1 Obiectul si problemele cit. Locul citologiei in sistemul stiintelor biologice.

Citologia- provinedin greaca hytos-cameruta,celula;logos-stiinta.Citologia este stiinta despre

structura si activitatea vitala a cel.relatiile vitale cu med. exterior, dezvoltarea, originea,
reproducerea .Cit. ca stiinta contemporana are 2 directii de dezvoltare: 1.Studierea diversitatii
de cel. A organismelor vii unitate structurala si functionala de baza ,se studiaza nu numai
structura interioara dar si nutritia ,respir. Pentru evidentierea legitatilor generale a structurii si
funct. cel. 2.Cel. specializate,procesele de diferentiere si de specializare a cel. A ob. de studiu;clasice-
oua,icre;contemporane-bacterii,virusi,mucegaiuri,ciuperci. ir. Este inrudita cu toate stiintele
biologice :botanica,zoologia,biochimia,biofizica. Stiinte de character general:genetica,evolutionismul.
Stiinte practice:biotehnologia,selectia si ameliorarea pl.,anim.,microorganismelor,cu medicina.
2 istoria dezvoltarii citologiei.Sec.17-18.
Cit. este o stiinta tinara, a aparut in a 2 gumatate a secolului 19 1884 savantul francez Carnou a
generalizat toate cunostintele despre celula a trasat caile de dezvoltare a stiintei despre cel. In
lucrare sa capital biologia cel. Tot el a inceput editarea unei reviste de citologie unde se
publicau notatiile in cit. inform. Despre cel. A fost acumulata timp de 200 ani si este nemiglocit
legata cu inventia si perfectionare microscopului fiindca in citologie aparatul princip. De
observare este microscopu. Primele microscoape erau foarte simplealcatuite din citeva lentil au
aparut la sfirsitul sec.16 de fratii Iansen 1590,1610nde Galilei. Pentru prima data cel. A fost
descoperita la microscop de Robert Huk 1665 a 2 jum. A sec. 16.Diferite cel.aufost cercetate de
Greu,Malpigi.Sec.18 un moment foarte interesant ,Fontana 1781 descopera nucleul ea parte
compoenta a cel. Anim . Sfirsitul sec.17 Levenhuc descopera protozoarele ,1681 ,eritrocitele
3 Dezv.cit. in sec. 19-20.Fundamentarea teoriei celulare .Rolul lucrarilor lui R.Virhov
,E.Strasburgher, O.Hertvig, Van Beneden. Un progress in dezv. Cit. a avut loc la incep sec.
19 30-40 . In aceasta perioada microscoapele devin mai perfectionale s-au inbogatit metodele
de cercetare .1833 Braun descopera nucleul in cel. Vegetala .Savantul ceh Ian Purchinea
descopera citoplasma ,redescopera nucleul in cel. Animal.Datorita lucrarii lui Mol Diujardan se
se studiaza intens protoplasma se descopera miscarea citoplasmei , schimba conceptia despre
celula.Daca pina in 40-50 a sec. 19 se socotea ca componentul principal al cel.e peretele
cellular pe care la vazut prima data Robert Huk apoi devine evident ca nu peretele cel. E
principalul component al cel.ci partea interna lichida . 1838-1839 a fost fondata teoria
cel.,autorii germani Sleiden si Svan.1838 botanistul Sleiden ,analizind toata inform. Despre cel.
Vegetala ,agunge la o concluzie foarte insemnata ca toate pl.cit de diferite nu ar fi sint alcatuite
din cellule . 1839 acelas lucru l-a efectuat Svan generalizind toata inform. Despre cel. Anim. Si
bazinduse pep e concluzia lui Sleiden ,formuleaza pe deplin teoria cel.ca nu numai pl.,dar si
anim.sint alcatuite din cel. Si provin de la cel. Aceasta generaliz. A devenit una din cele mai
mari descop. A sec.19 ,care de rind cu teoria lui Darvin despre originea specieibsi legea si legea
conservarii masei si energiei au gucat un rol hotaritor in dezvolt. Tuturor stiintelor natural si a
biologiei .a 2 jum. A sec. 19 au fost descoperipe multe organite celulare centru
cel.,mitocondr.,a fost elaborate prima clasific a plastidelor de ,au fost descoper. Acizii nucleici
ca purtatori de inform. Energetica .Au fost descop. Felurile de de devolt. A cel..-mitoza,
meioza,amitoza.La sf. Sec.19 in cel a fost descop. Aproape totul se se putea de vazut cu
microscopul obisnuit. Au fost descop. Cromozomii ca component ai nucleului si purtatorii ai
inform ereditare.O noua etapa in cit. se considera anii 40-30 ai sec.20 in aceasta per. In cit. se
stud. Abiecte noi contemporane virus,bacterii,ciuperci,alge monocelulare .Se apl. metode noi
biocimice ,biofizice mai exacte-autoradiografe,in rengen,cromatografia. 40-50 microscopia
electronica,electroforeza. 50 apare o stiinta noua-biologia moleculara. Teoriile
celulare: 1.Celula unitate structural si functionala a materiei vii. 2.omologia cel.
3.Cel.de la celula. 4.Org. pluricelular ca system de celula.
4. Rolul savantilor moldoveni in dezvoltarea citologiei.
Alexandru Cibotaru- academician -a lucrat asupra Fecundarea pl. la microscopul electronic
Paladi . Boris Matienco-academic . Stefan Topala-Citologia vitei de vie
5.Citologia are insemnatatea de a studia ramura biologiei care studiaza structura,dezvoltarea si
functiile celulelor.totalitatea metodelor de cercetare folosite intro stiinta de studiu.
Ramura citologiei este aplicata atit in biologie cit si medicina.
07.Deosebirile:1. procariote sunt lipsite de nucleu,eucariotele poseda citeva nucle 2. vitezele
reactiilor metabolice la procar sunt mult mai mari decit la eucariot 3.celule procar contin un
singur tip de ribozomi-70s eucario 70 80s 4.au un singur tip de deviziune directa binara pe cind
eucario au 3 tipuri-mitoza,meioza,amitoza 5.celulele procario fixeaza bine azotul liber in
aer,dar eucario nu au asa proprietate.Asemanarile:1.acelasi plan de organizare citoplasma
membranaplasmatica acizi necleici ribozomi acelasi enzemi sau fermenti 2.mecaninismul de
sinteza a proteinilor
08.Asemanarile:1.Acelasistructura memb plasmatica,citoplasma, cu diferite organite si
incluziuni celulare2.Prezenta multororganoizi comuni reticol endoplasmatic, aparatu golgi
,ribozomi, mitocondriile,lizozomii,microcorpi,citoscheletul. Deosebirile:1.Celula vegetala si
micotica la pereferie sunt acoperite inafara de membrana plasmatica de peretele
celular,formatiune moarta,rigida care apara celula si tot odata da o anumita forma.2.La celula
vegetala sist.vascular este cu mult mai bine dezvoltat decit la cea animala si indeplinesc functii
specifice det presiunea asmotica ,depoz subsanta de rezerva,deseuri3.Celula animala contine un
oganoid specific centru celular-centrosoma4.Specificul pigmentilor5.Mod de
nutritie6.Specificul subst de rezerva7.Modul de diviziune ai celulei
09.Virusul-a fost descoperit in anul 1892 de catre savantul rus Ivanovschi studiind
boala"mozaicl tutunului".Virusii nu dispun de structura a celulara:-sunt formati
dintromembrana proteica,ADN,ARN;dimindiunii mici,mai mici decit bacterile;prin urmare trec
usor prin filtru bacteriar;ele nu pot fi singuratice ,ele intotdeauna paraziteaza celulele vii aici si
se reproduc provocind moartea acestor celule.Provenienta:privitor la originea virusilor exista
mai multe ipostaze:Virusuri-organisme monocelulare care au trecut la viata parazita si sau
simplificat din punct din vedere structural.2.organite modificate au unei c.eucariot.3.fragmente
a nucleului a unui c.eucariote.Sunt ft raspindite,ataca toate tipurile de virusologie-s
10.Omologia celulelor.Prin omologia celulelor se subintelege o asemanare dintre diferite celule
a diferitor celule.Omologia se observa activ in cadrul procariotelor cit si la eucariote.Prin
omologia celulei se mai subintelege ca ele au structuri,organoizi comuni.Omologia presupune
ca toate f.celulelor se impart in 2 grupuri mari:1.F.obligatorie 2.F.facultative.In procesul
evolutiei odata cu originea vieti pe pamint au avut loc difirentierea celulara iar paralel cu
aceasta in celula au aparut srtucturi specifice,care au determinat f.specifica a celulelor.De
exemplu:Omologia celulelor se poate de explicat comparind neuronul de fibra musculara,
celula epiteliala cu celula hepatica renalatinta despre virusi.Virusi se folosesc ca obiect de
studiu in biologia si genetica moleculara pn dererminarea substantelor rare
11.La organismele pluricelulare ca un sistem de celele au o anumit localizare. Celulele
formeaz mai intii esuturile -organe-sistem de organe -organism . Caracteristic este toate
celulele organului dat sunt totimpotente/omnipotente(toate celulele vii dispun de una si aceeai
set de gene) si in anumite condiii din fiecare celulele se poate de restabilit un organism in
ntregime . La baza creterii si dezvoltarea organismului pluricelular stau 3 fenomene:-
dividerea celulei ;-creterea celulei; -diferentierea celulei ;La baza structurii fiecrei celula se
afla 3 elemente structurale :-grana; -fibrila; -membrana ;
12.Microscopia optica si variaiile ei
Cel mai rspndit instrument de cercetare in c. continua sa ramina microscopul optic. Pentru
studierea in masa a prrparatelor anatomice si citologice se folosesc microscoape optice de
diferite tipuri :monoculare si binoculare, 1-6 obiecte. Ele permit studierea obiectelor de diferite
dimensiuni , unul si acelai obiect la diferite mrimi . Puterea de rezoluie a ochiului omului
0,1mm. Pentru a mari contrastul imaginii obiectului se folosesc metode speciale , instrumente
noi , care sunt niste modificri ale microscopului optic :microscop cu contrast de faza , m.cu
interferena , m. polarizat , m. cu fond ntunecat , m. cu raze ultraviolete .
