Cheltuieli publice pentru cultura

CUPRINS:
Cheltuieli publice pentru cultura

Criterii de clasificare

Cheltuielile publice destinate acţiunilor social-culturale

Finantarea in cultura

Sibiu - Capitală Culturală Europeană 2007

Ponderea cheltuielilor publice pentru cultura,religie,actiuni cu

activitate sportive si de tineret in totalul cheltuielior social-culturale, in
totalul cheltuielilor
publice si in PIB

Executia Bugetului de Stat –tabele si grafice

Executia Bugetulelor Locale - tabele si grafice

Anexa1
 Cheltuielile publice concretizeaza cea de-a doua faza a functiei de
repartitie a finantelor publice, si anume aceea a repartizarii resurselor
financiare publice pe diverse destinatii.Utilizarea propriu-zisa a resurselor
financiare pentru infaptuirea obiectivelor cuprinse in programele
guvernamentale privind activitatea sociala, economica si de alta natura,
desfasurata de acestea, se reflecta in cheltuielile publice.Prin cheltuieli
publice statul acopera necesitatile publice de bunuri si servicii considerate
prioritare in fiecare perioada.
Criterii de clasificare a cheltuielilor publice:

2
 Cheltuielile publice si bugetare sunt numeroase. Facilitarea intelegerii
continutului, a determinarii nivelului cheltuielilor corespunzatoare
destinatiilor, a nivelului resurselor si a desemnarii beneficiarilor de avantaje
create de stat pe seama eforturilor financiare ale contribuabililor, presupune
clasificarea pe grupe a acestor cheltuieli, in functie de anumite criterii:

1. Clasificatia administrativa– pe criteriul instituţiilor prin intermediul cărora se

efectuează cheltuieli publice (ministere, instituţii publice autonome, unităţi
administrativ teritoriale etc.);
2. Clasificatia economica - pe două criterii: al scopului în care sunt
efectuate plăţile (cheltuieli publice curente sau de funcţionare şi
cheltuieli publice de capital sau de investiţii);al existenţei sau nu a
unei contraprestaţii (cheltuieli publice ale serviciilor publice, numite
şi administrative şi cheltuieli publice de transfer);
3. Clasificaţia funcţională – pe criteriul sectoarelor de activitate către

care sunt repartizate resursele financiare publice a) în domeniul social:

învăţământ, sanitare, ocrotire socială etc.; b) în domeniul cercetării; c)
în domeniul economic (investiţii, acordarea de subvenţii şi facilităţi;
d) în domeniul apărării şi siguranţei naţionale; e) în domeniul
administrativ public central şi local; f) în ceea ce priveşte dobânzile
aferente datoriei publice).
4. Clasificaţia financiară - pe criteriul momentului efectuării şi a efectului avut de
acestea (cheltuielile publice definitive, temporare: virtuale ) şi pe criteriul forme de
manifestare (cu/ fără contraprestaţie; definitive/ provizorii; speciale/ globale)
5. Clasificaţia după rolul cheltuielilor publice în reproducţia socială – pot fi:
cheltuieli publice negative (reale) şi cheltuieli publice pozitive (economice)
6. Clasificaţia folosită de instituţiile specializate ale O.N.U. – pe criteriile:

3
• funcţională (cheltuielile publice sunt împărţite în cheltuieli pentru: servicii
publice, apărare, educaţie, sănătate, securitate socială, locuinţe şi servicii comunale,
recreaţie, cultură şi religie, acţiuni economice, alte scopuri);
• economică (cheltuielile publice reprezentând un consum final şi cheltuielile
publice în scopul formării brute de capital).

După criteriul funcţional, cheltuielile publice se împarte în:

• servicii publice generale

• apărare, ordine publică şi siguranţă naţională
• social-culturale
• servicii şi dezvoltare publică, locuinţe mediu şi ape
• acţiuni economice
• alte acţiuni
• transferuri
• împrumuturi acordate
• plăţi de dobânzi şi alte cheltuieli aferente datoriei publice
• fonduri de rezervă

