TEHNICI MODERNE DE PREPARARE

A CAVITĂȚILOR PENTRU OBTURARE

 TEHNICI MODERNE DE PREPARARE A
CAVITĂȚILOR PENTRU OBTURARE
Tratamentul odonto-restaurativ s-a schimbat in
unul minim invaziv datorita:

• evoluţiei cunoştinţelor privind etiopatogenia

cariilor cu implicare activă a factorilor de risc
• tiparului de evoluţie al cariei cu formarea de
bariere biologice de apărare
• apariţiei de noi metode şi mijloace de tratament
• diversitatii şi fiabilitatii materialelor de restaurare
 TEHNICI MODERNE DE PREPARARE A
CAVITĂȚILOR PENTRU OBTURARE
Preparaţiile moderne au la ora actuală un design
conservativ şi urmăresc o serie de obiective:

• să fie menţinut ţesut dentar sănătos cât mai

mult atât la marginile cavităţii cât şi la interior
• cavitatea să urmărească strict defectul produs
de leziunea carioasă
 TEHNICI MODERNE DE PREPARARE A
CAVITĂȚILOR PENTRU OBTURARE
Principiile stomatologiei minim invazive se bazază pe:
• Diagnostic corect de carie
• Evaluarea gradului de severitate al cariei utilizând
radiografia
• Evaluarea riscului individual de carie
• Reducerea bacteriilor cariogene
• Oprirea evoluției cariilor active
• Remineralizarea cariilor incipiente, fără cavitate
• Realizarea unor obturații corecte în cavitățiile preparate
conservativ
• Monitorizarea
 TEHNICI MODERNE DE PREPARARE A
CAVITĂȚILOR PENTRU OBTURARE

Tratamentul cariei se poate realiza pe două căi și anume:

• neinvaziv
- restaurarea leziunilor fără cavitate- sigilarea fisurilor

• invaziv:
- tradiţional (principiile de preparare a cavităților
după Black)
- modern (principiile de preparare minim invazive)
 LEZIUNILE CARIOASE NECAVITARE

• fisurile sunt mult mai susceptibile la carie decât

suprafeţele netede datorită formei anatomice ce
permite acumularea şi dezvoltarea plăcii bacteriene

• in cazul în care
- s-a diagnosticat o leziune carioasă activă la nivelul
unor fisuri
- s-a stabilit un risc cariogen crescut
---- se realizeaza sigilări la nivelul şanţurilor și fisurilor
respective
 LEZIUNILE CARIOASE NECAVITARE

Sigilarea
• demineralizarea acidă
• introducerea unei răşini compozite fluide pentru a
penetra în fisuri şi a preveni acumularea de placă
bacteriană
• important în perioada de erupţie a dintelui
• se indică şi în cazul pacienţilor mai în vârstă în cazul
unor şanţuri susceptibile şi al unui risc cariogen
crescut
 LEZIUNILE CARIOASE NECAVITARE

Avantajele materialelor de sigilare:

• nu se realizează intervenţii ireversibile

• leziunea dentară activă acoperită de sigilant nu mai evoluează
• se previne apariţia de noi leziuni la nivelul fisurilor
• aplicarea sigilanţilor în cazul unor leziuni carioase nediagnosticate
- leziunea carioasă nu progresează atâta timp cât materialul
rămâne
- sigilarea restaurărilor duce la oprirea acestor leziuni

Concluzie: sigilarea restaurărilor este eficientă datorita faptului ca se

conserva structura dentara sănătoase protejând astfel marginile
restaurării şi prevenind recurenţa cariei dentare la acest nivel.
 LEZIUNILE CARIOASE CAVITARE

Primul pas în tratarea oricaror carii:

• instruirea pacientului în vederea realizării unei igiene

dentare corecte, al unei alimentații corecte, în cazul
în care acestea sunt nesatisfăcătoare și abia apoi sa
se treacă la tratarea proriu-zisă a cariilor prin tehnici
chirugicale
 LEZIUNILE CARIOASE CAVITARE

Tratament
• avută în vedere protejarea cuspizilor rămași
deoarece ei devin tot mai predispuși la fractură
odată cu pierderea țesutului dentar dur
• actionat într-un stadiu cât mai precoce al leziunii
pentru a opri evoluția acesteia, a restaura corect
funcțiile dintelui și pentru a opri acumulările de
placă dentară la acest nivel
 METODE ALTERNATIVE DE DIAGNOSTIC AL
CARIEI
• QLF (Fluorescența Laser Cantitativă)
• Transiluminarea cu fibră optică
• Fluorescența Laser (DiagnoDent)
• Radiațiile infraroșii
• Ultrasunetele
• Indicatori de carie
• Radiografiile digitale
 QLF (Fluorescența Laser Cantitativă)
• o metodă de diagnosticare a cariei în fazele
incipiente
• în special în zonele proximale
• se poate utiliza pentru a urmări rezulatele
tratamentului unei carii incipiente
• utilizează o lampă cu arc care emite o lumină
albastră cu o lungime de undă de 488 nm
• utilizează fluorescența naturală a dinților
• nu este nevoie de aplicarea coloranților sau a
altor agenți de intensificare
 QLF (Fluorescența Laser Cantitativă)