Microscop cu contrast de faza - diferite zone ale celulei se deosebesc unele fata de altele dupa
densitatea si coeficientul de refracie al razelor de lumina . Strabatind obiectul de studiu in
prile transparente ale preparatului , unele raze de lumina nu-si schimba faza , iar altele ,
trecnd prin straturi tari sau dense , i schimba faza . Microscopul cu interferena -cercetarea
diferenei de faza a diferitor fascicule de lumina . In imaginea obinut se flexeaz deosebiri
structurale ale celulei mai mici , mai fine , obinerea unei informai vizuale dar si cantitative .
Microscopul polarizanta - utilizarea lumini polarizanta microscopia polarizanta se folosete pe
larg in studiul obiectelor birefrigente: grauncioare de amidon cristale , fibre , aparatul mitotic.
Microscopul cu cimp ntunecat - fenomen de mprtiere a luminezi la frontiera dintre 2 medii
ce se deosebesc dupa indicele de refracie . Dispus de un condensator cu fond negru ce
mpiedica intrarea razelor de lumina direct in obiect .

13.Microscopia electronica si variaiile ei:

Evoluia microscopiei electronice ncep cu anii 1931-1932 o data construit de Knoll si Ruska in
Germania . Este alctuit din 3 lentile( condensor, obiectiv,ocular) . Tensiunea curentului ce
accelereaz electronii poate fi 50-500kv. Dupa tipul de construcie si destinaia lor sunt mai
multe tipuri de microscop : -m.electronic cu transmisie TEM; -m.electronic cu baleiaj SEM
-m.electronic cu transmisie si baleiaj; -m.electronic analitic cu transmisie ; -sistemice ; -cu
fotoenisie; -m.ionice cu emisie de cimp

14.Microscopul MBR-1, biolam. Prile lor. Pregtirea pentru lucru si examinarea preparatelor
citologice . 1-ocular; 2-tubul microscopic; 3-stativul metalic(minerul); 4-viza macrometrica
(urubul macrometric); 5-viza micrometrica( urubul micrometric); 6- piciorul microscopului;
7- oglinda; 8-condensor cu diafragma iris; 9- masa port-obiect (platina); 10- revolver cu
obiective; 11- cporul optic.

15.Metodele vitale si supravitale de studierea celulelor

Metode supravitale :microchirurgia ; microscopia fluorescenta , cultura celulei si esuturilor "in
vitro". Microchirurgia-efectul anumitor operaii chirurgicale asupra celulelor vii. Primele
microoperatii asupra celulelor sec. XlX folosindu-se obiecte mari , alga,infuzorii.Microoperatii
la celulelor mici sec. XX. Se folosesc microscoape cu o putere mare de rezoluie ,
microinstrumente speciale . Cu ajutorul microinstrumentelor celula unor protozoare , ale
organelor pluricelulare se pot tia in buci si se pot studia rolul fiecrei pri in activitatea
vitala . Se aplica cu succes microfaacicule de raza UV, laser.
Microscopia fluorescenta la exemplu celulei vii se bazeaz pe fenomenul de fluorescenta /
luminiscena . Exemplu in urma aciunii asupra clorafilei cu raze UV, ea devine roie . Asa
proprietate au multi pigmeni , vitamina A,B unii hormoni . Unele din ele ncep sa ilumineze
dupa ce sunt in prealabil prelucrate cu colorani fluoresceni -fluorescenta secundara . Este pe
larg folosit in citofiziologie, citoembriologie ,la apariia schimbrilor patologice in esut ,
diagnosticul imbdnavitii, in fitopatologie.
16.Cultura celulelor in vitro. Este una din cele mai raspandite metode contemporane a cercetarilor
celulelor, tesuturilor vii in cele mai favorabile conditii dirijate de cercetator. Primele incercari ii apartin
lui G. Haberland 1902. Metoda culturii in vitro a celulelor si tesuturilor este una din cele mai
importante metode a biologiei experimentale fiind larg alicata in diferite domenii ale stiintei si
medicine. Cu ajutorul ei se studiaza asa problem ca histogeneza, interactiunea dintre tesuturi si cellule,
diferentierea , cresterea si reproducerea celulelor, particularitatile metabolismului cellular, cerintele lor
fata de hrana, sensibilitatea lor fata de anumite substante, inclusive preparate medicale fata de
temperature. In culture celulare se efectueaza diferite operatii cu celulele ( introducerea virusilor,
microbilor, unor prepaprate chimice, extragerea din celula a unor organite) se produc vaccinuri pentru
prevenirea diferitor boli (varsat de vant, poliomelita, rugeola). Cultura celulelor si tesuturilor in vitro a
permis cresterea unei biomase mari celulare din care se extrag substante pretioase.
17.Metode pentru studierea celulelor fixate Metodele vitale si supravitale de studiere a
celulelor sunt importante, dar ele nu pot presenta o informative complete despre structura
celulelor si tesuturilor. De aceea in citologie se studiaza si celulele moarte (fixate). Fixarea
prezinta cea mai importanta etapa in pregatirea preparatului. Prin fixare se subantelege oprirea
momentana a tuturor proceselor vitale din celula, tesut sau organism prin actiunea unui agent
chimic sau fizic. Agentii de natura fizica folositi in majoritatea cazurilor duc la congelarea,
deshidratarea si uscarea materialului. Fixarea materialului prin racire se realizeaza prin 3
metode: criodesecarea, criosubstitutia si criodecapajul. Criodesecarea- celulele sunt supuse la
temperature joase in azotul lichid (-160 -190 grade C) sufera un process de liofilizare (gheata
intracelulara trece direct in vapori) numit si sublimare. Criosubstitutia incepe cu actiunea
temperaturilor joase, insa dupa congelare tesuturile sunt tratate cu un solvent lichid/alcool etilic,
metilic, acetona). Criodecapajul consta in congelarea si sectionarea obiectului de studio. Din
cele doua tipuri de fixatori chimici si fizici foarte mare raspandire o au fixatorii chimici. Ca
fixatori pot fi solutiile apoase sau chimice. Fixatorii se clasifica in functie de structurile celulare
pe care le evidentiaza : nucleul si cromozomii(Navasin, Modelevschi), citoplasma (Fleming,
Gherman) plastidele si mitocondriile (Levitchi).. Se deosebesc doua tipuri de preparate
citologice sub forma de frotiuri si sectiuni. Pregatirea preparatelor permanente este o metoda clasica si
are urmatoarele etape: 1)recoltarea materialului (boboci de floare) 2) prefixarea 3) fixarea 4) spalarea
5) deshidratarea 6) sectionarea materialului 7) montarea sectiunilor pe lama 8) deprofilarea sectiunilor
9) hidratarea 10) mordanizarea 11) colorarea 12) deshidratarea si montarea sectiunilor.
18.Coloranti si metodele de colorare. Colorarea preparat este este o conditie pt evidentierea
structurilor celulelor in citologie, histologie si embriologie. Se folos o serie mare de coloranti
care se folos dupa anumite criterii: o prioritate se da colorarii diferentiale care are loc de cauza
afinitatii deoseb a unor coloranti fata de diferite elem celulare ( membrana, citoplasma,
condriom si vacuom) . Dupa origine colorantii se impart in 3 grupe : Naturali ( vegetali su
animali, Artificiali si sintetici.naturali hematoxolina, carmin. Cei mai multi coloranti sunt
sintetici care se ompart in 2 grupe : bazici si acizi. Componentele celulare bogate in gr acide
care se leaga cu coloranti bazici se numesc bazoifili iar fenomenul bazofilic ( albastr de metile).
Colorantii acizi au in componenta lor gr acide de tip COOH, ei se leaga cu strut celulare care au
proprietati bazice de aceea asa straturi se numec acidofile sau oxifile. Fenomenul- se num
acidofil. La colorarea cu hetoxilina nucleul se coloreazaalbastru violet iar citoplasma roz. Pt
obtin unor colorari de calit sunt necesare urmat conditii: afinitatea chimica intre componentele
celulare si colorant, densitatea si pemeabilitatea struct celul, toate metod de colorare pot fi
impart in 2 gr: colorare progresiva si regresiva. Progresiva atunci cind sectiunile se includ
intr-o sol slaba de colorant pe vrio citeva ore sau mai mult pin cind structurile celul necesare se
vad clar in preparat, daca se folosesc metod de gr a 2-a este de asteptat ca fiind introduse intr-o
sol concentrata de colorant si sectiunile se coloreaza complet. Se face diferentierea colorarii cu
ajut unor sol speciale si se urmareste la microscop.
