Sunteți pe pagina 1din 30

C1: Curs introductiv in Biologia Celulara si Moleculara

1. Introducere în Biologia Celulară şi Moleculară.


1.1. Definiţii şi caracteristici generale.
Studiul complex al structurii şi funcţiei celulei:
- morfologia structura la microscopul optic;
- ultrastructura structura la microscopul electronic;
-biologia moleculară: relaţia dintre structură şi funcţie.

1.2. Evoluţia cunoştinţelor despre celule.


- Citologia
- Microscopul optic:
Secolul al XVII–lea: - descoperirea celulelor de către R. Hooke şi a celulelor vii de A.
Van Leeuwenhoek.
Secolul al XIX – lea: - descoperirea nucleului, a nucleolului, a citoplasmei şi a protoplasmei;
- teoria celulară Schleiden – Schwann;
- diviziunea celulară, cromosomii şi organitele celulare (centrosomul,
mitocondriile, aparatul Golgi).
Secolul al XX – lea: - culturile celulare şi microchirurgia;
- 1960: biologia celulară: microscopia electronică, centrifugarea diferenţială;
- 1970: biologia celulară şi moleculară: tehnicile fizice şi tehnicile de biologie
moleculară, biotehnologia (anticorpii monoclonali şi tehnologia ADN-ului
recombinant).
C1: Curs introductiv in Biologia Celulara si Moleculara

1.3. Contribuţii româneşti în dezvoltarea biologiei celulare şi moleculare:


- Victor Babeş, Ion Cantacuzino, Gheorghe Marinescu;
-George Emil Palade (Premiul Nobel pentru Medicină şi Fiziologie 1974).

2. Noţiuni generale despre celule.


2.1. Clasificare: celule procariote, celule eucariote şi alte forme de viaţă.
Celulele procariote: - dimensiuni;
- în citoplasmă: nucleul este reprezentat de o moleculă de ADN circulară şi
de ribosomi 70S;
- diviziunea celulară: directă;
- membrana celulară este inconjurată de un perete celular.
Celulele eucariote: - nucleul este înconjurat de un înveliş care înconjoară cromatina şi
nucleolii;
- diviziunea celulară: mitoza şi meioza;
- organitele celulare: roluri şi funcţii;
- membrana citoplasmatică.
Alte forme de viaţă: virusurile şi prionii.

2.2. Numărul, forma şi dimensiunile celulelor eucariote.


C1: Curs introductiv in Biologia Celulara si Moleculara

1. Introducere în Biologia Celulară şi Moleculară.


1.1. Definiţii şi caracteristici generale.
Studiul complex al structurii şi funcţiei celulei:
- morfologia structura la microscopul optic;
- ultrastructura structura la microscopul electronic;
- biologia moleculară: relaţia dintre structură şi funcţie.

Biologia celulara si moleculara este ramura stiintelor biologice


care se ocupa cu studiul structurii si functiilor celulei, ca unitate
fundamentala in alcatuirea organismelor.

Obiectul de studiu il constituie o “celula ideala” la care descriem


caracterele comune/generale pentru toate celulele, nu descriem
celulele specializate care fac obiectul histologiei.
C1: Curs introductiv in Biologia Celulara si Moleculara

- morfologia/structura la microscopul optic;


C1: Curs introductiv in Biologia Celulara si Moleculara

- morfologia/structura la microscopul optic;


C1: Curs introductiv in Biologia Celulara si Moleculara
- morfologia/structura la microscopul optic;
C1: Curs introductiv in Biologia Celulara si Moleculara
- ultrastructura structura la microscopul electronic;

- Microscop electronic
cu transmisia fascicului de electroni (TEM)
C1: Curs introductiv in Biologia Celulara si Moleculara
- ultrastructura/structura la microscopul electronic;
C1: Curs introductiv in Biologia Celulara si Moleculara
- ultrastructura/structura la microscopul electronic;
- Microscop electronic cu baleaj
(SEM)
C1: Curs introductiv in Biologia Celulara si Moleculara
- ultrastructura/structura la microscopul electronic;
C1: Curs introductiv in Biologia Celulara si Moleculara
- biologia moleculară: relaţia dintre structură şi funcţie.
C1: Curs introductiv in Biologia Celulara si Moleculara
- biologia moleculară: relaţia dintre structură şi funcţie.

- transportul transmembranar -

- forme conformationale enzime -


C1: Curs introductiv in Biologia Celulara si Moleculara
1.2. Evoluţia cunoştinţelor despre celule.

Robert Hooke, a descoperit celulele, cărora le-a şi dat


numele – 1665 (in limba latina cella = camera, cellula =
camaruta).

Primele celule vii au fost descoperite


de olandezul Anthony van Leuweenhoek
1674

De la inceputurile cunoasterii in domeniul


citologiei si pana in prezent, cunostiintele
despre celule au evoluat pe 2 directii:

- o directie pe tehnicile si metodele de studiu ale celulelor


- o directie pe progresul in concepte si interpretare

Primele progrese ce apar in conceptii, se prezinta sub


forma unor generalizari in prma jumatate a secolului XIX
C1: Curs introductiv in Biologia Celulara si Moleculara
1.2. Evoluţia cunoştinţelor despre celule.

