STUDIU DE CAZ COMPARATIV PRIVIND NIVELUL,

STRUCTURA ȘI DINAMICA CHELTUIELILOR

PUBLICE (BUGETARE) ÎN ROMÂNIA ȘI CEHIA
 1. Cadrul conceptual și metodologic:

1.1. Conceptul de cheltuială publică și structura cheluielilor publice conform

clasificației bugetare:
Cheltuiala publică o putem defini ca fiind o noțiune ce are la bază exprimarea în formă bănească
a legăturilor economico-sociale dintre state, dar și dintre persoane, fie ele fizice, fie ele juridice în
scopul exercitării atribuțiilor statului care alocă resursele financiare.

Cheltuiala publică este în strânsă legătură cu alocarea finanțelor publice, fapt desemnat de
distribuirea și folosirea resurselor financiare ale statului.

În ceea ce privește noțiunea de cheltuieli bugetare, avem în vedere faptul că acestea se află în
componența bugetului public pentru că sunt finanțate din resursele bănești ale autorităților publice.

Structura cheltuielilor publice conform clasificației bugetare:

După anul 1990, structura cheltuielilor bugetare în practica bugetară a României a avut parte
de modificări. Pentru a putea fi reorganizată economia a fost nevoie de câteva reforme în contextul
bugetului: reforma fiscală, elementele ce aparțin reformei administrative și instituționale, elemente
ale reformei legislative etc.

Clasificaţia economică împarte cheltuielile în capitole, subcapitole, articole şi

Clasificaţia economicăimparte cheltuielile in capitole, subcapitole, articole şi
aliniate, permițând definirea conturilor din contabilitatea publică pentru a reflecta fidel alocarea
fondurilor şi execuţia bugetară.
Astfel, structura cheltuielilor bugetare, se prezintă astfel:
Cheltuieli curente , din care:
 Cheltuieli de personal;
 Cheltuieli materiale şi servicii;
 Subvenţii;
 Prime;
 Transferuri, din care:
a) consolidabile: de la bugetul de stat către bugetele locale şi fondurile speciale;
b) neconsolidabile: burse, alocaţii, pensii, ajutoare, indemnizaţii, contribuţii, cotizaţii, subvenţii la
unele dobânzi bancare.
 Dobânzi aferente datoriei publice;
 Rezerve.
Clasificaţia funcţională grupează cheltuielile pe bucăţi, permițând identificarea sectoarelor
de activitate, în acest mod:
 Servicii publice generale;
 Apărare, ordine publică şi siguranţă naţională;
Cheltuieli social-culturale;
Servicii şi dezvoltare publică, locuinţe, mediu şi ape;
 Acţiuni economice;
 Alte acţiuni, în care se includ cercetarea ştiinţifică ş.a.;
 Acţiuni pe bază de Hotărâri ale Guvernului;
Împrumuturi acordate;
Transferuri pentru bugetul asigurărilor sociale.

1.2. Indicatorii utilizați:

Analiza nivelului cheltuielilor publice

a) Volumul cheltuielilor publice este exprimat în mărimi nominale sau reale. Prin exprimarea
în mărime nominală se denatură indicatorul, iar prin exprimarea în mărime reală se elimină
acest dezavantaj, cheltuielile publice fiind cuantificate în preţuri constant.
 n
r
Cp
C =
p1 n
1

Ip 1/0

b) Ponderea cheltuielilor publice în produsul intern brut (G) - indicator care caracterizeaza
nivelul cheltuielilor publice intr-o anumită perioadă.

C
PC / PIB= ×100
PIB
Analiza dinamicii cheltuielilor publice
Analiza dinamica relevă modificările ce intervin în structura cheltuielilor publice într-o
anumita perioada de timp.

a) Modificarea absolută şi relativă ( în valori nominale sau reale) a cheltuielilor publice

exprimă creşterea sau descreşterea acestora de la o perioadă la alta, în mărime absolută.

Δ Cp(1−0)=Cp1−Cp0

b) Modificarea absolută a ponderii cheltuielilor publice în produsul intern brut- cu cât a crescut
sau scăzut indicatorul de la o perioadă la alta.

ΔG=G1−G0

c) Modificarea absolută a nivelului mediu al cheltuielilor publice pe locuitor- mărimea si

directia modificării de la o perioadă la alta a nivelului mediu cheltuielilor publice ce se aloca
în medie pentru un locuitor.

Δ Ć p=Ć p 1−Ć p 0

d) Coeficientul de devansare a creşterii produsului intern brut de către creşterea cheltuielilor

publice (k) - valoare care reflectă corespondenţa intre evoluţia cheltuielilor publice şi
evolutia produsuluiintern brut;

I cp1 /0
K=
I PIB 1 /0

e) Elasticitatea cheltuielilor publice faţă de produsul intern brut măsoară amploarea reacţiei
cheltuielilor publice la modificarea produsului intern brut;

Δ C p(1−0)
C p0
e cp =
Δ PIB(1−0)
Δ PIB0
 Analiza structurii cheltuielilor publice
Din analiza structurii cheltuielilor publice, reiese metoda în care sunt dirijate resursele
financiare publice în cursul anului bugetar. În acest mod, se desprind concluziile cu privire la
orientarea politicii bugetare spre diverse obiective.