19. Tehnici folosite in microscopia electronica In microscop electr nu pot fi folositepreparate
obisnuite care se exam cu microscop optic. Tehnicile folosite in microscop otica sunt: metoda
includerii, coloratia negativa, metalizarea, criodecapajul, metodele de preparare a materal
biologic pt microscop de baliaj. Tehnicile 1. prelevarea prob cu ajut unei form de ras din
obiectul de studiu se confectioaneaza piese mici cubice cu latura de 0,5-1 mm, care se introduc
inrun flacon cu fixator racit la +4 C. 2. Fixarea. Cel mai des folosit fixator este permanganatul
de potasiu, glusaraldehida. 3. Deshidratarea . S e efect cu bai succesive de alco et 90-100%
4. Includerea. Poate avea loc in medii hidrofobe, metacrilatii. 5. Sectionarea . probele fixate se
includ in raini , sunt supuse unor operatii de sectionare prin tehnici speciale de
ultramicrotomie, sectiuni a caror grosime nu depaseste 100 mm, fiind usor traversate de
fascicule de electronica. 6. Montarea sectiunilor. In microscopia lamele se sticla pentru montar
nu mai pot fi utilizate. 7. Contrastarea. 8. Contrastarea negativa . Exam obiect la microscopul
electronic cu baleaj poate avea loc pe 2 cai: 1) exam fara nici o prelucrare speciala. 2) exam
dupa ficare si deshidratare. Fixarea obiect se poate face prin metode fizice ( congelare si uscare
in vid sau uscare la punctul critic al CO2) chimice( similare celor folosite in microscopia
electronica cu transmitere. Metoda replicii( pe lama se intinde un strat subtire de agar). Metoda
criodecapajului elaborata de H. Moore si R. Muhlethaler 1963.
20. Citochimia. ramura care stud componenta structurilor celulare, sinteza, localizarea ,
activit compusilor chimici in celula, schimbarea lor in legatura cu schimbarea functiei celulei.
Citochimia intra in componenta unui compartiment cal biologia histochimiva care se ocupa cu
studierea compoztiei chimice a tesuturilor, inclusiv a spatiilor intercelulare. Dupa fixarea subst
chimice treb sa fie de asa natura incit sa nu se dizolve in timpul pregatirii de mai departe a
preparat, sa nu iasa din celul si sa nusi schimbe pozitia in celula. Cu ajut reactiilor citochimice
pot fi determ toate componentele anorganice ale celul ( K, Na, Fe Ca Cu P Hg S N). Acizii
nucelici foarte import subst organice de care depind procesele vitale in organism, se stie ca
pironina G se amesteca cu verde de metilen , coloreaza ARN-ul nucleului si citoplasme in rosu,
iar verdele de metilen coloreaza ADN-ul cromosomilor in verde. Aceasta a servit drept baza pt
crearea metodei citochimice de indentificare selectiva concomitenta a acizilor nucleici( ADN si
ARN. Met Brase- una din metod de determ a ADN este reactia Feolghen. Reactia Milton se
bazeaza pe identif proteinelor care contin terosin si triptofan. Acidul azotin si nitratul de mercur
coloreaza proteinele in rosu sau oranj. Protaminele si colagenul nu se coloreaza.
Dupa metoda Michel-Kolvo 1957 folosind bromfenol albastru, etanol absolut, si acid acetic
proteinele bazice se coloreaza in albastru deschis sau inchis , iar proteinele acide in rosu galben
sau verde. Lipidele prezinta niste eteruri insolubile in apa dar solubile in solventi organici (
acetona, benzen si toluen). Dupa reactia Molis prezenta glucozei o arata culoare violeta sau
rosu oraj. Alte metode: microscopia cu raze UV, autoradiografia ( metoda atomilor marcati)
analiza Roentghen- structurala.
21. metodele de cercetare biofizice:cu ajutorul microscopului studiem structura anatomica,
moleculara, macromoleculara a materiei vii adica a celulei , propriet si structura chimica a celul
22.comp.chimica a celulei:celula are 70 elemente chimice diferite 17 metale, 13 nemetale, 21
bioelemente care se mpart in 3 grupe mari: abundente(O2,Carbon, Axot9%, Hidrogen),
neabundente(CA,P,K,S,Na,Fe,Cl,Cu), rare(Fe, Cu,Mg,Zn,Iod.) Toate subt.chimice se impart in
2 gr.mari: Organice-Aceste substane sunt cele mai importante, ele lund parte activ la toate
procesele intracelulare. Acizi nucleici; Glucide; Lipide;Proteine, Adenoizi trifosfati.
Anorganice H2O, saruri minerale
23.subs.anorganice a celulei si rolul lor: Anorganice - Substanele anorganice, sau minerale,
sunt prezente n celul att sub form de molecule, ct i sub form de ioni.Ele impregneaza
unele membran , polarizeaza membr celulare, schimba proprietatile fizice ale protoplasmei.
24.Hidr.de carbon si rolul lor:Glucidele alc.2-5% din celula insa 90% se impart in 2 clase mari:
Oze Gl.simple (Glucoza si manoza ) Ozide Gl.compuse-
(dizaharidele(lactoza,manoza,zaharoza) si polizaharidele(rafinoza)) Funct:subst.constituitive ce
intra in component peretelui cellular si subst de rezerva.
25.Lipidele si rolul lor in celula:Lipidele sunt substante organice cu functii multiple in viata
celulelor.In mediu alcatuiesc5-10% din masa celulcei si sunt substante macromoleculare insa
mepolimere care reprez. niste steroizi alc din acizi grasi+alcool+glicerina.O parte dintre lipide
(grasimi si uleiuri) furnizeaza combustibilul in care se afla stocata energia obtinuta in urma
proceselor de nutritie a organismelor. O alta parte formeaza, impreuna cu proteinele,
lipoproteinele care edifica toate tipurile de membrane celulare (biomembrane). Lipidele sunt
foarte diverse si aceasta diversitate depinde de specificul acizilor grasi si a alcodeurilor ce intra
in component lor. Avem lipide compuse(cel.nervoase, glicolipide,stingamielinile) si
nesoconeficotele( terpene,canitenoizi,stenoizi). Funct:energetic, subst.constituitive ce intra in
component membr.celulare.
26. Proteinele si rorulul lor in celula.
Proteinele reprezinta subst organice macromoleculare care au un rol import si sunt prezente
in celule tuturor org vii. Proteinele se contin in celula de la 10-20 % si formeaza substrate
macromoleculare polimere alcatuide din aminoacizi uninduse intre ele cite 2 formind peptide
dupa care acestea intre ele formeaza polipeptide. Se deosebesc proteine simple si compuse. In
afara de aminoacizi proteinele mai contin si radicali ai altor substante num- proteide. Proteinele
se clasifica dupa forma in p, fibroase, p.globulare si p.intermediare. Clasif dupa legaturile
chimice: primare, secundare, tertiare si cuaternare. Funcia pr: 1. Are func de subst
constituitiva care intra in componena tuturor org vii. 2. organoiz tisular. 3. Subst de rezerva. 4.
Determ imunitat. 5. transport, .6. miscare. 7. aparare.
27. Acizii nucleici si acidul adenozitrifosforic si rol in celul. A.n sunt molecule foarte
complexe. In celula exist 2 tip de a.n: acid dezoxiribonucleic (ADN) si acid ribonucleic (ARN).
A.n sunt subst chim macromoleculare alcat din unit simple num nucleotide. Un nucleotid este
alcatuit din 3 componente: o baza azotata, un zahar si un radical fosforic. A.n sunt sintetizati in
nucleu, insa in citoplaspa participa la sinteza proteinelor. ADN este subs molecul bicatenara
form din 2 catene polinucleotidice care se infasoara una in jurul celeilalte, in spirala, form un
dublu helix. Functii: pastreaza inform ereditara,transmite inform altor celule, realizeaza inform.
ARN repr subst macromolecul cu struct primara monocatenara form dintrun singur lant
polinucleotidic. Functia. Reducerea arn-ului la sinteza proteinelor in celula. Suport temporar al
info genetice. Catalizator enzimatic.
Acid adenozitrifosfat. ATP- repr nucleozida compus din trifosfat adenina si riboza. Se afla
intro cantit mica de la 0,02-0,05 % si este un component obligatoriu al celulei, el reprez sursa
univers energetica a celul. ATP este un polinucleotid care se aseamana cu acizii nucleici ADN
si ARN din punct de vedere chimic. ATP la fiecare nucleotid ii revine 3 molecule de acid
fosforic. Legaturile fosfatice sunt bogat in energ, ele reprez pe rind eliminind anuminte parti de
energie in celula. Pot avea loc transformari APP adeno pirofosfat, ADP adenodifosfat, AMP
adenomofosfat
Aceste grupe de substante se afla sub forma de sol. Aenoidate, colonoidal- au un sir de
trasaturi specifcice, se deoseb dup consistenta, densitate, mobilitate, plasticitate, au anumit
coeficient de refractie a luminii, in sstare obisnuit la celulele vii sol.coloidale, gel sunt
reversibile, insa sub influenta unor otraviri sub toxice , socuri de t in celula poate avea loc
denaturarea proteinei ( schimbarea compozitiei chimice) duce la coagularea proteinei, sunt
fenomene ireversibile.
28. Structura generala a celulei eucariote.
Eucariota este alcatuita din componente protoplasmatice partea vie a celulei si componente
neprotoplasmatice partea nevie , care impreuna formeaza protoplastul. Componentele
protoplasmatice reprezinta: membrana celulara, citoplasma, nucleul, reticulul endoplasmatic,
ribozomii, dictizomii, mitocondriile, plastidele, centrul celular, cilii, flageli. Componentele
neprotoplasmatice sunt peretele celular, vacuomul celular si incluziunile ergastice. Nucleul este
cel mai important constituent celular prezent in toate celulel eucariote Membrana celulara
delimit citoplasma fiecarei celule si este alcat dintrun strat dublu fosfolipidic. Citoplasma
celulelor eucarote prezinta 2 componente: o citoplasma funamentala care mai poarta denumirea
de hialoplasma partea nestructurata si o citoplasma structurata care este reprezentata de
organitele citoplasmatice celulare. Ribozomii dispusi liber in citoplasma grupate pe reticulul
endoplasmatic. Compozitia chmica contine a eucariot : polizaharide( celuloza, chitina). Lipide:
(lignina, suberina), proteine, substante minerale, ioni. Functia de respiratie si nutritie.
