1)Microbiologia ca obiect. Microbiologia medicala.Notiune de microorganism.

Sarcinile
microbiologiei.
Microbiologia este stiinta despre fiintele vii invizibile pentru ochiul neinarmat,numite
microorganisme. Ea studiaza legile activitatii vitale si dezvoltarii lor,precum si modificarile
cauzate de ele in organismul oamenilor,plantelor si in natura nevie. De la microbiologia au
derivat o serie de discipline stiintifice independente:
virusologia,imunologia,micologia,parazitologia.
Microorganismele sunt organisme microscopice cu dimensiune de ordinum micro-m sau nm.Ele
reunesc bacteriile si alte tipuri de organisme cum ar fi:algele,ciupercile,protozoare,virusuri si
agenti subvirali.Termenul de microb a fost utilizat in 1878 de chirurgul francez Charles-
Emmanuel Sedillot.
Microbiologia medicala studiaza problemele de sistematica,nomenclatura,si clasificare a
microorganismelor patogene pentru om,morfologia,fiziologia,genetica,rolul lor in etiologia si
patogenia bolii infectioase,si elaboreaza procedee de diagnosticare a lor in laborator,de terapie
specifica si proofilaxie.
2)Istoricul Microbiologiei.
Microbiologia este o stiinta relativ tanara, datorita faptului ca din lipsa mijloacelor de
investigatie, oamenii de stiinta s-au ocupat in primul rand de vietuitoarele vizibile. Existenta
microorganismelor ca agenti etiologici ai unor boli, era insa banuita inca din antichitate.
Victor Babes (1854-1926), fondatorul scolii romanesti de microbiologie a desfasurat o
prodigioasa activitate de cercetator studiind numeroase boli ale omului printre care lepra,
tuberculoza, holera, febra tifoida si mai ales turbarea. In colaborare cu Cornil, el este autorul
primei lucrari de sinteza in bacteriologie si anatomie patologica din lume, aparuta in 1885.
“Bacteriile si rolul lor in etiologia, anatomia si histologia patologica a bolilor infectioase”. A
studiat, de asemenea asociatiile microbiene, fiind primul cercetator care dupa Pasteur, si-a dat
seama de importanta terapeutica a antagonismului microbian.
Ioan Cantacuzino (1863-1934) este creatorul Institutului de Microbiologie, care iI poarta numele
si al scolii contemporane de microbiologie din tara noastra. Cele mai importante lucrari sunt
referitoare la aparatele si functiile fagocitare in regnul animal si problema imunitatii la
nevertebrate. Cantacuzino a studiat de asemenea, diferite boli ca holera, febra tifoida, scarlatina,
tuberculoza, creind si organizand conditiile productiei de seruri si vaccinuri in tara noastra.
I.Mecinicov a cercetata cauzele imbolnavirii si a cautat metode de prelungire a vietii omului,el a
cercetat holera,febra tifoida si tuberculoza.E elaborat metoda reproducerii experimentale a
sifilisului.
3) Notiune despre sistematica si nomenclatura microorganismelor. Categorii taxonomice.
Specia ca categorie taxonomica. Categorii de subspecie. Nomenclatura binara.
Taxonomiase ocupa cu studiul clasificarii, nomenclaturii si identificariiorganismelor vii.
Nomeclatura este desemnarea denumirilor grupelor taxonomice in corespundere cu regulile
international. Sistematica-Știință care studiază diversitatea organismelor vegetale și animale,
diferențele și înrudirile dintre ele.
Categoriile taxonomice: diviziune-clasa-ordin-familie-gen-specie
Specia este unitatea principal a nomenclaturii. SUBSPÉCIE - subdiviziune a unei specii
Nomenclatura binară este sistemul științific actual de denumire a speciilor unde primul termen
incepe cu majuscule reprezentind genul al doilea cu minuscule indicind trasaturile specifice.
4)Structura celulei bacterieneCelula bacteriana este alcatuita din elemente permanente si
nepermanente.
Elemente permanente:
1)anvelopa ( un strat de protectie fiind structurat din 3 subdiviziuni):
a)stratul mucozitar extern cu functia de protective
b)perete celular(asigura forma,poseda permeabilitatea selective,asigura evacuarea produselor
metabolice,pastreaza presiunea osmotic. Dupa compozitia chimica bacteriile ce contin
peptidoglucani (acid teikhoic),mureina conform coloratiei gram se coloreaza in albastru violet
fiind numite pozitive,si bascteriile lipsite de acid teikhoic se coloreaza in rosu-roz numite
negative. Metoda sta la baza clasificarii si identificarii bacteriilor. c)membrane citoplasmatica
alipita de peretele celular participa in procesele de nutritive cu transportarea substantelor prin
intermediul permeazelor(enzime,fermenti) genereaza mezozomi ce participa in procesul de
diviziune.
2)citoplasma-lichid viscos,colloidal. In ea sunt dispersate ribozomi,nucleoid,plasmide si diverse
incluziuni.
a)nucleoidul-lipsit de membrane nuclear,aranjat compact in central citoplasmei din 2 fire de
ADN rasucite in inel. Acidul ADN pastreaza si transmite informatia ereditara
b)ribozomi-aranjati haotic in citoplasma constau din ARN acid ribonucleic 60% cu functie de
sinteza a proteinelor
c)plasmide-dispersate in citoplasma constau din ARN-acid ribonucleic 40% pastreaza si transmit
informatia ereditara.
d)incluziunile citoplasmei-pigmenti,glicogen,granule de volutina.
Elemente nepermanente
1)capsula-functie de protectie generata de stratul mucozitar consta din polizaharide de
polipeptide;
2)sporul-organ de protectie apare in conditii nefavorabile (oxigen,devierea temperaturilor)in
jurul nucleoidului. Este caracteristic pentru bacili si clostridii.
3)flagel-consta din proteina flagelina incepe din citoplasma,lungimea depaseste lungimea
bacteriei de 1,5 ori. Dupa nr de flageli si deosebesc bacterii:monotrihe,amfitrihi(2 flageli la 2
poli opusi),lofotrihi(un flux ,un manunchi de flagel la un singur capat),peritrihi(dispusi pe toata
suprafata uniform).
4)cili-element de deplasare inceput de la membrana citoplasmatica,sunt fire subtiri,fine,scurte.
Constau din flagelina aranjati peritihial.
5)pili sau fimbrii-pornesc din citoplasma au capacitatea de a transmite informatia
genetica(plasmide). Sunt niste fire subtire cu capete rasucite cu care se agata de substrat.
5.Metoda microscopica de diagnostic.Principiile microscopiei.
Din cauza dimensiunilor foarte reduse microorganismele pot fi vazute doar cu ajutorul aparatelor
optice.Examenul microscopic permite depistarea rapida a microbilor,observarea
morfologiei,reactiei de culoare si a unor detalii structurale necesare identificarii.
La microscopia cu imersie obiectivul este cufundat in ulei,indicele de refractie al caruia este
aproape identic cu cel al sticlei.In acest caz fasciculul de lumina,iesit din lama nu se imprastie si
nimereste in obiectiv.
Tipuri de microscopii:
-microscopia cu fond negru-la iluminare laterala pe fond intunecat se observa microorganisme
vii;
-microscopia cu contrast de faza-observarea rapida in preparare nativa a obiectelor stravezii;
-microscopia fluorescenta-este folosita capacitatea unor substante de a ilumina la actiunea
razelor ultraviolete invizibile;
-microscopia electronica-ofera imagini cu detalii de structura a celulelor la nivel molecular;
6.Etapele si tehnica pregatirii frotiurilor din produse biologice.
a)ansa este incalzita la rosu pana si dupa ce este incarcata cu produs microbian;
b)Etalarea.O ansa cu produs microbian fluid este intinsa in strat subtire,uniform pe o suprafata de
1-2 cm2 in centrul lamei.Similar o sectiune dintr-o colonie bacteriana pe mediu solid,prelevata cu
acul,poate fi suspensionata intr-o picatura de apa in centrul lamei.La etalare ansa si acul trebuie
manipulate cu miscari lente pentrua nu crea aerosoli contaminati la ruperi bruste ale peliculei de
lichid;
c)Uscarea frotiului se face la temperatura camerei,poate fi grabita in aer cald sau pe platina
incalzita la 750 C;
d)Fixarea face frotiul mai aderent la lama,amelioreaza colorabilitatea structurilor celulare si
omoara microorganismele.Pentru studiul bacteriilor si a multor fungi este uzuala-fixarea prin
caldura.Lama,cu frotiul uscat in sus,se infierbanta trecand-o de 2-3 ori,cca 5 secunde,prin flacara
unui bec de gaz.Pentru protozoare este indicata fixarea cu alcool metilic.
e)Colorarea;
f)Prezentarea rezultatelor;
7.Metoda de colorare simpla si Gram.Importanta practica.
Metoda simpla:
1.se pune lama cu frotiul in sus pe stativul de colorare;
2.se acopera lama cu solutie albastru de metilen si se lasa 1-3 min;
3.se spala lama cu apa de la robinet,se absoarbe excesul de apa intre 2 hartii de filtru,se usuca
lama in pozitie verticala si se examineaza la microscop;
Metoda Gram:
1.se coloreaza cu solutie 0,5% violet de gentiana sau cristal violet cca 60 s.;
2.se varsa colorantul si tinand lama oblic se picura solutie de Lugol pentru spalarea
colorantului,se acopera lama cu solutie de Lugol proaspata si se lasa sa actioneze 30 de s.;
3.se scurge solutia si se spala frotiul cu alcool etilic 960,se acopera imediat cu alcool etilic
proaspat si se da lamei miscari alternative de inclinare pana cand preparatul nu mai elimina
colorant;
4.se spala cu apa de la robinet;
5.se recoloreaza 1-2 min cu solutie 0,1% rosu neutru sau 30 s. cu solutie 0,1% fuxina bazica;
6.se spala,se absoarbe excesul de apa si se examineaza cu imersia;
Coloratia asigura un contrast mai bun intre microbi si fondul preparatului detaliile morfologice
devenind mai vizibile.Preparatele colorate prezinta avantajul ca sunt sterilizate prin fixare,sunt
usor de manipulat si pot fi pastrate timp indelungat.Ele permit diferentierea bacteriilor dupa
afinitatea lor pentru anumiti coloranti si pot evidentia anumite elemente strcturale.
8.Importanta practica a metodelor de colorare compuse.
Micobacteriile au in compozitia lor acid micolic care le confera impermeabilitatea pentru
coloranti.De aceea nu se pot colora prin tehnica Gram.Pentru acesti germeni numiti acido-alcool-
rezistenti se foloseste o tehnica speciala,coloratia Ziehl-Neelsen;
Dupa metoda de colorare Neisser se evidentiaza granulele de volutina;
Metoda Burry-Hinss permite evidentierea capsulei;
Sporii se coloreaza dupa metoda Aujeszki;
9.Tehnici si reguli generale de prelevare.