2. Analiza comparativă a nivelului și dinamicii cheltuielilor publice în România și Cehia:

2.1.
Tabel 1. Nivelul cheltuielilor publice totale în mărime absolută (Mil.euro)
Indicator 2014 2015 2016 2017 2018
România CT 53.157,3 57.900,3 58.850,1 63.060,2 71.433,4
(Mil./euro)
CT (%PIB) 35,3 36,1 34,5 33,6 34,9
Cehia CT 66.477,1 70.251,5 69.635,5 74.664,0 84.462,4
(Mil./euro)
CT (%PIB) 42,4 41,7 39,5 38,9 40,7

2.2.
Urmărind informațiile din tabelul de mai sus, putem observa, pe de o parte, faptul că se
produce o creștere a cheltuielilor publice din România, însă dacă privim evoluția PIB-ului putem
deduce că începând cu anul 2016 acesta scade în România, urmând o creștere în anul 2018.

Pe de altă parte, în Cehia observăm o creștere a cheltuielilor totale, dar, în ceea ce privește
PIB-ul acesta scade începând cu 2015, iar în 2018 crește cu câteva procente. Între România și Cehia
există o diferență la nivel absolut între cheltuieli, diferență ce se găsește și în raportul procentual
dintre cheltuielile și PIB-ul fiecărui stat.

De asemenea, diferențele dintre nivelurile absolute ale cheltuielilor pot fi cauzate de

diferența dintre PIB-urile celor două țări. Dinamica ratei procentuale a celor două țări poate fi
cauzată de nivelul de investiții în diferite domenii, Cehia investind mult mai mult, pe când România
investește mai puțin în acestea.

Diferențele dintre cheltuielile publice la nivel absolut pot fi influențate și de nivelul de trai
existent în cele două țări. Dacă ne raportam la populația celor două țări, România având 19,41
milioane locuitori, iar Cehia 1,3 milioane locuitori, o diferența enorma putem spune, Cehia alocă
finanțe mult mai mari decât România.
2.3
Tabel 2. Valoarea PIB-ului în mărime absolută (Mil.euro)
Țara Indicator 2013 2014 2015 2016 2017 2018
România Mil. euro 143.690,4 150.708,6 160.149,8 170.063,4 188.772,7 204.496,9
Cehia Mil. euro 159.461,5 157.821,3 169.558,2 177.438,5 194.132,9 210.892,7

Tabel 3. Nivelul cheltuielilor publice în mărime absolută (Mil.euro)

Țara Indicator 2013 2014 2015 2016 2017 2018
România Mil. euro 50.916,9 53.157,3 57.900,3 58.850,1 63.060,2 71.433,4
Cehia Mil. euro 67.202,0 66.477,1 70.251,5 69.635,5 74.664,0 84.462,4

Coeficientul de elasticitate România- 2014

CP 2014 −CP 2013 53.157,3−50.916,9
CP 2013 50.916,9 0,04400111
e 2014 = = = =0,91
PIB2014 −PIB2013 150.708,6−143.690,4 0,04884251
PIB 2013 143.690,4

Coeficientul de elasticitate Cehia- 2014

CP 2014 −CP 2013 66.477,1−67.202,0
CP 2013 67.202,0 −0,0107868813
e 2014 = = = =1,05
PIB2014 −PIB2013 157.821,1−159.461,5 −0,0102871226
PIB 2013 159.461,5

Tabel 4. Valoarea coeficientului de elasticitate

Țara 2014 2015 2016 2017 2018
România 0,91 1,40 0,26 0,65 1,50
Cehia 1,05 0,76 -0,19 0,62 1,52
 3. Analiza comparativă a structurii cheltuielilor publice în România și Cehia:

