Scop

 informații asupra funcției rinichiului și a cailor urinare, precum și asupra stării întregului organism

Recoltarea probelor de urină – Tipuri de examene

 examen sumar de urină – se determină: volumul, aspectul, culoarea, mirosul, densitatea, pH-ul.

 examene biochimice, albumina, glucoza, creatinina, ureea, pigmenții urinari, corpii cetonici, ionograma-
(Ca, K, Na, sedimentul urinar etc.);

 examen bacteriologic (urocultură).

Modalități de recoltare

 Urina de dimineață prin emisia spontană din mijlocul jetului urinar

 Sondaj urinar steril

 Puncție suprapubiană (efectuata de medic)

 Urina colectata în decurs de 24 de ore (sau 2 ore, 12 ore)

(15) Recoltarea probelor de urină pentru Urocultura

Urocultura este metoda prin care se permite, prin cultivarea și analiza probelor de urină, identificarea agenților
patogeni care produc infecții ale tractului urinar (cistită, pielonefrită).

Scop urocultura

 Studiul bacteriologic al urinei pentru identificarea germenilor și efectuarea antibiogramei

 Recoltarea se face într-un recipient special – urocultor – de unică folosință, steril, cu capac etanș, pentru
a preveni contaminarea probei.

 Volumul de urina necesar unui test uzual este de 10 – 15 ml.

Prelevarea probei de urină de către pacientul conștient şi capabil

Materiale necesare

 Recipient steril

 Apă și săpun pentru toaletarea zonei genito-urinare

 Comprese sterile

Pregătirea pacientului

 Se explică tehnica și necesitatea efectuării acesteia

 Se instruiește pacientul cum să își recolteze singur urina

 Se instruiește pacientul cu privire la toaletarea zonei înainte de recoltare pentru un rezultat corect

 Explicați pacientului să folosească prima urină de dimineață

  Explicați pacientului să facă toaleta zonei genitale cu apă și săpun înainte de a recolta urina

 Explicați să urineze în recipient după ce a lăsat să curgă primul jet urinar. Recoltarea pentru urocultură se
face din urina de la jumătatea micțiunii.

 Urina este sterilă, exceptând segmentul inferior al uretrei, învecinat meatului urinar, care prezintă o floră
microbiană saprofită. Aceasta flora saprofită contaminează în momentul micțiunii porțiunea inițială a
jetului urinar, de aceea recoltarea se face din mijlocul micțiunii.

 Luați eșantionul de la pacient și etichetați pentru a trimite proba la laborator.

Accidente / incidente

 Contaminarea urinei cu bacterii prezente în regiunea periuretrală din cauza lipsei de dezinfectare a zonei.
Se va relua procedura, explicând normele de igiena.

 Netrimiterea în timp util a eșantionului la laborator poate altera rezultatele prin multiplicarea germenilor
la cald sau precipitarea la rece.

Observații

 In cazul uroculturii pozitive este importantă identificarea agentului etiologic implicat și a sensibilității
acestuia la antibiotic (antibiograma).

Recoltarea probelor de urină pe sonda urinară à demeure

Materiale necesare

 tavă medicală/cărucior;

 comprese sterile;

 antiseptic; soluţie de clorhexidină;

 seringă şi ace sterile, tub de laborator steril;

 container pentru aruncarea materialelor folosite;

Tehnica

 spălaţi-vă mâinile cu apă şi săpun (lavaj simplu);

 folosiți mănuși de unică folosință;

 dezinfectați locul de prelevare, cu comprese sterile îmbibate în antiseptic;

 puncţionați tubulatura pungii de colectare cu acul steril adaptat la seringă şi prelevaţi cantitatea necesară
de urină;

 transferați urina din seringă în flaconul pentru laborator

 aruncați acul și seringa în containerul special.

 aruncați mânușile și spalați-vă pe mâini

  trmiteți proba la laborator

Prelevarea prin sondaj intermitent

Materiale necesare

 tavă medicală/cărucior;

 sondă vezicală pentru bărbat sau femeie;

 comprese sterile;

 mănuși sterile de unică folosință

 recipient steril pentru recoltarea urinei.

Tehnica

 introduceţi sonda vezicală respectând tehnica sondajului vezical la bărbat sau femeie;

 menţineţi sonda pe durata evacuării urinei;

 lăsaţi urina să curgă în bazinet şi recoltaţi apoi în recipientul pentru laborator;

 evacuaţi tot conţinutul vezicii urinare;

 îndepărtaţi sonda şi dezinfectaţi meatul urinar;

 aruncaţi materialele folosite în container;

Recoltarea urinei pentru total de urină

Scop

Deoarece hormonii, proteinele şi electroliţii sunt excretaţi în cantităţi mici şi variabile în urină, probele trebuie
recoltate pe o perioadă extinsă de timp pentru a avea o valoare diagnostică. În acest sens se poate cere
colectarea urinei pe 24 de ore sau o perioadă mai scurtă.