29. Structura generala a celulei procariote.
Este un organism unicelular a carui celula ii lipseste o membrana nucleara care sa
inconjoare informatia genetica. Exist dou tipuri de procariote:bacteriile si archaea; amndou
au o structur similar. Materialul nuclear al celulelor procariote const dintr-un singur
cromozom, care este n contact direct cu citoplasma. La aceste celule, regiunea nuclear
nedefinit din citoplasm se numete nucleoid. Peretele celular asigura forma si integralitatea
celulei, protejind celula de factorii externi. Membrana celulara permite schimburi de subs dintre
celul si med inconjurat prezentind pliurii mezozomi ce au un rol in respiratia celulei
.Citoplasma este un sistem coloidal de consistenta viscoasa lipsita de citocurenti si citoschelet,
contine ribozomi si tilacoide ce cntin clorofila si au rol in fotosinteza intilnite doar la
procariote care fac fotosinteza. Nucleul nu este individualizat, materialul genetic este format
din ARN si ADN, unele bacterii prezinta material genetic si in plastide. Functia respiratie si
nutritie.
30. Aparatul periferic celular.
Celula este alcatuita din subsisteme principale: aparatul periferic, citoplasma si aparatul
nuclea ( nucleul). Aparatul periferic indeplineste 3 functii> de bariera, transport, receptorica. In
afara de aceste func repr si alte func secundare ( de aparare, depozit a apei saruri, subs de
rezerva, miscare, secretoare, turgor, mecanica, mobilitate, capcane pentru ioni ). Ap. Perif mai
este alcat si de alte 3 subsisteme plasmolema, subsist membranar si submembranar. Functii ap
periferic: act reciproca dintre celula si med inconjurat, f receptorica si f transport. Deoarece
locul central al aparat periferic apartine plasmolemei, iar acesta este unul din componentele
sistemului membranar al celulei, la inceput vom determina trasaturile comune ale tuturor
membranelor celulare, apoi particularitatile plasmalemei, structura si functiile celorlalte doua
subsisteme ale aparat periferic si pe baza realizarii unor functii, vom demonstra interactiunea
subsistemelor aparatului periferic si unitatea lui ca sistem integru.

31Caracteristica generala a membranelor biologice

Modelele de organizare: celula dispune de un sistem intreg de membrane la care desvbim:
1membrana periferica-plasmalma si membrane interna care captuseste diferite org. cel. Toate
memmbranele celulare dispun de rasaturi commune: 1)toate membranele biologice a celulei
sint formatiuni vii, inguste 2)m.b. dupa component chimica sint lipoproteice 3)nu dispune de
capete libere ,dar disport citoplasma in diferite sectii care se deosebesc dupa aciditate ,
compnenta ionilor 4)toatae membranele biologice dispun de o permiabilitate selecticva, sau
sint semipermiabile
32. Organizarea moleculara a membrilor biologice. Principalele modele.
n decursul sec. 20 au fost nainte mai multe modele de organizare interna a membrilor
biologice: Primul model 1935 de Danson i Danielli , model simetric numit modelul "sendvi "
2 strat de proteine i lipide . In curnd au observat ca acest model are un neajuns . Un rol de
seam n studiul membranei cel. aparine lui Robertson n lucrarea sa 1959. Studiind diferite
membrane la diferite obiecte membranei interne i externe a ajuns la concluzia: 1)a elaborat
modelul de structurii unitare a membranei potrivit cruia ca toate membranele interne i externe
au acelai plan de organizare mai mult nainteaz modelul asimetric al membranei - straturile de
P. a membrilor nu sunt identice , sint alctuite din diferite P. A calculat dimensiunile
membranei gsind ca straturile proteice =20A, 35A , grosimea membranelor 75A .
Mai tirziu sa aflat ca nici acest model nu corespunde modificrilor funciei membranei ca
membrana este mult mai dinainte dect prevede acest model, 1972 o grupa de autori Singher,
Brantor, Nicholson au naintat alt model -model "motrice fluid". Potrivi acestui model toaye
proteinele tuturor membranelor biologice sunt globulare i nu formeaz straturi ntregi
nentrerupte, dar au un caracter insular , sunt independente sau formeaz mici aglomeraii.
Aceste globule sunt permanent mobile , pot sa i schimbe poziia i dup poziia lor n
membran pot fi tipurile : (desen)1)P.periferice/extrinsece 2)P.intrinsace 3)P.transmembranice
4)P.semicufundate
33. Membrana plasmatica i particularitile ei. Funciile ei.
Datorita faptului c membrana plasmatica se afla la periferia celulei sub aciunea directa a
factorilor mediului ea ndeplinete mai multe funcii i se deosebete de celelalte membrane
biologie: 1)membrana plasmatica e mai groasa dect membrana interna 10nm 2)dup
componenta chimica n mediul membranei plasmatice alctuiesc aproximativ 40%lipide ,
60%proteine ; 2-10% hidrai de carbon , la celulele vegetale hidrai de carbon fata de ceilali
componeni pot sa se afle ntr-un raport 1:1. n componenta membranei plasmatice, intr 3
tipuri de proteine : 1)p. constitutive 2)P. receptorice 3) P. diferit entime . n membrana
plasmatica se intilnesc diferite ___ dintre care n plasmolema cel.animale sunt prezente
sfigomieline i steroizi (colesterol) ,n cel.vegetale sint fosfolipidele . Funciile membranei
plasmatice : 1)bariera; 2)protecie 3)transport 4)participa la digestia extracelulara 5) secreia cel
6)formeaz jonciuni cel. 7)dividere a cel.
34.Transportul substanelor i ionilor prin membranele biologice .
Transportul prin membrana biologica sau plasmatica -este una din funciile principale
deoarece prin membrana are loc transportul diferitor substane sub forma de ioni,particule ,
picturi, n diferite direcii cu sau fr cheltuire de energie. Prin urmare deosebim mai multe
tipuri de transport :a) dup utilizarea energiei:1)transport pasiv- fr cheltuire de energie, prin
difuzie 2) transport activ- mpotriva gradientului de concentraie, transportul ionilor de k , Na ,
transportul se efectueaz cu o anumit cheltuiala de energie, i se cheltue o parte de ATP.
ex.patrund ioni Na, K. b) substanele pot ptrunde sau esi din cel. sau sub forma de picturi,
granule mici pe care le permit canale,particule mari de substane ptrunde n ambalajul
membranic .
Mecanismul ptrunderii substanelor la transport pasiv, sunt 2 mecanisme : 1) prin
canale (prin canale cu ajutorul "caruaelor/ prin "nava" . La prima etap are loc contractarea
particulelor strine cu membra plasmatica - cu P. de transport i desface prile sale ,apare un
canal prin care trece particula , ea nimerete nuntru cel. canalul se nchide, P.capata aspect
iniial. (Carua). A 2 naveta , dup contactul P.de transport. P. face nite micri de rostogolire,
1 sau cineva,pina cind corpul strin nimerete n interiorul cel. ,iar P.de transport se plaseaz la
locul iniial.
 35.Mecanismele de transport sunt diferite fiind impuse de natura substantei transferate de tipul
celulei si de aportul ei energetic in schimbul de materie.Transp.de dimensiuni mari se realizeaza prin
distrugerea locala a integritatii membranei.In transp.mic transferu de substanta are loc cu pastrarea
integritatii membranei celulare prin transportul pasiv si activ.Cel pasiv se realizeaza datorita
gradientilor de concentratie,de presiune de potential electric in sensul lor fara consum de
energie.Trans.activ are lok impotriva gradientilor de concentratie de potential electric sau presiune
asmatica si necesita consum de energie metabolica.
36.Celula dispune de un sistem intreg de organe la care deosebim membrane plasmatica
si membrane interna,care captusesc diferite organite celulare,toate membranele dispun de unele
trasaturi generale .1)Membrana plasmatica este mai groasa din membranele biologice,pe
suprafata ei interna este localizat un start dens de protein periferice ,iar pe cea exterioara un
strat de componente glucidice 2)Componentele principale: lipidele,proteinele si glucidele .In
componentele membranei intra 3 tipuri de proteine: constituitive,receptorice si diferite
enzime.Plazmalema este o structura vie si indeplineste functii esentiale 1 de bariera,care
delimiteaza continutul intern al celulei de mediul ambiant 2 de protectie,il fereste de contactul
factorii nocivi 3 schimbul de substante dintre celula si mediul extracellular 4 participarea la
descompunerea extracelulara a unor biopolimeri cu ajutorul enzimelor ale 5 sectria celulara si
eliminarea produselor finale ale metabolizmului cellular 6 functia receptorica 7 participarea la
formarea unor structure specializate si la determinarea suprafetei celulei 8 asigurarea la organismele
pluricelulare a junctiunilor celulare 9 participarea la diviziunea celulara.
37.Structurile extracelulare se intilnesc la toate tipurile de cellule.De acestea intro marea
masura depinde activitatea periferica a celulei,precum si activitatea vitala in
intregime.Structurile extracelulare sint de 2 grupe mari: a.structuri ale suprafetei libere (peretele
cellular la bacterii,ciupercile si celulele vegetale,glicocalexul la celulele animale) b structure
care asigura unirea celulelor si formarea tesuturilor.Glicocalexul este un invelis de o grosime de
la 7.5 pina la 200 nm care acopera toate cellule animale.Este alcatuit din niste molecule de
hidrati de carbon,ramificate si desaranjate la suprafata celulei care formeaza un strat compact si
care indeplineste mai multe functii: marcator pentru celulele date pentru depozitarea apei ,a
diferitor ioni ,indeosebi ioni de Ca ,absorbind apa el da suprafetei celulei o consistenta moale
lunecoasa si usureaza deplasarea celulei in substrat ,indeplineste functia receptorica,serveste pt
mentinerea celulelor inpreuna pt dgestia extracelulara.Peretele cellular este un produs al protoplastului
,de aceia rolul lui consta in protejarea protoplastului,per.celular deremina forma si dimensiunile
celulelor confera rezistenta in mentirea echilibrului osmotic,peretele cellular coopereaza cu plsmalema
in reglarea schimbului material si energetic dintre celula si mediul ambiant.
