Sunteți pe pagina 1din 20
FINANȚE PUBLICE Evoluția Datoriei Publice și Cauze ale Acesteia

FINANȚE PUBLICE

Evoluția Datoriei Publice și Cauze ale Acesteia

FINANȚE PUBLICE Evoluția Datoriei Publice și Cauze ale Acesteia

Capitolul

manifestare,cauze

1.Datoria

Cuprins

publica-concepte,forme

de

1.1Concepte privind datoria publică şi formele de manifestare a acesteia

1.2Cauze ale datoriei publice in Romania

Capitolul 2.Evolutia datoriei publice in Romania

2.1Evolutia datoriei publice in perioada 2000-2012

2.2.Datoria publică raportată la produsul intern brut

2.3.Datoria publica la nivelul Uniunii Europene

Capitolul 3.Perspective ale datoriei publice in urmatorii ani

Capitolul 1.Datoria publica-concepte,forme de manifestare,cauze

1.1 Concepte privind datoria publică şi formele de manifestare a acesteia

Finanţarea cheltuielilor publice, ca expresie a nevoilor societăţii, se realizează cu

ajutorul:

Resurselor financiare publice prelevate de la contribuabili şi evidenţiate în bugetul

general consolidate, pe componentele sale;

Împrumuturilor interne şi externe, garantate direct sau indirect de către

autorităţile administraţiei publice, atât centrale cât şi locale;

Fondurilor externe nerambursabile;

Datoria publica este reprezentata de totalitatea obligaţiilor financiare directe şi

indirecte asumate de către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale faţă

de piaţa internă şi/sau externă de capital.

Obligaţiile financiare directe sunt rezultatul contractării directe de către

autorităţile publice centrale şi locale a împrumuturilor de la diverşi creditori, persoane

fizice şi juridice rezidente sau nerezidente în ţara debitoare. Spre deosebire de acestea,

obligaţiile financiare indirecte sunt generate de acordarea de garanţii de către autorităţile

publice centrale şi locale la împrumuturile contractate de pe piaţa internă/sau externă de

capital de către autorităţi şi instituţii publice, persoane juridice a căror activitate este de

interes naţional sau local. 1 Deosebirea între obligaţiile financiare ale autorităţilor publice

centrale şi locale este:

datorie

publica

guvernamentală,

ce

exprimă

totalitatea

obligaţiilor

financiare externe si interne ale statului, la un moment dat, provenite din

împrumuturile contractate direct sau garantate de Guvern, prin Ministerul

Finanţelor Publice, în numele României, de pe pieţele financiare.

datorie publică locală, ce exprima totalitatea obligaţiilor financiare externe

şi interne ale autorităţilor administraţiei publice locale, la un moment dat,

provenite din împrumuturi contractate direct sau garantate de acestea de pe

pieţele financiare.

1 Gabriel Ştefura - “România şi problemele integrării europene”, Editura Universitară Alexandru Ioan Cuza, Iaşi, 2005, Vol I, Finanţe. Monedă. Bănci pag. 169.

Obligaţiile financiare sunt rezultatul contractării de împrumuturi de pe:

piaţa internă, de către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, ce

formează datoria publică internă(guvernamentală şi locală).

piaţa externă, de către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale,

ce exprimă datoria publică externă(guvernamentală şi locală).

Datotia publica mai poate fi clasificata si în funcţie de:

termen

o

datorie publică pe termen scurt(sub un an), numită şi datorie flotantă;

o

datorie publică pe termen mediu(între 1-5 ani), numită şi datorie

consolidată;

o

datorie publica pe termen lung( peste cinci ani), ce face parte din

categoria datoriei consolidate.

calitatea creditorilor

o

datorie publică brută, formata din valoarea totală a împrumuturilor,

indiferent unde sunt plasate acestea;

o

datorie publică netă, în care nu intră valoarea împrumuturilor plasate la

instituţiile statului.

natura obligaţiilor asumate

o

datorie

publică

efectivă,

ce

evidenţiază

totalitatea

obligaţiilor

financiare asumate direct de către stat de pe pieţele interne şi

externe de capital;

 

o

datorie

publică

garantată,

respective

totalitatea

obligaţiilor

financiare garantate de către stat şi ai căror beneficiari sunt

autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, instituţiile

publice şi agenţii economici.

