prezenţa microorganismelor - produse biologice (sânge, urină, LCR, materii fecale, etc.) - produse patologice (puroi, spută, etc.) Reguli generale de recoltare • Ce se recoltează ? Care este produsul patologic în care se găsesc microorganismele suspecte? - căutăm microbul:• la poarta de intrare • în organul ţintă• căile de răspândire (sânge, ganglioni) • căi de eliminare (intestin, căi urinare) Reguli de recoltare • Cum se recoltează? Care este calea de acces indicată pentru prelevarea produsului patologic? - în condiţii stricte de asepsie • Cât se recoltează? - cantitatea produsului prelevat să fie suficientă pentru realizarea tuturor analizelor cerute • Când se recoltează? - care este momentul optim de recoltare? - înaintea începerii tratamentului cu antibiotice Reguli de recoltare • prelevarea se face înaintea începerii tratamentului cu antibiotice • prelevarea se face în recipiente sterilizate • evitarea contactului cu substanţele bacteriostatice sau bactericide a produsului • folosirea, în unele cazuri, de medii de transport sau conservante Reguli de recoltare
• recipientele de transport se închid pentru a preveni
contaminarea produsului, a mediului şi a personalului medical care manipulează proba • probele trebuiesc etichetate şi însoţite de un buletin de analiză completat corect • transportul la laborator în cel mai scurt timp I. Recoltarea de la nivelul tractului respirator
1. Recoltarea secreţiei faringiene
• înaintea administrării de antibiotice • dimineața, înaintea toaletei bucale şi alimentaţiei sau la cel puţin 4 ore de la ingerarea de alimente • pacientul aşezat pe scaun, gâtul în extensie, deschide gura, cu o spatulă sterilă se apasă limba • se şterg ferm amigdalele şi peretele posterior al faringelui Recoltarea secreţiei faringiene
• Se insistă pe - zonele eritematoase
- secreţii purulente - membrane sau false membrane • se introduce tamponul în tubul protector, se notează datele pacientului • prelucrare în maxim 2 ore de la recoltare 2.Recoltarea sputei • sputa - totalitatea secreţiilor patologice ale arborelui respirator • este eliminată prin expectoraţie în diferite afecţiuni: traheobronşite, pneumonii, bronhopneumonii, abcese pulmonare etc. • instruirea bolnavului - toaletă bucală însoţită de gargară cu ser fiziologic steril • recoltare în cutii Petri sau recipiente cu gât larg • prelucrare în maxim 2 ore de la recoltare • alte metode de recoltare: aspiraţia bronşică şi puncţia transtraheală II. Recoltarea de la nivelul tractului uro-genital
1. Recoltarea probei de urină
• pacientul trebuie educat, pentru prevenirea
contaminării probei • momentul prelevării - prima urină de dimineaţă • prelucrarea în maxim 2 ore de la recoltare Recoltarea urinei - se face după o toaletă riguroasă a organelor genitale externe - din jetul mijlociu de urină - în recipiente sterile (urocultoare) - cantitatea necesară 10-15ml - pentru nou-născuţi → pungi sterile din material plastic - alte metode → puncţia suprapubiană sau prin cateterism Recoltarea urinei Recoltarea urinei • Însămânţatrea urinii pe medii de cultură, urocultura, se face cu scopul izolării microorganismelor în cazul infecţiilor căilor urinare: cistite, cisto- pielite, tuberculoză renală etc. • Urocultura, în sensul uzual al termenului, înseamnă determinarea cantitativă a numărului de bacterii pe ml de urină (urocultura cantitativă). • Interpretare: peste 100.000 bacterii/ml este semnificativ pentru infecţia urinară. O bacteriurie mai joasă de 100.000 bacterii/ml (1.000 – 100.000) poate fi semnificativă în unele situaţii ca: tratament recent cu antibiotice, hidratare masivă, prezenţa unor microorganisme care se dezvoltă mai greu. Sub 1000 bacterii/ml – absența infecției urinare 2.Recoltarea secreţiei vaginale
• vaginite - din fundul de sac vaginal cu un tampon steril
3.Recoltarea secreţiei uretrale
• dimineaţa înainte de prima micţiune
• se recoltează picătura de secreţie din meatul urinar cu un tampon steril • materialul recoltat - etalat pe lamă pentru examenul microscopic, însămânţat imediat sau plasat într-un recipient ce conţine mediu de transport adecvat III. Recoltarea de la nivelul tractului digestiv Recoltarea materiilor fecale
• – prelevarea se face din scaunul emis spontan, din cel
recoltat cu sonda Nelaton sau cu tamponul rectal (la copiii mici) • examenul coprobacteriologic al scaunului (coprocultura) - evidenţiază prezenţa bacteriilor patogene în materiile fecale • examenul coproparazitologic - evidenţiază paraziţii în materiile fecale Recoltarea materiilor fecale • se folosesc recipiente numite coprocultoare, din sticlă sau plastic, prevăzute cu o spatulă cu ajutorul căreia se prelevă din scaun porţiuni cu mucus şi, eventual, cu urme de sânge sau puroi. • Cantitatea de materii fecale care va fi recoltată este în jur de 5 grame • Transportul prelevatelor se face în maximum 2 ore de la prelevare). • În cazul în care acest interval nu poate fi asigurat, este obligatorie folosirea unui lichid conservant sau mediu Cary- Recoltarea materiilor fecale Recoltarea de la nivelul tractului digestiv
• Alte produse din tractul digestiv, care pot fi utile
examenului bacteriologic sunt lichidele de vărsătură (care se recoltează în toxiinfecţiile alimentare) şi bila, a cărei examinare bacteriologică, după recoltarea cu sonda Einhorn, se numeşte bilicultură Hemocultura Reguli de recoltare a sângelui • hemocultura se practică ori de câte ori semnele clinice (frison, creştere bruscă a febrei la 390C-400C) indică posibilitatea pătrunderii microorganismelor în circulaţie (bacteriemie). • recoltarea în condiţii de absolută sterilitate • recoltarea sângelui cu ac şi seringă sau preferabil cu un set de transfer adaptat la balonul de hemocultură care asigură un circuit închis Hemocultura
• Se recoltează 10 ml sânge care se introduc în 100 ml
mediu lichid • incubarea baloanelor la 37ºC, 7 zile, în aerobioză și anaerobioză • recoltarea înaintea tratamentului cu antibiotice Hemocultura Tehnica recoltării sângelui Recoltarea LCR • recoltarea LCR este o urgenţă în practica medicală • se practică ori de câte ori este prezent un sindrom meningian • recoltarea se face la patul bolnavului • prin puncţie lombară • condiţii stricte de asepsie • aspectul normal - limpede ca “apa de stâncă” • aspecte patologice • lichid clar, incolor (etiologie virală) • lichid tulbure (etiologie bacteriană) • lichid hemoragic Recoltarea puroiului
• În colecţii purulente profunde se face puncţie după
aseptizarea regiunii • În plăgi profunde, insuficient drenate se face recoltare de la baza leziunii în seringă, în tuburi sau cu tamponul steril • În leziuni cutanate superficiale închise se face puncţionare cu pipeta Pasteur, după aseptizarea regiunii