Sărăcia , marginalizarea

Hîrja Sergiu
și excluderea Eusebiu
socială
Anul I, Gr. A13
 Cuprins
 Scurtă introducere
 Săracia ca problemă globala
• Situatia saraciei in Romania
• Cauzele sărăciei
• Măsurile de combatere a săraciei
 Marginalizarea sociala
 Excluziune sociala
• Excludere individuală
• Excluderea comunității
• Factori care contribuie la excluderea socială
• Consecințele excluderii sociale
• Combaterea si prevenirea marginalizării sociale
Și astăzi, dar și din cele mai vechi timpuri, lumea a fost împărțită în două
categorii: bogați și săraci.
Bogații sunt acele cateogrii de persoane, care dețin o anumită bunăstare
financiară, în unele cazuri exagerată, care îi ajută să-și ducă traiul de zi cu
zi.
Săracii sunt acele categorii de persoane care nu dețin acea bunăstare
materială și întampină foarte multe dificultăți în a trăi de pe o zi pe alta.
Care este cauza care a dus la aceasă separare a omenirii?
- Banii
Astazi întalnim oameni care ,de cele mai multe ori ,au o avere exagerat de mare
și care trăiesc întru-un lux dus la extrem, în timp ce sunt milioane de oameni
suferă de foamete și nu au ce mânca.

Există si situații ca cea din imagine când cei bogați se îmbogățesc ,,pe
spatele,, celor săraci.
 Sărăcia poate fi definită ca o stare socială în care un individ, activ pe
piața forței de muncă, nu are posibilitate să-și asigure ,lui și familiei sale,
mijloacele materiale minime de subzistență.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS), organizație din cadrul ONU,
definește sărăcia ca pe un indice rezultat din raportul dintre venitul mediu pe
glob pe cap de locuitor și venitul mediu (salariul mediu) pe cap de locuitor al
țării respective.
 În lume, aproape un miliard (850 de milioane) de oameni
suferă de foame sau subnutriție din care 170 de milioane de
copii.
La fiecare 5 secunde moare un copil de o vârstă de sub 5
ani, în total mor anual cca. 30 de miloane de oameni din cauza
subnutriției.
Pe glob, circa 1,4 miliarde de oameni nu au acces la
energie electrică, circa 880 de milioane de persoane trăiesc,
încă, fără apă potabilă și 2,6 miliarde de semeni de-ai noștri
nu au canalizare.
În anul 2008 atât numărul oamenilor care trăiau cu sub
1,25 dolari pe zi, cât și ponderea lor în total, a scăzut la nivel
mondial. Este prima evoluție negativă globală a acestui
indicator din 1981 și până acum.
 Situatia saraciei in Romania

”Sărăcia în România este foarte profundă”, arată una dintre

concluziile unui studiu publicat de Institutul Național de Statistică, care
a ”numărat” în 2017 circa 4.6 milioane de români care pot fi considerați
săraci. Datele Statisticii mai arată că rata sărăciei a coborât de la 25.3%
în urmă cu doi ani la 23.5% anul trecut. Cea mai înaltă incidenţă a
sărăciei s-a înregistrat în rândul copiilor şi tinerilor în vârstă de până la
18 ani, circa o treime dintre aceştia s-au aflat sub pragul de sărăcie.
Sărăcia este inegal distribuită pe teritoriul țării. În anul 2017, cele
mai mari rate ale sărăciei s-au înregistrat în regiunile Nord-Est ṣi
SudVest Oltenia (33,4%) ṣi Sud-Est (29,6%), iar cea mai mică în
Bucureṣti-Ilfov (6,1%).
Trebuie evidenţiată situaţia şomerilor a căror rată de sărăcie este
foarte mare, mai arată INS. Practic, circa un şomer din doi este sărac,
bărbaţii şomeri având situaţia cea mai grea, comparativ cu femeile aflate
în şomaj (mai mult de jumătate din bărbaṭi sunt în această situaṭie, faṭă
de aproape două din cinci femei în situaṭie similară).
 Cauzele sărăciei
 Inegalitate socială
 Războaiele, sau alte conflicte militare care ,temporar, întrerup
activitatea economica
 Structura politică care nu permite sau ,prin măsurile luate ,
descurajează libera initiativă
 Structura economică ineficienta , cu multă birocrație și activități
economice neadaptata progresului economic si social
 Guvenare ineficientă (incompetentă , coruptă }, instabilitate
legislativă, lipsa reformelor necesare avântului economic care să
conducă la diminuarea ratei șomajului
 Catastrofe naturale ( cutremure, secetă)
 Epidemii care blocheaza activitatea economică si implicit raporturile
comerciale
 creștere a numărului populației , raportat la resursele materiale
existente
 Pregatire profesională deficitara , datorita unui sistem de instruire
(Învățământ) depașit, neadaptat necesitatilor reale ale economiei
 Lipsa de interes a unor categorii de indivizi în formarea și dezvoltarea
unor deprinderi pentru integrare în structuri economice și activități
eficiente
 Măsurile de combatere a săraciei

 mai multe oportunitati pentru castigarea hranei.

