Morfologia bacteriană

Morfologia bacteriană
 Punerea în evidenţă a formei, dimensiunilor şi
aşezării bacteriilor prin examen microscopic
în preparate native sau după colorare,
constituie un prim criteriu de diagnostic.
Morfologia bacteriană
Materialele necesare:
 ansa bacteriologică
 lame de sticlă
 lamele de diferite dimensiuni
 bec Bunsen
Morfologia bacteriană
 Examenul microscopic se execută fie direct din
produsele patologice (puroi, spută, sediment
urinar, LCR etc.), fie direct din culturi pure de
bacterii.
 Examinarea microscopică arată prezenţa
microorganismelor în preparat şi oferă relaţii
asupra proprietăţilor morfotinctoriale: forma
(coci, bacili, spirili), mărimea, mobilitatea,
existenţa eventuală a unor formaţiuni
neobligatorii (cili, capsulă, spori), aşezarea în
frotiu (lanţ, ciorchine, câte doi etc.),
proprietăţile tinctoriale (colorabilitatea).
Morfologia bacteriană
 Uneori, examenul microscopic efectuat direct
din produsul patologic permite stabilirea
diagnosticului etiologic pentru unele infecţii
(gonoree, sifilis, stafilococii).
Examenul microscopic al unui
preparat nativ
 Reprezintă examinarea microscopică directă
între lamă şi lamelă a unei suspensii de
germeni vii, într-o soluţie salină fiziologică
sau mediu de cultură lichid
 este utilizat în următoarele variante:
o preparate umede în lumină directă
o preparate umede în câmp întunecat
o preparate umede în contrast de fază.
 Examinarea în lumină directă se face cu ajutorul unor
obiective uscate (20x sau 40x). Această examinare dă
indicaţii orientative asupra numărului, formei şi mai
ales asupra mobilităţii germenilor.
 Examinarea în câmp întunecat se face prin utilizarea

unui condensator de tip special (cardioid), care

realizează un câmp microscopic întunecat, în care
bacteriile apar ca imagini luminoase, observându-se
conturul şi mişcările acestora
 se practică pentru a decela Treponema pallidum din

serozitatea şancrului venerian

Morfologia bacteriană
Examinare în câmp întunecat: Treponema pallidum în
serozitatea șancrului venerian
 Examinarea în contrast de fază
Pentru obţinerea contrastului între detaliile
clare şi cele întunecate, se utilizează
condensatoare şi obiective care deviază
razele luminoase. Prin această metodă se pot
pune în evidenţă detalii morfologice: sporii,
capsula, etc.
 Examenul microscopic al preparatelor colorate
 

Proprietăţile morfotinctoriale ale bacteriilor se

pot studia mai detaliat pe preparate fixate şi
colorate, cu germeni omorâţi, cunoscute sub
denumirea de frotiuri.
 Obţinerea unui preparat colorat se realizează

în mai mulţi timpi: etalarea, fixarea şi

colorarea.
Examenul microscopic al preparatelor colorate

Etalarea frotiurilor
 
 Frotiul se poate face dintr-un lichid cu ansa

sterilizată, cu care se ia o picătură şi se aşază pe

o lamă degresată, pe care se întinde lichidul prin
rotirea ansei.
 Un frotiu corect etalat trebuie să fie întins subţire

şi uniform, lăsând de la marginile lamei, un

spaţiu liber de 1-2 cm.
 Se usucă frotiul etalat la aer, la temperatura

camerei
Examenul microscopic al preparatelor colorate

Fixarea frotiurilor

 Se face prin încălzirea lamei, trecând-o rapid de

2-3 ori prin flacăra unui bec de gaz, până când
primeşte o temperatură ce poate fi suportată de
partea dorsală a mâinii.
 Prin fixare microorganismele sunt omorâte şi

preparatul nu mai este infecţios.

 Prin fixare corectă, preparatul aderă la lamă şi nu

se detaşează în timpul operaţiilor de colorare şi

spălare.
Examenul microscopic al preparatelor colorate

Colorarea frotiurilor

 Pentru colorarea bacteriilor se folosesc diferiţi

coloranţi, de exemplu: fuxina bazică, violetul de
genţiană, albastrul de metilen.
 Coloraţia este un proces fizico-chimic complex, în
care coloranţii se combină cu constituenţii celulari,
făcându-i vizibili la microscop.
 Colorarea se execută de obicei acoperind suprafaţa
frotiului fixat cu colorant, care este lăsat să acţioneze
un timp limitat, la cald sau la rece.
Examenul microscopic al preparatelor
colorate
 Preparatele colorate dau mai multe indicaţii
de structură celulară, asupra formei,
dimensiunilor, aşezării în frotiu, prezenţei
unor structuri celulare (capsulă, spori, cili),
colorabilității lor.
Examenul microscopic al preparatelor
colorate
După scopul urmărit, se pot utiliza mai multe tipuri
de coloraţii:
 coloraţia simplă, care se execută cu un singur