Cheltuielile publice destinate acţiunilor social-culturale

Acest tip de cheltuieli îşi au originea recentă în ideologia politico-economică

intervenţionistă, apărută în America după cel de-al doilea război mondial, aşa numita
doctrină a statului bunăstării. Obiectivele autorităţii publice într-un astfel de stat sunt:
asigurarea unui venit minim, susţinerea cetăţenilor în situaţii defavorizante (cum ar fi
boala, bătrâneţea, şomajul, handicapul), garantarea unui nivel de trai bun pentru
întreaga populaţie, în raport cu o anumită listă de servicii şi minimalizarea efectelor
unor evenimente ce implică riscuri sociale. Aceste servicii sunt puse la dispoziţia

4
membrilor societăţii în mod gratuit sau la un preţ mic, ori sunt acordate alocaţii, pensii,
ajutoare ş.a. indemnizaţii prin intermediul cărora populaţia să-şi poată permite un
standard de viaţă decent. În ţările dezvoltate, pentru asigurarea acestor facilităţi se
cheltuieşte până la 50% din venitul naţional.

Cheltuielile publice destinate acţiunilor de natură socio-culturală din România,

vizează domeniile următoare:

• învăţământ
• sănătate
• cultură, religia şi tineretul
• asistenţa socială (alocaţii, pensii, ajutoare, alte îndemnizaţii)
• ajutorul de şomaj
• alte cheltuieli publice socio-culturale
• pensia suplimentară

Cheltuieli publice pentru cultura

Pentru realizarea unor obiective ale politicii sociale, privind serviciile culturale,
artistice, sportive, autoritatile publice ofera o parte din resursele financiare publice
pentru actiuni sau intretinerea si functionarea institutiilor specializate in aceste domenii.

Aceste resurse financiare destinate culturii, religiei, actiunilor cu activitatea

sportiva si de tineret contribuie la imbunatatirea calitatii factorului uman prin cresterea
nivelului cultural, cultivarea gusturilor si idealurilor morale si estetice, educatia
spirituala, activitati sportive destinate a intretine o anumita stare a individului din punct
de vedere moral, estetic, din punct de vedere al conditiei fizice. Aceste resurse

5
financiare intra in componenta “investitiei in resurse umane”, si influenteaza pozitiv
activitatea economica si sociala, dar contribuie si la cresterea economica.

Aceste cheltuieli publice pentru cultura, religie si actiuni cu activitate sportiva au in

componenta diferiti factori; in unele tari apar toate impreuna, iar in alte tari apar sub
forma cheltuielilor pentru “recreare, cultura si culte”.

Aceste resurse financiare sunt indreptate catre institutii ca: institutii culturale
(biblioteci, muzee, case de cultura, patrimoniul cultural, presa, editurile), institutii
artistice (teatre, institutii musicale, case de filme), culte, actiuni sportive si de tineret,
actiuni pentru timpul liber. Din activitatea desfasurata in aceste institutii se pot
concretiza bunuri material (dar care au si valoare spirituala) cum ar fi cartile, filmele,
discurile, sculpturile, sau se pot concretiza ca servicii cultural, spiritual, artistice,
sportive, cum ar fi concerte, spectacole de teatru, opera, sau concursuri sportive.

Cu toate ca este generate de o munca de creatie literara, artistica, se desfasoara o

activitate cu character economic: din vanzarea acestor bunuri create se incaseaza
venituri care sunt folosite pentru autofinantarea activitatii institutiei.

Implinirea acestor servicii culturale, artistice si sportive se poate face in mod gratuit
sau cu plata, dar care nu intotdeauna sunt suficiente pentru valoarea serviciului
respective, asadar, aceste institutii pot sa nu realizeze nici un venit sau sa incaseze
venituri modice, care nu acopera costul serviciilor. Pentru continuarea activitatii, au
nevoie de subventii de la buget, sau din orice alte resurse. Institutiile cultural artistice
pot fi publice, de importanta nationala sau locala (biblioteci, institutii artistice, muzee,
orcheste), sau pot fi proprietate particulara (teatre, edituri, echipe sportive).

In orice tara cu prioritate, institutiile si activitatile cultural artistice, cultele,

actiunile sportive si de tineret se finanteaza din bugetul public (integral sau partial), prin

6
subventii in completarea veniturilor proprii. De obicei finantarea bugetara a acestor
institutii se realizeaza in proportie de 80-100% prin intermediul bugetelor
colectivitatilor locale.