 implementare politicilor si startegiilor , fonduri adecvate pentru
generatiile vitoare , cresterea controlului local ,crearea unui mediu
propice pentru infiintarea organizatiilor non-guvernamentale ,
organizatii si consilii locale .
 implementarea unor strategii de dezvoltare in zonele sarace .
 crearea unui nucleu international ce poate realiza planuri de
dezvoltare , in mod special in zonele rurale cat si in cartierele
marginase din marile orase .
Dar totuși există și o serie de măsuri care ar putea ajuta această
problemă globală, măsuri luate de fiecare om în parte pentru a
conviețui într-o lume cât mai bună.
Dintre acestea putem enumera:
 conştientizarea nevoii de asistenţă socială; îmbunătăţirea
calităţii vieţii noastre și a celor din jurul nostru.
 schimbarea mentalităţilor;
 autoeducaţia prin participare şi fapte bune;
 înţelegerea că nu ceilalţi ne creează abundenţa şi armonia
exterioară, mai mult decât ne putem creea noi îmbogăţirea
şi stabilitatea interioară;
 abandonarea atitudinii de rezistenţă faţă de schimbare;
comunicarea socială ca parte a procesului de integrare
socială;
 
 Toată această problemă globală a săraciei are anumite consecințe care duce
la apariția unor alte probleme importante în socetate. Astfel apare
discriminarea si marginalizarea socială, precum si excluderea socială.
 Potrivit definitiei oferite prin normele legii, marginalizarea sociala
reprezinta pozitia sociala periferica, de izolare a indivizilor sau
grupurilor cu acces limitat la resursele economice, politice, educationale
si comunicationale ale colectivitatii.
Marginalizarea sociala se manifesta prin absenta unui minimum
de conditii sociale de viata.
Termenul de marginalizare a fost introdus in sociologie de Merton
pentru a defini un tip particular de devianta.Marginalizarea apare in
momentul in care, un individ care in prealabil si-a insusit normele, valorile
si obligatiile corespunzatoare societatii in care traieste, le incalca pe acestea
pentru atingerea scopurilor si obiectivelor personale.
 Excluziune sociala - se refera la alienarea anumitor persoane sau grupuri de
persoane. Este foarte des legata de apartenenta la o clasa sociala, de nivelul de
educatie sau standarde de viata si modul in care acestea pot afecta accesul la
diferite oportunitati.
Orice persoana care deviaza intr-un fel sau altul de la normele generale ale
societatii poate sa capete acest statut negativ de exclus social.
Excluziunea sociala se refera la incapacitatea societatii noastre de a include
toate grupurile si indivizii in ceea ce noi ne asteptam ca societatea noastra sa
realizeze, cu maxim de potential.
Exculuderea socială poate fi excluderea individuală sau excluderea
comunității.
 Excludere
individuală
Excluderea socială la nivel individual are ca rezultat excluderea
unui individ de la participarea semnificativă în societate.
Sunt foarte multe exemple când individul este exclus dintr-un grup
sau dintr-o comunitate din cauză că acesta nu prezintă aceleași condiții
de viață ca și ceilalți indivizi.
De cele mai multe ori o persoană este exclusă din pricina faptului
că ,,trage grupul în jos,, sau/și celorlalți ,,le este rușine,, să umble cu cei
dintr-o categorie socială inferioară pentru a nu-și strica reputația și a nu
fi judecat de cei din jur.
 Excluderea comunității
Multe comunități se confruntă cu excluziunea socială, cum ar fi comunitățile
rasiale (de exemplu, negre ) și economice (de exemplu, romi ).
Un astfel de exemplu întâlnim chiar foarte aproape de noi, iar aici mă
refer la comunitățile de romi. De cele mai multe ori, oamenii se feresc de
aceste comuități de romi și nu îi acceptă în preajma lor. Majoritatea oamenilor
au o anumită nesiguranță în preajma acestor oameni deoarece majoritatea nu
au un grad de educație foarte ridicat sau poate deloc si de multe ori nu au un
comportament tocmai civilazat, cea ce duce la o ușoară frică si nesiguranță de
a sta în preajma acestor grupuri.
Asfel comunitatea prefră să îi separe de restul comuității, tocmai pentru a
nu creea altfel de probleme. O soluție ar fi comunicarea și ajutarea acesora
printr-un program de educație, dar de cele mai multe ori ne lovim de
nepăsarea și refuzul acestora.
 Factori care contribuie la excluderea socială