Datoria publică reprezintă valoarea totală a angajamentelor statului, inclusiv

cheltuielile generate de acestea. 2

2 Bistriceanu G Adochiţei M Negrea E Finanţele agenţilor economici, EDP, Bucureşti, 2000. pag. 97.

Schematic, datoria publică totală se prezintă ca în figura de mai jos.

publică totală se prezintă ca în figura de mai jos. Figura 1 – Formele de manifestare

Figura 1 – Formele de manifestare ale datoriei publice

Datoria publica totală reprezintă totalitatea obligaţiilor pecuniare ale statului,la un moment dat, rezultate din împrumuturi interne şi externe atat în lei cat şi în valută contractate pe termen scurt, mediu şi lung, precum şi obligaţiile statului către trezoreria proprie, pentru sumele avansate temporar în scopul acoperirii deficitului bugetar.

Împrumuturile

pot

fibcontractate

de

stat,

numespropriu sau garantate deyacesta.

prin

Ministerul

Finanţelor,

în

Datoria publică se exprimă în monedă naţionalăxsau înxvalută, în funcţie de locul unde se contractează şi depcondiţiile împrumutului.

În scopul evaluării datoriei publice a României, obligaţiilekexprimate în altă monedă decât cea naţională se calculează în monedăwnaţională, utilizându-se cursul de schimb comunicat de BancaqNaţională a României.

De asemenea, datoria publică totală a unei ţări se poate exprima:

o

în valori absolute (pentru a cunoaşteksarcina la care este supusă economia ţării respective faţă de creditori);

o

în valori relative, ca procent din P.I.B. (pentru a permite comparaţia în timp şi între ţări);

o ca mărime medie pe locuitor (pentru a permitepcomparaţii şi analize

în timp şi spaţiu).

Datoria publică totală se calculează şi se gestionează separat pe cele două forme

ale sale, respectiv datoria publică internă şi datoria publică externă.

Datoria publică internă constituie orparte a datoriei publice totale şi evidenţiază

împrumuturile de stat de pe piaţa financiarăkinternă, de la persoane fizice şi/sau juridice,

în monedă naţională sau în valuta, precum şi împrumuturile angajate de terţi, cu garanţia

statului, nerambursate la un moment dat.

Datoria publică externă se defineşte prin creditele externewcontractate şi

angajate de către stat, înwnume propriu, sau de către autorităţilewadministraţiei publice

locale, precum şi prin creditele externewcontractate şi angajate de către alţi

subiecţiwautonomi, cu garanţia expresă awstatului.

Gradul de exigibilitate a datoriei publice se exprima cu ajutorul datoriei flotante şi

a datoriei consolidate. 3

Datoria publică flotantă reprezintă datoria publică pe termen scurt şi cuprinde

împrumuturile contractate, pe perioade de până la un an, în scopul acoperirii golurilor de

casa generate de neconcordanţă, în timp, a veniturilor cu cheltuielile bugetare.

Datoria publică consolidată cuprinde totalitateawdatoriilor rezultate din

împrumuturile de stat contractatewpe termen mediu şi lung, precum şi a celor rezultate

din prelungirea termenelorwde rambursare a împrumuturilor pe termen scurt, pe

perioade de timp mediu şi lung.

Distincţia dintre datoriawpublică flotantă şi cea consolidatăweste importantă şi

pentru aprecierea efortuluiwfinanciar pe care statul este nevoit să-l facă, în mod curent,

pentru rambursarea datorieiwscadente şi pentru plată dobânzilor aferente în cursul unui

an.

Cu cât ponderea datoriei publice flotante în totalul datoriei publice este mai mare,

cu atât nevoia curentă de resurse financiare menite să acopere serviciul datoriei publice

este mai presantă, şi invers.