Multe institutii de cultura si arta reprezinta o componenta foarte importanta a

sistemului de protectie sociala datorita ponderii mari a resurselor bugetare in acoperirea
necesitatilor financiare, ele oferind membrelor societatii servicii in mod gratuit sau cu
tarif redus.

Finantarea cheltuielilor publice pentru cultura, religie, arta si sport nu se realizeaza

numai prin bugetul public, ci si prin veniturile proprii ale institutiilor respective,
obtinute din activitati specific sau alte activitati. Exemple ar fi institutii artistice de
spectacole, institutiile muzicale care obtin venituri din activitatea proprie (inchirieri,
expozitii).

Alte finantari foarte importante le reprezinta donatiile si sponsorizarile, fiind

resurse ce acopera o parte din cheltuielile institutiilor de arta, cultura sau activitatile
sportive si de tineret. In orice tara legislatia fiscala prevede o serie de facilitati care
opereaza in cazul in are persoane fizice sau juridice sprijina material sau financiar
activitati culturale, artistice, religioase, sportive, activitati destinate protectiei
drepturilor omului, actiuni umanitare, etc. In anumite tari dezvoltate sunt destinate
fonduri impresionante artelor contemporane si avantgardei artistice.

Bineinteles, in cazul cheltuielilor publice pentru cultura, religie, activitate sportiva

si de tineret este urmarita utilizarea cat mai eficienta a fondurilor alocate, dar efectele
acestor actiuni sunt in special nemateriale, resimtite indirect, pe termen lung, asadar
dificil de determinat.

7
 Sunt anumiti factori specifici ai acestor actiuni, cum ar fi: numarul de biblioteci,
case de cultura, muzee, teatre; numarul de cititori, vizitatori, spectator, numarul de
manifestari sportive; numarul si tirajele publicatiilor, productiile cinematografice, care,
prin calcularea si analizarea lor permit realizarea unor aprecieri si concluzii privind
corelatia intre dinamica acestora si dinamica resurselor financiare alocate. Eficienta
sociala, cultural educativa si cea economica este data prin maximizarea efectelor la un
volum dat de efort financiar.

Ca sisteme de finantare a cheltuielilor institutiilor pentru cultura, religie, arta,

actiuni sportive, mentionam:

a) finantarea bugetara (alocarea integral de la buget a fondurilor necesare intretinerii

si functionarii institutiei si varsarea la buget a eventualelor venituri realizate); in cazul
bibliotecilor.
b) Finantarea din venituri extrabugetare si alocatii din buget (oprirea veniturilor
realizate pentru acoperirea cheltuielilor, si in completare obtinerea unor subventii de la
bugetul de stat sau de la bugetele locale); case de cultura, muzee, publicatii si carti de
interes national, Societatea Romana de Radiodifuziune si Societatea Romana de
Televiziune.
c) Integral din veniturile extrabugetare; in cazul institutiilor care au venituri
suficiente pentru a-si acoperiiin totalitate cheltuielile; ARTEXIM, Institutul de
Memorie Culturala.
d) Din fonduri extrabugetare, provin din administrarea si exploatarea bunurilor in
patrimoniul cinematografiei, din difuzarea filmelor.

Cultele religioase se bucura de sprijinul statului, sunt libere si autonome. Acestea

primesc contributii de la bugetul de stat care completeaza veniturile pentru acoperirea
salariilor slujitorilor cultelor.

8
 Activitatea sportiva si de tineret se finanteaza din venituri proprii, obtinute din
concursuri sportive, actiuni de tineret, din taxe, reclama si publicitate sau alocatii
bugetare acordate din bugetul de stat sau bugetele locale.

Important de stiut este ca, precum in alte tari, si in Romania, o mare importanta o
au sponsorizarile, in special pentru activitatile culturale, artistice, sportive.

Legea privind sponsorizarea prevede posibilitatea ca orice persoane juridical de

utilitate politica care desfasoara sau urmeaza sa desfasoare o activitate cu character
direct unitar, filantropic, cultural, artistic, educative, de invatamant stiintific, religios,
sportiv, poate beneficia de sponsorizari. Romania beneficiaza si de resurse externe
pentru finantarea culturii si artei. Tara noastra a primit finantari de la uniunea europeana
pentru programe de automatizare a unor bibioteci publice, sau pentru Programul
“Cultura 2000” (de la Banca Mondiala s-a primit in 1998 un credit de 5.000.000 dolari
pentru restaurarea Ansamblului Brancusi de la Targu Jiu, imprumut pe o perioada de 20
ani, cu peioada de gratie de 5 ani). In 1996 s-a trecut la acordarea alocatiilor de la buget
pentru actiuni de cultura, religie, activitati sportive si de tineret sub forma unor sume
globale, care reflecta o crestere a autonomiei si responsabilitatii institutiilor finantate
fata de fondurile primite si fata de realizarea actiunilor specific.

