1- CITOLOGIA CA STIINTA. Citol.ca stiinta a aparut in a 2 jum.a sec.19. Din greaca kytoscelula, logos- stiinta.

Citologia este stiinta d\e celula, d\e nivelul celular de organizare a lumii vii, d\e structura, activitatea vitala, dezvoltarea, reproducerea si originea celulei. Cit.stud.originea cel., diversitatea celuleor. RELATIILE CITOLOGIEI CU ALTE STIINTE. Cit.a aparut ca ramurar a histologiei si anatomiei. Ea e inrudita cu zoologia, botanica, microbiol,virusologia avind obiecte comune de studiu. In organizarea celuli deosebim citeva niveluri: molecular, supramolecular, al organoidului, subsistemului si sistemului. Citologia se afla in anumite relatii cu biofizica, biochimia, si imunologia datorita metodelor de cercetare imprumutate. Citologia prin metodele sale poate contribui la selectia microorg.,a unor soiuri noi de plante si rase de animale. Isi poate aduce aportul la marirea productivitatii biologice pe terra, la monitorizarea impactului mediului ambiant asupra org.vii. Cit.contemporana sta la baza medicinii moderne. Un ex.clasic e aparitia diabetului zaharat: cauza e insuf.functionala a cel.beta a insulelor Langherhans a pancreasului. Aceste cel.secreta insulina., care regl.metab.zaharului in organism. De aici importanta studierii structurii, propr, si functiilor celulelor pentru diferite stiinte biologiec. 3- ISTORIA CITOLOGIEI IN SEC.19-20 (1800-1990) In 1804 botanistii germani Link si Rudolf au cercetat si au ajuns la cocnluzia ca celula e o structura de sine statatoare, acoperita cu o membrana neintrerupta. In 1831-1833 fizicianul englez Robert Brown evidentiaza prezenta nucleului in celulele vegetale. In anii 1838-1839 a fost elaborata teoria celulara conform careia celula reprez.unitatea structurala si functionala a tuturor organismelor vii. Autorii acestor teorii au fost 2 biologi germani Shleiden si Shwann. Teoria celulara se bazeaza pe 3 principii: 1-toate tes.sunt alcat.din celule 2-cel.vegetale si animale sunt alcat.dupa aceleasi principii 3- fiece cel.e individuala, iar activitatea organismului pluricelular prezinta o suma a activitatilor celulare individuale. In jum.a2 asec.20, Virchow formuleaza celebrul aforism omnis cellula a cellula (fiecare cel.provine ditr-o alta celula). Fizicianul german E.Abbe a reusit sa construiasca lentile ce mareau pina la 200 nm. Treptat se descopera organite si structuri noi care confirma teoria celulara. Fleming descrie mitoza la animale si introd.o serie de termeni utilizati si azi ca : mitoza, amitoza, cromatina, carioplasma, placa eucuatoriala. In 1876 a fost descop.centrul celular, in 1894- mitocondriile, in 1898- complexul Golgi. In 1879 E.Strasburger demonstreaza ca nucleul nu poate proveni decit dintr-un nucleu precedent. O.Hertwig si E. Strasburger in 1884 ajung la concluzia ca purtatorul informatiei ereditare in celula e nucleul. Si datorita lucrarilor lui Strasburger, Hertwig, si E.Beneden, la sf.sec.19 se descop.esenta inmultirii sexuate conform careia organismele- oricit de complicate ar fiprovin dintr-o singura celula zigot, care se form.in urma contopirii a 2 cel.sexuale. In sec.20 se ajunge la o putere si mai mare de rezolutie a aparatului optic microscopia electronica, analiza roetghen, autoradiografia. Se aplica un complex de metode in studierea celulei ca: electroforeza, ultrasunetul, laserul, ultracentrifugarea, cultura celulelor. Acestea au contribuit la studierea si mai profunda a structurii si funtiilor organitelor deja cunoscute.

