Introducere

Biologia celular\ este o disciplin\ relativ nou\ [i `ntr-un progres continuu,

rezultanta unei `ndelungate evolu]ii `nregistrate `n studiul celulei atât sub aspect
morfologic, func]ional cât [i molecular.
Dezvoltarea Biologiei celulare contemporane s-a realizat `n dou\ direc]ii care
au condus la na[terea acestei ramuri a [tiin]elor biologice: perfec]ionarea tehnicilor de
investigare a celulei pe de o parte [i progresele conceptuale pe de alt\ parte.
Dintre tehnicile de investigare a celulei amintim pe cele care au fost folosite cu
succes `n ultimii ani: microscopia fotonic\, microscopia electronic\ (cu perfec]ion\rile
aduse tuturor variantelor sale), frac]ionarea celular\ prin ultracentrifugare diferen]iat\
precum [i tehnicile biofizice, biochimice [i de Biologie molecular\ care au condus la
elaborarea unor tehnologii complexe bazate pe culturile de celule, fuziunile celulare.
Din utilizarea acestor metode de investigare a celulelor rezult\ dinamismul
acestei ramuri a biologiei contemporane [i integrarea informa]iilor primite prin toate
metodele [i la toate nivelurile.
Lucrarea de fa]\ se adreseaz\ studen]ilor Facult\]ilor de Zootehnie [i
Piscicultur\ cu scopul a-i ini]ia `n metodologia complex\ de studiu a celulei [i de a-[i
completa cuno[tin]ele din domeniul Biologiei celulare.

-3-
 Capitolul 1

Defini]ia, con]inutul
[i importan]a disciplinei de Biologie celular\

Diversitatea lumii vii este investigat\ de cercet\torii biologi specializa]i pe discipline,

prin metode [i cu obiective diferite. Datorit\ colabor\rii dintre ace[tia s-a p\truns din ce `n
ce mai adânc `n realit\]ile lumii vii. Simultan, pe parcursul acumul\rii de noi informa]ii s-a
realizat o diferen]iere din ce `n ce mai accentuat\ `ntre diversele discipline biologice.
Citologia este [tiin]a care studiaz\ structura celulei [i a organitelor intracitoplasmatice
precum [i func]iile acestora. Ea se interfereaz\ cu Embriologia [i Evolu]ionismul.
Embriologia este disciplina care studiaz\ dezvoltarea organismelor animale `ncepând
cu stadiul de ovul fecundat [i pân\ la eclozare (la p\s\ri) [i/sau la na[tere (la mamifere).
Evolu]ionismul este [tiin]a explicativ\ a mecanismului evolu]iei.
Importan]a acestor discipline explic\ interesul biologilor pentru cercetarea
fundamental\ [i aplicativ\ `n aceste domenii, cunoscut\ fiind preocuparea pentru
introducerea [i aplicarea cercet\rii [tiin]ifice `n toate domeniile de activitate

1.1 Defini]ia Biologiei celulare

Biologia celular\ este o [tiin]\ modern\ ce are ca obiect de studiu celula ca
sistem viu deschis [i structurile celulare `n conexiune cu func]iile, evolu]ia [i sensul lor
adaptativ.
Biologia celular\ s-a dezvoltat ca [tiin]\ de sine st\t\toare `n ultimii 40 de ani
ca urmare a revolu]iei tehnico-[tiin]ifice contemporane [i a integr\rii a dou\ ramuri
biologice clasice: Citologia [i Citofiziologia.

1.2 Obiectul de studiu al Biologiei celulare

Biologia celular\ are ca obiect de studiu cunoa[terea structurilor celulare
intime. Prin cercet\rile de Biologie celular\ s-au `nregistrat succese remarcabile;
pentru dezvoltarea acestei discipline s-a elaborat harta organiz\rii ultrastructurale a
principalelor tipuri de celule ce alc\tuiesc lumea vie; s-a identificat structura intim\ [i
rolul fiec\rui organit `n activitatea celular\; s-au clarificat mecanismele esen]iale ale
unor procese metabolice celulare: sinteza de proteine, secre]ia, baza mi[c\rilor
celulare, schimburile celulei cu mediul `nconjur\tor, digestia intracelular\,
reproducerea celular\ etc.
~n prezent sunt studiate interrela]iile dintre organitele celulare, mecanismele de
reglare a proceselor metabolice, cre[terea, diferen]ierea [i moartea celular\.