Sunt vizate doua aspecte privind tendintele manifestate in directia finantarii

cheltuielilor institutiilor sau activitatilor din aceste domenii: unul din ele priveste
redimensionarea cheltuielilor concomitent cu o evaluare cat mai realista a veniturilor
proprii; al doilea se refera la cointeresarea institutiilor de cultura si arta sportive pentru
dezvoltarea activitatilor producatoare de venituri.

Finantarea in cultura

9
 Incepand cu data de 1 ianuarie 2007, Romania este membra a Uniunii Europene,
acest lucru fiind posibil si datorita prezentei culturii romanesti pe scena culturala
europeana si dezvoltarii in ultimii ani a unor proiecte culturale prestigioase in toate
domeniile artistice - teatru, film, dans, arte vizuale, muzica etc.
Crearea unor noi institutii publice - Muzeul National de Arta Contemporana,
Centrul National al Dansului Bucuresti -, aparitia unor noi sisteme publice de finantare
– Fondul Cultural National, programele de finantare lansate recent de Institutul Cultural
Roman - au impulsionat scena artistica romaneasca si au creat premisele unei dezvoltari
durabile a sectorului cultural. Desemnarea Sibiului drept Capitala Culturala Europeana
2007 aduce cultura romaneasca in centrul atentiei internationale, proiectele propuse de
operatorii culturali romani in cadrul programului fiind inovatoare si complet adaptate
standardelor profesionale europene.

A.F.C.N. a acordat in iunie 2007 finantari nerambursabile pentru

proiecte editoriale - carte si publicatii culturale.
Finantarea nerambursabila a fost de maximum 90% din totalul
cheltuielilor eligibile ale proiectului. Solicitantii si/sau partenerii au asigurat
contributia minima de 10% din bugetul proiectului propus spre finantare sub
forma contributiei in numerar.
Prioritatile de finantare pentru aceasta sesiune de finantare au fost :
• incurajarea tinerilor creatori;
• promovarea creatiei literare contemporane;
• explorarea diferentelor si a diversitatii culturale;
• cultura nationala in context european;
• pastrarea identitatii nationale;
• valorificarea patrimoniului imaterial;

10
 • arta pentru schimbarea sociala si schimbarea mentalitatilor, potrivit
Hotararii ConsiliuluI Administratiei Fondului Cultural National.
Suma totala disponibila pentru aceasta sesiune de finantare a fost de 2,4
milioane de lei, distribuita dupa cum urmeaza:
• 1,6 milioane lei pentru editarea de titluri de carte;
• 0,8 milioane lei pentru editarea de publicatii culturale (reviste si alte
publicatii culturale), potrivit Hotararii ConsiliuluI Administratiei
Fondului Cultural National.
Guvernul Romaniei hotaraste ca
1 Institutiile publice de cultura si arta de importanta judeteana si ale
municipiului Bucuresti sunt:
- biblioteci publice, judetene si a municipiului Bucuresti;
- muzee, judetene si al municipiului Bucuresti;
- institutii profesioniste de spectacole si concerte, judetene si ale
municipiului Bucuresti;
- formatii si ansambluri artistice profesioniste de muzica si dansuri populare

- centre de conservare si de valorificare a traditiei si creatiei populare,

judetene si al municipiului Bucuresti;
- scoli populare de arta, judetene si a municipiului Bucuresti;
- universitati populare cu personalitate juridica.

2 Institutiile publice de cultura si arta, de sub autoritatea consiliilor locale

municipale, orasenesti si comunale, sunt:
- biblioteci publice;
- institutii profesioniste de spectacole si concerte;
- institutii muzeale;
- formatii si ansambluri artistice profesioniste de muzica si dansuri populare

- case de cultura;
- camine culturale;
- universitati populare.

