CURS 3 16.03.

2022
17.03.2022
Constientizarea importantei utilizarii metodelor de comunicare adaptate
multiculturalitatii

Pentru oameni, relatiile create prin comunicare conteaza uneori mult mai mult decît
continutul informational transmis, astfel ca rolul ei este acela de a crea comuniunea si
comunitatea. Întemeietorul Scolii de la Chicago, pragmatistul John Dewey, plaseaza
comunicarea în spatiul de interferenta dintre societate si comunitate, considerînd
comunicarea un mod de a exista al comunitatii: “Nu numai ca societatea continua sa existe
prin transmitere, prin comunicare, dar este corect sa spunem ca ea exista în transmitere si în
comunicare. Este mai mult decît o legatura verbala între cuvinte precum comun, comunitate,
comunicare. Oamenii traiesc în comunitate în virtutea lucrurilor pe care le au în comun; iar
comunicarea este modalitatea prin care ei ajung sa detina în comun aceste lucruri. Pentru a
forma o comunitate sau o societate, ei trebuie sa aiba în comun scopuri, convingeri, aspiratii,
cunostinte - o întelegere comuna - “acelasi spirit” cum spun sociologii. Asemenea lucruri nu
pot fi transmise fizic de la unul la altul, asa cum se procedeaza cu caramizile, ele nu pot fi
împartite asa cum se împarte o placinta la mai multe persoane prin divizarea ei în bucati
fizice.
Comunicarea este cea care asigura dispozitii emotionale si intelectuale asemanatoare, moduri
similare de a raspunde la asteptari si cerinte. Este adevarat ca societatea moderna cunoaste
numeroase fragmentari generate de dezvoltarea inegala a diferitelor ei segmente, de
diversificarea aspiratiilor, a atitudinilor si comportamentelor; este foarte probabil ca sensul si
continutul notiunii de comunitate sa se modifice în timp, dar cerinta de a avea un set de valori
comune, care sa ne confere un sentiment reciproc de legatura, de apartenenta la un întreg, nu
va putea sa dispara.

Multiculturalismul pretinde respect si apreciere din partea grupurilor pentru alte

culturi din societate, pretinde toleranta unei comunitati fata de cealalta comunitate, si,
in acelasi timp pretinde dreptul individului de a parasi propriul grup cultural sau
refuzul acestuia.

Globalizarea a facut din comunicarea interculturala un fapt inevitabil. Lumea de azi este
supusa unor schimbari rapide, interactiunea dintre oameni capata noi dimensiuni. Contactul
si comunicarea cu alte culturi sunt caracteristicile dominante ale vietii moderne, lumea parca
nu mai poate trai fara beneficiile tehnologiei, fara a putea lua legatura rapid cu persoana din
celalalt capat al tarii, fara a putea tine o video-conferinta, fara a putea cunoaste care sunt
ultimele stiri. Toate aceste contacte cu ceilalti, avand scopuri fie economice, politice
culturale sau de sanatate, ne indruma spre un mod de comunicare mai deschis, spre o
comunicare interculturala.
In ultimile decenii s-a pus accentul pe rolul educatiei interculturale si al managementului
intercultural intr-o lume in care oamenii se afla tot timpul in contact, direct sau indirect, rolul
dialogului intercultural crescand.
Studiul problemelor multiculturale nu este un domeniu nou. Oamenii au interactionat cu
diferite culturi de-a lungul istoriei pline de razboaie, peregrinari si schimburi de bunuri.
_____________________________________________________________________ 1
Metode de comunicare adaptate multiculturalitatii: dialogul intercultural;
scopuri, bariere/obstacole de comunicare
Contactul intercultural a devenit o realitate a vietii de zi cu zi. Dezvoltarea interdependentei
oamenilor si culturilor in societatea globala a secolului XXI ne obliga sa acordam mai multa
atentie problemelor interculturale. Pentru a putea trai si functiona in mediul multicultural de
astazi, oamenii trebuie sa fie competenti in comunicarea interculturala.
Comunicarea interculturala joaca un rol vital intrucat previne neintelegerile sau greselile in
comunicare.
Ideea de dialog implica o deschidere catre celalalt, dialogul respectand fiecare aspect al
diversitatii culturale. Dialogul intercultural inseamna o mai buna cunoastere reciproca, ca si
invingerea prejudecatilor care stau la baza lipsei de comunicare sau a interpretarii gresite a
faptelor.
Un rol important in prevenirea acestor neintelegeri, a conflictelor, il joaca dialogul
intercultural. In cazul oricarei dispute trebuie sa intelegem ca toti participantii au nevoi
legitime care trebuiesc satisfacute pentru a rezolva conflictul.