1.3 Istoricul dezvolt\rii Biologiei celulare

Istoria aceasta aparent fantastic\ `ncepe de fapt `n anul 1665 când savantul
englez Robert Hooke a inventat primul microscop optic cu care a studiat o felie
sub]ire dintr-o r\d\cin\ de plut\. Rezultatele observa]iilor sale (a observat ni[te
cavit\]i mici-pe care le-a denumit celule- dispuse ca `ntr-un fagure de miere) au fost
prezentate `n 112 comunicate [tiin]ifice la Royal Society of London (Societatea
Regal\ din Londra). Termenul de celul\ provine de la ,,cellula“-diminutivul
substantivului latin cella ce semnific\ ,,compartiment“ sau ,,c\su]\“.

-4-
 ~n anul 1674, olandezul ANTONIE VAN LEEUWENHOEK, fost ucenic la
un atelier de umbrele, `n timpul liber [lefuitor de lentile, a perfec]ionat microscopul lui
R. Hooke, ameliorându-i puterea de m\rire de circa 300 de ori. Cu ajutorul acestuia a
putut descoperi [i alte tipuri de celule libere, de data aceasta din lumea animal\
(denumite microorganisme-de ex. protozoare, bacterii, hematii nucleate de pe[te,
spermatozoizi etc) fiin]e ce nu se pot vedea cu ochiul liber, dar care constituie un
adev\rat microcosmos.
Apoi, timp de circa 100 de ani, informa]iile despre celule s-au limitat la simple
observa]ii `ns\ f\r\ a se putea p\trunde `n structura intim\ a acestora. Cu toate acestea,
s-au acumulat o serie de informa]ii deosebit de utile despre organizarea microscopic\ a
lumii vii (de ex. italianul MARCELLO MALPIGHI-considerat p\rintele
HISTOLOGIEI ([tiin]a studierii ]esuturilor –asocieri celulare de acela[i tip) sau
ANTONIE VAN LEEUWENHOEK-considerat p\rintele PROTISTOLOGIEI
([tiin]a studierii organismelor biologice cu organizare mai simpla ) [i
BACTERIOLOGIEI ([tiin]a studierii bacteriilor).
~n secolul al XIX-lea, s-au adus contribu]ii importante la dezvoltarea
microscopiei optice.
Dac\ pân\ `n 1880, perfec]ionarea microscopului a constat doar `n cre[terea
capcit\]ii de m\rire, f\r\ `ns\ a se ob]ine o imagine absolut corect\, iat\ c\, `n acest
an, .G. B. AMICI inventeaz\ `n 1880, obiectivul cu imersie apocromat\ prev\zut cu
un obiectiv care corecteaz\ abera]iile cromatice ale culorilor: ro[u, galben [i violet. Tot
`n acest an, ERNEST ABBE [i KARL ZEISS, introduc condensatorul [i obiectivul
cu imersie cu ulei de cedru. Acesta din urm\ (KARL ZEISS) are meritul de a
construi `n 1888, microscopul optic luminescent (sau fotonic) modern.
Utilizând tehnica a microscopiei optice au fost continuate cercet\rile asupra
structurii lumii vii, investiga]ii care au fost facilitate de altfel [i de perfec]ionarea
metodelor de fixare [i colorare a sec]iunilor histologice examinate la microscop. De
ex. `n 1831-R. BROWN [i 1840-I.E. PURKINJE descriu un component intracelular
denumit nucleu-`n celule vegetale [i animale. ~n 1832-WAGNER [i `n 1836-
VALENTIN, descriu un organit celular intranuclear denumit nucleol.
Putem afirma c\, rezultatele cercet\rilor [tiin]ifice ale acestor biologi au fost
sintetizate de c\tre MATHIAS SCHLEIDEN (1838) [i THEODOR SCHWANN
(1839) `ntr-o teorie denumit\ TEORIA CELULAR|. ~n conformitate cu aceasta
,,CORPUL TUTUROR PLANTELOR {I ANIMALELOR ESTE FORMAT DIN
CELULE SAU DIN SUBSTAN}E CE PROVIN DIN CELULE“. Ulterior aceast\
teorie a fost completat\ cu afirma]ia c\ ,,CELULA ARE O VIA}| INDIVIDUAL|
CARE ~NS| ESTE DOMINAT| DE VIA}A ~N ANSAMBLU A
ORGANISMULUI“.
Câ]iva ani mai târziu, `n sprijinul acestor afirma]ii au venit 2 teorii conform
c\rora ,,TOATE CELULELE PROVIN DIN CELULE PREEXISTENTE“ (OMNIS
CELLULA E CELLULA) [i ,,TOATE CELULELE PLANTELOR {I ANIMALELOR
PROVIN DIN DIVIZIUNEA {I CRE{TEREA UNUI ZIGOT, EL ~NSU{I FORMAT
DIN CONTOPIREA ALTOR DOU| CELULE-OVULUL {I SPERMATOZOIDUL“.
Elaborarea TEORIEI CELULARE al\turi de TEORIA EVOLU}IEI PRIN
SELEC}IE NATURAL| elaborat\ de CH. DARWIN `n 1859 [i LEGILE
TRANSMITERII EREDITARE A CARACTERELOR elaborate de GREGOR
MENDEL `n 1866, a constituit una dintre cele mai importante realiz\ri din domeniul
BIOLOGIEI prin care s-a reliefat unitatea structural\ a celor dou\ regnuri din lumea
vie-vegetal [i animal.