Prima generalizare – Robert Brown, nucleul este o componenta constanta a tuturor


celulelor
A 2 –a generalizare – apare conceptia primitiva despre celula, celula = masa de
materie vie numita protoplasma formata din nucleu si citoplasma
Teoria celulara elaborata de germanii Schlein si Schwann, cuprinde 3 idei:
- corpul tuturor vietuitoarelor sunt alcatuite din celule
- celulele au viaa proprie
- viata celulelor este subordonata intregului organism luat ca un tot unitar

Ulterior aceste 3 idei au fost considerate ca


1.prima teza a teoriei celulare moderne la care s-au adaugat alte 2 concepte:
2.toate celulele provin din celule preexistente
3.toate celulele ce alcatuiesc un organism pluricelular provin dintr-o celula
ou ce provine din fuziunea a doua celule sexuale, spermatozoid si ovula.

In a doua jumatate a sec. XIX, s-au descrise alte procese celulare, diviziunea celulara
la eucariote, mitoza si meioza. S-au observat in diviziune cromosomii
(gr. Chroma = culoare, soma = corp).
C1: Curs introductiv in Biologia Celulara si Moleculara
1.2. Evoluţia cunoştinţelor despre celule.

- sfarsitul secolului XIX: organitele celulare (centrosomul, mitocondriile, aparatul Golgi).

Secolul al XX – lea: - culturile celulare şi microchirurgia;


- 1960: biologia celulară: microscopia electronică, centrifugarea diferenţială;
- 1970: biologia celulară şi moleculară: tehnicile fizice şi tehnicile de biologie
moleculară, biotehnologia (anticorpii monoclonali şi tehnologia ADN-ului
recombinant).
C1: Curs introductiv in Biologia Celulara si Moleculara
1.3. Contribuţii româneşti în dezvoltarea biologiei celulare şi moleculare:
- Victor Babeş, Ion Cantacuzino, Gheorghe Marinescu;
- George Emil Palade (Premiul Nobel pentru Medicină şi Fiziologie 1974).

Victor Babeş – imunizarea pasiva, principiul seroterapiei


- corpii Babes-Negrii, corpusculi patognomonici in
rabie
- descopera o clasa de paraziti numiti in cinstea lui
babesii, boala determinata babesioza
- bacilul difteric corpii Babes-Ernst

Ion Cantacuzino – infiinteaza institutul de seruri si vaccinuri


- descopera factorul stimulator al secretiei celulare

Gheorghe Marinescu – neurolog, a realizat o sinteza a cunostiintelor


de morfologie, fiziologie si patologie a celulei
nervoase
C1: Curs introductiv in Biologia Celulara si Moleculara
1.3. Contribuţii româneşti în dezvoltarea biologiei celulare şi moleculare:
- Victor Babeş, Ion Cantacuzino, Gheorghe Marinescu;
- George Emil Palade (Premiul Nobel pentru Medicină şi Fiziologie 1974).

- descopera ribosomii si
rolul lor in sinteza proteica
- descrie ultrastructura
mitocondriei
- elucideaza calea secretiei
celulare
- descrie transportul prin
vezicule la nivelul
endoteliului vascular,
transcitozaa
- descrie reciclarea
membranelor, biogeneza
membranelor biologice.
C1: Curs introductiv in Biologia Celulara si Moleculara
2. Noţiuni generale despre celule.
2.1. Clasificare: celule procariote, celule eucariote şi alte forme de viaţă.
C1: Curs introductiv in Biologia Celulara si Moleculara
2. Noţiuni generale despre celule.
2.1. Clasificare: celule procariote, celule eucariote şi alte forme de viaţă.

Celula procariota
C1: Curs introductiv in Biologia Celulara si Moleculara
2. Noţiuni generale despre celule.
2.1. Clasificare: celule procariote, celule eucariote şi alte forme de viaţă.

Celula procariota
C1: Curs introductiv in Biologia Celulara si Moleculara

Celula eucariota
C1: Curs introductiv in Biologia Celulara si Moleculara
C1: Curs introductiv in Biologia Celulara si Moleculara
C1: Curs introductiv in Biologia Celulara si Moleculara
C1: Curs introductiv in Biologia Celulara si Moleculara
C1: Curs introductiv in Biologia Celulara si Moleculara
C1: Curs introductiv in Biologia Celulara si Moleculara

Alte forme de viata

rotavirus hiv

ebola
C1: Curs introductiv in Biologia Celulara si Moleculara
Alte forme de viata

prioni
C1: Curs introductiv in Biologia Celulara si Moleculara
2.2. Numărul, forma şi dimensiunile celulelor eucariote.

- cele mai multe celule sunt celulele rosii, mii de miliarde


- hepatocitele ca si neuronii sunt 100 de miliarde din care mor zilnic mai multe
milioane
- celule se prezinta sub o diversitate de forme, in functie de varsta si rol
- celulele tinere sun sferice (celula ou, stem) dupa care pe masura diferentierii lor
se manifesta legea adaptabilitatii formei la functie:

• cele cu rol contractil sunt alungite

• cele cu rol in conductibilitate au prelungiri

• cele ce realizeaza schimb de substante pe suprafata au forma de disc biconcav

• mai exista si forme stelate, cubice, cilindrice, poliedrice

Dimensiunile celulelor in medie la om sunt de 20-30 µm.


ex.: cele mai mici neuronii din cerebel 3-6 µm, 4-5 µm limfocitele,
ovulele 250 µm, galbenusul este 1 celula.

Volumul: 300-15000 µm3

S-ar putea să vă placă și