38.Jonctiunele celulare pot fi simple si compuse ,dupa functile indeplinite sunt: de
adezivitate izolatoare,de comunicare .J.de adezivitate este caracteristca pt celulele animale atit
embrionare cit si specializate.Adezivitatea celulara poate fi efectuata prin intermediul matrecii
extracelulare in forma dintata sau digitala a)matrice extracelulara si adezivitate extracellular fenomenul
unirii celulelor intre ele formind tesuturi se numesc adezivitate celulara la organismele pluricelulare
animalele si in corpul uman celulele se mentin unite in tesuturi cu ajutorul matricii extracelulare.din
aceasta matrice se formeaza si structure specializate: membranele bazale,cartilajile,tendoanele oasele si
dintii ea consta dintro retea de protein fibrilare cufundate intr-un gel hidratant de polizaharide
b)jonctiunea dintata consta in invaginarile suprafetelor plasmalemelor celulelor invecinate ea este
caracteristica pentru cellule multor epitelii si le asigura o unire mecanica trainica c)desmozomii unt
jonctiuni dintre celulele tesuturilor supuse la forte mecanice mari (coluluterin ).Jonctiuni
izolatoare plasmalemele celulelor vecine sunt atit de apropiate incit lipseste complet spatiu
intercelular contopirea membranelor se realizeaza prin sudarea lor dar nu pe toata suprafata
jonctiunii ci numai in anumite locuri aceasta categorie de jonctiuni este caracteristica pentru
epitelii mai ales pentru cele intestinale si glandulare avind functia de a inpedica patrunderea
substantelor din lumen in spatiile intracelulare.
 39.J.de comunicare structuri specializate care asigura trecirea directa a substantelor
chimce dintro celula in alta celula acestea sunt:j.permiabila,plasmodesmele si
sinapsile.J.permiabila prin eat rec dintro celula in alta substantele solubile in apa cu masa
moleculara nu mai mare de 1500 daltoni,nu pot trece protein si acizi nucleici este cel mai
raspindit tip de jonctiune.Constitue un system primitive efectiv de comunicare intre cellule
astfel de jonctiuni se afla in miocard ,intre cellule musculare netede din intestin.Plasmodesmele
o categorie specifica de jonctiuni character numai pt cellule vegetale.Acestea prezinta niste
canale tubulare citoplasmatice cu diamentrul de 40 50 nm care strabat lamella departitoare a
porului si leaga citoplasmele celulelor vecine,inauntrul plasmodesmilor se pot observa si canale
ale reticulului endoplasmatic,unele organite .Ele se formeaza in timpul dividerii celulelor cin
apare peretele cellular primar si secundar au un rol functional foarte mare:are loc circulatia
intercelulara a solutiilor ce contin subst nutritive ,ioni ,infectarea virala.Sinapsile sunt niste
jonctiuni specifice ,caracteristice pentru tesutul nervos care se realizeaza ori intre doi neuroni
ori intre un neuron si alt element .Prin sinapse impulsul nervos trece intr-o singura directive
efectuind excitatie sau inhibitie.Membranele celulelor care formeaza sinapsa sunt despartite de
un spatiu synaptic cu o latime de 20 30 nm.Sinapsa ca structura este foarte rezitenta de aceia se
considera ca sinapsele indeplinesc nu numai functia de transmitere a impulsurilor nervoase dar
si asigura o unire trainica a suprafetelor celor 2 celule vecine specializate.
40.Citoplasma este parteea interna ,vie ,indispensabila a celulei,cuprinsa intre nucleu si
membrane celulara .Este una din cele mai importante sisteme celulare,sisteme metabolice ale
celulei ,in care se defashoara toate procesele metabolice ale celulei,cu exceptia sintezii acizilor
nucleici prin intermediul citoplasmei celula reaizeaza schimbul de substante cu mediul
ambiant,iar relatile dintre citoplasmei si nucleu au loc prin mmbrana nucleara.La microscopul
optic citoplasma are un lichid mai mult sau mai putin viscos,transparent ,incolor ,omogen ,in
care sint incluse o serie de organoizi celulari si incluziuni celulare .Este alcatita din 2
componente principale: hialoplazma si organoizii care se afla in ea .Hialoplazama este un
component oblgatoriu a tuturor celulelor vii de prezentza ei este legata existent tuturor
structurilor vii celulare,multiplu conexate fizic ,chimic si biologic .la microscopul optic apare
ca o substanta lichida,omogena,hialina,este moale plastic si elastica.Ea este un system
biocoloidal ,complex ,heterogen,labil si polfazic .Funtile hialoplazmei 1)este sediul al unui nr
mare de reactii biochimice ce constitue metabolizmul intermediar al sintezii percusorilor de
macromolecule structural si funtionale ,al sintezii proteinelor,acizelor grasi,acizelor
aminici,nucleotidelor 2)constitue suportul organiozilor citoplasmatici,asigurind legatura lor
reciproca ,deplasarea intracelulara precum si deplaasarea fluxului membranar 3)contine enzyme
ce permit depozitarea intracelulara a produselor de rezerva ,grasimi si glucide ori protein sub
forma de granule,cristaloizi,sediment amorf 4)este locul miscarilor intracelulare denumit
cicloza .Au fost descries mai multe tipuri a hialoplazmei:miscare de rotatie ,misc de circulatie
,sub forma de eruptive,de agitatie sau de alunecare.
Nr-41. Citoscheletul este o retea de filamente proteice si microrubuli care strbat
intreaga matrice citoplasmatica.Citoscheletul mentine forma celulei,participa la realizarea
miscrilor celulei,ia parte la formarea citoscheletului membranei.In compunerea citoscheletuli
intra microfilamente,microtubulii,microfilamente intermediare si
microtrabecule.Microfilamentele sunt prezente in citoplazma tuturor celulelor,sunt formate din
actiona si miozina.Ei apar grupari sau izolati.Microtubulii au aspect cilindric,apar grupari sau
izolati.
Mr-42. Motilitatea este capacitatea celulelor musculare de a se contracta si a se relaxa in
mod activ.Celulele Musculare sunt alcatuite din filamente de actina si miozina.Contractia
musculara are loc atunci cind filamentele de actina alunica printre filamentele de miozina.
 Nr-43. Cilii si flageli la eucariote sunt formati din 9 microtubuli dubli la periferie si 2
microtubuli simpli situatii central.Cilii sunt formatiuni citoplasmatice mobile care ies in afara
corpului celular.Ei sunt numerosi si scurti.Flagelii sunt mai lungi si in numar mai mic de la 1-4.
Nr-44. Aparatul locomotor la bacterii e reprezentat de flageli.Ei sunt apendici filamentosi
dispusi la suprafata bscteriilor.Lungimea flagelilor e mai mare dect a celulei care ii
poarta.Numarul lor variaz pe suprafata unei celule de la 1-100.Filamentul flagelului pus in
miscare de motorul rotativ se invirte in jurul propriului sau ax propulsind astfel celula.Cind
flagelii se rotesc in sens opus acelor de ceasornic acestea formeaza un fascicul in urma celulei
care e propulsata in linie dreapta.Cind se roteste in sensul acelor de ceasornic celula se
rostogoleste deoarece flagelii se rasfira fiecare tragind celula in alta directie.Rotatia in sens
antiorar asigura deplasarea celulei in linie dteapta,iar cea in sens orar asigura rostogolirea
celulei.
Nr-45. Centrul celular e prezent in toate celule animale si la celule plantelor inferioare.El se afla
linga nucleu.Centrul celular e compus din 2 formatiuni numite centrioli dispusi in unghi drept unul
fata de altul.Centriolii sunt inconjurati de citoplasma dens numita centrosfera.Un centriol e format din
9grupuri a cte 3 microtubuli compusi din proteine globulare numite tubuline.Un microtubul contine 2
tipuri de tubulina alifa si beta in forma de cilindru.Din punct de vedere functional e considerat
organizatorul aparatului motor celular mitotic,da nastere asterului si fusului de diveziune.
46 Ribozomii sint organite membranare lipsite de membrane .Ei au fost descoperiti in 1953
de catre sav.rom.Palade.Dupa compozitia chimica sint alcatuiti 50/ proteine si 50 /ARN.Dupa
aspectul exterior sint alcatuiti din 2 subdiviziuni mica si mare.Diametrul lor este de~20 nm
47--Participa la sinteza proteica intervenind in a 2 etapa a acestui proces ,numita etapa de
translatie in ea ribozomii participa cu o molecula de ARN mesager.
48---Reticolul endoplazmatic reprezinta un sistem de canalicule care strabat in diferite directii
citoplazma.Aceste canalicule sint captusite de o membrana si prin aceste canalicule circula un lichid - -
enhilena.Ret.endopazmatic rugos-produce si transporta proteinele.El este acoperit de ribozomi si il face
sa arate rugos se intilneste in mai multe celule .Este un producator de membrane modifica proteinile si
calitatea lor.
49--- Ret.endoplazmatic agranular indeplineste functia de sinteza a lipidelor si glucidelor si participa
la transport.RE neted produce si steroizi
50--- Aparatul Golgi reprezinta organit monomembranar ,unitatea elementara a caruia se numeste
dictiozon care este alcatuit dintr-o sistema de cisterne aplatisate care contin la capete vezicole mari si
mici.Functiile--in acest aparat se stocheaza anumite substante dupa sinteza si sint
asamblate.A.G.participa la procesul de formare a lizozomilor primari.El mai participa la secretia
celulara si la cresterea membranei plasmatice.