Prelevatele se fac inaintea instituirii tratamentului antimicrobian;
Prelevatul trebuie sa fie obtinut direct din leziune cu portiuni caracteristice si semnificatie
etiologica;
Alegerea prelevatului de catre clinician trebuie sa fie realizata in momentul evolutiei bolii;
Prelevatele trebuie sa fie in cantitate suficienta pentru efectuarea corecta a examenului
microbiologic;
Prelevatele se fac aseptic cu instrumentar steril;
Trebuie prevenita infectarea pacientului in tipul prelevarii cu respectarea asepsiei;
Recipientul va contine un singur prelevat de la un singur pacient;
Pentru fiecare proba se intocmeste o fisa de insotire care va contine urmatoarele
informatii:institutia,localitatea,data si ora primirii in laborator,numele si prenumele,varsta
pacientului,medicul responsabil,diagnosticul prezumtiv,natura probei,numele prenumele si
semnatura persoanei care a efectuat recoltarea;
Procedura de pre-examinare se face intr-o ordine cronologica:
-explicarea procedurii de prelevare a pacientului si consimtamantul acestuia;
-selectarea recipientului si marcarea cu eticheta;
-realizarea prelevarii materialului;
-transportarea prolevatului la laborator;
10.Fiziologia microorganismelor.Compozitia chimica.
Fiziologia cerceteaza functiile vitale ale microorganismelor,nutritia,cresterea,respiratia si
inmultirea. La baza functiior fiziologice se afla schimbul permanent de substante(metabolismul).
Schimbul este constituit de 2 procese reciproce;asimilarea (anabolismul) si
dezasimilarea(catabolismul). Pe parcursul asimilarii are loc acumularea substantelor si
intrebuintarea lor pentru sinteza structurilor celulare. In procesele de dezasimilare sub. Se
scindeaza si se oxideaza degajindu-se energia necesara pentru activitatea celulei bacteriene. In
urma catabolismului unele substante se elimia din celula. O particulariutate deosebita este
schimbul intens de substante. In decurs de o zi celula bacteriana poate sa asimileze o asemenea
cantitate e substante nutritive,care depaseste masa ei de 30-40 ori.
Celula este alcatuita din apa ,proteine,proteine-acizi nucleici,glucide,lipide,saruri minerale(micro
si macroelemente).
Apa-se schimba in functie de mediul extern. Cu ajutorul ei se elimina produsele
metabolice,participa la reactii chimice.
Proteine-reprezinta 50-80%.are cele mai importante proprietati ale microorganismelor,are aport
de substanta.
Lipide-sunt 0,2-40%,reprezinta componenti importanti pentru sinteza membranelor
citoplasmatice,metabolism energetic,rezerva de de energie. Glucide-12-18%,sunt folosite ca
izvor energetic si de carbon.
Substante minerale -2-14%,exercita functii acumulatoare de energie.
Enzime-reprezinta catalizatori biologici si au rol in metabolismul organismului.
Vitamine-mentinerea proceselor celulare vitale.
Pigmenti-protejeaza celula bacteriana de actiunea radiatii ultra violete.
11.Nutritia microorganismelor.Transportul de substante.Respiratia.
Conform sursei de energie recunoastem microorganisme fototrofe(consuma energie din lumina
solara)hemotrofe(din oxidarea subsantelor organice si neorganice)litotrofe sau
organotrofe(asimileaza substante minerale).Dupa asimilarea carbonului deosebim:autotrofe(ce
sintetizeaza substante organice alcatuite din substante organice simple),heterotrofe care se impart
in saprofiti(primesc subsante organice gata din organisme moarte)si paraziti care traiesc si se
inmultesc pe contul subsantelor organice din organismul viu si mixotrofe- cele care pot utiliza
carbonul atat din CO 2 cat si din substanteorganice. Bacteriile care„paraziteaza”omul se pot
identifica ca si:chimioorganotrofe,heterotrofe,Mezofile si osmotolerante.Transportul substantelor
nutritive.Se efectueaza la nivel molecular.Toate substantele organice sint supuse fermentarii si
sunt transportate prin peretele celular ,membrana citoplasmatica:
1)difuzie pasiva-echilibrarea concentratiilor, presiunii osmotice din ambele parti a
anvelopei(penocitoza,endocitoza )
2)difuzie ameliorata-prin intermediul vectorilor(fermenti),permiaze formind legaturi provizorii
digundeaza prin membrana eliberind substante organice in celula ,si decurge fara concum de
energie
3)tranportul activ--//--decurge cu consum de energie
4)translocarea grupelor chimice -substantele transportate sunt supuse modificarilor chimice.
exista mai multe tipuri de respiratie
aerobi stricti(obligativi)-in procesul de dezvoltare metabolic consuma oxigenul eliberind energie
anaerobi stricti-se dezvolta in lipsa oxigenului cu degajarea unei cantitati mici de energie
anaerobi facultativi se dezvolta in lipsa si in prezenta oxigenului
mocroaerofilii se dezvolta in cantitati reduse de oxigen in straturile superficial ale mediilor.
12.Enzimele.
Din 3000 de proteine ale unei celule bacteriene,2000 sunt esnzime,ele confera o intensa activitate
metabolica specifica.Dupa tipul de actiune:
-hidrolaze,transferaze,oxireductaze,izomeraze;
dupa localizare:
-endofermenti intervin in procesele de sinteza;
-exofermenti au rol antigenic,patogenic si in obtinerea materialului nutriti necesar
metabolismului;
dupa modul de aparitie in celula bacteriana:
-fermenti constitutivi se afla permanent in celula bacteriana;
-fermenti inductivi se sintetizeaza in celula dar sub influenta substratului corespunzator in
componenta mediului de cultura;
-fermenti de agresie servesc pentru depasirea barierelor naturale de protectie,prezinta factoi de
patogeneza;
13.Toxinele bacteriene.
Un rol deosebit in determinarea virulentei este capacitatea organismului de a sintetiza toxine.
Sunt exotoxine –reprezinta produse metabolice ale microorganismelor,secretate in mediul
inconjurator. Ele au origine proteica ce conditioneaza rezistenta lor redusa la factorii mediului
inconjurator. Exotoxinele se caracterizeaza prin toxicitate inalta si specificitate evident;ele sint
orientate spre anumite organe. Fiecare tip de toxina ataca anumite organe sau tesuturi.
Microorganismele producatoatre de toxine de regula se localizeaza in locul patrunderii(in portile
de intrare). Toxinele purificvate sunt mai toxice. Actiunea toxica a exotoxinei poate fi stopata in
cazul blocarii centrului active al toxinei ,actionind asupra lui cu factori chimici si fizici.
Endotoxinele reprezinta compusi lipopolizaharidoproteici,strins legati de celula
microorganismului. Spre deosebire de exotoxine,ele nu sint specific. Tabloul clinic cauzat este
uniform,este insotit der fenomenul general de intoxicare:febra,dureri de cap. Legatura strinsa a
endotoxinei cu celulele microorganismelor determina rezistenta ei la temperature inalta si la
actiunea altor factori. Pentru obtinerea endotoxinei e necesar de lizat celula microorganismului.
exotoxine:de origine proteica,difundeaza din celula in mediul exterior,foarte toxice,actioneaza in
mod selective asupra organelor,termolabile,sub actiunea formalinei trec in anatoxina,sint produse
in special de bacteriile grampozitive.
endotoxine: lipopolizaharidoproteic,sint legate de celula microbiana,putin toxice,conditioneaza
procesul general de intoxicare,termostabile,la actiunea formalinei se inactiveaza partial,sint
produse in special de bacterii gramnegative.
14) Cresterea si multiplicarea bacteriilor. Pigmentogeneza si aromatogeneza.
Cresterea microorganismelor reprezinta marirea dimensiunilor unor indivizi si reproducerea
coordonata a tuturor componentilor si structurilor celulare. Inmultirea este capacitatea de a se
autoreproduce. Se realizeaza prin citeva faze consecutive:
1)faza initiala sau latenta-celulele se adapteaza la mediile de cultura,se intensifica procesele
metabolice,celulele se maresc in dimensiuni.
2)faza cresterii logaritmice-aici se realizeaza mitoza
3)faza stationara-numarul celulelor ramine constant eliberind substante reziduale(deseuri)ce
inhiba procesele de dezvoltare,o parte din microorganism incep a pieri.
4)faza de pierire
Dupa compozitia chimica si proprietati pigmentii sunt foarte neuniformi,fiind eliberate de unele
microorganism servind ca indicator de indentificare in sistematica microorganismelor si metoda
bacteriologica de diagnostic.Recunoastem:solubili in apa,solubili in alcool,insolubili in apa si
alcool.
Aromatogeneza:unele microorganism in procesul de dezvoltare emana unele mirosuri ce
reprezinta gaze eliberate in urma proceselor metabolice.
15)Metoda bacteriologica de diagnostic.
Metoda bacteriologica-reprezinta un system de investigatii indreptata la izolarea culturii pure de
microorganism,cultivarea si cercetarea proprietatilor. Cultura pura reprezinta cultura alcatuita din
microorganismele aceleeasi specii necesare la diagnosticul patologiilor. Pentru cultivarea
microorganismelor sunt necesare substraturi deosebite pe care microorganismele isi realizeaza
procesele vitale numite medii de cultura. Medii de cultura sunt substraturi ce asigura nutrient si
conditii fizicochimice necesare cresterii si multiplicarii bacteriilor. Totalitatea bacteriilor
acumulate prin multiplicare in asemenea mediu se numeste cultura bacteriana. Iar mediul de
cultura este depus pe cutia petri.
16.Medii de cultura.
mediului de cultura i se cer anumite calitati:
-sa asigure bacteriilor conditii apropiate de cele naturale
-sa nu contina substante inhalatorii
-sa faciliteze,sa fie observabile culturile dezvoltate
-sa posede un ph optim(concentratia de hidrogen)
-sa fie sterile
clasificarea mediilor:
După consistenţă: • lichide (repartizate în eprubete,extracte apoase,suspensii)
• solide (geloza dreaptă, înclinată, în placă,prin gelificarea mediilor lichide cu agar agar 2-
4%,extract din algele marine)
• semisolide (în eprubete,cu agar de la 0,4-1%,studiaza mobilitatea bacteriilor).
După conţinutul de substanţe nutritive:
• Medii natural: ( conţin substanţe nutritive în forma lor naturală, fără a fi prelucrate în prealabil)
• Medii artificial.
Dupa compozitie:
-simple(bulionul peptonat,apa peptonata),
medii imbogatite(la mediul simplu cu adaugarea singelui,glucozei,drojdiei),
medii speciale-ce permit izolarea anumitor specii; diferentiale diagnostice-determina activitatea
fermentilor,
selective-permit dezvoltarea unei specii inhibind cele provizorii,
de transport-pastreaza agentul patogen necesar in diagnostic in timp si distanta.
17.Notiune de colonie.Tipuri de colonii.
Colonie-reprezinta acumulari izolate de microorganisme crescute pe medii de cultara uscate.
Aspectul coloniilor variaza in functie de specia bacteriei fiind un criteriu de diagnostic. Se
examineaza dimensiunea, conturul (circular, lobat, zimtat) relieful (plat, bombat, acuminat,
papilat), culoarea (pigmentate, nepigmentate), suprafata (lucioasa, granulara, rugoasa).
Conditiile de cultivare si aspectul culturii=caractere cheie pentru identificare
Aspect
-dimensiune:mari>2 mm,medii 1-2 mm,mici<1 mm
-conturul:circular,lobat,zimtat
-relieful:plat,bombat,acuminat,papilat-suprafata:lucioasa,granulara,rugoasa
-culoare:pigmentate,nepigmentate-opacitate:transparente,opace
-absenta/prezenta hemolizei (pe geloza sange)
Colonia S(smooth)-suprafat bombata si neteda,margini circulare si adesea aspect
stralucitor.Germenii pastreaza structura antigenica si nu aglutineaza spontan cu solutie salina
fizioogica.Germenii capsulati isi pastreaza capsula.Virulenta este conservata.
