Sunteți pe pagina 1din 8

Analiza evolutiei cheltuielilor publice in

Romania
SISTEMUL CHELTUIELILOR PUBLICE

Continutul cheltuielilor publice

Prin cheltuiele publice statul acopera necesitatile publice de bunuri si servicii


considerate prioritare in fiecare perioada. Cheltuielile publice exprima relatii economico -
sociale in forma baneasca care se manifesta intre stat, pe de o parte, si persoane fizice si
juridice, pe de alta parte, cu ocazia repartizarii si utilizarii resurselor financiare ale
statului, in scopul indeplinirii functiilor acestuia. Continutul econ al cheltuielilor publice
se afla in stransa legatura cu destinatia lor, unele cheltuieli publice exprimand un consum
definitiv de produs intern brut, iar altele o avansare de produs intern brut.
Cheltuielile publice inglobeaza:
- cheltuieli publice efectuate de administratiile centrale de stat, din fondurile
bugetare si extrabugetare;
- cheltuielilor colectivitatilor locale ale unitatilor administrativ teritoriale;
- cheltuielile organismelor internationale din resursele publice prelevate de la
membri acestora;
- cheltuielile finantate din fondurile asigurarilor sociale de stat.
Cheltuielile publice nu inseamna acelasi lucru cu cheltuielile bugetare. Cheltuielile
publice se refera la totalitatea cheltuielilor efectuate in domeniul public prin interiorul
institutiilor publice care se acopera fie de la bugetul statului fie din bugetele proprii.
Cheltuielile publice inseamna numai acele cheltuieli care se acopera de la bugetul
administratiei centrale de stat, din bugetele locale sau din bugetul asigurarilor sociale de
stat. Cheltuielile bugetare sunt cheltuieli publice dar nu toate cheltuielile publice sunt
cheltuieli bugetare.

Criterii de clasificare a cheltuielilor publice.

In practica financiara a statelor contemporane se folosesc urmatoarele tipuri de


clasificari:
a) clasificarea administrativa are la baza criteriul institutiilor prin care se
efectueaza cheltuieli publice : ministere, unitati administrativ teritoriale;
b) clasificarea economica foloseste doua criterii de grupare: unul din care
cheltuielile se impart in cheltuieli de capital si cheltuieli curente iar altul, care imparte
cheltuieli in cheltuieli ale serviciilor publice ( administrative ) si cheltuieli de transfer ( de
redistribuire );
- cheltuieli de capital sau de investitii
- achizitionarea de bunuri cu folosinta indelungata;
- cheltuielile curente asigura functionarea si intretinerea institutiilor publice;
- cheltuieli privind serviciile publice sau administrative;
- cheltuielile de transfer pot avea un caracter economic sau social (burse,pens);
c) clasificarea financiara - cheltuielile se grupeaza in: cheltuieli definitive,
cheltuieli temporale, operatiuni de trezorerie si cheltuieli virtuale sau posibile;
-cheltuielile definitive cuprind cheltuieli de investitii si cheltuieli de functionare;
-cheltuielile temporale sunt denumite operatiuni de trezorerie si sunt evidentiate in
conturile speciale ale trezoreriei;
-cheltuielile virtuale ( posibile ) sunt cheltuieli pe care statul le angajeaza sa le
efectueze in anumite conditii.
Dupa forma de manifestare cheltuielile publice pot fi cu sau fara contraprestatie,
definitive sau provizorii, speciale sau globale;
- cheltuielile fara contraprestatie au un caract de subventie fara urmarirea unui
contraserviciu ( alocatii familiare, somaj ); cheltuielile definitive nu presupun restituirea
sumelor banesti alocate de stat.
d) Cheltuielile publice in functie de rolul lor in procesul reproductiei sociale:
- cheltuieli reale ( negative );
-cheltuieli economice ( pozitive );
In cheltuielile reale intra cheltuielile cu intretinerea aparatuluide stat, dobanzile si
comisioanele la imprumuturile de stat, intretinerea armatei reprezentand un consum
definitiv de produsul intern brut. In cheltuielile economice intra investitiile efectuate de
stat pentru infiintarea de noi intreprinderi, dezvoltarea si modernizarea celor existente,
construirea de drumuri si poduri.
e) clasificarea folosita de institutiile specializate ale ONU are la baza doua criterii:
clasificarea functionala si clasificarea economica;
- clasificarea functionala ONU a cheltuielilor publice cuprinde cheltuieli pentru
aparare, sanatate, educatie, asigurarile sociale, locuinte;
- clasificarea economica ONU a cheltuielilor publice cuprinde: cheltuielile care
reprezinta consum final, dobanzi aferente datoriei publice, formarea bruta de capital,
transferuri de capital;
In Romania din 1991 clasificarea cheltuielilor publice se aliniaza la criteriile
utilizate in cadrul ONU folosindu-se: clasificarea functionala si clasificarea economica.