56.Etapele principale ale metabolismului energetic la organismele superioare si om
.Rolul mitocondriilor in desfurarea acestui proces .Metabol energetic cuprinde 3 etape :
pregtitoare , anaeroba si aerob. La etapa pregtitoare macromoleculele substanelor organice
, numite substraturi ( proteine , hidrai de carbon , lipide , acizi nucleici ), se tdescompun in
molecule mai mici , pina la monomerii : din amidon se formeaz glucoza , din lipide - glicerina
si acuzi grai ; din proteine - aminoacizi ; din acizi nucleici -nucleotide . Descompunerea
substanelor este nsoit de eliminarea unei cantiti mari de energie . Aceasta energie se
consuma sub forma de caldura . Etapa a doua , anaeroba sau incompleta substanele care sau
format in etapa pregtitoare se descompun in continuare . Etapa aerob se desfoar in
mitocondrii, unde ptrund din hialoplasma molecule de piruvat , alte trioze, unii acizi grai si
aminici. In mitocondrii , cea mai mare parte din aceste substane , in prezenta oxigenului , se
descompun total pina la CO2 si H2O. Se elimina o cantitate mare de energie , din care cea mai
mare parte se acumuleaz sub forma de molecule de ATP. Respiraia aerob are un rol
important in aprovizionarea celulei cu energie . Iat de ce mitocondriile se mai numesc centrele
respiratorii sau energetice ale celulei .
 57.Plastidele - organe bimembranare, prezente in celula vegetal , membrana externa neteda
sub forme de lame , lamele , tilacoizi, spaiul dintre cele 2 membrane se numete spaiul
periplastidian . In interiorul plastidelor se afla stroma , in dependent de faptul ce pigment se
afla in granul plastidelor ele se clasifica in grupe : 1Cloroplastidele conin pigmentul de culoare
verde (clorofila ), funcia -fotosinteza , formarea substanei organice la lumina . 2
Cromoplastidele-sunt plastide ce conin in grame ali pigmeni in afara de clorofila , funcia -
polinizarii participa la procesul de fotosinteza . 3Leocoplastidele ( plastide incolore) nu conin
in grame pigmeni , funcia - rezerva , depozitarea anumitor substane .
La clasificarea plastidelor se folosesc 3 criterii: culoarea , stadiul ontogenetic de dezvoltare si
funcia . In funcie de stadiul de dezvoltare, plastidile se clasifica in plastidi juvenile , mature si
senescente . Dupa criteriul funcional , se evideniaz 4 tipuri de plastide : plastidi cu funcia de
diviziune si cretere ( proplastidii), fotosintetizatoare ( cloraplaste),de depozitare ( leucoplaste ),
cu funcia secundara (carotinoidoplaste).
58.Cloroplastide . Ultrastructura si funciile . Sunt cele mai rspndite si importante dintre
toate plastidile .Fiind purttoare de clorofila , ele dau culoarea verde plantei , iar prin functia de
fotosinteza le confer calitatea de productori primari ai biosferei. Au dimensiuni mari si o
structura simplificata .La plantele superioare , cloroplastele sunt cu mult mai evoluate fata de
cele inferioare , atit din punct de vedere anatomo- morfologic , cit si fiziologic .Forma este
constanta , lenticular-discoidala. Compoziia chimica este extrem de complexa , principalele
substane chimice din toate cloroplastidii sunt :apa -50%;proteinele 40-60%; lipidele 20-40%;
acizi nucleici - ADN 0.5% si ARN 1%; macroelemente (Ca, Mg, P, S, N,K); microelemente (
Fe, Mn, Zn, Cu); vitamine (E si K); enzime ; pigmeni ( clorofilieni , carotenoizi , ficobilini ).
Ultrastruc : alctuit din nveli , membrana externa , membrana interna , membrana
tilocoidala , ADN cloroplastic, ribozomi , tilacoizi granali , grane , tilacoizi stromatici ,
plastoglobuli , spaiul intratilacoidal , spaiul periplastidian .Funciile : sunt organoizi in care
are loc fotosinteza , proces de folosire a apei pentru reducerea CO2 , formarea substanelor
organice si eliminarea O2.
59.Esena si localizarea reaciilor de lumina ale fotosinteze.Faza luminoasa decurge
numai la lumina si se mai numete reacia fotochimica. In aceasta faza energia de lumina excita
electronii in moleculele de clorofila , ceea ce creaz posibilitatea de a transmite aceti electroni
prin lanul transportor de electroni , localizat in membrana tilacoloizilor . Ca rezultat al acestui
proces se formeaz potenialul proteic , care activeaz ATP - sinteza necesar pentru formarea
moleculei de ATP . Ca sursa de electroni servete oxidarea apei in urma creia se elimina
oxigenul molecular . In urma faze iluminoase are loc fotofosforilarea( formarea moleculei de
ATP) , care apoi sunt utilizate pentru desfurarea fazei ntunecoase , de reducere a CO2. In
cloroplaste pot avea loc 2 tipuri de fosforilare aciclica si ciclic . Cea aciclic este mai
fregventa , are un randament energic mai mare. Ca rezultat a funcionarei acestui sistem se
formeaz ATP. Fosforilarea ciclic decurge fara fotoliza apei si eliminarea O2. A parte din
energia lor se utilizeaz pentru transferarea proteinelor prin membrana tilacoida, iar
gradientului protonic creat se folosete la formarea moleculelor de ATP.
60.Esenta si localizarea reaciilor de ntuneric ale fotosintezei . Faza ntunecoas a fotosintezei
decurge in stroma cloroplastului si este denumit ciclul Calvin , in cinstea savantului american
M. Calvin . Ciclul Calvin decurge in 3 faze :- carbaxilarea ; - reducerea si regenerarea a
acceptorului de CO2 .Ciclul incepe cu reacia de adiie a moleculelor de CO2 . A doua faza
cuprinde toate reaciile care duc la reducerea groparii carboxilice a acidului fosfogliceri in
gruparea aldehitica , cu participarea ATP si a enzimelor corespunztoare . A treia faza
regenerarea acceptorului de CO2 este mai complicata , aici are loc politizarea aldehitica
fosfoglicerica , formarea produilor intermediali : amidon , celuloza , acizi nucleici .
61. Leucoplastele sunt plastide incolore lipsite de pigmenti prezente in multe celule la majoritatea
plantelor in tesuturile embrionare, in citoplasma sporilor si gametilor feminini, si mai ales in
parenchimul seminal si a organelor subterane ale plantelor superioare. Functiile: functia de baza a
majoritatii leucoplastelor este sinteza substantelor de rezerva cum sunt amidonul, grasimile, proteinele.
se impart in 3 grupe: amiloplaste, proteinoplaste, oleioplaste.
62. Asemanarile si deosebirile dintre cloroplaste si mutocondri: Asemanari: -atat mitocondria cat si
cloroplastul prezinta ARN de tip procariot. -divizunea mitocondriei cat si a cloroplastului nu depinde
de divizunea celulara -ambele prezinta membrana dubla. Deosebiri: -mitocondria prezinta creste
mitocondriale,menite sa mareasca suprafata necesara reactiilor,pe cand cloroplastul nu prezinta acest
matrix; -mitocondria nu prezinta clorofila; -cloroplastul se gaseste doar la plantele fotosintetizante,pe
cand mitocondria in toate organismele vii.
63. Nucleul. organit celular nconjurat de o membran dubl ntlnit la celulele eucariote. El
conine cea mai mare parte din materialul genetic, aranjat sub forma mai multor molecule de
ADNmpreun cu o mare varietate de proteine, precum histoanele, care ajut la formarea
cromozomilor. Genele din interiorul acestor cromozomi reprezint genomul nuclear. Funcia
nucleului este aceea de a menine integritatea acestor gene i de a controla activitile celulei
prin reglarea exprimrii genetice. Aadar, se poate spune c nucleul este cel care controleaz
celula. Componentele nucleului sunt: nveliul nuclear (anvelopa nuclear) format din dou
membrane nucleare (cea extern avnd pori), nucleoplasma (citoplasma nucleului sau
carioplasma) alctuit dintr-o parte solid numit cromatin i o parte lichid numit cariolimf,
nucleol (poate fi unul singur sau pot fi mai muli). Nucleul are dimensiuni de 10-40 m, n
funcie de dimensiunile celulei.Este delimitat de 2 membrane cu pori. Porii permit exportarea
ARN ribozomal i ARN mesager. Celule cu un singur nucleu: Eritrocitele mamiferelor adulte i
vasele conductoare liberiene. Celule binucleate: binucleate: celulele hepatice; Celule
polinucleate: fibra muscular striat.Nucleul conine informaia ntregii celule, informaie
codificata n ADN. n faza de sintez a ciclului celular, are loc dublarea ntregii cantiti de
ADN, aceasta fiind necesar obinerii celulelor fiice n urma diviziunii. ADN-ul controleaz i
coordoneaz activitatea celulei. n nucleu se afl: Nucleoplasma, alctuit din: Cromatin (parte
solid; n timpul diviziunii celulare cromatina se condenseaz i rezult cromozomii);
Cariolimf (parte lichid); Ioni, proteine fibrilare, ap.
64.Nucleul interfazic este component principal a aparatului genetic si rep.central de
comanda si control activ celulei eucariote.N.interfazic este alc. din mb .nuclear ,nucleoplasma,
cromatina si nucleoni .Comp.chimica- Complexe enzimatice necesare sintezei de ARN,proteine
bazice,proteine consecutive ale ribozomilorARN in special ARNr localizat in ambele zone
(fibrilara si grandulara).Carioteca-este formata din 2 foite separate intre ele printrun spatiu
clar.membrana nucleara are functia de schimb ionic intre citoplasma si nucleoplasma.
CARIOPLSM este mas protoplasmatic vie din nucleul celular; nucleoplasm.
