile externe contractate de statul romn, n nume propriu, precum si cele garantate de stat se nscriu n Registrul datoriei publice externe, care este instituit legal la Ministerul Finantelor. Cnd situatia o impune, Guvernul analizeaza oportunitatea si conditiile de reesalonare, refinantare si/sau conversiune a datoriei publice externe si prezinta propunerile sale Parlamentului n vederea aprobarii. Revizuirea datoriei publice externe se efectueaza, adesea, atunci cnd tara debitoare, fie ntmpina dificultati n respectarea termenelor scadente (datorita insuficientei resurselor valutare), fie nu are dificultati n onorarea serviciului datoriei publice externe,* dar doreste sa beneficieze de conjunctura favorabila a pietei de capital (prin rambursarea anticipata a unor mprumuturi). n practica internationala se utilizeaza urmatoarele metode de revizuire a datoriei publice: a) reamenajarea sau restructurarea (prin care se modifica scadentarul rambursarilor si rata dobnzii n scopul asigurarii conditiilor ca debitorul sa poata achita arieratele nregistrate); recapitalizarea sau consolidarea (prin recapitalizare se urmareste angajarea unui nou mprumut pentru restituirea celui restant, iar consolidarea nseamna a considera stinsa o datorie anterioara, ramasa neplatita, prin subscrierea unui mprumut nou pe o perioada mai ndelungata);

b)

c) anularea sau "usurarea" datoriei publice (reprezinta metoda de ultima instanta a revizuirii datoriei, foarte greu acceptata de creditori si consta n scutirea totala sau partiala a tarii debitoare de serviciul aferent unor mprumuturi scadente). Deseori, revizuirea datoriei publice, prin anularea sau "usurarea" datoriei publice, se efectueaza din ratiuni politice, n scopul cresterii influentei creditorilor n tarile debitoare. Marimea si evolutia datoriei publice externe se afla n strnsa dependenta fata de balanta de plati externe, al carei proiect se elaboreaza de catre Ministerul Finantelor, n colaborare cu Banca Nationala a Romniei. Executia balantei de plati externe se urmareste de catre Banca Nationala a Romniei, care ntocmeste si transmite, trimestrial, Ministerului Finantelor situatia drepturilor si angajamentelor externe ale statului. Semestrial, Ministerul Finantelor si Banca Nationala a Romniei prezinta Guvernului informari cu privire la modul de realizare a prevederilor nscrise n balanta de plati externe, precum si propuneri de solutii pentru acoperirea deficitului sau de utilizare a excedentului din contul curent al acesteia. Documentele viznd executia balantei de plati externe pentru anul financiar ncheiat se finalizeaza de catre Guvern si se nainteaza, spre aprobare, Parlamentului, pna la 30 iunie. Romnia, cu o datorie publica externa de circa 300 dolari SUA pe locuitor, de aproximativ 20% n raport cu produsul intern brut si de circa 80% fata de exporturi, la finele anului 1997, se numara printre tarile debitoare cu o dezvoltare medie putin ndatorate fata de strainatate. Evolutia datoriei publice externe a Romniei, n marime absoluta si relativa, n perioada 1990-1997, este prezentata n tabelul 8.4. Tabelul 8.4 - Evolutia datoriei publice externe a Romniei n perioada 1990-1997
Indicatori Datoria 1990 209,9 1991 1.005,8 1992 2.199,1 1993 3.116,8 1994 4.230,3 1995 4.934,1 1996 6.230,3 1997 6.848,9

publica efectiva (n mil. dolari SUA), din care: - pentru balanta si rezerva valutara (%) - pentru proiecte (%)

100,0

80,5 19,5

80,8 19,2

69,9 30,1

65,5 34,6

57,7 42,3

63,0 37,0

57,9 42,1

Datoria publica externa (n dolari SUA pe locuitor) Ponderea datoriei publice externe n P.I.B. Ponderea datoriei publice externe n exporturi (%)

9 0,6 8,6

43 3,5 23,6

96 11,2 50,4

137 11,8 63,7

186 14,1 68,8

218 13,8 62,4

276 17,7 77,1

304 19,7 81,3

Sursa: Calculat pe baza datelor Ministerului Finantelor si Comisiei Nationale pentru Statistica