Captarea dejecţiilor fiziologice şi patologice

Se pregătesc materialele necesare: prosoape, acoperitoare de flanelă, paravan,

muşama şi aleză, materiale pentru toaleta mâinilor, mănuşi, ploscă, bazinet,
urinare pentru femei şi bărbaţi, tăviţă renală. Se pregăteşte bolnavul, fizic, în
funcţie de produsul captat.

Captarea materiilor fecale

În vederea captării materiilor fecale la bolnavul imobilizat, se urmăreşte:

separarea patului bolnavului de restul salonului, cu un paravan, după care se
îndepărtează pătura şi cearşaful care acoperă bolnavul, se protejează patul cu
muşama şi aleză, se dezbracă şi se ridică bolnavul şi se introduce bazinetul
încălzit sub regiunea sacrală; se acoperă bolnavul până la terminarea actului
defecării. Se efectuează toaleta regiunii perineale, se îndepărtează bazinetul cu
atenţie şi se acoperă cu capacul, îndepărtându-se din salon. Se strâng materialele
folosite, se îmbracă bolnavul, se acoperă, se aeriseşte salonul. Se spală mâinile
bolnavului. Scaunul acoperit se păstrează pentru vizita medicală în locuri
special amenajate.

Captarea vărsăturilor

Se aşează bolnavul în funcţie de starea generală în poziţie şezând , decubit

dorsal cu capul întors într-o parte, protejându-se cu prosop în jurul gâtului. Se
protejează patul cu muşama şi aleză.; i se îndepărtează bolnavului proteza când
este cazul; oferându-i-se o tăviţă renală şi susţinându-l, oferim acestuia un pahar
cu apă să-şi clătească gura. I se oferă cuburi de gheaţă, lichide reci în cantităţi
mici. I se şterge faţa şi i se pun comprese reci pe frunte. Vărsătura se păstrează
pentru vizita medicului, notându-se în foaia de temperatură caracterul şi
frecvenţa acesteia. Se spală recipientele, se dezinfectează, pregătindu-se pentru
sterilizare prin fierbere sau autoclavare.

Captarea urinei

Analiza de urină este una dintre cele mai frecvente examinări de laborator, căci
înafară de starea funcţională a rinichilor şi a căilor urinare, reflectă şi alte
modificări din organism.
Pentru examenul fizic, urina trebuie recoltată timp de 24 de ore. Pentru colectare
se utilizează vase cilindrice gradate. În cursul examenului fizic se determină:
cantitatea, aspectul, culoarea, mirosul şi densitatea.
Pentru examenul chimic se trimite urina colectată timp de 24 de ore sau numai
urina proaspătă de dimineaţa, care este cea mai concentrată. Recoltarea se face
în recipiente absolut curate, clătite cu apă distilată, ca să nu-i schimbe
compoziţia. Pentru un examen curent se trimit 100-150 ml, din care se va
determina şi densitatea şi se va examina şi şi sedimentul urinar.

Pentru urocultură recoltarea urinei se face în condiţii sterile, după toaleta

riguroasă a zonei genitale cu apă caldă şi săpun şi limpezită cu ser fiziologic, în
recipient steril; pentru a elimina şi germenii care s-ar găsi eventual în uretră,
recoltarea se face din jetul mijlociu după ce prima parte a jetului a spălat
canalul. Recipientul şi dopul acestuia se vor manevra cu atenţie până la
închidere pentru a evita contaminarea. Este recomandat ca flaconul să fie predat
în maxim două ore de la recoltare.
În cazuri speciale, cum ar fi insuficienţa renală, sau infecţia urinară severă,
recoltarea urinei se recomandă a se face prin sondaj vezical; recoltarea urinei de
la bolnavii cu sondă permanentă fixată în vezică se va face prin puncţionarea
sondei, după decontaminarea locului unde se va face puncţia.
Urina trebuie imediat însămânţată. Dacă acest lucru nu este posibil, atunci
trebuie ţinută la frigider la temperatura de cca +4ºC.