65.Nucleolii nu are membrana,sunt rotunzi si se afla in nucleoplasma nu pot fi opservati
la microscopul optic.Au rol in sintezaribozomilor sunt alcatuiti din ADN si ARN.in nucleu pot
fi unul sau mai multi nucleoli.Volum si nr variaza in func de:-cond de mediu -intensitatea
sintezei proteice -starea fiziologica a celulei -numarul perechilor de cromozomi. Din punct de
vedere morfologic nucleolii conin 4 componente structurale: Zona amorf (pars amorfa) -
componentul amorf;Componentul fibrilar (pars fibrosa) - precursorul 455 al ADNr;
Componentul granular (pars granulosa) - particula RNP; Materialul cromatidian (pars
chromosoma). Componentul principal al nucleoplasmei este cromatina organizat sub form de
fibrile. La nivelul porilor are loc transportul particulelor cu permeabilitate selectiva spre nucleu
patrunzand proteine si enzime pentru sinteza ADN si ARN, dar si proteine ribozomale ce
servesc la asamblarea precursorilor ribozomali. Din nucleu trebuie sa cada in citoplasma
molecule de ARN si precusori ribozomali transportul realizandu-se prin potential de membrana.
 66. Cromatina este format din mai multe macromolecule prezente n celul, anume ADN, proteine
i ARN. n timpul diviziunii celulare, cromatina se coloreaz mult mai intens i este mai evident
deoarece se condenseaz formnd cromozomii. Cromatina are o mare afinitate pentru coloranii bazici,
fiind bazofil. Cnd celula nu se divide, cromatina prezint dou tipuri de regiuni:
de eucromatin (care se coloreaz mai pal) i de heterocromatin(regiuni mai dense care se coloreaz
mai intens. CROMATINA DE SEX. Cromatina sexual este un cromocentru special cu particulariti
morfologice bine definite care ne ajuta la stabilirea sexului genetic. - Din cauza ca are morfologie
distincta in celule provenite de la persoane de sex diferit cromatina sexuala este o forma de
heterocromatina facultativa. - In momentul fecundrii gameilor se stabileste sexul genetic i reprezint
configuraia cromosomilor sexuali ai zigotului i implicit a fiecrei celule somatice a unui individ.
67.CROMOZOMII. Cromozomul este alcatuit dintr-o macromolecula de ADN, in constructia
caruia intra mai multe gene lincate. Cromozomii indiferent de modul de organizare fizica si
moleculara,sunt unitati genetice permanente,care isi conserva individualitatea,proprietatile structural-
functionale si se transmit prin auto-aplicare de-a lungul generatiilor celulare. Exista doua tipuri de
cromozomi:-cromozomul de tip procariot; -cromozomul de tip eucariot. CARACTERISTICA
GENERALA.. 1.Cromozomul de tip procariot: -este caracteristic bacteriilor si algelor albastre-verzi; -
are o organizare relativ simpla si este format dintr-o macromolecula de ADN,dublu catenara,elicala
circular covalent inchisa , cu o varietate de proteine . DIMENSIUNILE cromozomilor sunt in general
de ordinul micronilor. 2.Sructura cromozomului de tip eucariot: Cromozomi sunt structuri cu o
morfologie dinamica; -aspectul lor se modifica pregnant in timpul ciclului celular; -cromozomul
profazic si metafizic este format din doua elemente fibriliare numite cromatine. Cele doua cromatine a
unui cromozom sunt omoloage din punct de vedere morfologic,biochimic,genetic si functional;una
reprezinta copia celeilalte,deoarece rezulta in urma unui fenomen de replicare(copiere)de unde si
numele de "cromatide surori." Comadidele sunt unute intre ele printr-o regiune numita centromer.
Centromerul delimiteaza in cadrul unui cromozom doua portiuni egale sau inegale numite brate. uneori
centromerul este situat la unul dintre capetele cromozomului;in acast caz cromozomul are un singur
brat.
68.CARIOTIPUL. Cariotipul este reprezentat de totalitatea caracterelor morfologice (numar,
marime, forma, pozitia centromerului, constrictiile) ale cromozomilor dintr-o celula
diploida.Grafic poate fi prezentat printr-o "harta" numita cario- sai idiograma , in care perechile
de cromozomi omologi sunt asezati in ordinea descrescanda a lungimii. Cromozomii sexuali
sunt cromozomi X submetacentrici si cromozomul Y submetacentric mic.
69.STRUCTURA CROMOZOMILOR LA NIVELUL MICROSCOPULUI OPTIC
Cromozomii reprezint cromatina condensat, vizibil n timpul diviziunii celulare sub forma
unor filamente mai lungi sau mai scurte. Ei pot fi clasificai n cromozomi interfazici (mai puin
vizibili) i cromozomi mitotici. Cromozomii mitotici (metafazici) pot fi clasificai dup mai
multe criterii. Cromozomii metafizici au lungimi cuprinse ntre 0,2 - 5,0 i diametre de 0,2 2,0 .
Exist i excepii de la aceste limite i anume:- cromozomii pitici (microcromozomii) pui n eviden
n celulele psrilor, i cromozomii gigani (politeni) pui n eviden n
celulele glandelor salivare de la Drosophila Melanogaster. Cromozomii metafazici sunt alctuii din
dou filamente longitudinale structurate identic, numite brae sau cromatide i unite
printr-o zon mai ngust numit constricie primar
70.Organizarea moleculara si ultrastructura cromozomului eucariot In urma analizei complexe a
cromoz. Cu metode contemporane sa ajuns la concluzia ca in componentul fiecarui cromozom
interfazic sau mitotic se afla o singura fibrila dezoxiribunucleoproteica (DNP) cu diametru 20-25 nm
Nivelul cel mai inalt de organizare morfologica a cromozomului se afla in metafaza mitozei sau
meiozei,cind el este maxim condensate,impachetat.Aceasta impachetare este necesara pentry ca
materialul cromozomic sa nu se piarda./in metafaza se vede bine ca cromozomul este alcatuit din doua
cromatide.Fiecare cromatida contoine o singura molecula de AND si tot fiecare cromatida este formata
dintr-o singura fibrila DNP incolacita ,impachetata in spatiu .
71.Cromozomii uriasi. Sunt de 2 tipuri : Cromozomii politenici si perie-de-lampa.
Cromozomii politenici- au fost descoperiti on 1881 de E.G.Balbiani in celulele glandelor
salivare ale larvelor , mai apoi acestea au fost gasiti in celulele tesuturilor larvelor de dipterie
precum si unor plante.Mai bine au fost studiati cromoz. De drozofila si Chironomus.SE numesc
politenici deoarece apar in urma redublicarii moleculelor de AND, cromonomele noi nu se
despart de cele vechi ci ramin in stare de despiralizataDupa volum cromozomii politenici la
drozofila sunt de 1000 ori mai maro decit cei mitotici de 70-250 ori mai lungi deoarece se afla
intr-o stare mai putin condensate.O alta particularitate a cromoz.politenici este legatura de
structural or.In lungime ei au un aspect striat, fiind alcatuiti din discuri,interdiscuri si pufe.
Cromozomii perie de-lampa sau plumose- au fost desc. In 1892 de J.Ruckert studiind
oochitele de triton.Structura acestor cromozomi se vede bine in oocitele de tiron in profaza I a
meiozei.In acest stadiu se observa ca fiecare bivalent este parca inconjurat de o patura din
structure fibrile in forma de bucle.Axa cromozom. Nu este alt ceva decit 2 cromatide surori ale
unuia din cromozom.omologi..In anul 1986 Ris a dovedit ca cromozomii perie-de- lampa nu se
prea deosebesc de cei politenici dar totusi deosebirea consta in accea ca la cei politenici
secventele despiralizate de cromoz. Formeaza pufe iar la cei perie-de-lampa bucle laterale.
72. Schimbarile structurii cromozom. Toate schimbarile structurii cromozom. Se impart in 2
grupe mari : 1) microscopice,identificate cu ajutorul microscopului fotonic care pot fi
intercromozomale si intercromozomale. 2)submicroscopice care nu pot fi observate la
microscopul optic se studiaza numai cu metodele genetice. Restructurarile microscopice sunt de
4 feluri : deletii, duplicatii, inversii, translocatii/. Deletia- reprez. Pierderea unui fragment de
cromozom fie printr-o singura fragmentare fie ca fragmentare a cromozomului in 2.Deletiile
pot fi :terminale cu o singura rupture, si interstitiale- cu 2 rupturi.Dupa marime pot fi
mici,medii si mari. Duplicatia este fenomenul dublarii sau multiplicarii unui fragment
cromozomal.Duplicatiile apar prin schimbari de structura primara a cromozom prin
crossingovere inegale ale cromatidelor. Inversiia- reprez. Fenomenul rotatiei unui fragment de
comozom la 180* in urma careia se schimba ordinea localizarii genelor in cromozom .In f-tie
de relatiile cu centromerul pot fi : paracentrica si pericentrica.Inversiile pot fi in stare homo- si
heterozigotica Translocatia transferal unui fragment de cromozom in alt loc al aceluiasi
cromozom sau pe un cromozom neomolog . Acestea pot fi : intracromozomiale si
intercromozomiale.TRanslocatiile pot fi simetrice si asimetrice
73.Schimbarea numarului de cromozom.Pentru majoritatea speciilor de plante si animale raspindite
larg sunt cunoscute nr.diploid si haploid de cromozomi. De asemenea nr de cromozomi sunt legate trei
fenomene : haploidia,poliploidia si aneuploidia.
Haploidia- ogranismele haploid pot aparea in urma dezvoltarii embrionului in oosfera nefecundata.