Finantarea cheltuielilor de functionare si de capital ale bibliotecilor publice

comunale, orasenesti, municipale si judetene se asigura integral din bugetul
de stat sau din bugetele locale, in functie de subordonarea acestora.

11
Finantarea cheltuielilor de functionare si de capital ale muzeelor comunale,
orasenesti, municipale si judetene se asigura din venituri extrabugetare si din
subventii de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, in functie de
subordonarea acestora. *1

*1. HOTARIREA nr. 442 din 22 iulie 1994 privind finantarea institutiilor publice de cultura si arta de
importanta judeteana si ale municipiului Bucuresti subordonate inspectoratelor pentru cultura judetene
si al municipiului Bucuresti, precum si a celor de sub autoritatea consiliilor locale , aparuta in
MONITORUL OFICIAL nr. 207 din 10 august 1994

Finantarea cheltuielilor de functionare si de capital ale institutiilor artistice

profesioniste de spectacole si concerte, precum si ale formatiilor si
ansamblurilor artistice profesioniste de muzica si dansuri populare,
organizate ca institutii publice, se asigura din veniturile extrabugetare si din
subventii de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, in functie de
subordonarea acestora.
Prin institutii de spectacole si concerte se intelege acele unitati care
desfasoara o activitate profesionista de spectacole si concerte pe stagiuni, pe
baza unui repertoriu. In aceasta categorie se includ: filarmonici, orchestre
simfonice, opere, operete, formatii corale, teatre dramatice, teatre lirice,
teatre de balet, teatre de estrada, teatre de papusi si marionete, formatii si
ansambluri artistice de muzica si dansuri, circuri.

Finantarea cheltuielilor de functionare si de capital ale centrelor de

conservare si de valorificare a traditiei si creatiei populare, judetene si al
municipiului Bucuresti, se asigura integral de la bugetul de stat.

12
Finantarea cheltuielilor de functionare si de capital ale scolilor populare de
arta, judetene si a municipiului Bucuresti, se asigura, incepind cu anul 1995 ,
conform prevederilor art. 66 lit. b) din Legea nr. 10/1991 privind finantele
publice, din venituri extrabugetare si din subventii de la bugetul de stat sau
de la bugetele locale, in functie de subordonare.

Finantarea cheltuielilor de functionare si de capital ale caselor de cultura se

asigura din venituri extrabugetare si din subventii de la bugetele locale.

Finantarea cheltuielilor de functionare si de capital ale caminelor culturale se

asigura din venituri extrabugetare si din subventii de la bugetele locale
comunale.

Finantarea cheltuielilor de functionare si de capital ale universitatilor

populare se asigura integral din venituri extrabugetare.

Efectuarea cheltuielilor de catre institutiile de cultura si arta de subordonare

locala se face pe baza programelor si a activitatilor culturale, avizate in
prealabil de inspectoratele pentru cultura, judetene si al municipiului
Bucuresti, in limita bugetelor propuse si aprobate.
Veniturile realizate de institutiile publice de cultura se varsa la bugetul din
care au fost finantate.

(1) Inspectoratele pentru cultura, judetene si al municipiului Bucuresti,

avizeaza anual statele de functii ale institutiilor publice de cultura si arta de
subordonare locala, in vederea aprobarii lor de catre consiliile locale.
(2) Angajarea personalului de conducere din institutiile publice de cultura si
arta de subordonare locala si desfacerea contractului de munca al acestuia se
fac cu avizul inspectoratelor pentru cultura, judetene si al municipiului
Bucuresti.

In vederea asigurarii desfasurarii in conditii optime a actului de cultura in

teritoriu, se interzice schimbarea destinatiei spatiilor proprietate publica
aflate in administrarea institutiilor publice de cultura si arta de importanta
judeteana si, respectiv, de subordonare locala; in cazuri de exceptie,
autoritatile publice locale pot aproba schimbarea destinatiei unor astfel de

13
spatii numai cu acordul inspectoratelor pentru cultura, judetene si al
municipiului Bucuresti, cu obligatia de a se compensa cu alte spatii
corespunzatoare realizarii activitatilor de catre institutiile publice respective.

