Influența

sărăciei asupra
capitalului
uman
FA C U LTAT E A : A D M I N I S T R A Ț I E Ș I A FA C E R I

S P E C I A L I Z A R E A : A D M I N I S T R A R E A A FA C E R I L O R

D I S C I P L I N A : C A P I TA L U M A N I N A FA C E R I

S T U D E N T: D O I C I U M I H A I A D R I A N

G R U PA : 3 0 3
 CUPRINS
1. Ce reprezintă capitalul uman? (SLIDE 3)

2. Ce reprezintă sărăcia? (SLIDE 4)

3. Câteva cauze ale sărăciei (SLIDE 5)

4. Cum influențează sărăcia nivelul educației?(SLIDE 6)

5. Capitalul uman influențat de sărăcie prin influența sa asupra educației(SLIDE 7)

6. România și sărăcia(SLIDE-URILE 8 & 9)

7. Concluzie(SLIDE 10)

8. Bibliografie (SLIDE 11)

 Ce reprezintă capitalul uman?
◦ Capitalul uman reprezintă cumulul de cunoștințe, obiceiuri, calități sociale și personale, incluzând creativitatea, implicat în
capacitatea de a munci, care, la rândul ei, duce la producția de bunuri materiale și servicii. Teoria capitalului uman este abordată
în strânsă legătură cu studiul managementului resurselor umane, regăsindu-se, de asemenea, în practica administrării afacerilor
și a macroeconomiei. Primele idei privind capitalului uman au fost schițate de Adam Smith în secolul al XVIII-lea. Teoria
modernă a fost popularizată de Gary Becker, profesor la Universitatea din Chicago, economist și laureat al Premiului Nobel,
precum și de Jacob Mincer și Theodore Schultz. Premiul Nobel pentru Științe Economice din 2018 i-a fost acordat (ex-aequo)
lui Paul Romer, economistul care a pus bazele abordării moderne ale conceptualizării creșterii economice ca un proces alimentat
de inovație.