Nivelul, structura si dinamica cheltuielilor publice

Nivelul cheltuielilor publice. Indicatorul care poate exprima nivelul cheltuielilor


publice intr-o anumita perioada de timp este ponderea cheltuielilor publice in produs
intern brut care permite analiza volumului cheltuielilor publice in raport de nivelul de
dezvoltarea economica si sociala a fiecarui stat si in fiecare etapa. ¥n 1987 in tarile
dezvoltate cheltuielile reprezentau in medie aproximativ 42% din produsul intern brut.
Ponderea cheltuielilor publice in produsul intern brut difera de la o tara dezvoltata la alta.
Un alt indicativ il constituie cheltuielile publice medii pe locuitor. Acesta reprezinta
marimi variabile in tari dezvoltate si in tari in curs de dezvoltare. ¥n tarile in curs de
dezvoltare cu economia in tranzitie nivelul cheltuielilor publice este diferit, in functie de o
multime de factori economici, sociali si politici.
Structura cheltuielilor publice. Este necesara stabilirea ponderii a fiecarei categorii
de cheltuieli publice in totalul acestora, pe baza relatiei: gscpi=-cptcpi. 100

gscpi - greutatea specifica a categoriei de cheltuieli publice


cpi - cheltuielile publice ale categoriei i
cpt - cheltuieli publice totale
i - 1...n categorii de cheltuieli.
Cu ajutorul ponderilor gscpi se poate da interpretarea orientarii resurselor financiare
ale statului in armata, economie, amortizarea a datoriilor publice. Structura cheltuielilor
publice pe diferite categorii se delimiteaza in cadrul criteriilor de clasificare a acestora in
fiecare stat sau in statisticile internationale.
Studiu de caz : Avansul cheltuielilor publice din Romania, cel
mai mare din regiune

Romania are cel mai crescut deficit bugetar din Europa Centrala si de Est
In pofida promisiunilor facute de guvernanti, care s-au angajat sa diminueze cheltuielile
publice in 2009, Romania a inregistrat anul trecut cel mai mare avans anual printre statele
din regiune in privinta costurilor sectorului public. Astfel, tara noastra a avut un volum al
cheltuielilor publice cu 14,87% mai mare in 2009, comparativ cu 2008, ceea ce a
determinat un deficit de 7,3% din PIB, de asemenea cel mai mare din Europa Centrala si
de Est.

Executia preliminata a Bugetului de stat pentru 2009 releva un volum al cheltuielilor


totale de 92,78 miliarde de lei, ceea ce reprezinta un avans de aproape 15%, in
comparatie cu cheltuielile realizate in 2008. Asta, desi reprezentantii Guvernului de la
Bucuresti s-au angajat cu tarie la inceputul anului trecut ca vor reduce cheltuielile publice
si vor reforma aparatul de stat, mai ales pe fondul situatiei proaste a economiei ce se
anunta pentru 2009. Mai mult decat atat, Romania a inregistrat anul trecut cea mai mare
crestere anuala a volumului cheltuielilor publice, in comparatie cu celelalte state cu
economii emergente din Europa Centrala si de Est (ECE).
Cheltuielile publice au scazut anul trecut in Bulgaria si Ungaria, comparativ cu 2008,
potrivit declaratiilor ministrilor de Finante. In Cehia au inregistrat un avans de numai
7,7%. In Polonia, de asemenea, cheltuielile publice au crescut pana la 44,5% din Produsul
Intern Brut (PIB), fata de 42% in 2008, insa nivelul deficitului bugetar a fost mai mic
decat estimasera initial autoritatile poloneze la inceputul anului, pe fondul unor venituri
publice mai mari decat cele prognozate. Astfel, ponderea veniturilor publice a crescut in
Polonia de la 40,4% din PIB in 2008 la 41,2% din PIB anul trecut.

Polonia a fost, de altfel, singura tara din blocul ex-comunist care a inregistrat in 2009
crestere economica, fapt ce a sustinut majorarea veniturilor incasate la Bugetul de stat.

Consum mai mare, venituri in scadere

Pentru comparatie, avansul de 14,87% inregistrat in dreptul cheltuielilor bugetare in


Romania in 2009 a survenit concomitent cu o reducere de 7,77% a veniturilor incasate
anul trecut la Bugetul de stat. Astfel, veniturile totale preliminate pentru 2009 se ridica la
suma de 56,4 miliarde de lei, in timp ce veniturile realizate la Bugetul statului in 2008 au
fost de 61,15 miliarde de lei. Iar accentuarea discrepantei intre veniturile bugetare in
scadere, respectiv, cheltuielile la Bugetul statului mai mari decat in 2008 a facut ca tinta
pentru deficitul bugetului consolidat de stat sa fie majorata de la 2% din PIB, cat a fost
estimata la inceputul anului trecut, la 4,6% din PIB si, ulterior, ca varianta finala, la 7,3%
din PIB. De altfel, autoritatile romane au anuntat recent ca deficitul Bugetului de stat se
incadreaza, in urma calculelor preliminare, in intervalul 7,2%-7,3% din PIB, ceea ce in-
seamna ca tinta stabilita de Fondul Monetar International (FMI) a fost atinsa.