(1) Ministerul Culturii impreuna cu consiliile judetene si al municipiului

Bucuresti vor asigura, pina la data de 31 august 1994, preluarea in intregime
de catre Ministerul Culturii, pe baza de protocol, prin inspectoratele de
cultura, judetene si al municipiului Bucuresti, a activului si pasivului
patrimoniului institutiilor publice de cultura si arta de importanta judeteana
si ale municipiului Bucuresti prevazute la art. 1, precum si a fondurilor
necesare functionarii acestora pe intregul an 1994, conform nominalizarii
stabilite de Ministerul Culturii.
(2) Pina la data preluarii institutiilor prevazute la art. 1 din prezenta hotarire,
pe baza protocolului de predare-primire, acestea se vor finanta in continuare,
potrivit prevederilor legale, de catre autoritatile publice locale.

Ministerul Finantelor va introduce modificarile corespunzatoare in bugetul

de stat si in bugetul Ministerului Culturii, pe baza protocoalelor de
predareprimire prezentate de Ministerul Culturii.
Orice dispozitii contrare prevederilor prezentei hotariri se abroga.

Sibiu - Capitală Culturală Europeană 2007

În anul 2006, programul „Sibiu - Capitală Culturală Europeană 2007” a

beneficiat de o alocaţie bugetară totală de 30 mil. RON din partea bugetului
de stat, prin bugetul Ministerului Culturii şi Cultelor. Din această sumă, 15
mil. RON au fost asiguraţi prin Legea Bugetului de Stat pe 2006, iar 15 mil.
RON au reprezentat suplimentare prin alocare de la rezerva bugetară (HG
650-2006). Din totalul bugetului alocat, a fost decontată suma de 28,22 mil.
RON.
Alocarea acestor fonduri s-a făcut pe următoarele tipuri de cheltuieli:
1. Cheltuieli de capital 2,78 mil. RON

14
 2. Cheltuieli materiale 19,5 mil. RON,
din care
• restaurare 11,07 mil. RON
• campanie de comunicare 4,2 mil. RON
• pregătire proiecte 4 mil. RON
• materiale promoţionale 0,14 mil. RON
• deplasări, contracte civile 0,09 mil. RON
3. Transferuri 7,62 mil. RON, din care
• Susţinere culte 0,3 mil. RON
• Muzeul Naţional Brukenthal 7,32 mil. RON
4. Cheltuieli de personal 0,1 mil. RON
TOTAL 30 mil. RON

La sfârşitul anului 2006 situaţia decontărilor (plăţi efective) a fost :

1. Lucrări de restaurare - lucrări la 33 de imobile, proiectare pentru 2 turnuri,
bastioane şi ziduri de incintă pe 7 străzi 10,27 Mil RON
2. Amenajare muzeală şi reparaţii - Muzeul Brukenthal 7,32 mil. RON
3. Campanie de comunicare şi promovare 3,94 mil. RON
4. Co-finanţare proiecte culturale 3 mil. RON
5. Echipamente scenotehnică, scene şi gradene 2,78 mil. RON
6. Reparaţii la lăcaşuri de cult cuprinse în proiectele capitalei culturale
(ortodoxe, romano-catolice, reformate, evanghelice, mozaic) 0,36 mil. RON
7. Deschiderea Capitalei Culturale (Concertul Orchestrei Naţiunilor din
01.01.2007) 0,27 mil. RON
8. Produse de comunicare şi protocol (film, DVD-uri, participare la Patras-
CCE 2006) 0,18 mil. RON

15
9. Deplasări, contracte civile de colaborare 0,1 mil. RON
TOTAL 28,22 mil. RON
Diferenţa dintre alocaţie şi decontare s-a produs ca urmare a:
• închiderii şantierelor de restaurare la începutul lunii decembrie 2006
datorită conditiilor meteo şi deci a imposibilităţii derulării unor lucrări
(cca. 0,800 mil. RON din alocaţie)
• renunţării unor operatori culturali (Casa de Cultura a Municipiului
Sibiu, UNITER, Muzeul Naţional Brukenthal, Teatrul Radu Stanca,
Filarmonica Sibiu, CNM ASTRA) de a mai solicita finanţare în 2006
şi amânarea finanţării activităţilor pregătitoare pentru 2007 (cca. 1
mil. RON)