-5-
 ~n perioada urm\toare, prin perfec]ionarea tehnologiilor de prelucrare a materiei
vii [i a tehnicilor de investigare [tiin]ific\, `n a doua jum\tate a secolului al XIX-lea s-
au pus bazele CITOLOGIEI ca [tiin]\ (denumirea provine de la cuvintele grece[ti
,,citos“-,c\m\ru]\ [i ,,logos“-[tiin]\, vorbire). S-au realizat importante observa]ii
despre diviziunea direct\-de REMAK [i diviziunea direct\-de FLEMMING `n
1880; formarea [i comportamentul spermatozoizilor `n timpul mitozei de
WALDEYER-1890 [i au fost descrise primele organite celulare (centrul celular,
mitocondriile-de VAN BENEDEN, BOVERI, ALTMAN [i BENDA; aparatul
reticular intern (sau ap. GOLGI)-de CAMILLO GOLGI) etc.
La `nceputul secolului al XX-lea, s-au `nregistrat importante progrese `n
studierea celulei atât sub raport metodologic cât [i sub raport conceptual. Aminti aici:
tehnica culturilor de ]esuturi in vitro–HARISON (1909); tehnica culturilor de
celule in vitro-ALEXIS CARREL (1911); microchirurgia-KITE (1911); tehnica
difrac]iei razelor ,,X“ -MAX VON LAUE (1912); inventarea microscopului cu
contrast de faz\-ZERNIKE (1934). Avantajul acestui microscop const\ `n eliminarea
utiliz\rii coloran]ilor ce pot ac]iona [i distruge microorganismele [i structurile celulare
`n studiu.
Inventarea microscopului electronic de H. BUSCH [i RUSKA `n 1937
considerat un adversar redutabil al microscoapelor optice, a reprezentat un moment
important pentru dezvoltarea [tiin]elor biologice . Aparatul utilizeaz\ un fascicul de
electroni `n locul celor optice, imaginea preparatului cercetat ob]inându-se cu ajutorul
lentilelor electronice care focalizeaz\ electronii emi[i de catod. Acest tip de microscop
st\ la baza studierii elementelor biologice ce ocup\ o pozi]ie intermediar\ `ntre
moleculele organice mari [i bacteriile mici din grupul rickettsiilor.
~n paralel cu dezvoltarea Biologiei celulare au ap\rut [i s-au dezvoltat [tiin]e
noi precum BIOCHIMIA [i BIOFIZICA. Astfel, s-au pus la punct tehnici noi de
frac]ionare a celulei prin centrifugare diferen]iat\ (BENSLEY [i HOERR,
ALBERT CLAUDE-1934); cromatografie, electroforez\, polarografie,
citofotometrie (THEODOR CASPESSON-1924), rezonan]a magnetic\ nuclear\,
criofracturarea celular|, rezonan]a electronic\ de spin, spectro-fluorometria etc.
~n prezent, BIOLOGIA CELULAR| `nregistreaz\ progrese [i realiz\ri
deosebite care au permis studierea structurilor vii pân\ la nivel molecular [i
submolecular. Astfel, prin descifrarea structurii proteinelor [i a acizilor nucleici
(ADN [i ARN-care reprezint\ cam 1/5 din materialul celulei [i sunt fabrica]i cu o
vitez\ extraordinar\), a fost posibil\ elucidarea mecanismelor de replicare a ADN-
ului, biosintez\ a proteinelor [i a genelor [i apari]ia unei noi ramuri a Biologiei
celulare denumit\ BIOLOGIE MOLECULAR|. Aceasta are ca obiect de studiu
analiza [i interpretarea fenomenelor biologice celulare `n termeni moleculari.