Exemple:S.aureus ,Spyogenes,E.coli etc.
Colonia R(rough)-plata,suprafata cu rugozitati,margini crenelate.Structura antigenica nu este
caracteristica.Nu pastreaza capsula.Virulenta nu este conservata(exceptii B.anthracis, M.
Tuberculosis, C.diphteriae)
Colonia M(mucoid)-mare ,stralucitoare,mucoasa.Data de bacteriile cu capsule mari(Klebsiella
pneumoniae).
18.Actiunea factorilor chimici,fizici si biologici asupra microorganismelor.
Chimici(toate substantele chimice).Clasificarea substantelor chimice utilizate cu scop de
dezinfectie:
Agenti de denaturare a proteinelor:
-substante bazice cu concentratie mare
-acizi organici cu actiune oxidanta
-alcooli 50-70%
-sarurile NaCl
Agentii care interfera cu fermentii sau enzimele
-sarurile metalelor grele
-sarurile de hidrogen cu cupru
Agenti chimici alchilanti cu efect reducator
-fenol
-oxid de itelina
-diversi coloranti
Agenti care altereaza permeabilitatea peretelui celular
-detergenti
-sapunuri
-fenol.
Fizici:temperatura,radiatia ,ultrasunet,uscarea.
Temperatura poate avea efect favorabil sau nefavorabil asupra microorganismelor. Activitatea
microorganismelor e limitata de temp.si se expirma prin 3 puncte:
-psihrofile(temp.0’-30’,optima pina la 10’C)
-mezofile(temp.10’-45’,optima 37’)
-termofile(temp.30’-75’,optima 50-60)
Sterilizarea prin caldura uscata:
-incalzirea la rosu-pt.ansa bacteriologica ce se finiseaza cu un fir de nicrom
-flambarea-pt.obiecte fine trecerea prin flacara arzatorului 3-4 sec.
Sterilizarea cu aer fierbinte uscat prin intermediu etuvei
Sterilizarea prin caldura umeda-autoclavarea
Tyndalizarea
Pasteurizarea-distruge,orgn.patogene la 60-80’
Leofilizarea-se obtin preparate utile in terapia antimicrobiana,conserva in vid tulpini aeriene
Congelarea rapida-70’-20’ conserva microorganismelor.
Radiatia:ionizanta:-electronii de viteza mare(radiatia beta si gama)
-unde electromagnetice-radiatia x(renghen)
neionizanta-raze ultraviolete ce sint utilizate in sterilizarea aerului suprafetelor prin
intermediullampilor de cuart.
Biologici
Simbioza-convetuirea speciilor care le creeaza avantaje reciproce,se iintilnesc la nodozitati si
plante fabacee,micelii si alge cianofite(licheni).
Metabioza-relatii in care produsele metabolice ale unei specii creeaza conditii favorabile
pt.dezvoltarea altor microorganisme,ex:microorganismele de putrefactie,contribuie la
acumularea in mediu a compusilor de amoniu.
Antagonismul-un tip de relatii intre microorganisme,in care o specie de microorganisme inhiba
dezvoltarea altei specii sau poate conditiona moartea ei .Unele microorganisme in urma
activitatii vitale ,produc diverse substante,care actioneaza nociv asupra bacteriilor si
microorganismelor.ex:antibioticele.
19.Sterilizarea.
Sterilizarea-totalitatea metodelor fizice prin care sunt distruse toate formele bacteriene aflate atat
la suprafata cat si in interiorul obiectelor supuse acestui procedeu.
20.Metode de sterilizare.
Temperatura.Sterilizarea prin caldura uscata:
-incalzirea la rosu-pentru ansa bacteriologic ace se finiseaza cu un fir de microm
-flambarea-pentru obiectele fine,lama trecerea prin flacara arzatorului 3,4 secunde
-sterilizarea cu aer ferbinte uscat prin intermediul etuvei: etuva cu usa care se inchide
ermetic,sunt rafturi umede sunde sunt material de enox,sticlaria. Temperature este pina la 280^.
La temperature de 1656 timp de o ora pentru obiectele termostabile sticlaria si instumentele de
enox. Se verifica sterilitatea prin metode chimice (teste),termomentrul. Sterilizarea prin caldura
umeda:
autoclavarea- se realizeaza in autoclave ce dezvolta temperature si presiune prion intermediul
vaporilor de apa(consta din 2 incinte de baza,rezervorul cu apa cu elemente electricee,cazanul de
baza cu manometru ce se inchide ermetic cu usa masiva ce se fixeaza cu o etansa. Se poate
realize peste 100^) se 115^-0,5 atm,121^-1atm,136^-2atm. Se sterilizeaza obiecte din cauciuc.
tyndalizarea-este sterilizarea sub 100 ^ ,se realizeaza la temp de 80^ in 3 reprize successive la
interval de 24 ore ce distruge sporii indirect cu trecerea lor in forma vegetative. Este o metoda
blinda de sterilizare si sunt supuse sterilizarii substraturile bogate in substante organice care nu
rezista temp. ridicate.(ex. Mediile de cultura,solutiile de perfuzie contin proteina nativa)
pasteurizarea-distruge organismele patogene la incalzire rapida,60-80^ eliminind bacteria in
forma vegetala. Temperature scazute:
leufilizarea-metoda prin care se obtin preparate utile in terapia antibacteriana si consta in
conservarea in vid a unor tulpini bacteriene prin racier la -78^(zapada carbonica).
congelarea rapida-de la -78^-20^ consta in conservarea microorganismelor.
Radiatia :radiatiile ionizante sunt :
-electroni de viteza mare cum ar fi radiaia beta si gama
-undele electromagnetice(radiatia x)
radiatii neionizante:
-razele ultraviolet ce sunt utilizate in sterilizarea aerului,suprafetelor prin lampile de cuart
21.Notiune de dezinfectie.Substante dezinfectante utilizate.
Dezinfectia –sunt metode de prevenire prin intermediul metodelor chimice care distrug
majoritatea bacteriilor de pe diverse suprafete,obiecte,inclusive tegumente,mucoase(antiseptice).
clasificarea substantelor chimice utilizate cu scop de dezinfectie:
agenti de denaturare a proteinelor:
-substante bazice cu concentratie mare
-acizi organic cu actiune oxidanta
-alcoolii de 50-70%
-sarurile de NaCl
agentii care intrefera cu fermentii
-sarurile matalelor grele,AgNO3
-sarurile de cupru,
agentii care interactioneaza prin haloginare sau oxidare:
-hipocloriti,contin clor active
-derivati de iod
-peroxid de hydrogen
-permanganatul de potasiu
agentii chimici alchilanti cu effect reducator sunt:
-gazosi(utilizati pentru decontaminarea suprafetelor si aerului,oxidul de
etilena,coloranti,formalina,glutarihida)
agentii care altereaza permeabilitatea
-detergenti-sapunurile
22.Actiunea factorilor biologici.Antibiograma.
Factorii biologici sunt acei care ajuta la cresterea,dezvoltarea si relatiile dintre microorganisme.
Simbioza reprezinta convietuirea speciilor,care le creeaza avantaje reciproce. Asigura dezvoltare
mai buna a acestora.
Metabioza-reprezinta asa tip de relatii in care produsele metabolice a unei specii de
microorganism creeaza conditii favorabile necesare pentru dezvoltarea microorganismelor.
antagonismul-reprezinta un tip de relatii intre microorganism in care o specie de microorganism
inhiba dezvoltarea altei specii sau poate conditiona moartea ei.
Antibiograma este o metodă care stabilește pe o cultură bacteriana de laborator sensibilitatea
sau rezistența unei bacterii față de un antibiotic, care este preconizat de a fi folosit în tratamenul
bolii, cauzate de bacterie. Eficiența unui tratament cu antibiotice este condiționată în primul rând
de sensibilitatea agentului patogen față de antibioticul respectiv, fapt apreciat in
vitroprin antibiogramă.
23.Infectia,procesul infectios.
Infecție înseamnă o pătrundere activă sau pasivă a unor germeni patogeni, care o dată ajunși în
organism pot rămâne la locul porții de intrare, sau să ajungă în curentul sanguin.
Procesul infecţios reprezintă totalitatea reacţiilor locale şi generale , consecinţeale interacţiunii
dintre agentul patogen şi organismul gazdă aflat în anumite relaţiiecologice. Producerea unui
proces infecţios este condiţionată de 3 factori:microorganism, macroorganism, mediu extern.
ETAPELE PROCESULUI INFECŢIOS
1.Contaminarea= prezenţa germenilor pe tegumente şi mucoase.
2.Infecţia= ataşarea pe tegument şi/sau mucoase a germenilor patogeni prin pili saufactori
chemotactici, multiplicare locală şi pătrundere în ţesuturi.
3. Boala= răspunsul organismului la infecţie manifestat clinic ( aparent ) sau
infraclinic( inaparent ).
Boală infecțioasă (boală contagioasă, boală comunicabilă, boală transmisibilă, boală infecto-
contagioasă, boală molipsitoare, ), este o boală cauzată de un agent biologic.
24.Notiune de patogenitatea si virulenta.Factori de patogenitate.
Patogeneza-capacitatea microorganismelor de a provoca procese patologice in
macroorganisme,adica boli.
Virulenta-gradul sau masura patogenezei.
Caile de patrundere Virulenta microorganismelor este determinate de capacitatea lor de a se
alipi,coloniza(inmulti),patrundere,inhibare a fagocitozei. Adeziunea reprezinta capacitatea
microorganismelor de a se adsorbi pe anumite cellule ale macroorganismului sensibila la aceasta
specie de bacteria. Colonizarea poate fi inregistrata pe suprafata celulelor ,pe care se alipesc
microorganismele sau in interiorul celulelor in care patrund microorganismele alipite.
Invazivitatea este legata de capacitatea microorganismelor de a produce fermenti care deregleaza
permeabilitatea tesutului conjunctiv si a altor tesuturi. Inhibarea fagocitozei are loc cu ajutorul
capsulelor bacteriene. Sunbstantele fac parte din component capsulelor diferitor microorganism
sint diferite. Astfel si functiile sunt diferite.
Factorii de pattogenitate:depinde de mai multi factori:virsta(copii sunt mai sensibili la agentii
unor infectii),starea sistemului nervos(inhibarea lui duce la aparitia si evolutia mai complicate a
bolilor infectioase),sistemului endocrin(cei care sufera de boli endocrine,diabet apar frecvent
procese pioinflamatoare),regimul de alimentatie(alimentatia insuficienta duce la gradul marit de
imbolnavire si mortalitate).
25.Caile de patrundere.Poarta de infectie.Sursa de infectie.
Poarta de infectie –reprezinta acele organe si tesuturi ale organismului gazda prin care patrund
microorganismele patogene.de exemplu agentul febrei tifoide cauzeaza boala doar la patrunderea
iun cavitatea bucala.Sursa de infectie: infectii exogene-apar ca urmare a patrunderii agentilor din
mediul inconjurator,si infectii endogene (autoinfectii). Sursa agentilor patogeni este omul si
animalele.Dupa caracterul surselor toate bolile infectioase ale omului se impart in 2
grupe:antropoze in care sursa de agenti patogeni este omul,zoonoze-care reprezinta boli spcifice
animalelor,la care este receptive si omul.
26.Evolutia procesului infectios.Formele de manifestare.