Ordonanţei Guvernului nr.51 din 11 august 1998 privind îmbunătăţirea

sistemului de finanţare a programelor şi proiectelor culturale, emisă în
temeiul art. 1 pct. 9 lit. a) din Legea nr. 148/1998 privind abilitarea
Guvernului de a emite ordonanţe şi publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr.296 din 13 august 1998, cu următoarele modificări şi completări:
Programele şi proiectele culturale finanţate de la bugetul de stat şi/sau de la
bugetele locale se aprobă de ordonatorii principali de credite pentru
activităţile proprii şi pentru cele organizate de instituţiile din subordinea
acestora, altele decât obligaţiile ori programele minimale care urmează să fie
realizate anual."
(1) Asociaţiile şi fundaţiile române cu personalitate juridică, precum şi alte
organizaţii neguvernamentale fără scop lucrativ, care iniţiază şi organizează
programe şi proiecte culturale, pot primi subvenţii alocate de la bugetul de
stat sau, după caz, de la bugetele locale, care vor fi utilizate în exclusivitate
pentru acoperirea parţială sau integrală a cheltuielilor aferente programelor
şi proiectelor culturale stabilite ca beneficiare ale subvenţiilor.
(2) Criteriile de acordare a fondurilor pentru organizaţiile neguvernamentale
menţionate la alin. (1) vor fi stabilite prin norme metodologice aprobate prin
hotărâre a Guvernului.

16
(3) Nivelul subvenţiilor alocate se aprobă de ordonatorii principali de credite
bugetare, după caz.
(4) Dobânzile aferente sumelor alocate potrivit alin. (1) vor fi utilizate numai
pentru finanţarea cheltuielilor aferente programelor şi proiectelor culturale
stabilite ca beneficiare ale subvenţiilor.
(5) Modul de utilizare a subvenţiilor acordate de la buget este supus
controlului, conform legilor în vigoare.
(6) Lista cuprinzând asociaţiile şi fundaţiile române cu personalitate juridică,
celelalte organizaţii neguvernamentale fără scop lucrativ, care au primit
subvenţii, precum şi cuantumul acestora se face publică, în mod oficial, prin
grija ordonatorilor de credite care au acordat subvenţia."
În situaţiile în care titularii dreptului de autor sau titularii de drepturi conexe
solicită plata în avans a unor sume stabilite în contract ordonatorul principal
de credite poate aproba depăşirea cotei de 30% prevăzute de dispoziţiile
legale în vigoare, dar nu mai mare de 50%, cu condiţia stabilirii unor clauze
asigurătorii în contractele încheiate.
Colaboratorii angajaţi în condiţiile legii de către ordonatorii principali de
credite pentru realizarea unor programe sau proiecte culturale pot primi o
remuneraţie de până la nivelul salariului mediu de bază maxim prevăzut
pentru funcţiile de execuţie din cadrul instituţiei publice organizatoare.
Legea a fost adoptată de Senat în şedinţa din 5 aprilie 2001, cu respectarea
prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României. *2

Principalele surse de finantare sunt fondurile bugetare, incasarile proprii ale

institutiilor respective, donatii, sponsorizari.
Specificul finantarii este legat de modul in care se finalizeaza
activitatea acestor institutii:
• In cazul finalizarii in bunuri acestea presupun vanzarea in
conditii economice, adica astfel incat preturile practicate sa
acopere cheltuielile si sa rezulte chiar si un profit;
• In cazul finalizarii prin servicii acestea se fac adesea cu titlu
gratuit sau cu tarife modice; in acest caz finantarea se face
preponderent prin buget in completarea incasarilor proprii
respectivelor institutii.
Finantarea acestor activitati se face in cea mai mare parte din bugetele
locale. In multe tari (inclusiv Romania) in categoria acestor cheltuieli se

17
 includ si cele pentru culte, activitatea sportiva, actiuni pentru tineret si
recreare/divertisment.
Finantarea prin sponsorizare, in tara noastra, este stimulata prin faptul
ca sponsorul poate beneficia de o reducerea cu 5-10% a bazei impozabile a
impozitului pe profit, in functie de tipul de activitate (cultura, de culte,
sportiva, pentru tineret, pentru recreare) pe care a sponsorizat-o.