Aceasta poate fi naturala sau artificiala,in stare haploid isi petrec ciclul vital multe alge,bacterii si
ciuperci. Poliploidia- este fenomenul maririi multiple a nr de cromozomi fata de nr haploid de
baza.Poliploidia este legata de schimbari multilaterale si adinci ale caracterelor si de proprietatile
organismului.Celulele poliploidale de regula sunt mai mari decit cele diploid si deseori duc la marirea
nu numai a unor org, dar si a org. in intregime. Autopoliploidia- in conditii natural pot aparea la
plantele cu orce mod de reproducere insa,in generatii ei se pastreaza mai bine la plantele autogame,
lacele cu inmultire asexuata inclusive vegetativa.
Alopoliploidia- ocupa un loc de seama, ei se formeaza in urma multiplicarii seturilor de cromozomi la
hibrizi, adica sunt de diferita origine.Daca setul de cromozomi ai hibridului interspecific se dubleaza
atunci fertilitatea organismelor se mareste semnificativsau chiar se restabileste.. Alopoliploidia are o
insemnatate mare in evolutia florei spontane si a celei de cultura
Aneuploidia este fenomenul genetic care consta in majorarea sau micsorarea numarului de
cromozomi nemultipli numarul haploid . Pot aparea in urmatoarele cazuri : la pierderea unor
cromozomi in anafaza mitozei sau meiozei,, la mitozele multipolare cu o distribuire inegala a
cromozomilorintre nuclei sic el.noi,,, in lipsa distribuirii cromozomilor omologi in meioza
51. Secretia este definita ca un proces celular complex al activitatii celulare in care macromoleculele
sunt sintetizate, stocate si eliminate intr-un anumit mediu. Proprietatile speciale ale celulelor sunt
contractilitatea(proprietatea celulelor musculare dea transforma energia chimica a unor compusi in
energie mecanica) siactivitatea secretorie. Fiecarecelula sintetizeaza substante proteice si lipide proprii,
necesare pentru refacerea structurilor, pentrucrestere si inmultire. Unele celule s-au specializat in
producerea de substante pe care le exporta inmediul intern (secretia endocrina) sau extern (secretia
exocrina).
FUNCTIILE CELULEIConform definitiei, celula este si elementul fiziologic al organismului - in ea
se desfasoara toate fenomenele ce caracterizeaza viata; dintre acestea amintim
:Functiile de miscare, intalnite la celulele care pot emite pseudopode (pseudo = fals;podus = picior),
membrane odulante, cili, flageli
Functiile de transport prin membrane care realizeaza schimburi permanente de substante si energie
dintre celule - mediul exterior: difuziune, osmoza, filtrare, transport activ prin pompa ionica ATP-
azica de Na+ si K+, . etc., endocitoza, exocitoza.
Functiile metabolice care asigura miscarea, excitabilitatea, cresterea si dezvoltarea, in general
autoconservarea.
Functiile de inmultire a celulelor prin care se intelege procesul de formare a celulelor noi din celule
preexistente - fenomen care se realizeaza prin diviziune celulara. Datorita ei organismele se pot
reproduce, se formeaza tesuturile si organele, se inlocuiesc celulele imbatranite, traumatizate si moarte,
are loc dezvoltarea si cresterea organismului.
52. Lizozomul este un organit celular. Acesta este un corpuscul sferic, vezicular. Stocheaz peste 40
de enzime hidrolitice (digestive), pstrate n stare inactiv ntr-un mediu alcalin. Puse n libertate,
enzimele devin active. Lizozomii se gsesc n numr mare la celulele fagocitare (leucocitele) i n
celulele mbtrnite.
Tipuri de lizozomi:Primari: nu i-au nceput nc activitatea de digestive Secundari: sunt activi (i
desfoar activitatea digestiv), sunt mai mari dect lizozomii primari iar matricea are un
aspect heterogen. Se mpart n heterofagozomi i autofagozomi. Heterofagozomii conin material
provenit din mediul extracelular, nglobat de celul prin fagocitoz (de ex. resturi celulare, bacterii).
Autofagozomii conin materiale provenite din interiorul celulei (de ex. organite celulare mbtrnite) -
se produce un fenomen de reciclare.Teriari: sunt corpi reziduali i conin materiale nedigerabile, care
au rmas n urma digestiei ca urmare a epuizrii echipamentului enzimatic. Sunt mari, prezint o
matrice foarte dens i foarte heterogen n care sunt incluse structuri de diverse mrimi i densiti
Activitatea litica a celulei. Metabolismul celular constituie totalitatea transformarilor care au loc in
celula,in urma schimbului de materie si energie cu mediul.Raportul dintre cele doua procese ale
metabolismului,asimilatia si dezasimila- tia,se schimba permanent.Excitabilitatea este raspunsul
specific dat de celula la actiunea diferitilor factori din mediu.Miscarea presupune deplasarea activa a
unor constituenti celulari.Semipermeabilitatea este insusirea membranei plasmatice de a fi permeabila
pentru apa sau pentru alte substante solubile.
53. Microcorpii vegetali fac parte din citolizomii vegetali dar se deosebesc de lizozomi prin
natura enzimelor pe care le contin. Au o marime apropiata de a lizozomilor, dar contin enzime
specifice. Intre acesti microcorpi se numara peroxizomii, glioxizomii.
Peroxizomii descoperiti si numiti astfel de catre DE DUVE, contin oxidaze producatoare de
peroxid de hidrogen si catalaza. Se intalnesc in acele celule care sunt capabile sa transforme compusii
neglucidici (ex. uleiurile grase) in compusi glucidici, asa cum este cazul multor celule ce au ca
substante de rezerva uleiurile grase (seminte de floarea soarelui, soia, ricin). Alti peroxizomi au fost
identificati in frunze si participa la fotorespiratie, absorb O2 si elimina CO2 in prezenta luminii si
independent de respiratie. Peroxizomii presupun existenta a doua etape reactionale:
Sferozomii Reprezinta organite celulare ce contin uleiuri grase si sunt delimitate de o membrana
simpla.Se considera ca deriva din terminatii ale REN care acumuleaza uleiul gras.
Corpii paramuraliSunt organite specifice celulelor vegetale care sunt reprezentate
de lomazomi si plasmalemazomi.
Peroxizom dintr-o celula parenchimatica a frunzei de tutun cuprins intre doua cloroplaste si o
mitocondrie
54. Metabolismul reprezint totalitatea transformrilor biochimice i energetice care au loc
n esuturile organismului viu. Metabolismul este un proces complex, ce implic schimburi de materii
i energii, i care include dou procese (simultane) opuse:
catabolism / dezasimilaie - totalitatea proceselor chimice de degradare a substanelor din
organism; se produce n special ruperea legturilor dintre atomii de carbon, din moleculele
diferitelor substane; acest tip de reacii este nsoit de eliberare de energie (reacie exergonice).
anabolism / asimilaie - procesele chimice de biosintez a substanelor ce intr n alctuirea
materiei vii. Reaciile anabolice se caracterizeaz prin consum de energie i se numesc reacii
endergonice.
Dup rolul jucat n biologia organismelor, metabolismul este clasificat n:
Metabolism primar sau fundamental, care este implicat direct, esenial n meninerea vieii
organismelor i plantelor.
Metabolism secundar sau lturalnic, care este implicat n producerea de substane "neeseniale"
vieii .Energia necesar proceselor de biosintez provine n cea mai mare parte din desfacerea
legturilor macroergice ale diferiilor compui. n funcie de capacitatea de producere a energiei,
organismele se mpart n :
autotrofe - organisme care i sintetizeaz substanele organice necesare din substane anorganice,
prin procesul de fotosintez ichemosintez.
heterotrofe (greac heteros=diferit; trophe=hran) - organisme care i asigur hrana folosind
substane sintetizate de alte organisme (acestea pot fi microfage, fitofage sau zoofage).
Catabolismul i anabolismul se desfoar printr-o succesiune a numeroase reacii
chimice: hidroliz, hidrogenare, deshidratare, decarboxilare, dezaminare, transaminare,esterificare, c
ondensare, polimerizare.
Rolul i importana cloroplastelor
Transform energia solar n energie chimic, avnd rol indispensabil n fotosintez.
55. Mitocondriile sunt organite celulare ntlnite n toate tipurile de celule eucariote (organite
comune). Ele mai sunt denumite i uzinele energetice ale celulei, deoarece conin enzime oxido-
reductoare necesare respiraiei. Respiraia produce energia necesar organismelor, iar aceast energie
este nmagazinat n moleculele de ATP.
Mitocondriile au material genetic propriu - ADN-ul mitocondrial - care conine informaia genetic
necesar pentru sinteza enzimelor respiratorii. Este un organit similar cloroplastului.
Totalitatea mitocondriilor dintr-o celul formeaz condriozomul. Rol[
Mitocondriile au urmtoarele roluri: respiraie celular, fosforilare oxidativa, sinteza de ATP
Procesele oxidative din mitocondrie genereaz ca produi secundari anionul superoxid, apa oxigenat.
Mitocondriile in respiratia celulara Mitocondriile au o compozitie chimica strict specializata,
capabila de a cataliza reactiile etapei (fazei) oxigenice a procesului de respiratie. Prin urmare, functia
esentiala a mitocondriei este cea legata de respiratia celulara.
Respiratia celulara este un proces biologic complex in cadrul caruia sunt degradate substante organice
pana la substante minerale, printr-o serie de reactii oxidative, cu eliberarea energiei in interiorul
celulei. Energia chimica inclusa in moleculele organice nu poate fi utilizata direct pentru diversele
activitati celulare, nici chiar celulele care o produc, ca urmare, este necesar ca aceasta chimica sa fie
convertita intr-o forma mai accesibila de "cheltuit". Aceasta transformare are loc in timpul respiratiei,
cand energia rezultata din degradarea substantelor organice este utilizata pentru sinteza unei molecule
speciale (o nucleosida) denumita adenozin trifosfat(ATP), din adenozin difosfat(ADP) si fosfat
anorganic(P), conform reactiei: ADP+P+E->ATP ATP a fost numit moneda energetica a celulei.