Infectia parcurge prin mai multe etape:
perioada de incubatie-perioada care trece de la patrunderea microorganismului in organismul
gazda pana la aparitia primelor semne de boala ;
perioada de debut-coincide cu aparitia primelor semne de boala ;
perioada de strare-se instaleaza tabloul clinic ;
perioada finala-evolutia spre vindecare ;
perioada de covalescenta-consta in refacerea si vindecarea strcturilor si functiilor alterate ;
Formele procesului infectios
In functie de originea agentilor :
-infectii exogene ;
-infectii endogene ;
In functie de durata :
-acute ;
-cronice ;
In fuctie de numarul agentului patogen :
-mono infectie ;
-infectie mixta ;
-infectie secundara ;
-infectia nosocomiala ;
-sepsis sau septicemie ;
In functie de arealul de raspandire :
-cazuri sporadice
-eruptii de grup ;
-epidemii ;
-pandemii ;
-endemii ;
In functie de natura agentului patogen :
-bacteriene ;
-viroze ;
-fungice ;
-parazitoze ;
In functie de rezervor :
-sapronoze ;
-antroponoze ;
-zooantroponoze ;
-zoonoze ;
27.Imunitatea.Tipuri de imunitate.
• IMUNITATE – capacitatea de apărare specifică a organismului faţă de agresori externi
(virusuri, bacterii, fungi, protozoare, toxine) cât şi faţă de propriile molecule şi unele celule
degradate sau modificate.
TIPURILE DE IMUNITATE
I. Ereditară (naturală, de specie). Poate fi absolută (lipsa ţintei) sau relativă.
II. Dobândită (achizitionata, adaptativa)
1. Activă
- Naturală (postinfecţioasă)
- Artificială (în urma vaccinării)
2. Pasivă
- Naturală (transplacentară, prin laptele matern)
- Artificială (administrarea Ac / seruri imun)
Imunitatea dobândită se caracterizează prin:
1. Dezvoltare lenta si manifestare tardiva (câteva zile, săptămâni dupa contactul cu un antigen)
2. Specificitate faţă de antigen (capacitatea de a recunoaste si raspunde specific la numeroase
substante straine, inclusiv agenti infectiosi)
3. Memorie imunologică (capacitatea de a elabora raspuns mai rapid, mai intens si eficace la
intalniri repetate cu un antigen)
Imunitatea dobândită poate fi: Imunitate antibacteriană, antivirală, antimicotică, antitoxică,
antitumorală.
28.Factorii rezistentei nespecifice.Fagocitoza.Etapele fagocitozei.
Factorii nespecifici:tegment,tesutul epithelial mucos,lizozima,fagocitoza,microbiocenozele.
Fagocitoza este o forma de protective realizata prin captare ,digestive de catre celulele
organismului uman a microorganismelor vii sau moarte sau a altor particule eterogene care au
nimerit in el. Fagocitoza se realizeaza de celulele fagocitare numite
microfagi(neutrofile,euzemofile)sint primele care apar in focarul de inflamatie. Macrofagii
(monocite,poliblaste,histocite,cellule splenei,endoteliul vaselor sangvine). Au capacitatea de a
prelua functia de la microfagi si de a o finisa.
Etapele fagocitozei:
chemotaxia-celula fagocitara recunoaste particular straina).
oposonizarea-alipirea particulei straine
inglobarea-procesul de formare a pseudopodelor cu inglobarea particulelor nonself. Inglobarea
mi-o se numeste fagolizozomi.
distrugerea particulei eterogene din fagolisomi se numeste fagocitoza perfecta. Distrugerea
celulei fagocitale prin multiplicarea microorganismului se numeste fagocitoza imperfecta care se
prelungeste cu proces infectios. Fagocitoza reprezint imunitate celulara.
29.Antigenii.Structura antigenica a celulei bacteriene.
Antigenii se numesc substantele organice (proteine,polizaharide,acizi nucleic) , care fiind
inoculate in organism (subcutanat,intracunatat,percutanat) sunt capabile sa indice reactii
imunologice specifice.Antigenii poseda 2 caractere principale: 1)provoaca elaborarea de
anticorpi (antigenitate)sau sensibilizarea limfocitelor 2)intra in corelatie cu anticorpii respectivi
sau cu limfocitele sensibilizate.
Proprietatile antigenice poseda otravurile de origine vegetala (ricina,robina),veninurile de natura
animal ( de peste,paianjen,albine) enzimele,proteinele eterogene native,diferite elemente celulare
din tesuturi si organe,bacteriile si toxinele lor,riketsiile,virusurile.
Celula bacteriana contine un numare mare de antogeni dispusi in diferite locuri,si au o
importanta deosebita in dezvoltarea procesului infectios.
Antigenul O –este legat de anvelopa celulara a celulei bacteriene.Este numit “antigen
somatic”.Ag O este antigenul bacteriilor G(-) reprezinta un complex polizaharidic-proteinic
foarte complicat (endotoxine) .El este termostabil,nu se descompune la alcool si formalina.Este
alcatuit din nucleu de baza si catenele polizaharide laterale.Specificitatea Ag O depinde de
structura si compozitia acestor catene.
Antigenul K –sunt legati de capsula si anvelopa celulara a celulei bacteriene.El mai este numit si
antigen al anvelopei.Antigenii K sint situati mai la sprafata celulei decit Ag O.Ei reprezinta in
special polizaharidele acide.Se cunosc citeva tipuri de antigeni K : A-termorezistent; B;L-mai
putin rezistent.
Antgenul H – se localizeaza in flagelii bacteriilor.Prezinta o protein,numit flagelina.
Antigenul protectiv-este format din agentii patogeni in organismul bolnavilor.El se inregistreaza
in exudatele tesuturilor afectate.
30.Sistemul imun.Organe centrale si periferice.Celule imunocompetente.
Sistemul de organe si tesuturi care asigra reactiile de protectie ale organismului e indreptat
importiva dereglarii homeostazei mediului lui intern,poarta denumirea de Sistem Imun.
Organele centrale- sunt maduva osoasa si timusul la vertebrate (ficatul in perioada
embrionara).Apar primele in timpul vietii embrionare.
Organele periferice –In ele se realizeaza contactul dintre antigen ,celulele prezentatoare de
antigen si celulele imunocompetente, cu inducerea unui raspuns imun.Organele sunt
(splina,ganglionii limfatici,etc).
Celulele imunocompetente – Limfocitele (C.I. recunoasterea Ag.)
1.Celulele prezentatoare de Ag
2.Celulele efectoare (eliminarea microbilor) .
31.Anticorpii.
Anticorpii sunt glicoproteide,produse in limfocitele B,activate de antigen.Anticorpii sunt
substante elaborate de organimul uman la patrunderea antigenului.Anticorpii circula in singe si
patrund in tesuturi,sunt eficiente contra bacteriilor,toxinelor microbiene.
Structrura si proprietatile anticorpilor
Este constituit din 2 lanturi usoare,si 2 lanturi grele legate intre ele cu punti disulfidice.
Se disting 5 clase de imunoglobuline:
Imunoglobulina G (Ig G) – reprezinta 75% din ansamblul imunoglobulinelor serice,perioada de
semiviata e de 12 zile.Sunt unicele care pot traversa bariera placentara.
Imunoglobulina M (Ig M) –reprezinta 5-6% din totalul imunoglobulinelor,nu traverseaza
placenta.Prezenta Ig M la nou-nascuti provoaca infectii intrauterine.Sunt primele care apar in
urma unui process infectios acut.
Imunoglobulina A (Ig A) –reprezinta 15% ,asigura protectia mucoaselor,blocind atasarea
bacteriilor si virusilor de receptorii mucoaselor.
Imunoglobulina D (Ig D) –reprezinta 0,002-0,01%.Apare in afectiuni parazitare.
Este n process complex care este Indus de patrunderea Ag.Are loc in organelle limfoide
secundare si prevede implicarea mai multor cellule si substante.
1.Intilnirea Ag cu celulele prezentatoare de Ag, T si B limfocite,are loc in organelle limfoide
secundare.
2.Recunoasterea specifica a Ag,asigurata de limfocitele B si T prin receptorii pentru Ag.
3.Activarea,multiplicarea si diferentierea T si B limfocitelor.
4.Realicarea efectului (neutralizare,opsonizare,sau liza).
5.Diferentierea celulelor B sau T,memorie limfocitele B si T (cellule imne).
32.Metoda imunologica de diagnostic.Reactia de aglutinare pe lama.Reactii serologice.
Imunitatea reprzinta rezistenta organismului uman impotriva diverselor microorganisme
,particule straine numite nonccel.Principala funcţie a sistemului imun este aceea de a preveni sau
de a limita infecţia produsă de microorganisme cum ar fi bacteriile, virusurile, fungii,
paraziţii.Protecţia este asiguratã, în primul rând de mecanisme mediate celular, umoral ale
sistemului imun, cât şi sistemul Complement şi celulele fagocitare.
DIAGNOSTICUL IMUNOLOGIC poate fi împărţit în:
1) REACŢII ANTICORP-ANTIGEN
2)Reactiile serologice3)Reactia de aglutinare4)R.de hemaglutinare5)R.de precipitare
6)R.de lizare (citoliza imuna)7)R.defixare a complementului8)R.de imunofluorescenta
9)R.de imunitate in vivo( probele cutanate).
Se utilizeaza la depistarea hepatitelor virale,infectiilor urogenitale.
REACTIILE SEROLOGICE
Reprezinta rectiile de interactiune dintre antigen shi anticorp.Ele au loc in 2 faze. 1 faza numita
specifica include formarea complexului dintre antigen shi anticorp . Faza a 2 nespecifica .In
aceasta faza complexul specific dintre antigen shi anticorp interactioneaza cu factorii nespecifici
ai mediului in care are loc reactia.Rezultatul poate fi inregistrat cu okiul liber
(aglutinarea,dezolvarea). Cel mai frecvent se aplica in scopul diagnosticului de laborator al
infectiilor:
1)depistarii anticorpilor in serul bolnavului
2)determinarea specie sau tipului de antigen de ex.a microorganismului izolat de la bolnav,adika
pt.identificarea lui.
33.Principiile imunoterapiei si imunoprofilaxiei.Vaccinurile.
Imunoprofilaxia-metoda de imunizare activa,profilactica,impotriva unor boli,prin inocularea
unui vaccin.
Vaccinurile-sunt produse biologice prin care se obtine o imunizare artificial active contra unor
boli infectioase sau toxine microbiene.
Tipuri de vaccinuri:
1)vii attenuate se pregatesc din microorganism vii,virulent carora este slabita,iar proprietatile
imunogenice ramin pastrate.
2)vaccinurile omorite-reprezinta culture de microorganismeinactivate prin actiunea temperaturii
inalte .Pt producerea lor se aleg asemenea factori de actiune care pastreaza complet prortietatile
imunogene ale celulelor microbiene.
3)vaccinurile chimice-reprezinta anumiti component ai celulei microbiene(antigeni)obtinuti pe
calea prelucrarii special pe calea suspensiei de microorganisme.
4)vaccinurile associate-se pregatesc din antigeni de dif.bacterii si anatoxine.De ex.inpotriva tusei
convulsive ,contine agentul inactivat al tusei convulsive si 2 anatoxine:difterica si tetanosica.
5)autovaccinurile-se administer.multiplu in doze mici conform unei scheme elaborate pt fiecare
vaccine,ele stimuleaza fortele protectorii ale organismului.