*2 LEGEA nr.245 din 16 mai 2001

pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.51/1998 privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare a programelor şi
proiectelor culturale publicata in Monitorul Oficial cu numarul 270 din data de 24 mai 2001

Ponderea cheltuielilor publice pentru cultura,religie,actiuni cu activitate

sportive si de tineret in totalul cheltuielior social-culturale, in totalul
cheltuielilor publice si in PIB *3

Nr.c Tara An de Ponderea cht. publice pt cultura,religie

rt referinta si actiuni sportive si de tineret
in total cht in total cht in PIB
social- publice (%)
culturale(%) (%)
1 Canada 2000 1.9 0.7 0.5
2 S.U.A 1999 1.8 1.1 0.4
3 Austria 1994 1.6 0.9 0.6
4 Danemar 2000 3.5 2.5 1.7
ca
5 Finlanda 1998 1.9 0.7 0.4
6 Franta 1993 2.6 1.8 1.0
7 Germani 1996 2.2 1.5 0.8
a
8 Grecia 1998 3.2 - 0.4

18
 9 Irlanda 1997 1.6 1.0 0.5
10 Luxembu 1995 4.9 3.3 1.6
rg

Bugetul de Stat aloca pe anul 2007 suma de 1.197,1 milioane lei pentru cultura, recreere
si religie *4

*3 manual Finante publice ,editia a IV-a, editura didactica si pedagogica ,R.A. Bucuresti, autori: Iulian
Vacarel, Florian Bercea, Tatiana Mosteanu, Florin Georgescu,Maria Bondar,Gabriela Anghelache,Gh. D.
Bistriceanu ,pag 203

*4Legea bugetului de stat pe anul 2007, Legea nr. 486/2006 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 1043 din 29/12/2006

19
Anexa 1
FISA
PROIECTULUI CU FINANTARE DIN FONDURI EXTERNE
NERAMBURSABILE DE PREADERARE SI ALTI DONATORI
Program anii 2009 2010 ulteriori 2007 2008
Proiectul: 1 Program PHARE 2006 /018-147.03.19 "Protectia patrimoniului cultural"
CHELTUIELI CURENTE 01 I 4.933 2.171 2.762
01 II 4.933 2.171 2.762
ALTE TRANSFERURI 55 I 4.933 2.171 2.762
55 II 4.933 2.171 2.762
Din total, din care,finantat din:
1. FINANTARE EXTERNA NERAMBURSABILA
(Uniunea Europeana si alti donatori)
- valuta mii EUR 00 I 1.500 658 842
00 II 1.500 658 842
- mii lei OO I 4.933 2.171 2.762
OO II 4.933 2.171 2.762
din care:
1.1. UNIUNEA EUROPEANA
- valuta mii EUR 00 I 1.500 658 842
00 II 1.500 658 842
- mii lei, din care: OO I 4.933 2.171 2.762
OO II 4.933 2.171 2.762
1.1.2 FONDURI NERAMBURSABILE DE
PREADERARE
- valuta mii EUR 00 I 1.500 658 842
00 II 1.500 658 842
- mii lei , din care: OO I 4.933 2.171 2.762
- mii lei, din care: OO II 4.933 2.171 2.762
CHELTUIELI CURENTE 01 I 4.933 2.171 2.762
01 II 4.933 2.171 2.762
ALTE TRANSFERURI 55 I 4.933 2.171 2.762
55 II 4.933 2.171 2.762
din care
CU FINANTARE NERAMBURSABILA
- valuta mii EUR 00 I 1.500 658 842
00 II 1.500 658 842
- mii lei, din care: OO I 4.933 2.171 2.762
OO II 4.933 2.171 2.762
CHELTUIELI CURENTE 01 I 4.933 2.171 2.762
01 II 4.933 2.171 2.762
ALTE TRANSFERURI 55 I 4.933 2.171 2.762
55 II 4.933 2.171 2.762

20
Bibliografie:

- manual Finante publice ,editia a IV-a, editura didactica

si pedagogica ,R.A. Bucuresti, autori: Iulian Vacarel,
Florian Bercea, Tatiana Mosteanu, Florin
Georgescu,Maria Bondar,Gabriela Anghelache,Gh. D.
Bistriceanu
- Monitoru Oficial
- www.petitiononline.com
- www.fondulcultural.ro
- www.cultura.ro
- www.cultura-net.ro
129

- Anuarul Statistic al României 2006 – cap. 21 Finante – Institutul

National de Statistica al României
- Ministerul finantelor www.mfinante.ro

21