De asemenea, în funcţie de termenele scadentelor sale, structura datoriei publice

variază de la o ţară la alta şi chiar de la o perioadă la altă, datorită condiţiilor financiar-

monetare în care se formează.In ţările în care procesele inflaţioniste sunt de amploare şi

de lungă durată sunt nevoite să apeleze mai mult la împrumuturile pe termen scurt şi

3 Văcărel, Iulian – “Bugetul pe programe multianual– concepţii, reglementări, rezultate, perspective”, Editura Expert, Bucureşti, 2002; pag. 156.

uneori, mediu, deoarece plasamentele pe termen lung nu sunt destul de atractive pentru

deţinătorii de capitaluri băneşti disponibile pentru împrumut. 4

Aceasta atractivitate scăzută, datorată eroziunii sistematice a puterii de

cumpărarea monedei, obligă statele, în cauză, să crească nivelul ratei dobânzii ţi să

acorde alte avantaje subscriitorilor la împrumut.

Valoarea totală a împrumuturilor contractate, la un moment dat, de către

autorităţile publice formează datoria publică brută, iar dacă din aceasta se scade

valoarea împrumuturilor angajate de la instituţiile de stat (Trezoreria publică, Banca

Centrală, s.a.) se obţine datoria publică netă.

În contractarea împrumuturilor publice, interne şi externe, trebuie neapărat

respectat plafonul de îndatorare publică. Acesta cuprinde totalitatea împrumuturilor pe

care statul le poate contracta şi garanta în decursul unui an calendaristic. De aceea,

acest plafon se stabileşte anual prin lege.

Plafonul de îndatorare publică este format din:

o plafonul de îndatorare publică internă, care se stabileşte în funcţie de

deficitul bugetar anual aprobat şi de prevederile unor legi speciale;

o plafonul de îndatorare publică externă, care se stabileşte ca suma

maximă a împrumuturilor externe pe care statul le poate contracta şi

garanta în decursul unui an calendaristic.

1.2 Cauze ale datoriei publice in Romania

Asumarea de către state a unor sarcini şi atribuţii din ce în ce mai ample şi

complexe, pe măsura evoluţiei lor şi sub constrângerea a numeroase necesităţi

economico-sociale, a determinat o creşterea apreciabilă a volumului resurselor băneşti

necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice. 5

Astfel, veniturile ordinare, obţinute de la stat în principal din impozite şi taxe, dar

şi de la întreprinderile şi proprietăţile sale, s-au dovedit a fi insuficiente în raport cu

necesităţile curente de resurse băneşti şi a apărut astfel deficitul bugetar, impunând

apelul statelor la alte categorii de resurse, denumite generic extraordinare tocmai pentru

4 Niţă Dobrotă – “Dicţionar de economie”, Editura Economică, 1999. pag. 315.

5 Negrea E. Finanţele întreprinderilor de comerţ şi turism, Ed.Metropol, Bucureşti, 1994. pag. 254.

a arăta că, spre deosebire de cele dintâi, utilizarea lor nu se înscrie în limitele evoluţiei

normale 6 .

Ca şi formă a dezechilibrului bugetar, deficitul bugetar este expresia necorelării

sau decalajului dintre fluxurile de intrare şi cele de ieşire la/de la fondurile bugetare, ca şi

dimensiune a resurselor vehiculate. El se concretizează prin soldul negativ dintre suma

veniturilor obişnuite sau curente, mai mici, şi cea a cheltuielilor publice de acoperit pe

seama acestora, mai mari.

Cu privire la cauzele deficitelor bugetare ale României din perioada

postdecembristă, acestea se regăsesc în principal în evoluţia nefavorabilă a economiei

reale, reflectată în evoluţia PIB, ca bază a prelevărilor fiscale. Scăderilor anuale repetate

şi de mare amploare ale PIB le-au corespuns reducerea considerabilă a veniturilor

bugetare în mărimea reală şi concomitent adâncirea deficitului bugetar, aşa cum s-a

întâmplat în anii 1990-1996 şi apoi în 1997-2002. Dimpotrivă, perioadelor de creştere în

mărime reală a PIB le-au corespuns şi creşteri ale veniturilor bugetare, creându-se astfel

condiţiile reducerii deficitului bugetar, aşa cum s-a întâmplat în anii 2003-2007.

