CURS 1

Biologia celulară şi moleculară – obiect

de studiu şi istoric

1
Organizarea generală şi biochimică a
celulei
 CUPRINS

• CE ESTE CELULA?
• REPERE ISTORICE ÎN BIOLOGIA CELULARĂ
• IMPORTANŢA BIOLOGIEI CELULARE ŞI
MOLECULARE PENTRU MEDICINĂ
• ORIGINEA ŞI EVOLUŢIA CELULELOR
• ARHETIPURI CELULARE – PROCARIOTE ŞI
EUCARIOTE

3
• PRINCIPALELE COMPONENTE ALE
CELULELOR EUCARIOTE
• CARACTERISTICILE CELULELOR DIN
ORGANISMUL UMAN
• ELEMENTELE CHIMICE ŞI SUBSTANŢELE DIN
CELULĂ
• IMPORTANŢA CARBONULUI
• APA – SOLVENT BIOLOGIC UNIVERSAL
• SUBSTANŢELE ORGANICE

4
 CE ESTE CELULA?
• Celula este unitatea morfologică şi funcţională a
lumii vii
• Organismele = celule/alcătuite din celule
• compartiment delimitat de membrană, ce conţine
o soluţie apoasă de substanţe chimice

• niveluri de organizare:
atomi → molecule mici → polimeri→ organite
subcelulare → celule 5
• Alte structuri capabile să se multiplice, dar nu
independent – nu sunt celule:
– prionii – particule proteice, fără acizi nucleici,
– virusurile, alcătuite din ADN sau ARN şi
proteine
• Fiecare celulă prezintă semnele distinctive ale
vieţii :
- reproducerea
- creşterea şi dezvoltarea
- utilizarea energiei
- răspunsul la mediul înconjurător
- homeostazia 6
 REPERE ISTORICE

• 1655 – Hooke – termenul

“cellula” (celulă) = porii
observaţi în plută
• 1674 – Leeuwenhoek a fost
primul care a raportat
Secţiune prin plută – schemă
descoperirea unei celule reale după imaginea MO
– un protozoar
• 1833 – Brown descrie nucleul
celular

Spermatozoizi – frotiu7
• 1838 – Schleiden şi Schwann au propus

“TEORIA CELULARĂ”

1) Celula este unitatea elementară a lumii vii.

2) Toate organismele vii sunt alcătuite din celule.

• 1855 – Virchow

3) Celulele se formează numai din celule pre-

existente.
8
• 1876 – Abbe a optimizat alcătuirea microscopului
• 1886 – Zeiss a produs lentile care au atins limita
teoretică a luminii vizibile – 0.2 micrometri

• Studii de histochimie:

• anii 1880 Retzius şi Ramón y Cajal –

metode de colorare – anatomia
microscopică
• 1898 – Golgi a descris aparatul Golgi

Desenul lui Ramon y Cajal

9
reprezentând neuronii din
straturile retinei.
• 1931 – Ruska a construit primul microscop electronic
de transmisie

• 1932 – Zernike a inventat microscopul cu constrast de

fază

Imaginea unui fibroblast necolorat (A) în microscopie optică şi (B) în contrast de fază.

10
• anii 1950 – Palade
(cercetător de origine
română), Claude, de Duve
şi Porter
– fixarea şi secţionarea
pentru microscopul
electronic
– centrifugarea
diferenţială

au descoperit
ultrastructura celulei
11
IMPORTANŢA BIOLOGIEI CELULARE
ŞI MOLECULARE PENTRU MEDICINĂ
• Anii 1850 Virchow “Die cellular pathologie”

TOATE BOLILE PORNESC DE LA NIVEL

CELULAR
• În prezent se cunosc :
– modificările genetice responsabile pentru diferite
boli
– funcţiile şi contextul celular în care acţionează
produşii genelor implicate
12
Exemple:

• Hipercolesterolemia familială – defect de preluare

celulară a lipoproteinelor → descoperirea statinelor
• Fibroza chistică – canalele proteice de transport al
clorului deficitare
• Hipertensiunea – defect de formare a complexelor
joncţionale în celulele epiteliale din rinichi
• Distrofia musculară – defect al citoscheletului
membranar în fibrele musculare
• Surditate – mutaţii în gena miozinei implicată în
mecanotransducţia din celulele urechii interne
13
ORIGINEA ŞI EVOLUŢIA CELULELOR
• Cum a apărut viaţa? Probabil prin:
- reacţii spontane între molecule într-un mediu
instabil
Se presupune că au existat trei stadii de evoluţie:
– Stadiul “chimic”
– Stadiul “celular”
– Stadiul “multicelular”
→ separate prin intervale lungi în care formele de
viaţă s-au diversificat
14
 Stadiul “chimic”

• condiţiile existente pe pământ în primul miliard de ani

au dus la:
– reacţii între molecule simple anorganice →
molecule organice (ex.: aminoacizi, zaharuri)
– Interacţiunile dintre moleculele organice mici →
molecule mari, complexe (ex.: proteine, acizi
nucleici); → formă pre-celulară de viaţă, (aşa
numitele “coacervates” sau prebionţi )
– prebionţii – înconjuraţi de o membrană lipido-
proteică → apariţia primelor celule
15
 Experimentul lui Miller
• Vapori de apă sunt trecuţi
într-o atmosferă de CH4, NH3,
şi H2