Observatorul va vedea o
pată neagră pe un fond alb,
în timp ce cu ochiul liber s-ar
vedea o pată albă pe un fond
alb.
 QLF (Fluorescența Laser Cantitativă)

Urmărirea evoluției
remineralizării unei carii
incipiente utilizând QLF
 TRANSILUMINAREA CU FIBRĂ OPTICĂ

• tehnică folosită încă din anii

1970
• presupune iluminarea prin fibră
optică a dintelui ce se
presupune a fi cariat
• smalțul cariat prezintă un indice
mai scăzut de transparență
• prin transiluminare acesta va
părea mai opac față de smalțul
sănătos
 FLUORESCENȚA LASER (DIAGNODENT)

• se măsoară fluorescența țesuturilor dentare prin

intermediul unui fascicul laser
• tehnica se bazează pe diferența de fluorescenta a
țesuturilor dentare sănătoase față de cele cariate
• ajută la detectarea cariilor necavitare, din șanțuri și
fisuri, dar și de pe suprafețele netede ale dinților,
dintr-un stadiu incipient.
FLUORESCENȚA LASER (DIAGNODENT)
 RADIOGRAFIILE DIGITALE

Diagnosticul radiologic in cariologie

• cel mai frecvent în cazul cariilor proximale - accesul
îngreunat de punctul de contact
• cariile apar ca zone de radiotransparență datorită
demineralizării țesuturilor
• este necesar ca demineralizarea sa atinga un procent
de 40-50% pentru ca leziunea sa fie vizibila pe
radiografie
• există cazuri în care diagnosticul radiologic il precede
pe cel clinic
 RADIOGRAFIILE DIGITALE

Diagnosticul radiologic in cariologie

• in cazul cariilor incipiente radiografiile în

stabilirea diagnosticului, dar mai ales în urmărirea
ratei de progresie a unei carii - radiografii în serie
la diferite intervale de timp

• la pacienții cu risc crescut de carie - radiografiile -

metodă alternativă eficientă de depistare precoce
 RADIOGRAFIILE DIGITALE
Diagnosticul radiologic in cariologie

Cariile proximale
• radiotrasparențe apical de
punctul de contact
• in evolutie - con cu baza la
periferie și vârful orientat către
dentină/pulpa dentară
• când este interesată și dentina
radiotransparența - con cu baza
spre smalț și vârful spre pulpă
• limitele radiotransparențelor –
slab delimitate
 RADIOGRAFIILE DIGITALE

Diagnosticul radiologic in cariologie

Cariile de pe suprafețele ocluzale

• greu de depistat radiografic din cauză
• nu sunt vizibile când interesează doar
smalțul
• în momentul în care leziunea este deja
avansată în dentină - con cu baza
rotunjită îndreptată către pulpa dentară
• limitele radiotransparenței – slab
delimitate
 RADIOGRAFIILE DIGITALE

Diagnosticul radiologic in cariologie

Cariile de colet
• margini mai bine delimitate deoarece în acest caz prismele de
smalț au o dispoziție paralele între ele și cu a razei X
• din cauza direcției razei X pot apărea mai mari - uneori se pot
confunda cu cariile proximale
 RADIOGRAFIILE DIGITALE

Diagnosticul radiologic in cariologie

Cariile radiculare
• radiotrasparențe alungite localizate între
jocțiunea smalț cement și marginea
procesului alveolar

• deseori sunt confundate cu așa numitele

cervical burnouts care sunt imaginile
radiografice ale concavităților proximale
cervicale ale dinților posteriori sau a unui
spațiu dintre smalț și procesul alveolar în
cazul dinților anteriori

• alte semne care ar indica o carie radiculară

sunt retracția gingivală și osoasă în lipsa
cărora nu apare caria radiculară
 RADIOGRAFIILE DIGITALE

Diagnosticul radiologic in cariologie

Caria secundară și recidiva de carie

• radiotransparență la margine sau sub
obturație
• radioopacitatea obturației poate masca
o carie secundară sau o recidivă de
carie
• se face diagnostic diferențial și cu
linerii aplicați pe baza cavitații –
• în cazul lineriilor radiotrasparența are o
delimitare mai exactă
• în cazul cariei care are o margine
neregulată respectiv un aspect mai
difuz
 RADIOGRAFIILE DIGITALE

Diagnosticul radiologic in
cariologie

Cariile oprite în evoluție

• radiotransparențe reduse în
dimensiuni
• pe fețele proximale ale dinților
• se confundă frecvent cu așa
numitele cervical burnouts
 RADIOGRAFIILE DIGITALE
Clasificarea radiografică a cariilor
unde radiotransparența
interesează:

• mai puțin de jumătate din

grosimea smalțului - carii
incipiente

• cel puțin jumătate din grosimea

smalțului

• smalțul până la joncțiunea smalț-

dentină – carii medii

• jumătate din grosimea dentinei -

carii profunde/avansate
 RADIOGRAFIILE DIGITALE

Observatii:

• cariile incipiente nu pot fi vizualizate deoarece

demineralizarea este redusă
• în momentul în care sunt vizibile radiografic cariile sunt
avansate
• o carie mică pe un dinte voluminos se va vedea mai puțin
bine comparativ cu o carie pe un dinte mai redus în dimensiuni
• când filmul este supraexpus sau subexpus și supraprocesat
dinții apar spațiați, fără puncte de contact și în consecință
eventualele carii proximale vor părea mai mici în dimensiuni
 RADIOGRAFIILE DIGITALE
Observatii:

• radiografiile realizate dintr-un unghi vertical sau orizontal greșit pot

determina ca procesul carios să nu se vadă sau să apară redus
• în dimensiuni față de situația reală, datorită străbaterii de către raza rx a
mai multor țesuturi dentare
• realizarea a două radiografii, una bite-wing și una retroalveolară,
realizându-se din unghiuri diferite ar putea surprinde mai multe aspecte
• existența unor obturații determină prin radioopacitatea lor mascarea
leziunilor carioase
 RADIOGRAFIILE DIGITALE
Observatii:

• două radiotrasparențe corespunzătoare a două leziuni

carioase pot fi străbătute de rx astfel încât să apară ca o
leziune carioasă de dimensiuni mari.
• convexitățile cervicale proximale anatomice pot să fie
confundate cu leziuni carioase cervicale
• restaurările dentare din materiale radiotransparente
trebuie diferențiate de cariile dentare – conturul
acestora este regulat spre deosebire de cel din carii care
este difuz
• unele displazii în care apar zone de demineralizare trebuie
diferențiate de procesele carioase
 INDICATORI DE CARIE

• sisteme de coloranti detectori de carie

• inca din 1970
• diferentiaza dentina infectata (microbian) de
cea afectata (structural si coloristic, dar
neinfectata)
• se folosesc dupa ce procesul carios a depasit
jonctiunea amelo-dentinara
 INDICATORI DE CARIE
• solventii componenti penetreaza si coloreaza colagenul
denaturatramas in urma actiunii bacteriilor cariogene

• se folosesc coloranti cu solventi alcoolici (propilen-

glicol, etilen-glicol) in favoarea produselor apoase din -
penetrare superioara

• coloristic: nuante intens pastelate din gama rosu,

albastru, verdem
• cele cu tonuri inchise se pot confunda cu dentina
impregnata (alte cauze: amalgam, etc.)
 INDICATORI DE CARIE

Tehnica
• se aplica strict pe dentina, in
stagiile initiale de preparare a
cavitatii, 10 secunde

• se spala excesul

• se examineaza rezultatul si se
indeparteaza dentina colorata

• se recoloreaza substratul cu rol

probator
 INDICATORI DE CARIE

In cadrul tratamentelor
microinvazive, suprafetele
dentare afectate de carie ce
sunt mai dificil de vizualizat
optic direct = abordate cu
mai mare succes in urma
unei colorari prealabile
“Estetica in odontoterapia restauratoare” Mariana Brandusa Popa, Andrei Vlasceanu
“Odontoterapie conservativa si restauratoare. Diagnosticul cariei simple” Ioana Scrobota
M. H. van der Veen, E. de Josseling de Jong. Application of Quantitative Light-Induced Fluorescence for Assessing Early
Caries Lesions . Faller RV (ed): Assessment of Oral Health. Monogr Oral Sci. Basel, Karger, 2000, vol 17, pp 144–162.

M. Analoui, G. K. Stookey. Direct Digital Radiography for Caries Detection and Analysis. Faller RV (ed): Assessment of
Oral Health. Monogr Oral Sci. Basel, Karger, 2000, vol 17, pp 1–19

V. Kathuria, A. V. Ankola, M Hebbal, M. Mocherla. Carisolv- An Innovative Method of Caries Removal. J Clin Diagn Res.
2013 Dec; 7(12): 3111–3115.

S. K. Verma, S. Maheshwari, R. K. Singh, P. K. Chaudhari. Laser in dentistry: An innovative tool in modern dental
practice. Natl J Maxillofac Surg. 2012 Jul-Dec; 3(2): 124–132.

https://www.doctoruldedinti.info/tehnici-de-detectie-ale-cariei-dentare-incipiente/.
https://issuu.com/indiandentalacademy/docs/recent_advances_in_cavity_preparation
http://www.dentistrytoday.com/ce-articles/330-managing-stress-with-composite-resin-part-1-the
http://www.dentistrytoday.com/restorative/9286-the-new-science-of-strong-teeth-class-ii-preps
https://www.slideshare.net/indiandentalacademy/diagnosis-of-dental-caries-dental-implant-courses
http://indiandentalacademy.com/.