În vederea finanţării deficitului bugetului de stat, au fost şi sunt admise în

România prin legislaţia în vigoare două surse principale, şi anume disponibilităţile

Trezoreriei şi împrumuturile de stat interne şi externe.

În condiţiile în care economia naţională suflă din greu, fără perspectivă de a

ajunge la o constantă, fie ea şi de nivel foarte scăzut, pentru a face faţă cerinţelor din ce

în ce mai mari în execuţia bugetară, se acumulează datorie publică internă.

Creşterea datoriei publice în România nu ar fi o problemă deosebit de grea în

contextual în care ar exista o prognoză, fie şi pe termen scurt sau mediu.

În condiţiile de acum, în care veniturile la buget sunt net depăşite de cheltuielile

stabilite prin bugetul de stat, se recurge la posibilitatea echilibrării bugetului prin

creşterea datoriei publice interne şi a celei externe.

Această datorie publică internă este purtătoare de dobânzi serioase, ceea ce va

conduce la creşterea, pe de o parte, a cheltuielilor de la bugetul de stat, iar pe de altă

parte, va avea ca efect scumpirea vieţii populaţiei.

În momentul de faţă, datoria publică a ajuns la un nivel mai ridicat, pentru care

Guvernul va trebui să plătească şi dobânzi.

6 Gabriel Ştefura-“România şi problemele integrării europene”, Editura Universitară Alexandru Ioan Cuza, Iaşi, 2005, Vol I, Finanţe.Monedă.Bănci

Pentru a face faţă necesităţii de a plăti datoria internă, Guvernul, prin Ministerul de Finanţe, nu are altă soluţie decât să împrumute în continuare de la băncile comerciale şi să atragă bani de la populaţie prin emisiuni de certificate de trezorerie.

Acesta este mecanismul prin care Guvernul poate răspunde cerinţei majore de surse pentru acoperirea cheltuielilor de la bugetul statului.

Astfel nivelul datoriei publice interne pe care îl înregistrează România în prezent este suficient de mare, în condiţiile în care veniturile populaţiei, pentru majoritatea, au ajuns la niveluri greu de suportat.

Datoria publică internă fiind mai mare decât bugetul pentru un an, populaţia ţării nu va putea face faţă la capitolul “cheltuieli pentru doua bugete” cu “venituri pentru un singur buget”.

Capitolul 2.Evolutia datoriei publice in Romania

2.1Evolutia datoriei publice in perioada 2000-2012

În perioada 2000 –2012, datoria publică a României a cunoscut următoarea evoluţie:

Anul

Datorie

Datorie

Cresterea

 

Populatia

Datoria

publica(milio

publica(milioa

datoriei

Romaniei

publica

in

publice

in

ane lei)

ne euro)

marime

euro

pe

absoluta

in

locuitor

anul

n

fata

de

anul

n-1

(milioane lei)

2000

25288,8

10485,5

-

22435200

467,4

2001

33817,8

12129,3

8529

 

22408400

541,3

2002

43867,4

12562,6

10049,6

 

21797800

576,4

2003 51363,2

12492

7495,8

21733600

574,8

2004 55819,6

14073,5

4456,4

21673300

649,3

2005 59010,9

16048,2

3191,3

21623800

742,2

2006 63340,8

18730,5

4329,9

21584400

867,8

2007 82324,4

22803,3

18983,6

21537600

1058,8

2008 109795,1

27534,4

27470,7

21504400

1280,4

2009 147329,1

34832,9

37534

21470000

1622,4

2010 194459,2

45383,5

47130,1

21431000

2117,6

2011 223268,0

51686

28808,8

19043000

2714,2

 

2012 241071,4

54433,8

17803,4

18706000

2910

Tabel 1.