Globalizarea (capitalismul global), imigrația, bunăstarea socială și

politica sunt structuri sociale mai largi, care au potențialul de a contribui
negativ la accesul cuiva la resurse și servicii, rezultând în excluderea socială
a indivizilor și a grupurilor
În mod similar, utilizarea în creștere a tehnologiei informației și
externalizarea companiei au contribuit la insecuritatea locurilor de muncă și
la creșterea decalajului dintre bogați și săraci. Globalizarea prevede o scădere
a rolului statului cu o creștere a sprijinului din partea diferitelor „sectoare
corporative care duc la inegalități grave, nedreptăți și marginalizarea
diferitelor grupuri vulnerabile” .Companiile externalizează, locurile de
muncă se pierd, costul vieții continuă să crească, iar terenul este expropriat
de marile companii. Globalizarea și forțele structurale agravează sărăcia și
continuă să împingă indivizii la marginea societății, în timp ce guvernele și
marile corporații nu abordează problemele.
Odată cu noțiunea predominantă de globalizare, vedem acum creșterea
imigrației pe măsură ce lumea devine din ce în ce mai mică, cu milioane
de indivizi care se mută în fiecare an. Acest lucru nu este lipsit de greutăți
și lupte pentru ceea ce un nou venit credea că va fi o viață nouă cu noi
oportunități.
Noii veniți sunt bombardați în permanență cu incapacitatea de a accesa
resursele unei țări, deoarece sunt văzuți ca „străini nemeritați. Odată cu
aceasta vine o refuzare a accesului la locuințe publice , prestații de
îngrijire a sănătății , servicii de sprijin pentru ocuparea forței de muncă și
prestații de securitate socială . Nou-veniții sunt văzuți ca nemeritați sau că
trebuie să își dovedească dreptul pentru a avea acces la necesitățile de
sprijin de bază. Este clar că indivizii sunt exploatați și marginalizați în
țara în care au emigrat.
Statele de bunăstare și politicile sociale pot exclude, de
asemenea, persoanele din necesitățile de bază și din programele de
sprijin. Individul este forțat să intre într-un nou sistem de reguli, în
timp ce se confruntă cu stigmatul social și stereotipurile din grupul
dominant în societate, marginalizând și excludând în continuare
indivizii . Astfel, prevederile de politică socială și bunăstare
reflectă noțiunile dominante în societate prin construirea și
consolidarea categoriilor de oameni și a nevoilor acestora.
 Religie. Unele tradiții religioase recomandă excomunicarea
indivizilor despre care se spune că deviază de la învățătura religioasă și,
în unele cazuri, evitarea de către membrii familiei. Unele organizații
religioase permit cenzurarea criticilor. În toate societățile, indivizii și
comunitățile pot fi excluse social pe baza credințelor lor religioase.
Ostilitatea socială împotriva minorităților religioase și violența
comunitară apar în zone în care guvernele nu au politici care
restricționează practica religioasă a minorităților
Consecințele excluderii sociale

Printre principalele consecințe ale excluderii sociale putem

enumera:
-afectarea sănătății individului prin apariția diferitelor boli
-foamete prin lipsa hranei necesare
-afectarea dreptului la educație a individului
-intalarea haosului în anumite situații apărut între indivizi
 Combaterea si prevenirea marginalizării sociale

Pentru ca marginalizarea sociala sa fie prevenita si combatuta se impune

participarea institutiilor publice, a comunitatilor locale, a reprezentantilor si
organizatiilor patronale si sindicale si a reprezentantilor societatii civile.
Astfel, statul trebuie sa garanteze accesul la drepturi elementare si
fundamentale, cum ar fi accesul la un loc de munca, accesul la o locuinta,
accesul la asistenta de sanatate, accesul la educatie.
Înstrăinarea sau renunțarea care rezultă din excluziunea socială pot fi legate
de clasa socială a unei persoane , rasa, culoarea pielii, apartenența religioasă,
originea etnică, statutul educațional , relațiile din copilărie, standardele de viață
și / sau opiniile politice și aspectul. Astfel de forme excluzive de discriminare
se pot aplica și persoanelor cu dizabilități , minorităților , persoanelor LGBTQ
+ , consumatorilor de droguri , părăsitorilor de îngrijire instituțională,
persoanelor în vârstă și tinerilor .
 Consier că cea mai
importantă metodă pentru
a nu permite să existe
astfel de discriminări
sociale în jurul nostru, este
educația.
În primul rând ar trebui
ca schibarea să înceapă de
la noi înșine, pentru ca mai
apoi să putem fi un
exemplu pentru cei din
jurul nostru. Toate aceste
lucruri țin de mentalitatea
umană și capacitatea
fiecaruia de a vrea și a
putea să schimbe ceva,
ajutândui pe cei din jur.
Bibliografie:

https://ro.wikipedia.org/wiki/S%C4%83r%C4%83cia_%
C3%AEn_Rom%C3%A2nia
https://ro.wikipedia.org/wiki/S%C4%83r%C4%83cie
https://ro.qaz.wiki/wiki/Social_exclusion
https://prezi.com/k1y37xnveih1/masuri-de-protectie-impotriva-saraciei/
https://servicii-sociale.gov.ro/source/strategii/StrategyVol1RO_web.pdf
https://
www.salvaticopiii.ro/sci-ro/files/12/12926672-aae6-4bfe-a73d-8f785434cfce.
pdf