Modelul bulgar

Bulgaria a incheiat anul 2009 cu un deficit minimal de 0,75% din PIB si este lider intre
celelalte state din Uniunea Europeana (UE) in privinta reducerii cheltuielilor la Bugetul
de stat. Mai mult decat atat, bulgarii au reusit sa obtina anul trecut cel mai mic deficit al
sectorului public, raportat la PIB, din intreaga Uniune. Astfel, Bugetul de stat al Bulgariei
era echilibrat in octombrie 2009, in conditiile in care cheltuielile bugetare au fost cu 9%
mai mici decat in octombrie 2008, ceea ce le-a plasat sub nivelul veniturilor incasate
dupa primele 10 luni ale anului trecut. Iar faptul ca au incheiat 2009 cu un Buget de stat
echilibrat indreptateste autoritatile bulgare sa stabileasca pentru 2010 premisele unor
politici fiscale mai relaxate, care sa permita sustinerea financiara a economiei, in lupta cu
criza financiara internationala care a afectat toate tarile din regiune. De altfel, Guvernul
bulgar a anuntat deja ca nu vor avea loc majorari de taxe in 2010, cu exceptia accizei pe
tigari. In plus, absenta unei datorii publice exacerbate permite Guvernului de la Sofia sa
ia in calcul pentru anul in curs finantarea prin titluri de stat, ceea ce indeparteaza Bulgaria
de spectrul unui posibil sprijin financiar acordat de FMI, similar cu cel oferit Romaniei.
Iar stabilirea conditiilor pentru evolutia economiei bulgare in 2010 departe de strictetea
impusa de Fond face, de asemenea, ca autoritatile de la Sofia sa aiba o perspectiva mai
optimista, in comparatie cu situatia din Romania.

Incasari peste asteptari la altii


Atat Ungaria, cat si Polonia au incheiat 2009 cu incasari la Bugetele de stat peste
estimarile initiale. In conditiile in care cheltuielile inregistrate la Bugetul de stat in
Ungaria au fost inferioare in 2009 celor din 2008, o evolutie peste asteptari a veniturilor a
condus la un deficit bugetar al administratiei centrale sub tinta stabilita, de 3,8% din PIB.
Astfel, deficitul bugetar rezultat in urma calculelor preliminare ale autoritatilor maghiare
este de 3,6% din PIB pentru administratia centrala, respectiv, 4,1% din PIB, daca sunt
incluse si rezultatele financiare ale consiliilor locale. Si in Polonia deficitul bugetar
inregistrat la sfarsitul lui 2009 a fost mai mic decat tinta initial stabilita. Astfel, deficitul
bugetului consolidat de stat a fost de 6,3% din PIB la sfarsitul lunii decembrie, sub tinta
initial stabilita. Mai mult decat atat, diferenta dintre cheltuieli si venituri a fost cu mai
mult de 10% mai mica decat se estimase initial, in conditiile in care Polonia a inregistrat
anul trecut o crestere economica de 1,5%. Cehia este singura tara din regiunea ECE care
a avut anul trecut o executie bugetara asemanatoare celei din Romania. In conditiile in
care cheltuielile bugetare au fost in 2009 cu 7,7% mai mari decat in 2008, iar veniturile
incasate la Bugetul de stat au scazut cu 8,4% in acelasi interval de timp, Cehia a
inregistrat anul trecut cel mai mare deficit bugetar din istoria sa. Chiar si in aceste
conditii, deficitul bugetar inregistrat in Cehia, raportat la PIB, este sub cel din Romania,
fiind estimat ca se situeaza in intervalul 6,6%-6,9%.

Cheltuielile publice au scazut anul trecut in Bulgaria si Ungaria, comparativ cu 2008,


potrivit declaratiilor ministrilor de Finante.In Cehia au inregistrat un avans de numai
7,7%.
BIBLIOGRAFIE

1 .Mihai Aristotel Ungureanu, “Finante publice”, Editura CONPHYS, 2007

2. http://www.financiarul.com/articol_38159/avansul-cheltuielilor-publice-din-romania-
cel-mai-mare-din-regiune.html

http://www.edituraromaniademaine.ro/specializari/economie/cuprinsCioponeaCristina.pd
f