În figura 2 este redată grafic evoluţia datoriei publice a României în perioada 2000 –

2012.

260000 241071 240000 223268 220000 194459.2 200000 180000 160000 147329.1 140000 120000 109795.1 100000
260000
241071
240000
223268
220000
194459.2
200000
180000
160000
147329.1
140000
120000
109795.1
100000
82324.4
80000
55819.6 59010.9 63340.8
60000
51363.2
43867.4
33817.8
40000
25288.8
20000
0
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
Fig.2

Analizand graficul de mai sus observam ca datoria publică a României manifestă o tendinţă de creştere continuă,ceea ce atrage după sine în mod inevitabil sporirea dobânzilor aferente, precum şi a cheltuielilor publice totale.

Începând cu anul 2007 aceasta a avut un ritm de creştere galopant, ajungând in 2012 la o valoare impresionanta de 241071,4 milioane lei (54433,8 milioane euro),faţă de nivelul înregistrat in 2006,respectiv de 63.340,8 milioane lei (18.730,5 milioane euro).

În perioada 2000 –2012, deficitul bugetului general consolidat a cunoscut următoarea evoluţie:

Anul

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

Deficit

buget

3204,

3757,

3951,

4395,

3150,

1980,

4661

general

5

9

2

1

4

5

,5

consolidat(mili

oane lei)

Anul

2007

2008

2009

2010

2011

2012

Deficit

buget

12967

24793

36435

33479

23898

14773

general

consolidat(mili

,9

,6

,4

,6

,6

,9

oane lei)

Tabel 2.

În figura 3 este redată grafic evoluţia deficitului bugetului general consolidat.

datorie publica deficit buget general consolidat 260000 241071.4 240000 223268 220000 194459.2 200000 180000
datorie publica
deficit buget general consolidat
260000
241071.4
240000
223268
220000
194459.2
200000
180000
160000
147329.1
140000
120000
109795.1
100000
82324.4
80000
55819.6 59010.9 63340.8
60000
51363.2
43867.4
36435.4
33817.8
33479.6
40000
25288.8
24793.6
23898.6
12967.9
14773.9
20000
3204.53757.93951.24395.13150.41980.5 4661.5
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Fig.3

În perioada 2000 –2006,deficitulvbugetar s-a menţinut la un nivel relativ constant în timp ce datoria publică a avut o tendinţăppermanentă de creştere pe toata perioada analizata.

În anul 2005 deficitul bugetului general consolidat s-a redus mai mult decât semnificativ înregistrând cea mai mică valoare din perioada analizată, respectiv 1.980,5 milioane lei.Începând cu anul 2006 deficitul bugetului general consolidat a cunoscut un

trend ascendent, de la o valoare de 4.661,5 milioane lei ajungând în anul 2009 la o valoare de 36.435,4 milioane lei.Incepand cu anul 2010 deficitul bugetului general consolidat a cunoscut un trend desscendent, de la o valoare de 33479,6 milioane lei ajungand in anul 2012 la o valoare de 14773,9 milioane lei.

Cresterea datoriei publice in marime absoluta in anul n fata de n-1 aferent perioadei 2000-2012
Cresterea datoriei publice in marime absoluta in anul n fata de n-1 aferent perioadei
2000-2012 si evolutia deficitului bugetului general consolidat in perioada 2000-2012 se
prezinta astfel:
50000
47130.1
45000
40000
37534
36435.4
33479.6
35000
28808.8
30000
27470.7
24793.6
23898.6
25000
18983.6
20000
17803.4
14773.9
15000
12967.9
8529 10049.6
10000
7495.8
4661.5
3204.5 3757.93951.2 4395.1 3150.4 1980.5
4456.4 3191.3 4329.9
5000
0
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
deficit buget general consolidat
crestere datorie publica in marime absoluta

Fig.4

Analizand datelor prezentate în tabelele 1 şi 2 de mai sus precum şi din reprezentarea grafică din figura 4 se observă faptul că începând cu anul 2004 există o interrelaţionare între creşterea datoriei publice în mărime absolută şi nivelul deficitului bugetar înregistrat.