Inter-relationarea dintre identitati culturale diferite poate avea, in functie de insusirea

sensului comunicarii, efectul deschiderii, al reciprocitatii, sau efectul „incapsularii culturale”,
specific blocajului comunicational. De aceea, semnalele si gesturile verbale/nonverbale
trebuie sa se incadreze intr-o secventa conversationala eficienta (cea mai scurta propozitie
trebuie sa fie inteligibila/purtatoare de sens pentru destinatar).
A comunica inseamna: a vorbi, a modula intonatia, a te comporta intr-un anumit fel, a
adopta mimica, gesturile si atitudinile corespunzatoare, a alege o anumita atitudine, a
pregati actiuni combinate, a elabora dispozitive fizice sau normative, a actiona asupra
elementelor mediului inconjurator, totul pentru a rezo;va cat mai bine cu putinta o
problema legata de un fapt de viata.

SCOPURI
Schimbul de informatii nu este unicul scop al comunicarii. Psihologia comunicarii atrage
atentia ca, in mod implicit, oamenii urmaresc si alte scopuri atunci cand comunica: acela de
a-si afirma statutul de prestigiu, de a se impune in fata altei persoane sau a grupului, de a
primi un raspuns afectiv sau de a induce un raspuns pe care doresc sa-l auda; in toate aceste
cazuri este vorba despre satisfacerea unei nevoi sufletesti profund umane pe care trebuie sa le
cunoastem cat mai bine, tocmai pentru a intelege corect reactiile semenilor nostri.
Ori de câte ori vorbim sau scriem, încercăm să convingem şi să ne convingem, să explicăm,
să informăm sau să fim informaţi, să educăm sau să fim educaţi, să impresionăm, să amuzăm
şi să ne amuzăm, a ne exprima puncte de vedere, sau să îndeplinim orice alt obiectiv, prin
intermediul procesului de comunicare, urmărim întotdeauna patru scopuri principale:
- să fim auziţi sau citiţi (receptaţi);
- să fim înţeleşi;
- să fim acceptaţi;
- să provocăm o reacţie (schimbare de comportament sau de atitudine, a unei opinii).

Bariere (obstacole) în calea comunicării

Factori care pot face comunicarea mai puţin eficientă, sau chiar să eşueze complet sunt:
- diferenţe de percepţie – modul în care noi privim lumea este influenţat de experienţele
noastre anterioare, astfel că persoane de diferite vârste, naţionalităţi, culturi, educaţie,

_____________________________________________________________________ 2
Metode de comunicare adaptate multiculturalitatii: dialogul intercultural;
scopuri, bariere/obstacole de comunicare
ocupaţie, sex, temperament etc. vor avea alte percepţii şi vor interpreta situaţiile în diferite
moduri;
- concluzii grăbite – deseori vedem ceea ce dorim şi să vedem şi să auzim ceea ce dorim să
auzim, evitând să recunoaştem realitatea în sine;
- stereotipii – riscul de a trata diferite persoane ca şi când ar fi una singura;
- lipsa de cunoaştere – este dificil să comunicăm eficient cu cineva care are o educaţie
diferită de a noastră, ale cărei cunoştinţe în legătură cu un anumit subiect în discuţie sunt mai
reduse;
- lipsa de interes ale interlocutorului faţă de mesaj;
- dificultăţi de exprimare;
- emoţiile puternice atât ale emiţătorului cât şi ale receptorului;
- lipsa de încredere a interlocutorilori;
- personalitatea – diferenţele dintre tipurile de personalităţi (ciocnirea personalităţilor) pot
cauza probleme de comunicare, dar şi, propria noastră percepţie a persoanelor din jurul
nostru este afectată.

Specificul comunicării în cadrul procesului de îngrijire decurge din rolul îngrijitorului,

adică responsabilităţile acestuia şi din problematica persoanei asistate.

Potenţialele bariere de comunicare nu depind numai de noi, respectiv receptor şi

emiţător, ci şi de condiţiile de comunicare, pe care trebuie să le cunoaştem şi să le
controlăm pentru ca procesul de comunicare să capete şansa de a fi eficient.

Omul de astăzi este alcătuit dintr-un amestec de influenţe provenite din cultura şi
modul de viaţă al celor care îl înconjoară şi, de cele mai multe ori, aceştia provin din
etnii diferite şi au principii care sunt caracterizate prin diversitate.

Profesor,
CARMEN BEJAN

_____________________________________________________________________ 3
Metode de comunicare adaptate multiculturalitatii: dialogul intercultural;
scopuri, bariere/obstacole de comunicare