Reactii adverse:dupa administrare pot intervene unele reactii.
Se inregistreaza ridicarea temeraturii(pina la 39 grade),dureri de cap,indispozitie,ce se regleaza
dupa 2-3 zile. Reactii locale cum sunt:inrosirea si prezenta infiltratului in locul inocularii pot
aparea peste 1-2 zile dupa vaccinare.Aparitia reactiei locale a vaccinului indica eficacitatea.
Vaccinurile pot fi administrate:
Intramuscular
Subcutanat
Cutanat
Intracutanat
Peroral
Contraindicatii:febra,boli infectioase acute,,alergia.Femeile gravid nu pot fi supuse vaccinarii la
a 2 etapa de sarcina.
Imunoterapia-aplicarea preparatelor serice si anume a imunoglobulinelor si serurilor imune in
scopul formarii imunitatii artificiale pasive.
Serurile se impart in:
seruri antitoxice;
seruri antibacteriene si antivirale(cu imunoglobuline);
34.Chimioterapia si chimioprofilaxia.Antibioticele.
Chimioprofilaxia-aplicarea preparatelor chimice cu scop de prevenire a bolilor infectioase.
Chimioterapia-aplicarea cu scop curativ a substantelor chimice care actioneaza specific asupra
celulelor agentilor patogeni ai infectiile si fata de care raman intacte celulele si tesuturile
organismului uman.
Antibiotice-substante naturale produse dintr-un organism pentru a ucide sau a inhiba actiunea si
cresterea altui organism.
35.Genul Staphylococcus.
Cocii patogeni.Genul Staphylococus.Morfologia.Caractere
culturale.Prelevate.Imunitatea.Tratament.Profilaxia
Caracteristica generala a cocilor
-formeaza puroiul
-toti cocii patogeni sunt imobili,nu formeaza spori,pneumococii formeaza capsula
Morfologie-forma sferica sub forma neregulata.Pe frotiuri din culturi si din puroi pot fi dispusi in
lanturi,Gram +
Caractere culturale-sunt facltativi anaerobi,cresc pe medii nutritive cu pH 7,2-7,4 la temperature
de 37oC ;ca medii serveste geloza salina cu galbenus de ou.In timpul cresterii formeaza
pigmentul auriu.Pe geloza singe formeaza hemoliza.
Prelevate-puroi,singe,sputa,urina,mase fecale,mase vomitate.Se alfa prin
bacteriologice,bacterioscopice,biologice.
Imunitatea-se caraterizeaza print-o rezistenta relativ pronuntata la uscare,congelare,la actiunea
luminii solare.
Tratament-se indica dupa antibiograma.
Profilaxia-un complex de masuri orientat spre prevenirea sau limitarea raspindirii maladiei
aparute.Profilaxia specifica-se aplica anatoxina stafilococica si imunoglobulina antistafilocic.
36.Streptococcus pyogenes.
Streptococus a fost depistat in tesuturi,erizipel,si infectiile din plaga.
Morfologie-au forma sferica sau pvala,sunt dispusi in perechi,in lanturi,sau aglomeratii,imobili
(asporulati) ,Gram +
Caractere cultural-sunt anaerobi facultative,se cultiva bine pe geloza,singe,geloza-ser,pe medii
solide,formeaza colonii mici suri sau alb-surii.
Prelevate-puroi,singe.
Imunitatea-imunitatea postinfectioasa in bolile strptococice e slaba si de scurta durata.In urma
sensibilitaii organismului apare recidive ale erezidemului.Anatoxina neutralizeaza toxina
streptococica si contribuie impreuna cu anticorpii la intensificarea fagocitozei.
Tratament-penicilina,daca sunt contraindicatii se prescrie eritromicina.La procesele cornice se
recomanda vaccinoterapia.
Profilaxia-prevenirea bolii streptococice se asigura prin masuri sanitaro-igienice,ridicarea
nivelului general de cultura a populatiei si respectare igienei.
37.Streptococcus pneumoniae.
Morfolocia-reprezinta diplococi,partile laterale ale celulei sunt latite,iar cele opuse intinse,avind
forma lanceolara.Sunt dispusi in perechi,imobili,nesporulati,incapsulati.Gram +,dar in culruri
vechi se intilnesc ci Gram -.
Caractere culturale-anaerobi facultative,cresc la 36-37*C ,pH 7,2-7,4.Sunt cultivate me medii de
singe,sau ser,formeaza colonii mici,fine,stravezii.
Prelevate patofogice-sputa,mucus sin vestibule faringian,extras din rana,eliminari din ureche.
Imunitate-imunitate instabila,deoarece pneumonia se caracterizeaza prin recidive.
Tratament-se aplica antibioticele:penicilina,tetraciclina.
Profilaxia-masuri sanitare.
38.Neisseria meningitidis.
Morfologie-reprezinta coci perechi.Constind din 2 celule in forme de boabe de cafea,dispuse cu
partile concave una fata de alta,iar parile externe sun convexe.Dimensiunile fiecarui coc sunt
0,6-0,8-1,2-1,5 mm.Sunt imobili,nu formeaza spori,dar au capsule,se coloreaza Gram +.In
culturile pure se dispun tetrad sa in forma de coci aparte in ordine haotica,iar in frotiurile
pregatite din lichid cefalorahidian se dispun cite 2,in puroi se contin inglobati in leucocite.
Caractere de cultura-sunt aerobi sau facultative anaerobi,nu se dezvolta pe medii simple de
cultura,se cultiva bine la un pH de 7,2-7,4,pe medii cu adios de ser,temperature optima de 36-
37*C.
Prelevate patologice-lichid cefalorahidian,exudat rinofaringian,singe.
Imunitatea-este foarte pronuntata.Cazurile de reinfectie sunt rare.
Tratament-se administreaza antibiotic,gamaglobuline din singe uman
Profilaxie-masuri sanitaro-epidemiologice.Se preconizeaza un vaccin antimeningococic.Contine
polizaharide.
39.Neisseria gonorrhea.
Morfologie-diplococi,alcatuiti din 2 celule in forma de bob,dispuse cu partile concave una fata
de alta.Dimensiunile variaza 1,2-1,3 si 0,7-0,8 mcm.Sunt polimorfe,sunt imobili,nu formeaza
spori,Gram -
Caractere de cultura-aerob,sau facultative anaerob.Nu creste pe medii simple,se cultiva bine pe
mediile ce contin proteina umana cu pH 7,2-7,6,la temperature de 35-36*C.
Prelevate patologice-secretii ale uretrei,vaginului,vulvei,prostatei.
Imunitate-boala suportata nu formeaza imunitate.
Tratament-se aplica diverse antibiotice (penicilina,streptomicina).La infectiile cronice se
foloseste vaccinul gonococcic.Profilaxia-iluminarea sanitara,educatia igienica.Profilaxia
specifica lipseste
40.Genul Escherichia.
Morfologie-pe suprafata celulei se observa fimbrii,microcapsula nu mereu e bine conturata.
Caractere culturale-anaerob facultative,conditiile optime de crestere sunt 30-37*C,pH 7,2-7,5,pe
agar peptonat dezvolta colonii usor bombate,de nunata gri,in bullion peptonat produc o
opalescent omogena cu formare de sedimente.
Prelevate-mase fecale,secretii nazofaringiene,singe,puroi,ficat,splina.
Imunitate-slab pronuntata.Escherichia poate provoca dismicrobism.
Tratament-se administreaza biopreparate(labctobacterina,colibacterina),se intreprind masuri de
dezintoxicare.
Profilaxie-se acorda o deosebita atentie depistarii precoce a cazurilor de infecare,internarea si
tratamentul rational,educatia sanitara.
41.Genul Helicobacter.
Forma provine de la helix care este responsabila de adaptabilitatea in mediul acid.
Morfologie.Microorganisme cu forma de bacili spiralati,Gram-,cu 4-6 flageli la un
pol,microaerofili.
Cultura.Se foloseste o gama larga de medii care trebuie suplimentate cu sange 10% si agenti
antibacterieni pentru a preveni infectarea fungida sau bacteriana.Placile se cultiveaza la
temperatura de 37o .Produce colonii de tip S,translucide de 1-2 mm.Produc ureeaza in cantitati
mari si descompun ureea din mediu in 5-20 de min.
Rezistenta.La agentii chimici si fizici are o rezistenta scazuta in mediul extern,fiind foarte
rezistent la Ph-ul acid din stomac.
Structura antigenica.Prezinta 6 structuri antigenice:ureaza,proteinele de soc termic,lipoproteina
20,DnaK,metionin-sulfoxid-reductaza A si o proteina bogata in cisteina.
Teste de diagnostic.Teste serologice,testul respirator cu uree.
42.Salmonele tifo-paratifoide.
43.Genul Salmonella.
Genul Salmonella  cuprinde enterobacterii mobile  care fermenteaza glucoza cu producere de
gaz.
Morfologie.Sunt  bacili Gramm negativi, mobili cu cili peritrichi (cu o
exceptie) necapsulati, nesporulati. Unele specii prezinta o pseudocapsula -  antigenul Vi.
Speciile  cu pseudocapsula sunt: Sallmonella typhi,Salmonella paratyphi A,B,C, Sallmonella
typhimurium.
Caractere culturale.Nu  sunt germeni pretentiosi. Se dezvolta pe medii  obisnuite lichide sau
solide, formand colonii de tip  S sau  R. Cultivarea pe mediile cu sange  nu determina hemoliza.
Pe mediul inalt selectiv Wilson  Blair salmonelele dezvolta colonii mici de culoare neagra,
lucioase  cu o zona metalica in jur.
Prelevate patologice. Mase fecale,produse alimentare,conținutul rozeolelor.
Imunitatea.Raspunsul imun umoral este detectabil  in special dupa infectii extraintestinale. Este
certa aparitia raspunsului imun dupa infectiile produse deSalmonella typhi si  paratyphi cu
punerea in evidenta a anticorpilor circulanti anti -O, anti-H, anti -Vi.  Anticorpii anti-O si anti-
Vi au rol protector. Aparitia anticorpilor din clasa Ig A  secretorii pot impiedica atasarea la
nivelul epiteliului intestinal.  Tratamentul.Astăzi sunt sub evaluare două tipuri de vaccinuri sunt
ca potenţiali înlocuitori, ambele fiind mai eficiente.a. Salmoneloza este obişnuit tratată suportiv.
Cloramfenicolul a fost tradiţional antibioticul de elecţie pentru pacienţii cu febră
tifoidă.Cloramfenicolul, ampicilina şi trimethoprim-sulfamethoxazol.
Profilaxie.a. Salmoneloza se previne mai ales prin sanitaţie adecvată şi imunizarea animalelor
domestice crescute pentru consum uman. Controlul cărnii în abatoare, prepararea termică
adecvată a produselor din carne. Depistarea purtătorilor sănătoşi de germeni (în special a celor ce
lucrează în sectorul alimentar) este deosebit de importantă, dar nu înlocuieşte măsurile de igienă
locală.b. Febra tifoidă este controlată prin măsuri de sanitaţie şi igienă personală. S-a încercat
obţinerea unui vaccin eficient.Este de asemenea în uz o tulpină atenuată, rata protecţiei obţinută
fiind variabilă.
44.Genul Shigella.
Genul Shigella. Sunt bacterii înalt patogene specifice tubului digestiv al omului. Nu se întâlnesc
la alte specii animale. Sunt agenţi ai dizenteriei bacteriene. Transmiterea se realizează pe cale
fecal-orală, sursa de infecţie fiind reprezentată de bolnavi şi purtătorii sănătoşi de germeni.