Figura 5 reflecta evolutia datoriei publice in euro pe locuitor in perioada 2000-2012

3000 2800 2600 2400 2200 2000 1800 1600 1400 2714.2 2910 1200 2117.6 1000 800
3000
2800
2600
2400
2200
2000
1800
1600
1400
2714.2 2910
1200
2117.6
1000
800
1622.4
1280.4
600
400
467.4 541.3 576.4574.8 649.3 742.2 867.8 1058.8
200
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Fig.5

Dupa cum se observa din reprezentarea grafica in perioada 2000-2012 datoria publica in euro pe locuitor a crescut mai mult decat semnificativ,astfel ca la 31.12.2012 aceasta a fost de 6,22 ori mai mare fata de 31.12.2000.

2.2.Datoria publică raportată la produsul intern brut

În perioada 2000-2012 raportul dintre datoria publică guvernamentală şi PIB s-a situat cu mult sub valoarea de referință,respectiv 60%(calculată ca raport dintre datoria publică și PIB la prețurile pieței), al unuia dintre cele două criterii menționatela articolul 126 alineatul (2) din Tratatul privindfuncționarea Uniunii Europene.

În anul 2003,Departamentul de Afaceri Externe al Fondului Monetar Internaţional, prin documentul ”Indicatori de vulnerabilitate”,a propus ca datoria publică raportată la produsul intern brut să fie considerată un indicator de vulnerabilitate. 7

În cazul ţărilor emergente 8 limita maximă sugerată a acestui indicator propus de

Fondul Monetar Internaţional este de 30%. La data de 30.09.2010, nivelul datoriei publice a României reprezenta 36,2% din produsul intern brut, fapt ce se constituie într-un semnal de alarmă privind vulnerabilitatea poziţiei fiscale a statului .

7 ̎Analiza vulnerabilităţii necesită construirea unor indicatori care să măsoare şi să prevină orice situaţie care ar putea compromite poziţia guvernului cu privire la plata datoriei publice̎ (INTOSAI Public Debt Working Group-An Exercise of Reference Terms to Carry Aut Performance Audit of Public Debt-November2007)

Anul

Datoria

Datorua

PIB

Datorie publica,procent in PIB(%)

publica(milio

publica

ane lei)

(milioane

(milioane

euro)

lei)

 

2000

25288,8

10485,5

80984,6

31,2

2001

33817,8

12129,3

117945,8

28,7

2002

43867,4

12562,6

152017,0

28,9

2003

51363,2

12492

197427,6

26,0

2004

55819,6

14073,5

247368,0

22,6

2005

59010,9

16048,2

288954,6

20,4

2006

63340,8

18730,5

344650,6

18,4

2007

82324,4

22803,3

416006,8

19,8

2008

109795,1

27534,4

514700,0

21,3

2009

147329,1

34832,9

498007,5

29,6

2010

194459,2

45383,5

522600,0

37,2

2011

223268,0

51686

578.551,6

38,5

2012

241071,4

54433,8

677165,7

35,6

2.3.Datoria publica la nivelul Uniunii Europene

8 Facem precizarea că acest indicator de vulnerabilitate este propus a se lua în calcul în analiza vulnerabilităţii ţărilor emergente din punct de vedere al datoriei publice. Având în vedere că nu există un consens între organizaţiile internaţionale cu privire la nivelul acceptabil al acestui indicator, până la acest moment există numai nivele sugerate de către două importante instituţii internaţionale, respectivDebt Relief International şi International Monetary Fund.În acest sens, invocăm standardul de audit ISSAI 5411 (The International Standards of Supreme Audit Institutions) ”Indicatorii datoriei publice”în care este prezentat acest indicator de vulnerabilitate.