Materiale necesare

 recipient de colectare a urinei cu capacitate de minim 2 litri

 mănuşi de unică folosință

 ploscă sau urinar dacă este nevoie

 recipient gradat dacă trebuie monitorizată cantitativ diureza

 recipient cu gheaţă dacă nu se poate ţine la frigider

 etichete

Pregătirea pacientului

 Se explica procedura și necesitatea acesteia

 Se instruiește pacientul cu privire la recoltarea urinei

  Se atenționează pacientul că trebuie sa fie bine hidratat și sa evite cafeaua sau ceaiurile pentru a nu se
altera rezultatele

Tehnica

 se cere pacientului să urineze; se va arunca această probă, pornindu-se astfel recoltarea din momentul în
care pacientul are vezica urinară goală;

 se notează ora începerii recoltării;

 probele se vor aduna într-un recipient de cel puțin 2 l; pe timpul dintre micționări, recipientul cu probele
de urină trebuie păstrat la rece;

 se va recolta urina pe toată perioada de timp indicată; înainte de terminarea timpului se cere pacientului
să urineze încă o dată, dacă este posibil; se adaugă și ultima probă în recipientul de colectare;

 se va măsura după fiecare eliminare, dacă trebuie monitorizată cantitativ diureza;

 se va eticheta recipientul şi se va trimite la laborator însoțit de formularul de cerere sau se va turna din
cantitatea totală de urină, într-un recipient de aproximativ 100-200 ml, care va fi etichetat și trimis la
laborator specificându-se pe formular care a fost cantitatea totală și perioada de timp cât a fost colectată
urina;

 dacă pacientul are sondă urinară, se va menține punga urinară pe toată perioada recoltării într-un
recipient cu gheaţă pus sub patul bolnavului.

Accidente / incidente

 Dacă accidental se pierde una dintre probe, pacientul uitând să urineze în recipient, se va relua întreaga
procedura.

Rezultate

Volumul urinar – Valori normale:

 Adulți și copii peste 14 ani: 1000-1600 ml

 Copii între 8-14 ani: 800-1400 ml

 Copii între 5 -8 ani: 650-1000 ml

 Copii între 3-5 ani: 600-700 ml

 Copii între 1-3 ani: 500-600 ml

 Copii nou-născuți: 30-60 ml

 Cantitatea de urină peste 2500 ml/24h = POLIURIE

 Cantitatea de urină scăzută sub 500 ml/24h = OLIGURIE

 În mod normal, cantitatea de urină eliberată ziua este mai mare decât cea din timpul nopții. Inversarea
acestui raport este starea patologică = NICTURIE

 Prezența sângelui în urina = HEMATURIE

 Creșterea numărului de micțiuni în decursul unei zile = POLAKIURIE

  Dificultate și durere la urinare = DISURIE

 Senzația imperioasă de a urina = TENESME URINARE

Măsurare glicozurie și cetonurie

Glucoza și corpii cetonici nu trebuie să fie prezenți în urină în mod normal. Glucoza începe să apară în urină
(glicozurie) atunci când glicemia (glucoza din sânge) depăşeşte valoarea de 180 mg/dl. Corpii cetonici, care sunt
produși în organism în absența insulinei, apar la valori ale glicemiei mai mari de 240 mg/dl (diabet zaharat).

Scop

 echilibrarea metabolică a diabetului zaharat și urmărirea acestuia

Metoda de măsurare

 Prin intermediul benzilor

 Rezultatele se compară cu o cartelă standard a culorilor de referință

Materiale necesare

 recipient de colectare

 mănuşi de unică folosință

 benzi pentru măsurarea glicozuriei sau a cetonuriei specifice

 cartelă de referință cu toate culorile standard

Pregatirea pacientului

 Se explica procedura și necesitatea acesteia

 Se verifică medicaţia pe care o ia pacientul şi care ar putea modifica rezultatul testului

 Se obtine consimțământul

Tehnica

 se spală mâinile și se pun mănuşile de unică folosință

 se cere pacientului să micţioneze; apoi se oferă un pahar cu apă şi după 30 –40 min se cere să micţioneze
din nou; din cea de-a doua probă se va efectua testul prin scufundarea benzilor respective în urina
colectată
  în funcție de testul cerut (glicozurie, cetonurie) benzile vor fi ținute în proba de urină conform
prospectului de utilizare, apoi vor fi citite și interpretate în raport cu cartela de referință.

Recoltarea urinei pentru proba Addis Hamburger

Testul Addis Hamburger este un test de laborator folosit pentru a stabili existenta leucocitelor și a hematiilor în
urină.

Tehnica

 se face toaleta zonei genitale cu apă și săpun

 prima urină de dimineață se aruncă

 pacientul rămâne în clinostatism (la pat)

 se recoltează următoarea urină la un interval de 3 ore făra a se consuma lichide

 se recomanda utilizarea unui urocultor

 se duce proba la laborator.