Morfologie. Imobile; nu prezintă antigen flagelar "H".Sunt prezenti fimbrii.
Caractere culturale.Sunt anaerobi facultativi,se cultiva pe medii cu pH 6,6-7,2, temperatura 37
grade>pe medii endo cresc sub forma de colonii mici,fine,semitransparente,similare cu coloniilor
bacteriilor febrei tifoide,in bulion cauzeaza opacitate dufuza.
Prelevate patologice.Prelevate: probe de scaun (elementele muco-sanguinolente), apa, alimente,
lavaje de pe suprafeţe.
Imunitatea.Dupa dezinterie se elboreaza o imunitate specifica de grup foarte pecara si
efemera.De aceea sunt posibile rimbolnaviri cu evolutie cronica.
Tratament.Antibioticele pot fi administrate, în mod particular pacienţilor tineri, deoarece
scurtează durata bolii şi statusul de purtător, limitând, astfel, recăderile (de elecţie sunt
ampicilina şi amoxicilina, deşi tulpinile rezistente apar relativ frecvent); dacă susceptibilitatea la
antibiotice a tulpinii infectante este necunoscută, trimethoprim-sulfamethoxazol poate fi preferat,
deoarece rezistenţa la acest antibiotic este mai puţin frecventă.
Profilaxie. Sanitaţia şi igiena personală sunt cele mai eficiente metode de control a epidemiilor
cu Shigella, deoarece interferă cu lanţul fecal-oral de transmitere.
45.Rolul enterobacteriilor in patologiile nosocomiale.
Genul Proteus
Bacterii marunte,polimorfe,gram-,diametrul de 0,4-0,6x1,0-3,0 micrometri,peritrihi mobili,fara
capsule,spori.Anaerobi facultativi,t 20-37 C,pe Geloza cresc pe toata suprafata.Produce
endotoxina,AgO,AgH.Relativ rezistenti,la 60 C-mor intr-o ora la fel si in solutii slabe
dezinfectante,antibioticorezistent.Diagnostic de laborator prin metoda microbiologica,serologica
RA pe lama.Profilaxia se face prin respectarea regimului sanitar-igienic intraspitalicesc.
Genul Klebsiella
Bacili scurti,ingrosati,diametru de 0,6-6,0x0,3-1,0 micrometri,capete
rotunjite.Gram-,imobili,capsulati,fimbrii,aspogeni.Dispusi solitar,perechi,lanturi.Facultativ
anaerobe,cresc pe medii uzuale la t 35-37 C,limitele 41 C,pe medii compacte formeaza colonii
mucozitare in forma de turn,pe bulion-turbiditate.Poseda endotoxina,capsula indica
virulenta.Enterotoxina.Capsula asigura rezistenta,pastrarea indelungata in sol,apa.La 65 C-o
ora,receptivi la dezinfectante.Antibioticorezistent.Diagnosticul de laborator prin metoda
microbiologica,bacterioscopic,metoda serologica-RFC.Respectarea regimului sanitaro-igienic
intraspitalicesc.
Genul Pseudomonas
Facultativ patogeni,gram-,mobili,fara spori cu un strat mucozitar extracelular asemanator cu
capsula.Aerob obligativ t 37 C;Pe GP-colonii rotunde,semitransparente,albastre cenusii,cu
sidef.Pe BP tulburare,pelicula.Produce pigmenti-piocanina,substante aromate-de
iasomie.Produce proteaza,exotoxina,hemolitica,citotoxica.Leucocidina.Endotoxina AgO,AgH.
La 60 C-15 min,rezistent la radiatia ultravioleta,sol 2%,fenol-inhiba,se pastreaza in cojitele
arsurilor,praf-14 zile.Antibioticorezistent.Diagnostic prin metoda
microbiologica,bacteriologica,serologica.Respectarea regimului igienic.SUA-vaccinul inactivat.
46.Genul Vibrio.
Morfologia
Bastonase usor incurbate,dimensiuni 1,5-3,0 micrometri grosime,activ mobili,nesporulati,fara
capsula,gram -,polimorfi la conditiile mediului.
Caractere de cultura
Anaerobi facultativi,temperatura de crestere 18-370C,PH 7,2-7,6,in apa peptonata 1% formeaza
pelicula fina.Pe geloza alcalina,incubatia timp de 12-16 ore,formeaza colonii translucide
albastrui.
Factori de patogenitate
Vibrionii holerei contin AgO si AgH termolabili.
Rezistenta
Se mentine la temperaturi joase,in materii fecale-5 luni,in sol-2 luni,in stridii,crabi,pe suprafata
pestilor si in intestin-de la 1 la 40 de zile,in apa cateva zile.La 1000C se distrug
momentan,sensibil la dezinfectanti,mai ales la acizi.
Profilaxie
Organizarea si efectuarea masurilor antiepidemice de ordin general,inregistrarea timpurie a
bolnavilor,izolarea si spitalizarea,dezinfectia,observatia si ocrotirea surselor de apa,analiza starii
produselor alimentare,organizarea carantinei in caz de focare epidemice.
Prelevarea probelor
Se recolteaza:scaun diareic,mase vomitile,bila,potriuni de intestin,bila in intregime,lengerie de
pat si corp,apa,lavaje,alimente.
Recoltarea este realizata in echipamente de unica folosinta care sunt neutralizate dupa procedura;
Recipientele si instrumentele se folosesc dupa caz;
Transportarea se face rapid ca sa permita insamantarea in max 2 ore;
Transportare asigurata de tripla ambalare;
Metode de diagnostic
Bacterioscopia frotiurilor,coloratia Gram;
Metoda bacteriologica;
Metode expres:PCR,RIHA,AIF,etc;
47.Genul Corynebacterium.
Corynebacteriile sunt întâlnite, în general, la plante si animale, colonizeaza în mod obisnuit
pielea, tractul respirator, gastrointestinal si urogenital uman. Pentru C. diphteriae însa, omul este
singura gazda naturala. Transmiterea sa se realizeaza pe cale respiratorie.
Morfologie. cuprinde bacili gram pozitivi, pleomorfi, nesporulati, facultativ anaerobi, imobili,
necapsulati. Dispozitia lor este în lanturi scurte, sub forma literelor V sau Y sau în forma de
"litere chinezesti".
Caractere culturale.Bacilii difterici cresc pe medii elective ,imbogatite ,diferentiale.
(OCST,mediul LOFFLER).Tulpinile formeaza colonii de tip S(avirulente) si de tip R(virulente).
Prelevate patologice.exudat faringian ,exudat nazal, exudat din plaga.
Imunitatea. Este umoral si nu asigura protectie pentru orice infectie cu bacili difterici.Anticorpii
antitoxina difterica actioneaza prin mecanisme de neutralizare si asigura protectie.
Tratamentul. Tratamentul difteriei se face cu antitoxina difterica (ser antidifteric preparat pe
animale - de regula pe cai). Aceasta trebuie administrata rapid pentru a preveni atasarea toxinei
pe celulele miocardului si sistemului nervos. Toxina odata fixata nu mai poate fi
neutralizata.Terapia cu antibiotice (penicilina sau eritromicina) s-a dovedit eficienta în
eliminarea C. dyphteriae la bolnavi  (si oprirea sintezei toxinei),dar si la purtatorii asimptomatici
Profilaxia.Diagnostic timpuriu.Evidentierea si Izolarea surselor de infectie sau a
bolnavilor.Instaurarea regimului de Carantina .Vaccinul DTP care imunizeaza persoanele.
48.Genul Bordetella.
Morfologie.Speciile genului Bordetella sunt cocobacili foarte mici (0,2-0,5 micro-m diametru şi
1 micro-m lungime), gram-negativi. Se colorează foarte slab prin metoda Gram şi pot fi
vizualizaţi mult mai uşor prin coloraţia cu albastru de toluidină. Sunt nesporulaţi. Bordetella
pertussis este imobilă.
Caractere culturale.B.pertussis creşte cel mai bine pe mediul de cultură Bordet-Gengou ce
conţine amidon, sânge şi glicerol.Izolarea iniţială a speciilor din produsele patologice uzual
necesită mediul Bordet-Gengou cu 30-50% sânge în agar. Atmosfera cu conţinut crescut de CO2
asigură o creştere microbiană abundentă. Coloniile sunt mici, gri, ca picăturile de mercur sau
perlate.
Prelevate patologice.Placi tusite,exudat nazofaringian.
Imunitatea. Imunizarea asigură protecţie pe toata viata.
Tratamentul. Antibioticele utilizate frecvent sunt tetraciclinele, macrolidele şi cloramfenicolul.
Profilaxia. Un vaccin calendaristic eficient este preparat din bacterii omorâte DTP.Se
administreaza 2,4,6luni si 2,6-7 ani.Profilaxia nesecifica:izolarea bolnavului,carantina unde a
avut loc contactul si supravegerea medicilor. Modul sanatos de viata.

49.Genul Mycobacterium.
Morfologie.:sunt bacili acido-rezistenţi (AAR), adică au proprietatea de a se colora la cald cu
fuxină şi de a rezista decolorării cu o soluţie de acid sau alcool. Nu se colorează prin tehnica
Gram. sunt aerobi, necapsulaţi, imobili şi cresc lent pe medii speciale; pereţii celulari conţin un
strat bogat în lipide.
Caractere culturale.Mycobacteriile cresc foarte lent. Mycobacterium hominis apare dupã 4-6
sãptãmâni pe medii speciale (Lőwenstein-Jensen). Coloniile sunt rugoase, conopidiforme.
Prelevate patologice. Sputa,secretii bronsice,lichid de spalatura,urina,Lichidul cefalo-rahidian.
Imunitatea. Omul are o rezistenţă crescută faţă de BK, determinată genetic. Din acest motiv,
organismul dobândeşte după primoinfecţie: o imunitate specifică, dar incompletă (dependentă
exclusiv de limfocitele T, deci de imunitatea celulară), indusă de tuberculoproteina prezentă în
peretele celular al BK. Această imunitate se manifestă prin faptul că BK rămâne localizat în
focarul iniţial, sau rezultat în urma unei alte infecţii. Această imunitate este Reacţia la
tuberculină.
Tratamentul. Tratamentul se face cu medicamente antituberculostatice (rifampicina, izoniazida
sau pirazinamida) pentru o perioadă lungă de timp (>6 luni). Pentru evitarea selecţiei de mutante
rezistente este necesară asocierea a cel puţin 3 chimioterapice antituberculoase. Pentru
prevenirea infecţiei cu M. tuberculosis se impune: imunizarea cu vaccinul viu atenuat (Bacil
Calmette-Guerin (BCG)), izolarea şi tratamentul prompt al bolnavului, combinat cu
chemoprofilaxia contacţilor.
Profilaxie. 1. Izolarea cazurilor, obligatoriu in spital pana la negativarea produselor patologice
;contactii, vor fi investigati prin IDR la PPD, 2 unitati, la copii si tineri pana la 20 ani; cei cu
reactie pozitiva vor fi investigati radiologic, iar cei cu reactie negativa vor fi revaccinati;
contactii adulti, vor fi investigati radiologic, iar la cei suspecti se va face si examen bacteriologic
al sputei.2. Masuri fata de caile de transmitere:se vor lua masuri de dezinfectie periodica in
focarele in care exista bolnavi care nu pot fi izolati in spitale si terminala la domiciliu in caz
internare sau deces.3. Masuri fata de receptivivaccinare cu BCG, la nou-nascuti, fara testare la
tuberculina si revaccinare la clasa VIII si la 18 ani, dupa testare .