2- ISTORIA CITOLOGIEI SEC.17-18 (1600-1790) prima data celula a fost exam.si descrisa la microscopul propriu de savantul Robert Hooke in 1665. observatiile sale au servit drept imbold pt cercet.efectuate de Nehemia Grew si Marcello Malpighi, care au descris structura microscopica a diferitor organe vegetale ca fiind alcat.din componente cu valuare de celule (sacule, vezicule, utricule, tuburi). Eu sunt consid.ca fondatori ai anatomiei plantelor ca stiinta. In sec.17 Antony van Leeuwenhoek a construit lentile ce mareau de 300 ori, si a descris prima data si a desenat protozoarele, bacteriile, ciupercile de mucegai, eritrocitele, spermatozoizii in 1674. pt meritele deosebite a devenit membru al Societatii Regale din Londra. In 1781, naturalistul italian Felix Fontana primul a obs.si a desenat cel.animale cu nuclei. 4- ROLUL SAVANTILOR MOLDOVENI IN DEZV. CITOLOGIEI In RM cercetari sistematice in domeniul cit.se intreprind incepind cu anii 1960, cind in cadrul Gradinii Botanice a fost organizat lab.citologic. aufost desfasurate cercet.profunde in domeniul cariosistematicii si citoembriologiei, in legatura cu fertilitatea la diferite genuri de plante de cultura, iar rezult.cercetarilor sunt generalizate in lucrarile: itoembriologhiceskie issledovania ylakovh maldavii1971; Kariologhia odnodolnh Moldavii1977; teze de doctorat habilitat. Stefan Topala a efectuat o ampla analiza cariologica pt selectia de mai departe a vite-de-vie. A.Moscovici a efectuat o generalizare detaliata a unei categorii specifice de cromozomi cromozomi accesori, incluzind si cercet.proprii la secara. . In anii 1970-1990, V.Grati si M.Grati au efectuat un studiu citogenetic al genofondului de tomate. Domeniile de activitate au fost mari: genofondul de cultura, mutant si spontan; mutageneza spontana indusa; aspectele citologice ale influentei temperaturii extreme asupra fertilitatii tomatelor. Cercetari asupra porumbului a efectuat A.Cebotaru, care avea si o scoala de citologie si embriologie, aceasta au absolvito cu succes doctorii habilitati V.Grati, Sht.Topala, V.Colac, A.Moscovici, s.a. Un loc de seama in dezv.biologiei celulare si tisulare ii revine scolii academicianului B.Matienco. lucrarile elaborate de acesta in anii 1960-1989 (ultrastuctura plantelor, ultrastructura carotino-ido-plastelor) au plasat RM printre primele tari in Europa, care au adus contributii in dezv.biol.celulare. el e cunoscut ca un promotor al metodelor moderne de microscopie electronica in Moldova si pe plan European si mondial. 37 COMPLEXUL SUPRAMEMBRANAR AL APARATULUI PERIFERIC. PERETELE CELULAR AL CEL.VEGETALE, GLICOCALIXUL. Structurile extracelulare au un rol importanta in activitatea celulei vii. Ele se impart in 2 grupe mari: 1-structuri ale suprafetei celulare libere (peretele celular la bacterii, ciuperci si celule vegetale, diferite capsule sporiderma, glicocalizul la cel.animale) 2-structuri care asig.unirea celulelor si formarea tesuturilor. Glococalixul e mai dezv.si mai bine situat la cel.anim. la diferite tipuri de celule el difera dupa grosime, compizitie chimica, legatura cu plasmalema si dupa functiile indeplinite. Are dimensiuni intre7,5-200 nm. El e un invelis glucidic pe supraf.celulei. Functiile lui: 1- rol in adezivitatea intracelulara 2- contine gruparile glucidice ale receptorilor aflati in plasmalema, inclusiv a receptorilor ce determ.compativitatea tisulara. 3- componentul glucidic al lui, serveste ca marker pt asigurarea identitatii celulei.

4- rol de depozit de cationi. 5- cu ajutorul complexelor fermentative din glicocalix are loc digestia extracelulara Peretele celular e un produs al protoplastuluiu, are rol in protejarea protopl. Deactiune nociva a unor factori din mediu extracelular. El determina forma si dimensiunile cel., ofera rezistenta si osmoreglarea. Fara perete in conditii obisnuite ar fi inposibila existenta cel.vegetale. El impreuna cu plasmalema regleaza schimbul material si energetic dintre celula si med.ext. Peretele se deosebeste de plasmalema dupa origine, compoz.ch. si propr.fiz. Peretele e alcatuit din polizaharide si are permiabilitate completa, plazmalema din lipoproteide, semipermiabila. Importanta lor: surse pritioase de hartie, gume celuloza, coloranti, fibre textile, alimente, ect. Compozitia ch.: acizi organici, proteine, lipide, alcooluri, fenoli, hemiceluloze, celuloze, pectine, glucan, manan, ect. Junctiuni de adezivitate sunt caracteristice pentru cel.animale embrionare si specializate. Adezivitatea celulara poate fi efectuata cu ajut.matricii extracelolara in forma dintata sau digitara. Procariote Tipuri de organisme Dimensiuni Tipul nucleului celular ADN ARN-/sinteza proteinelor Ribozomi Structur citoplasmatic Micarea celulelor Metabolism Mitocondria Cloroplaste Organizare bacterie, archaea ~ 110 m fr nucleu real circular (n general) cuplat n citoplasm 50S+30S structur simpl flagel fcut din flagelin anaerob nu are nu are Eucariote protiste, ciuperci, plante, animale ~ 10100 m (spermatozoizi, separai de coad, sunt mai mici) nucleu real cu membran dubl cromozomi lineari cu proteine histone sintez de ARN n nucleu sintez de proteine n citoplasm 60S+40S structur complex cu membrane intracitoplasmatice i citoschelet flagelar i ciliar fcut de tubulin; de obicei aerob de la una pn la cteva mii (cu toate acestea unele duc lips de mitocondrii) n alge i plante celule izolate, colonii, organisme evoluate multicelulare cu celule specializate Mitoz (pentru celul somatic) Meioz (pentru foarmarea gameilor)

de obicei celule izolate fuziune binar Diviziunea celulelor (diviziune simpl)

Organite

Celul animal Nucleu cu Nucleol R E rugos R E neted Ribozomi Citoschelet Aparat Golgi Citoplasm Mitocondrii Vezicule Vacuole Lizozomi Centrozom
o

Celul vegetal Nucleu cu nucleol R E rugos R E neted Ribozomi Citoschelet Aparat Golgi Citoplasm Mitocondrii Vezicule Vacuole Plastide

Perete celular

Centrioli