Reorganizarea locului de muncă

 Colectaţi toate materialele folosite în containere speciale, conform PU

 Spălaţi-vă mâinile după îndepărtarea mănuşilor

 Notaţi procedura în dosarul/planul de îngrijire: nume, prenumele asistentei care a efectuat tehnica, data
şi ora, rezultatele analizelo

RECOLTAREA URINII PENTRU PROBA ADDIS HAMBURGER

Se determina in urina proaspata, eliminarea cantitativa a elementelor figurate ( hematii, bacterii, cilindri),
eliminate pe minu
-bolnavul ingera in ajun pe cat posibil alimente bogate in proteine fara lichide, dimineata in timpul
examenului bolnavul ramane nemancat;
-este rugat sa urineze (ora 5:00) aceasta urina se arunca;
-din acest moment bolnavul este rugat sa ramana in repaus absolut la pat, fara sa consume alimente si
lichide timpde 3 h;
-dupa 3 h se roaga pacientul sa urineze, se masoara volumul urinar care se scrie pe biletul de trimitere la
laborator si din el se iau 10 ml pentru a se trimite la laborator unde se centrifugheaza si se determina
numarul deelemente/min;
-interpretare: - normal prin urina se elimina
0-1000 de hematii/min
1000-2000 leucocite/min,
200-400 celule epiteliale-valoare patologica: se considera eliminare mai mare de 100.000
elemente/min=piurie
10.000 hematii= hematurie
10.000 leucocite = inf urinara

GLICOZURIE

Reprezintă cantitatea de glucoza din urina. In mod normal glucoza este absenta in urina. Când
valoareaglucozei in sânge trece peste160- 180mg/dl apare glicozuria. Nivelul glicozuriei este rezultatul
filtrării glomerulare si areabsorbtiei tubulare a glucozei. Glicozuria apare la diabetici sau după trat cu
anumite medicamente.
Se determina dinurina pe 24 ore.
Pregătirea materialelor:
recipient pt recoltat de 2-3 1, curat, uscat recipient pt laborator de 100 ml aleza, muşama plosca, paravan
Pregătirea bolnavului:
Psihica-
informare, explicare
Fizica
- toaleta organelor genitale
Tehnica
: - bolnavul urinează dimineaţa la ora 7 , se arunca urina--tot ce urinează din acel moment se colectează
in recipientul mare pana a doua zi la ora 7, din recipient se recoltează 50 ml, se etichetează recipientul, se
face-buletinul de analiza, se trimite la laborator
AMILAZURIE
Reprezintă valoarea amilazelor din urina.Se determina din urina pe 24 ore. Se recoltează 50 ml
dinvolumul total de urina la fel ca la glicozurie

Valori normale
-16-64 U W (unităţi Wohlgemuth)
Amilazuria creste in: pancreatite acute, ulcer perforat in pancreas, colecisto-pancreatite acute, neoplasm
de pancreas
-scade in : hepatite cronice, ciroze

a) Recoltarea urinei pentru urocultură

Proba se recoltează din urina de dimineaţă sau la cel puţin 3 ore de la micţiunea anterioară.
Volumul probei trebuie sa fie aproximativ de 10 ml.
Recoltarea la femei
- se îndepartează lenjeria intimă;
- se spală mâinile cu apă si săpun;
- se pun mănusi de unică folosintă;
- se usucă zona cu hârtie de toaletă;
- se încalecă vasul wc-ului (sau un alt vas colector);
- cu o mână se îndepartează labiile mici şi se menţin în această poziţie tot timpul recoltării;
- cu cealaltă mână se şterge zona vulvară din faţă spre spate executând 3 manevre cu câte
un tampon steril îmbibat în săpun lichid;
- se spală regiunea cu apă fiartă şi racită pentru îndepartarea săpunului;
- se usucă regiunea vulvară cu tampoane sterile printr-o singură manevră de ştergere din
faţă spre spate;
- se declanşează micţiunea menţinând îndepartate labiile mici;
- urinează aproximativ 100 ml şi fără a întrerupe jetul se colectează în urocultor
cantitatea necesară având grija să nu se atingă gura recipientului;
- se retrage recipientul din jet, se continuă micţiunea ţinând în continuare labiile depărtate.
Recoltarea la bărbat
- se spală mâinile cu apă şi săpun;
- se usucă folosind prosop de hârtie;
- se decaloteaza glandul;
- se şterge glandul cu o mişcare fermă dinspre meatul urinar spre şantul
balanoprepurtial;
- se spală zona cu comprese sterile îmbibate în săpun lichid;
- se clăteşte cu apă fiartă şi răcită pentru a îndeparta resturile de săpun;
- se usucă glandul prin tamponare cu comprese sterile ştergând din faţă spre fren;
- se menţine glandul în continuare decalotat şi se declanşează micţiunea;
- se elimină aproximativ 100ml, apoi se introduce urocultorul în jet şi se
recoltează 10 ml fără să se atingă marginea;
- se retrage recipientul şi se continuă micţiunea.
Observații
Recipientul se etichetează şi se trimite la laborator
În timpul recoltării capacul urocultorului se mentine steril