50.Genul Bacillus.
Morfologie. bacili Gram pozitivi, mari: 3-5 μm lungime/1-1,2 μm grosime, cu capetele tăiate
drept sau usor concave, imobili dispusi în lanţuri scurte .Sporul-în perechi înconjuraţi de o
capsulă unicăformat numai în prezenţa oxigenului , are diametrul egal sau mai mic decât
grosimea bacilului , este oval , este dispus central .
Caractere culturale.Bacterie aerobă facultativ anaerobă,nepretenţioasă nutritiv, se dezvoltă pe
medii simple, la temperatura 35-37°C. Limitele de temperatură la care se poate dezvolta sunt
foarte largi: 12-40°C. Sporularea are loc la temperatura camerei. mediul cu agar formează colonii
relativ mari (2-3 mm diametru), alb-cenusii, de tip R, rugoase. Examinate la stereomicroscop,
periferia coloniilor are aspect de suviţe de păr împletiţi - „cap de Medusa”. geloza sânge - nu
produce hemoliză!! În bulion, lasă mediul limpede si formează flocoane care se depun la fundul
eprubetei.
Prelevate patologice. Probele alimentare,singe,prelevate din splina.
Imunitatea.apariţia de anticorpi faţă de componenta B a exotoxinei anticorpi care împiedică
endocitarea factorilor edematogen si letal este suprimată activitatea toxică a complexului
polipeptidul capsular .
Tratamentul. Sensibil la o gamă largă de antibiotice: penicilină, eritromicină, tetraciclină. este
bine să ne asigurăm că tulpina izolată nu este producătoare de β-lactamază! cloramfenicolul
poate fi de asemenea util în terapia acestei afecţiuni.Antibioticoterapia trebuie să fie precoce si
asociată în formele severe cu serul anticărbunos
Profilaxia.pot fi imunizaţi cu un vaccin preparat din antigenul capsular protectiv: lucrătorii din
sectorul veterinar din alte sectoare cu risc crescut pentru antrax , importantă aplicarea măsurilor
de igienă în aceste locuri de muncă, pentru a păstra incidenţa bolii la un nivel scăzut. În spital -
suficiente măsurile standard întrucât nu există transmitere inter-umană a infecţiei cărbunoase. Un
vaccin pentru administrare umană este disponibil în SUA unde este produs în cantităti mici
administrarea lui fiind limitată si totodată obligatorie pentru soldaţi.
51.Infectii extrem de contagioase si periculoase(pesta,rabia,virusurile febrelor hemoragice).
Boala contagioasa si extrem de periculoasa-maladie infectioasa a omului care are capacitatea de
respandire rapida prin intermediul factorilor de viata si se manifesta pein stari clinice grave cu
rata inalta de mortalitate si invaliditate.
Profilaxia.Regul de comportare:
-depistarea bolnavilor infectiosi si suspecti;
-in focarele de boli se efectueaza masuri profilactice:izolare,carantina,observatie
medicala,investigatii de laborator,vaccinari,tratament
profilactic,dezinfectie,dezinsectie,deratizare;
-fiecare lucrator este obligat sa tina evidenta separata a bolnavilor si sa informeze despre
depistarea lor;
Impreuna cu procedurile si practicile corecte,utilizarea echipamentelor de siguranta,contribuie la
reducerea riscului in toate laboratoarele,unitatile medicale.Echipamentul trebuie sa previna sau
sa limiteze contactul dintre operator si bolnav,trebuie sa fie confectionat din materiale
impermeabile pentru lichide,rezistente la coroziune si corespunzatoare ca structura.
Precautiile are au scopul de a reduce transmiterea infectiei:
-spalarea pe miini si prelucrarea antiseptica;
-utilizarea EPP pentru ochi,nas si gura cand se manipuleaza cu lichide;
-prevenirea intepaturilor cu ace;
-manipularea corespunzatoare a echipamentului;
-curatarea mediului si managementul scurgerilor de lichide biologice contaminate;
Precautiile suplimentare:
-plasarea pacientului intr-un salon separat;
-folosirea mastilor de mare eficienta sau chirurgicale;
-limitarea miscarii pacientului inafara salonuluil
Containerele pentru probe sunt rezistente,ermetice din sticla sau plastic,ce se inchid cu etans,cu
capac.Documentele de insotire sunt plasate separat,in invelis impermeabil;
Transportul se face in containere secundare,in care recipientele cu probe raman in pozitie
verticala.Sistemul de baza cu tripla ambalare se utilizeaza pentru toate substantele infectioase.
52.Genul Clostridium.Angentii gangrenei gazoase.
Morfologie:bacilli lungi,gram+.Sunt mobili cu cili peritrihi,formeaza spori.
Cultivarea:Microorganisme anaerobe,cresc pe medii de cultura hidrolizate de carne si
cazeina.Cres 3-8 ore la 42C.Cind cresc se elimina gaze abundente.Foormeaza colonii rugoase
R,netede S ,mucozitare M.
Rezistenta:Formele vegetative nu sint rezistente la mediul inconjurator.Substantele dezinfectante
actioneaza nociv asupra lor.Sporii-rezista citeva minute .
Sursele de infectie:animalele.
Caile de infectie:masele fecale ale animalelor bolnave nimerind in sol apoi din sol in plagi ,rani
deschise ,provoaca infectarea.
Prelevate patologice:exudant din rana ,fragmente de tesut modificat din rana,singe.
Structura antigenica:Ag H, Ag O.
Boala la om:se numeste gangrena gazoasa.
Profilaxia:Prelucrari chirurgicale,amputarea.
Diagnosticul de laborator:Metoda:Microscopica,Bacteriologica,Biologica.
53.Agentul tetanosului.
Morfologie:Bacili mari cu capetele rotunjite,gram+,cu cili peritrihi,in prezenta oxigenului
formeaza un spor.
Antigene:Ag H,Ag O,o exotoxina cu structura proteica.
Caractere culturale:medii simple,conditii de stricta anaerobioza,temperatura-37 C,pe colonii de
geloza si singe apar dupa 48 h.Formeaza colonii rotunde,de culoare
cenusie,transparente,suprafata granulata.
Caile de transmitere: prin intermediul pamintului contaminat cu spori.
Surse de infectie:om,animalele.
Rezistenta:sporii foarte rezistenti la fierbere 1-1,5h.In sol sip e obiecte sporii se pastreaza mult
timp.
Prelevate patologice:puroiul de la nivelul plagii,tesutul infectat.
Patogenitate :Nimerind in profunzimea tesuturilor sporii inccep sa germineze.In acest timp
elimina exotoxina si cauzeaza spasmul muschilor.Apar convulsii,zimbetul sardonic,asfixia.
Imunitatea:producerea anticorpilor antitoxici.
Profilaxia:specifica:vaccinarea obligatorie in copilarie cu trivaccin DTP(anti-diftero-
tetanopertum).
Dignosticul de laborator:Diagnosticul este:clinic,epidemiologic,bacteriologic.
54.Agentul botulismului.
Morfologie:Bacterii mari ,capete rotunde,formeaza spori dispusi subterminal,nu formeaza
capsule,mobile,cili peritrihi, gram +.
Caractere de cultura:Anaerobi obligativi.Cresc la 25-37C .Se cultiva pe medii cu cazeina si
formeaza colonii neregulate.Pe geloza-singe formeaza colonii transparente de tip S.
Rezistenta:sporii la temperatora de 100C rezista.Sunt distrusi prin autoclavare la 120 C in 30
min.
Surse de infectie:masele fecale de animale si peste,produsele alimentare infectate.
Caile de transmitere:alimentara-produse infectate,,conserve din legume si peste.
Profilaxia:nespecifica:respectare cerintelor de conservare a produselor.Tindalizarea omoara
sporii.
Specifica:inocularea serului antibotulinic de tipurile A,B,E.
Prelevate patologice:voma,apa de la spalaturi gastrice,mase fecale,singe,resturi de produse
alimentare.
Diagnosticul de laborator:Metoda:Biologica,Bacteriologica,Bacterioscopica-mai rar
55.Genul Treponema.
Morfologie:Bacterie fina,helicoiadala,cu 8-14 spire regulate,capete ascutite,mobile,cu miscari de
flexie,insurubare si translatie.
.Cultivarea:Exigente la crestere pe medii de cultura ,in vivo prin pasaje successive in testicule la
iepure.Se pastreaza tulpinile obtinute pe mediu Nelson-72h,la 25C in conditii de anaerobioza.
Rezistenta:Receptive catre temperature de la 45C .Rezistente la temperature joase.Receptive
catre raze ultraviolet,solare,dezinfectanti,antibiotice.Se pastreaza la temperature joase si conditii
umede.
Epidimiologie:Sursa este omul bolnav.
Caiile de transmitere:contactul direct(sexual,sarutul),infectii transplacentare,de la mama la fat in
timpul travaliului sau in al 3 trimestru de sarcina.
Patogeneza:1- Sifilisul primar-poarta de intrare este tegumentul lezat,mucoasa genital,bucala sau
anala.Perioada de incubatie 2-6 saptamini.Peste 6 saptamini la poarta de intrare santul sifilitic
care apare.dispare fara urme peste 2 saptamini,el apare in apropierea cavitatii genitale.
2-Sifilisul secundar-se disemineaza timp de 6-8 saptamini de la evolutie pe cale sangvina prin tot
organismul cu manifestari cutanate(rozidele,sifilide,erozine)Leziuni ale organelor
interne(hepatite,nephrite,meningite).
3-Sifilisul tertiar:latent-treponemele persista in ganglion limfatici,splina ,fara semen clinice.Dupa
4-30 ani apar afectiuni cardiovasculare ,neurologice(tebes,paralizie generala),afectiuni osoase si
cutanate,deces posibil.
Imunitatea:este nesterila-nu se formeaza anticorpi,umorala,celulara.
Prelevate patologice:serozitatea din leziunile primare sau secundare,punctii din ganglionii
limfatici,ser sangvin,lichid cefalorahidian.
Diagnosticul de laborator:Medode de diagnostic:metoda Microscopica,metoda
Serologica:Reactia Wasserman.
Tratament:antibiotic-terapie cu antibiotic ,tetraciclina,macrolite.
Profilaxia:specifica-lipseseste. Nespecifica:sexul protejat,depistarea sistematica si tratarea
bolnavilor,promovarea modului sanatos de viata.
56.Genul Borrelia.
Morfologie-sunt spirochete,avind 15-20 spire neregulate,flexibile,mobile cu miscari de flexie si
incurbari.Gram - .Se coloreaza prin Fontana-Tribondeau (impregnare argintica).
Caractere de cultura-se cultiva pe medii imbogatite,in conditii anaerobe.Produce colonii de tip S
dupa 48-72 h,temp.30-35’C si pH 7,2-7,4.Nu poseda proprietati fermentative.
Formarea toxinelor:produc endotoxina
Prelevate-singe,lichid cefalorahidian.
Imunitatea-se caracterizeaza prin prezenta anticorilor : spitochetolizinelor,
oglutininelor,trombocitobarinelor.Insa aceasta imunitate este instabila.
Tratamentul-aplicarea antibioticelor(tetraciclina,penicilina,levomicitina,si preparatelor din
arseniu).