1.3.1 Istoricul dezvolt\rii BIOLOGIEI CELULARE `n ]ara noastr\

~n România, un merit deosebit la dezvoltarea acestei [tiin]e biologice `i revine
lui GEORGE EMIL PALADE-unul dintre pionierii (al\turi deALBERT CLAUDE,
CHRISTIAN DEDUVE [i KEITH PORTER) elabor\rii tehnologiei electrono-
microscopice Acest laureat al premiului Nobel a pus la punct tehnica fiz\rii, a
descoperit [i studiat ribozomii, a contribuit la elucidarea mecanismului sintezei
proteinelor [i a secre]iei celulare, a studiat permeabilitatea vascular\ [i biogeneza
membranelor.

-6-
 {coala româneasc\ de citologie [i-a adus o contribu]ie important\ la
cunoa[terea structurilor citologice [i histologice. Astfel, {coala de microscopie de la
Facultatea de Medicin\ Veterinar\ din Bucure[ti s-a impus `n secolul trecut prin
studiile lui Nicolae CRETZULESCU (1839), Gh. POLIZU, M. OBEDENARU, Gh.
MARINESCU, V. BABE{, I. CANTACUZINO.
Trebuie amintit\ aici [i contribu]ia {colii române[ti de Citofiziologie muscular\
la dezvoltarea Citologiei române[ti.
~n perioada interbelic\, {coala de Citologie de la Facultatea de {tiin]e naturale
din Bucure[ti este reprezentat\ cu str\lucire de Dimitrie VOINOV, Th. DORNESCU,
iar cea de la Cluj-Napoca de I. SCRIBAN. Ace[ti cercet\tori s-au impus prin studii [i
descoperiri legate de biologia componentelor celulare intracitoplasmatice [i `n special
de biologia complexului Golgi.
~ncepând cu anul 1969, se reorganizeaz\ [i la noi `n ]ar\ `nv\]\mântul superior
[i cercetarea [tiin]ific\ din domeniul bio-medical. Astfel, M. IONESCU-VARO
ini]iaz\ la Facultatea de Biologie din Bucure[ti primele cursuri [i lucr\ri practice de
Biologie celular\, publicând `n acela[i timp [i primul manual de profil din ]ar\. ~n
1971, I. DICULESCU public\ prima monografie de Biologie celular\ din literatura
român\ de specialitate.
Trebuie men]ionat\ contribu]ia adus\ de c\tre Laboratoarele de Microscopie
electronic\ [i Biologie celular\ de la Universitatea Babe[ Bolyiai din Cluj-Napoca,
Institutele I. CANTACUZINO, V. BABE{, L. PASTEUR, N. SIMIONESCU,
BIOLOGIE [i PATOLOGIE CELULAR| [i ONCOLOGIC din Bucure[ti. De
asemenea trebuie men]ionate [i Laboratoarele de Biologie celular\, Histologie [i
Morfo-patologie de pe lâng\ Facult\]ile de Medicin\ a Omului, Farmacie [i
Medicin\ Veterinar\ din Ia[i, Bucure[ti, Cluj-Napoca [i Timi[oara. Rezultatele
cercet\rilor derulare `n aceste laboratoare de c\tre speciali[tii din domeniul bio-
medical sunt prezentate la Simpozioanele anuale na]ionale [i interna]ionale de
Biologie celular\ [i publicate `n revistele de specialitate.