Dintre cele 27 de tari analizate, in 2013, cea mai mare pondere a datoriei in

Dintre cele 27 de tari analizate, in 2013, cea mai mare pondere a datoriei in PIB o are Grecia – 176%. In clasament urmeaza Italia cu 128%, si Belgia, Irlanda si Portugalia cu peste 100%, click pe graficul alaturat pentru detalii.

de 38%, doar

Luxemburg, Bulgaria,Suedia si Estonia inregistrand performante mai bune. Per total,15

tari inregistreaza procente peste medie, iar 12 tari se situeaza sub medie.

Pe de alta parte, Romania se afla abia pe locul

25, cu un procent

Cap3.Perspective ale datoriei publice in urmatorii ani

Pentru a putea previziona evoluția datoriei publice în anii următori,dinamica acesteia ca procent în PIB poate fi descrisă de următoarea relaţie, derivată din constrângerea bugetară intertemporală.

t t = ( 1 + λ t ) X d t 1

d

y

y t 1

+

p

b t

y t

+ s f a t

unde dt este stocul datoriei publice în momentul t, yt desemnează PIB-ul nominal la momentul t, pbt–reprezintă deficitul primar al perioadei t, sfat-ajustările stoc-flux în perioada t, iar

1 + λ t =

1 + i t

( 1 + π t ) * ( 1 + γ t )

unde γ t -rata de creștere a PIB-ului real în perioada t, it-rata dobânzii la momentul t, iar π t

-inflaţia în perioada t.

In concluzie,relatia ne arata faptul ca ponderea datoriei publice in PIB la momentul t depinde de ponderea din perioada precedenta ajustata cu diferenta dintre rata reala a dobanzii si cresterea economica,la care se adauga deficitul primar al bugetului general consolidat exprimat ca procent din PIB.In conditiile in care rata de crestere economica este superioara ratei reale a dobanzii la datoria publica,aceasta din urma exprimta ca procent din PIB va avea o tendinta de scadere chiar si in conditiile unui deficit primar egal cu 0.In concluzie,este posibila reducerea datoriei publice ca procent din PIB si in situatia in care soldul deficitului bugetului general consolidat inregistreaza un surplus primar inferior nivelului cheltuielilor cu dobanzile cu conditia ca rata de crestere economica sa fie

mai mare decat rata reala a dobanzii aferenta datoriei publice.Coeficientul λ t ,poate fi

interpretat ca rata reala a dobanzii ajustata cu cresterea economica.

. Utilizând prognoze pentru factorii determinanţi ai evoluţiei datoriei publice din a patra evaluare a

.

Utilizând prognoze pentru factorii determinanţi ai evoluţiei datoriei publice din a patra evaluare a acordului stand-by de tip precaut încheiat cu FMI, au fost calculate contribuţiile acestora la variaţia ponderii în PIB a datoriei publice, în intervalul 2012-2017.

Rezultatele obținute depind într-o mare măsură de prognozele folosite pentru rata reală a dobânzii și rata de creștere a PIB-ului real. O rată reală a dobânzii mai mare decât cea

previzionată presupune costuri suplimentare pentru finanțarea datoriei și poate conduce la

creșteri ale datoriei raportată la produsul intern brut. De asemenea, o rată de creștere

economică mai mică, poate determina o majorare a ponderii datoriei publice față de estimările inițiale. În contextul incertitudinii cu privire la realizarea efectivă a prognozelor, este oportună realizarea unei analize de senzitivitate care să evalueze impactul modificării variabilelor utilizate asupra evoluţiei datoriei publice.

O creștere economică mai mare decât cea previzionată cu o unitate procentuala conduce la diminuarea

O creștere economică mai mare decât cea previzionată cu o unitate procentuala conduce la diminuarea datoriei la 25,93% din PIB în 2017, în timp ce o evoluție negativă, caracterizată de o rată de creștere a PIB-ului real mai mică cu o unitate procentuala, colaborată cu o rată reală a dobânzii mai ridicată cu o unitate procentuala, conduce la o reducere faţă de valoarea actuală a ponderii datoriei publice în PIB doar până la nivelul de 31,34%.