3.1.1.
Tabel 5: Structura economică a cheltuielilor publice în România și Cehia:

2014 2015 2016 2017 2018

România
Transfer de 1999,9 1879,0 2582,0 1718,5 2750,2 Mil. euro
capital 1.3 1.2 1.5 0.9 1.3 Pondere
Consum 9101,5 9509,5 9507,5 9729,7 10363,7 Mil. euro
intermediar 5.7 6.0 5.9 6.1 6.5 Pondere
Subvenții 581,1 666,6 575,9 662,1 734,9 Mil. euro
0.4 0.4 0.5 0.6 0.7 Pondere
Compensația 11832,1 12528,7 15324,9 18483,7 22337,6 Mil. euro
angajaților 7,8 7,9 9.0 9.8 10.9 Pondere
Cehia Transfer de 2191,3 1498,2 1318,4 1154,7 1328,9 Mil. euro
capital 1.4 0.9 0.7 0.6 0.7 Pondere
Consum 9950,9 10390,3 10779,5 11250,9 12689,4 Mil. euro
intermediar 6.4 6.2 6.1 5.9 6.1 Pondere
Subvenții 3609,8 3848,9 3988,9 4165,9 4655,6 Mil. euro
2.3 2.3 2.1 2.2 2.2 Pondere
Compensația 13783,9 14581,7 15512,8 17540,9 20302,5 Mil. euro
angajaților 8.8 8.7 8.8 9.1 9.8 Pondere
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor preluate din Eurostat
3.1.2.
Grafic 1: Greutatea specifică a categoriilor de cheltuieli publice conform structurii economice
pentru România

România
100%
90%
80%
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%
2014 2016 2018

Transfer de capital Consum intermediar Subvenții Compensația angajaților

Sursa: Realizat de autor pe baza datelor preluate din Eurostat

Grafic 2: Greutatea specifică a categoriilor de cheltuieli publice conform structurii economice

pentru Cehia
 Cehia
100%
90%
80%
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%
2014 2016 2018

Transfer de capital Consum intermediar Subvenții Compensația angajaților

2014 2015 2016 2017 2018

România Cheltuieli 1106,0 1389,1 2848,6 3347,2 3414,9 Mil. euro
publice
pentru 2.1 2.4 4.8 5.3 4.8 Pondere
apărare
Cheltuieli 4498,8 4908,2 5626,5 5334,9 6467,6 Mil. euro
publice 8.5 8.5 9.6 8.5 9.1 Pondere
pentru
educație
Cheltuieli 6016,8 6734,4 6874,9 8118,9 9516,4 Mil. euro
publice 11.3 11.6 11.7 12.9 13.3 Pondere
pentru
sănătate
Cheltuieli 3164,1 3630,3 3467,7 3734,0 4463,4 Mil. euro
publice 6.0 6.3 5.9 5.9 6.2 Pondere
pentru
ordine și
siguranță
publică
Cehia Cheltuieli 1096,3 1550,9 1279,6 1554,7 1822,2 Mil. euro
publice 1.6 2.2 1.8 2.1 2.2 Pondere
pentru
apărare
Cheltuieli 8011,1 8296,6 7875,3 7891,7 9639,5 Mil. euro
publice 12.1 11.8 11.3 10.6 11.4 Pondere
pentru
educație
Cheltuieli 11893,4 12747,4 13135,4 14340,0 15791,2 Mil. euro
publice 17.9 18.1 18.9 19.2 18.7 Pondere
 pentru
sănătate
Cheltuieli 2649,2 3091,8 3063,1 3392,3 3919,7 Mil. euro
publice 4.0 4.4 4.4 4.5 4.6 Pondere
pentru
ordine și
siguranță
publică

România
100%

90%

80%

70%

60%

50%

40%

30%

20%
Cheltuieli publice pentru apărare Cheltuieli publice pentru Cheltuieli publice pentru sănătate
educație
10%
Cheltuieli publice pentru ordine și siguranță publică
0%
2014 2016 2018
 Cehia
100%

90%

80%

70%

60%

50%

40%

30%
Cheltuieli publice pentru apărare Cheltuieli publice pentru
20% educație

10% Cheltuieli publice pentru sănătate Cheltuieli publice pentru ordine și siguranță publică

0%
2014 2016 2018

Concluzie

Concluzionând cele prezentate mai sus, în urma analizei nivelului, structurii și dinamicii
cheltuielilor publice în România și Cehia, în perioada 2014-2018, putem observa faptul că deși în
România populația este mult mai numeroasă decât în Cehia, cheltuielile publice sunt cu mult mai
mici.

România, comparativ cu Cehia, investește mult mai puțin în domeniile importante pentru
populație, precum sănătatea și educația, comparativ cu Cehia. În ceea ce privește apărarea, dar și
ordinea și siguranța publică, remarcăm o diferența destul de mică în anii 2014 și 2015 între cele
două țări, însă, din 2016 lucrurile se schimba, România investind mai mult decât Cehia în aceste
două domenii.

Drept urmare, observăm faptul că fiecare țară investește, după buget, în fiecare domeniu
benefic populației. Cehia este o țară mult mai dezvoltată din punct de vedere economic, are un nivel
mai ridicat al cheltuielilor publice și o dinamică care este vizibil crescută de la an la an. România
investește și ea, însă, comparativ cu Cehia ceva mai puțin, prezentând o dinamică care alterează de
la an la an.
 Bibliografie

1. https://ec.europa.eu/eurostat
2. https://mfinante.gov.ro/ro/web/site
3. https://www.scritub.com/economie/finante/