◦ În literatura recentă, noul concept de capital uman necesar pentru îndeplinirea unei anumite sarcini a fost teoretizat în 2004 de
către Robert Gibbon, profesor și economist la Institutul tehnologic din Massachusetts (MIT), și Michael Waldman, profesor și
economist la Universitatea Cornell. Conceptul subliniază faptul că, în multe cazuri, capitalul uman este acumulat în funcție de
natura sarcinii (sau de competențele necesare pentru îndeplinirea unei sarcini), putând fi folosit în mai multe companii care cer
competențe transferabile. Acest concept poate fi aplicat în evaluări profesionale, pentru a susține dinamica salariilor sau a
promovărilor și rotația cadrelor în interiorul firmelor etc .
 Ce reprezintă sărăcia?
◦ Sărăcia este situaţia în care se află acei oameni ale căror venituri sunt atât de scăzute încât le este imposibilă
atingerea unui standard de viaţă considerat ca fiind acceptabil în societatea în care trăiesc, care se confruntă cu
dezavantaje multiple legate de şomaj, venituri mici, condiţii de locuit precare, îngrijirea inadecvată a sănătăţii şi
bariere în accesul la învăţământ, cultură, sport şi petrecerea timpului liber
 Câteva cauze ale sărăciei:
◦ Inegalitate socială,
◦ Războaiele, sau alte conflicte militare care ,temporar, întrerup activitatea economica
◦ Structura politică care nu permite sau ,prin măsurile luate , descurajează libera initiativă
◦ Structura economică ineficienta , cu multă birocrație și activități economice neadaptata progresului economic si social
◦ Guvenare ineficientă (incompetentă , coruptă }, instabilitate legislativă, lipsa reformelor necesare avântului economic
care să conducă la diminuarea ratei șomajului
◦ Catastrofe naturale (cutremure, secetă)
◦ Epidemii care blocheaza activitatea economică si implicit raporturile comerciale
◦ O creștere a numărului populației , raportat la resursele materiale existente
◦ Pregatire profesională deficitara , datorita unui sistem de instruire {Invatamant} depasit, neadaptat necesitatilor reale ale
economiei
◦ Lipsa de interes a unor categorii de indivizi în formarea și dezvoltarea unor deprinderi pentru integrare în structuri
economice și activități eficiente
 Cum influențează sărăcia nivelul
educației?
◦ Stabilirea limitei sărăciei sunt insuficiența venitului pentru acoperirea cheltuielilor necesare unei alimentări
regulate, sau a necesarului pentru îmbrăcăminte, încălzire și alte necesități indispensabile traiului.
◦ Această sărăcie atrage după sine deficiențe culturale, o lipsă de calificare și creșterea analfabetismului
populației.
Capitalul uman influențat de sărăcie
prin influența sa asupra educației
◦ Acces limitat la resurse educaționale: Sărăcia poate duce la lipsa accesului la resurse educaționale, cum ar fi manuale,
materiale didactice sau calculatoare. Aceasta poate împiedica dezvoltarea cunoștințelor și abilităților necesare pentru a
prospera în societate.
◦ Educație de calitate inferioară: Școlile din comunitățile sărace pot avea resurse limitate și cadre didactice mai puțin
experimentate. Acest lucru poate duce la o educație de o calitate inferioară și la absența oportunităților de învățare care
să contribuie la dezvoltarea capitalului uman.
◦ Absentism școlar și abandon școlar: Sărăcia poate duce la absentism școlar din cauza nevoii de a contribui la venitul
familiei sau din cauza problemelor legate de sănătate și nutriție. De asemenea, costurile legate de educație, cum ar fi
uniformele și materialele școlare, pot fi mari, ceea ce poate duce la abandon școlar.
 România și sărăcia
INS a publicat in data de 25/11/2022 un studiu numit ”Dimensiuni ale incluziunii sociale” în care aflăm că înainte
de pandemie, Statistica a numărat 4,6 milioane de români considerați săraci. În pandemie, numărul lor s-a redus
la 4,5 milioane, dar trebuie precizat că populația României a scăzut între 2020 și 2019 cu tot pe-atâția oameni.
Ce mai arată datele INS:
◦ Rata sărăciei relative a fost în anul 2020 de 23,4%. În valori absolute, numărul săracilor corespunzător acestei
rate a fost de 4,5 milioane de persoane.
◦ Circa unul din patru locuitori ai României trăia într-o gospodărie ale cărei venituri erau mai mici decât pragul
stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent. În perioada 2017-2020, rata
sărăciei, estimată în raport cu pragul stabilit în funcţie de nivelul şi distribuţia veniturilor din anul pentru care
se face evaluarea, a avut o evoluṭie oscilantă, maximul perioadei fiind atins în 2019 (23,8%) iar minimul în
2020 (23,4%).Sărăcia relativă este înţeleasă ca fiind situaţia unei persoane ale cărei resurse, în principal
monetare, nu îi permit atingerea unui anumit nivel de bunăstare realizat de întreaga populaţie din ţara
respectivă.
 România și sărăcia
◦ Cea mai înaltă incidenţă a sărăciei s-a înregistrat între anii 2017-2020 în rândul copiilor în vârstă de până la 18
ani şi a tinerilor de 18-24 ani, circa 3 din 10 dintre aceştia s-au aflat sub pragul de sărăcie, mult peste nivelurile
corespunzătoare adulţilor. În ultimul an comparativ cu începutul perioadei analizate, s-a observat o descreṣtere
a fenomenului sărăciei atât la grupa de vârstă 18-24 ani (de 3 puncte procentuale), cât ṣi în rândul copiilor (de
cca 2 puncte procentuale). O creṣtere semnificativă a ratei sărăciei în decursul perioadei s-a resimṭit însă la
grupa de vârstă de 65 de ani ṣi peste (cu 4,5 puncte procentuale).
Pe scurt am mai aflat că:
◦ Rata de sărăcie in cadrul șomerilor este foarte mare, 3 din 5 șomeri sunt săraci.
◦ Rata sărăciei este mult mai mare in cadrul gospodăriilor cu copii față de cele fără.
◦ Persoanele care trăiesc singure sunt mai expuse riscului de sărăcie.
 Concluzie
Sărăcia este o influență semnificativă asupra capitalului uman, limitând potențialul
individual de dezvoltare, educație, sănătate și progres socioeconomic.
Soluționarea acestor probleme presupune politici și programe guvernamentale care
vizează reducerea sărăciei, sporirea accesului la educație și servicii de sănătate, precum și
crearea oportunităților de angajare mai bune, pentru a îmbunătăți capitalul uman al celor afectați
de sărăcie.
 Bibliografie
1. Informații extrase despre capitalul uman: https://ro.wikipedia.org/wiki/Capitalul_uman

2. Informații extrase despre sărăcie: https://insse.ro/cms/ro/tags

/dimensiuni-ale-incluziunii-sociale-romania