colorant;
 coloraţia combinată, care se realizează prin

acţiunea succesivă sau simultană a mai multor

coloranţi, fiecare acţionând independent
 coloraţii speciale pentru: corpusculi, cili, spori,

capsulă.
 după colorare frotiul se spală, se usucă și se

examinează la MO (cu obiectiv de imersie).

Examenul microscopic al preparatelor
colorate
Coloraţia simplă
 
 Frotiul fixat este acoperit complet cu un singur

colorant: albastru de metilen sau fuxină diluată, timp

de 1-2 minute, apoi se spală cu apă curentă şi se
usucă.
 Coloraţia simplă permite stabilirea formei şi mărimii

bacteriilor, aşezării şi dispoziţiei (intra sau

extracelulare) acestora, precum şi existenţa în
produsul patologic a unor elemente celulare. Este
utilă în diagnosticul, prin examen direct, al gonoreei,
meningitei meningococice şi al altor infecţii.
Coloraţia GRAM
Principiu – diferenţiază germenii Gram-pozitivi
(violet) de germenii Gram-negativi (roşii)

Timpi:
1. colorare cu violet de genţiană 1-2 min.
2. mordansare cu Lugol 1-2 min.
3. decolorare cu sol.de alcool-acetonă 20 sec.
4. recolorare cu fuxină 1-2 min.
 Diferenţa de comportament a celor două

categorii de bacterii, se explică prin structura

şi compoziţia chimică diferită a peretelui
celular.
Coloraţia GRAM
 Aspectul morfologic şi coloraţia Gram a principalelor specii
bacteriene de interes medical permit încadrarea acestora în
mai multe grupe.
 
Coci Gram-pozitivi
 
 Stafilococii, bacterii sferice, așezate în ciorchine sau
grămezi.
 Streptococii, bacterii sferice sau ovale, aşezate în lanţuri

scurte sau lungi.

 Pneumococii, coci ovalari sau lanceolaţi, aşezaţi în perechi,

având capetele distale ale fiecărei perechi mai ascuţite; în

produsul patologic sunt adeseori capsulaţi.
Coloraţia GRAM
Coci Gram-negativi:
Gonococii (Neisseria gonorrhoeae) şi
meningococii (Neisseria meningitidis) sunt coci
Gram-negativi aşezaţi în perechi cu marginile
adiacente aplatizate. În produsele patologice
sunt dispuşi predominant intracelular.
Coloraţia GRAM
 Bacili Gram-pozitivi
Germenii din grupul Bacillus sunt bacili mari şi
groşi cu spori dispuşi central sau paracentral,
fără deformarea conturului bacteriei.
Bacilii difterici (Corynebacterium diphtheriae)
sunt bacili variabili ca mărime şi formă.
Majoritatea sunt încurbaţi şi aşezaţi în perechi
sau grămezi, formând unghiuri care imită
diferite litere.
Coloraţia GRAM
 Bacili Gram-negativi
Germenii din grupele Enterobacteriaceae,
Pseudomonas se prezintă ca bacili Gram-
negativi nesporulaţi cu capete rotunjite, de
mărimi diferite.
Vibrio, bacili Gram-negativi, nesporulaţi, uşor
încurbaţi (majoritatea), cu aşezare
necaracteristică.
Haemophilus sunt bacili sau cocobacili, cu un
pronunţat polimorfism.
Coloraţia Ziehl-Neelsen

Principiu – diferenţiază germenii acido-

alcoolo-rezistenţi (roşii) de celelalte elemente
din preparat (albastre)

Timpi:
1. colorare cu fuxină la cald – 5 min
2. decolorare cu alcool-acidifiat – 3 min
3. recolorare cu albastru de metilen – 30 sec
Coloraţia Ziehl-Neelsen
 Coloraţia Ziehl-Neelsen este caracteristică
genului Mycobacterium, din care face parte
Mycobacterium tuberculosis agentul etiologic
al tuberculozei.
 Proprietatea de acido-alcoolo-rezistenţă a

acestor bacterii se datoreşte structurii

particulare a peretelui celular, cantităţii mari
de lipide pe care acestea le conţin şi, în
special, acidului micolic din peretele celular.