Profilaxia-Combaterea pediculozei,ameliorarea conditiilor sanitare si igienice.Profilaxia
specifica lipseste.
57.Fungii patogeni.
Fungii fac parte din eucariotele vegetale,heterotrofe,lipsite de fotosinteza si de clorofila.Tipul
fungilor se imparte in peste 100.000 specii intrunite in clase:
Zygomycotina,Ascomycotina,Basydyomycotina,Deuteromycotina.
Morfologie-Forma celulelor in culturile tinere pot fi sferice,ovale,poseda nulceu
diferentiat,perete celular si membrane citoplasmatica .Fungii se multiplica prin
diviziune,germinare,inmugurire si sporulare,cea mai frecventa fiind germinarea.La fungi
imperfecti exista talospori,care se formeaza prin transformarea unor ramificatii ale miceliului
unor spori speciali.
Cultivarea-necesita conditii aerobe,la temperature de 22-37oC,sunt dotati cu enzima care
scindeaza proteinele,glucidele.Fungii elaboreaza pigmenti de diferite culori :
alb,galben,cafeniu,negru,albastr,etc.Fungii patogeni afecteaza tegumentele: parul si
unghiile,plaminii,mucoasele,ganglionii limfatici si pielea.
Imunitatea-imunitate nespecifica.
Profilaxia-Igiena personala,sa nu ne incaltam in incaltamintea altora.
Dupa caracterul localizarii primare a fungilor patogeni,dupa manifestarile clinice,distingem
urmatoarele tipuri de micoze :
1)keratomicoze
2)dermatofile
3)candidoza
4)micoze profunde.
58.Virusurile.Structura viorionului.
Dupa forma virionului virusurile se impart in sferice
(v.gripei,parotiditei,etc.),bastonase,cuboidala (variola,papiloma umana si animala),si forma de
spermatozoid (v.celulei bacteriene-fagii).
Vibrionul este alcatuid din acid nucleic,dispus central (AND sau ARN),sau dintr-o
nucleoproteina invelita cu 2 membrane.
Prima membrana-capsid,contine subunitati proteice,numite capsomere.Structura care contine
acid nucleic capsida,se numeste nucleocapsida.Virionul poate avea doar o nucleocapsida
acoperita cu membrane lipoid.Acidul nucleic al virusului este purtator de informative
genetica.Capsomerele sunt dispuse in functie de simetrie,la baza careia se impart in 3 grupuri:
helicoidala,cubica si combinata.Dupa compozitia chimica,virusii contin protein sig
glucide.Virusii se cultiva pe:
-culturi de cellule
-oua embrionate de gaina
-organismul animalelor de laborator.
59.Virusurile gripale.
Gripa reprezinta o infectie acuta a cailor repiratorii deosebit de raspindita.Agentii patogeni ai
gripei fac parte din familia Orthomyzoviridae.
Morfologia-in component lor se intilneste molecula monocatenara ARN,nucleocapsida in forma
spiralata si membrane protectoare de natura lipoglucidoproteica.Virionii au forma sferica
Prelevate-amprente ale membrane mucozitare nazale,eliminari ale nazofaringelui,singe.
Imunitatea-Protectia organismului mai este cauzata si de interferonul (vaccinul) anti-
gripal.Imunitatea are character specific de tip si de sursa.
Tratament-se folosesc diferite preparate antibacteriene.

Profilaxia-specifica-> se foloseste vaccinul viu care contine virusuri attenuate de tip A si

B,vaccinul se inoculeaza intranazal.
60.Virusul parotidei endemice.
Morfologie-in microscopia electronic,virusul are o forma neregulata de cupola,cu d. de 150-170
nm.
Prelevate-urina,saliva.
Tratament-bolnavilor li se administreaza gamaglobulina care incetineste evolutia bolii.
Profilaxia-in unele tari s-au elaborate un vaccine viu,care elaboreaza imunitatea asemanatoare cu
cea postinfectioasa.El se administreaza copiilor dupa primul an de viata,precum si adultilor care
nu au suferit parotidita.
61.Virusul rujeolei.
Morfologie-dimensiunile virusului sunt de 150-200 nm.Nucleocapsida constituie simentrie
helicoidala.Virionul are caractere hemaglutinante,nu contine neuromidaza.
Prelevate-singe din deget,exudates rinofaringiene.
Imunitatea-stabila,si indelungata.Reinbolnavirea aproape ca nu se intimpla
Tratamentul-nu exista tratament specific.In infectii de rujeola se administreaza antibiotice.
Profilaxia-se foloseste imunoglobulina obtinuta din ser sangvin.In tara la noi exista un vaccine
antirujelos,care reduce considerabil moartea.
62.Virusul hepatitei A si E.
Hepatita A  Morfologie-contine virioni ARN,virusul are forma cubica.El consta din nucleoid
si membrane externa HAV (hepatita A virus).
Prelevate-mase fecale.
Imunitate-posinfectioasa,este stabila.Poseda antigeni din grupul Ag G si Ag M.
Profilaxia-izolarea bolnavilor,dezinfectarea excrementelor,sputa acestora.Profilaxia specifica-
>copiilor de la 1 -5 ani daca au fost in contact cu cei infectati li se administreaza
imunoglobulina,aceasta reduce boala.
Tratament-simptomatica.

Hepatita E Este o boala acuta a ficatului,cauzata de un virus RNA,ce determina simptome

similare cu cele din hepatita virala A.Aceasta hepatita E nu cauzeaza afectiuni cronice ale
ficatului,insa in cazuri rare,poate duce la o stare mult mai delicata.
Prelevate-mase fecale.
Morfologia-contine virioni ARN.Consta din nucleoid si membrane externa.
Profilaxia-nu exista vaccine,insa cel mai eficace este de a respecta igiena personala,si a
productelor alimentare.
-Spalarea miinilor cu sapun
-Evitarea mincarurilor insufficient gatite (fierte,coapte,prajite)
-evitarea ingerarii apei cu proprietati organoleptice nu prea corespunzatoare
Tratament-cel mai bun tratament este odihna in pat,ingerarea unor cantitati mari de lichide.
63.Virusurile hepatitei B si D.
Morfologie-este un virus ARN,de forma sferica,cu d. de 35-38 nm.
Prelevate patologice-singe.
Imunitatea-patrunderea in organism are loc pe cale parenterala si evolutia ulterioara a bolii
depinde de procesul de infectare,imunitatea buna,dar nu pe mult timp.
Tratamentul-variaza in functie de stadiul acesteia,dieta,evitarea stricta a alcoolului.
Grupele de risc-homosexualii,personalul medical,persoanele care se drogheaza intravenos.
Profilaxia-cea mai buna metode de prevenire a hepatitei D este vaccinarea importiva virusuli
hepatic B,deoarece v.D nu exista deocamdata.
64.Virusul hepatitei C.
Morfologie-VHC are forma sferica,d. de 40-60nm,nucleocapsida inconjurata de o anvelopa de
strat lipidic cu spiculi fini din glicoproteine.Genomul este ARN monocatenara.
Prelevate patologice-singe.
Imunitate-dupa o perioada lunga de incubatie 6-7 saptamini,uneori pina la 26
saptamini,manifestarile clinice evolueaza lent.Virusul nu determina efect citopatic,insa se
constata modificari din partea functiilor hepatocitelor.
Tratament-oprirea evolutiei catre ciroza,si vindecarea hepatitei.Tratamentul cuprinde 3 aspecte :
regimul,vaccinarea impotriva HVA,si HVB,interferon.
65.Enterovirusurile.
Morfologie-alcatuit in capsida proteica,contine 60 subunitati sferice.In component lor nu exista
lipide.
Prelevate –exudat faringian,mase fecale.
Imunitatea-posinfectioasa e pe toata viata.
Tratament-se aplica remedii simptomatice,si masuri pentru combaterea diformatiilor.
Profilaxia-vaccinurile Solk si Sobin.
66.Virusul poliomielitei.
67.Virusul HIV.
Morfologie-are o forma sferica si diametrul de 100-120 nm.Genul lui este prezentat de 2 catene
ARN acotiati cu enzima reverstranscriptaza,membrana externa a virionului contine un dulbu strat
de lipide si glicoproteine.
Prelevate-singe,sperma,lichid cefalorahidian.
Imunitatea-detectarea virusului HIV sau a Ag virali se efectueaza prin : RIF,ELISA,ARI.
Tratament-preparate imunostimulatoare-timozina,tactivina.
Profilaxia-preparate specifice nu sunt elaborate
68.Herpesviridae.
Morfologie-structura tipica pentru Herpesviridae,virionul de forma icoisaedrica,capsida.Contine
162 capsomeri.
Prevelate-continutul erupriilor cutanate,singe,fragmente din ficat.
Imunitatea-postinfectioasa.La 4 % din bolnavii care au suferit varicela,boala poate sa se
reintoarca,intr-o forma mai usoara.
Tratament-zonele eruptive se bandajeaza cu solutie alcoolica de 1% ,de verde de brilianr,sau
solutie 10% permanganate de potasiu.Tratarea cu adeninarovinozida.
Profilaxia-specifica->copilor infectati li se administreaza imunogobulina sau ser prelevat de la
maturi.
Este un membru al familiei Herpesviridae.
Morfologia-virusul e alcatuid din nucleoid,prezentat de un AND bicautenar,de o capsida si de o
membrana lipoprofica externa.Capsida contine 162 capsomeri,si are o forma
icoisaedrica,dimensiunile variind intre 150-200 nm.
Prelevate-singe,urina,secretie cervical.
Tratament-se face cu interferon,levomizol,acyclovir.
Profilaxie-specifica->se face vaccine vii sub forma de monovaccin si bivaccin.
Imunitate-compromisa,sau infectioasa
Morfologie-dimensiunile virusului sunt de 150-200 nm.Nucleocapsida constituie simentrie
helicoidala.Virionul are caractere hemaglutinante,nu contine neuromidaza.
Prelevate-singe din deget,exudates rinofaringiene.
Imunitatea-stabila,si indelungata.Reinbolnavirea aproape ca nu se intimpla
Tratamentul-nu exista tratament specific.In infectii de rujeola se administreaza antibiotice.
Profilaxia-se foloseste imunoglobulina obtinuta din ser sangvin.In tara la noi exista un vaccine
antirujelos,care reduce considerabil moartea.
69.Protozoare patogene.
Protozoarele sunt niste eucariote monocelulare de organizare mai inalta decit a bacteriilor.Ele
poseda citoplasma,nucleu diferentiat,membrane,care difera prin caractere optice,organite
primitive.Protozoarele se multiplica prin diviziune simpla,pe cale sexuata,si prin modalitati
complexe sexuat-asexuat.Rezistenta formelor vegetative este redusa.In mediul extern speciile
patogene mor repede.Chisturile amibelor,lambliilor rezista timo indelungat.
Diagnosticul de laborator-consta in microscopia in picatura groasa si a frotiului se singe,colorat
dupa GIMSA.
70.Helmintii.
Helmintii sunt viermi paraziti din increngaturile virmilor plati si cilindrici.
Incidenta helmintiazelor-Helmintiazele paraziteaza doar omul.Ouale fecundate sunt evacuate din
organismul gazdei cu masele fecale.Pot provoca ocluzii intestinale provocate de toxine sau
excitatii mecanice,effectuate chiar si de la o singura ascarida.Mai pot provoca
cefalee,astenie,ameteli,iritabilitate,etc.