1.4 Metode de lucru [i mijloace tehnice de studiu utilizate

`n Biologia celular\
Stu diul celulei a evoluat `n ultima perioad\ de timp datorit\ perfec]ion\rii
metodelor de investigare fapt ce a permis realizarea unor noi observa]ii.
™ Microscopia electronic\ de transmisie cu voltaj `nalt a permis observarea pentru
prima dat\ a celulelor vii.
™ Prin utilizarea metodei de difrac]ie cu raze X s-a produs o adev\rat\ revolu]ie `n
[tiin]ele biologice prin descifrarea structurii spa]iale a proteinelor [i a acizilor
nucleici.
™ Biologia celular\ asociat\ cu microscopia electronic\ a descifrat structura
tridimensional\ a unor ansambluri (de ex. bacterio-rodopsina).
™ Prin metoda difrac]ie-dispersie s-a descifrat organizarea molecular\ a cromatinei.
™ Rezonan]a magnetic\ nuclear\ de `nalt\ rezolu]ie a fost utilizat\ pentru elucidarea
interac]iunilor moleculare din membranele biologice [i pentru studiile metabolice
pe celulele intacte.
™ Perfec]ionarea tehnicilor de spectro-fotometrie [i fluorometrie a f\cut posibil\
aprecierea, pe baza probelor de fluorescen]\, a vâscozit\]ii membranelor, a difuziei
[i/sau a rota]iei proteinelor membranare.
™ ~n prezent, tehnicile biochimice de biologie molecular\ sunt de neânlocuit atât ca o
completare a metodelor mai sus amintite cât [i `n mod independent.

-7-
 ~n ultimii ani s-au elaborat tehnologii noi, moderne [i complexe de Biologie
celular\ [i molecular\ bazate pe culturi de celule, fuziuni de celule, purific\ri de gene
(de ex. tehnologia ADN-ului recombinat) etc. Putem afirma c\ Biologia celular\
folose[te metode morfologice, biochimice, func]ionale, biofizice etc de studiu.
~n vederea `n]elegerii organiz\rii ansamblurilor de molecule `n structuri, a
proceselor legate de biosinteza acestora [i a func]iilor asociate precum lor [i a
proceselor patologice, respectiv pentru investigarea `n domeniul ultrastructural, este
necesar\ p\trunderea treptat\, cu ajutorul mijloacelor moderne de investigare, de la
nivel de celul\ la nivel de atom (Schema 1.1).
Metode Dimensiuni Domeniul
microscopia optic\
microscopia electronic\
difrac]ia cu raze X µm (µ)=0,001 mm CELULAR
nm (µm)=0,000001 mm MOLECULAR
Å (Angstrom)=0,0000001mm ATOMIC

1.5 Importan]a studierii disciplinei de Biologie celular\

Biologia celular\ a cunoscut `n ultimii ani progrese spectaculoase ce au
determinat studierea structurilor vii pân\ la nivel molecular [i submolecular.
Prin descifrarea structurii proteinelor [i a acizilor nucleici, elucidarea
mecanismelor de replicare a ADN-ului, biosintezei proteinelor [i a genelor, a luat
na[tere o nou\ ramur\ a Biologiei celulare denumit\ Biologie molecular\. Biologia
molecular\ are ca obiect de studiu analiza [i interpretarea fenomenelor biologice
celulare `n termeni moleculari.
Absolventul de Zootehnie, specializat pe cre[terea p\s\rilor [i a animalelor, este
un specialist de forma]ie complex\, eficien]a practic\ a informa]iilor dobândite
depinzând de `n]elegerea rela]iilor dintre Biologia celular\ [i: Histologie,
Embriologie, Anatomie, Fiziologie, Nutri]ie, Reproduc]ie, Biochimie [i respectiv
practica cre[terii p\s\rilor [i a animalelor.
Biologia celular\ ofer\ posibilitatea `n]elegerii proceselor biologice [i a
elementelor necesare desf\[ur\rii activit\]ii practice din domeniul cre[terii animalelor
[i a p\s\rilor.
Biologia celular\ nu trebuie perceput\ doar ca un studiu de laborator [i/sau o
disciplin\ pur didactic\ [i obligatorie prin procesul de `nv\]\mânt.
Biologia celular\ are `n cadrul procesului de `nv\]\mânt un triplu scop:
¾ educativ (cultiv\ munca sistematic\ [i ordonat\ din sala de lucr\ri practice);
¾ [tiin]ific (prin orizontul biologic pe care `l confer\);
¾ practic (prin aplicabilitatea no]iunilor `n cadrul practicilor clinice).
Necesitatea practic\ a studiului biologic este exprimat\ prin capacitatea de
`n]elegere a morfologiei organismului viu pornind de la analiza sistematic\ a
structurilor celulare corelate `n permanen]\ cu raporturile lor din complexul organism
viu.

-8-