→ descărcare electrică

• Formarea moleculelor
organice mici, inclusiv
aminoacizii: alanină, acid
aspartic, acid glutamic şi
glicină 16
 Stadiul “celular”
• Acum 3.5 miliarde de ani – formele primitive de viaţă
celule procariote anaerobe, apoi aerobe (acum 2
miliarde de ani)
• Schimbări majore în condiţiile de mediu:
– acumularea de oxigen – cianobacteriile (capabile de
fotosinteză)
– formarea Fe2O3 („marea criză a fierului”)
– extincţia anaerobelor
• Acum 1.2 – 1.5 miliarde de ani → primele eucariote
– dezvoltarea reproducerii sexuate → creşte mult
diversitatea 17
 Stadiul “pluricelular”

• Aproximativ cu 1 miliard de ani în urmă au apărut

organismele pluricelulare primitive
• Pluricelularitea presupune:
– comunicare intercelulară
– aderare a celulelor unele de altele
– evoluţia tipurilor celulare specializate (ex.:
celulele nervoase, epiteliale, musculare)
• Acum 1.8 milioane de ani → OMUL

18
 Relaţii evoluţionare
Toate organismele actuale → ancestor comun
• Linii:
– Eubacterii
– Archaea (arhebacterii)
sunt procariote
– Eucariote

• Organismele actuale ce
seamănă cu formele de
viaţă primitivă →
arhebacteriile
19
 ARHETIPURI CELULARE
PROCARIOTE, EUCARIOTE
• PROCARIOTELE totdeauna unicelulare → bacterii şi alge
albastre-verzi
– eubacteriile (b. adevarate)
– arhebacteriile (b. metanogene, halofile extreme etc.)

• EUCARIOTELE
– unicelulare (protozoare)
– pluricelulare (metazoare, metafite) – animalele şi plantele

• PROTISTE → organismele unicelulare, indiferent de tip

20
  PROCARIOTE EUCARIOTE
Membrane NU PREZINTĂ NUCLEU delimitat de membrană
interne fără nucleu sau organite ORGANITE CELULARE
membranare ENDOCITOZĂ, EXOCITOZĂ
NUCLEOID
Mişcările FLAGELI CITOSCHELET - responsabil de
celulare mişcările celulare

Organite doar RIBOZOMI ORGANITE DELIMITATE DE

MEMBRANĂ (reticul endoplasmic,
ap. Golgi, mitocondrii, lisosomi,
peroxizomi)
Materialul CROMOZOM UNIC MAI MULŢI CROMOZOMI LINIARI
genetic CIRCULAR ADN împachetat cu proteine
Sinteza de ARN şi ARN sintetizat în nucleu, proteinele în
proteine în citoplasmă citoplasmă
Diviziunea DIRECTĂ (sciziparitate) INDIRECTĂ (MITOZA, MEIOZA)
celulară → cromozomi, fus de diviziune
REPRODUCEREA SEXUATĂ
21
 PROCARIOTE
(pro = înainte, karion = nucleu)
Caracteristici importante:
• Unicelulare
• Fără nucleu – cromozom
unic, circular
• Fără organite delimitate de
membrană
• Diviziune directă
• Fără citoschelet
• Mai mici decât eucariotele
(0.1-10µm diametru, volum
de 1000× mai mic) 22
 EUCARIOTE
(eu = adevărat)
Caracteristici importante:
• Pot fi uni- sau pluricelulare
• Au nucleu
• Organite abundente
• Endocitoză, exocitoză
• Citoschelet
• Cromozomi liniari, multipli
• Diviziune indirectă
• Mai mari decât procariotele
(10-100µm diametru,
volum de 1000× mai mare) 23
 PRINCIPALELE COMPONENTE ALE
CELULEI EUCARIOTE
ALCĂTUIREA CELULEI
EUCARIOTE

1. MEMBRANĂ

2. CITOPLASMĂ
(organite + citosol)

3. NUCLEU

24
1. MEMBRANA CELULARĂ - element definitoriu al
oricărei celule → membrane biologice alcătuite din proteine
şi lipide → structuri bidimensionale continue
Diferenţieri specializate: - joncţiuni
- microvilozităţi
- cili, flageli
Funcţii: - de barieră – bistratul lipidic
- de adezivitate – prin joncţiuni
- intervin direct în metabolismul celulei
(enzime de membrană
- semnalizarea celulară, prin receptori
- intervin în procesele de imunitate
25
2. NUCLEUL – conţine genomul celular cu toată informaţia
genetică inclusă în secvenţa ADN-ului, → asigură ereditatea şi
reacţiile de sinteză ale celulei
• Structura: - înveliş nuclear (membrană dublă cu pori)
- nucleoplasma în care se găsesc:
• cromatina (ADN împachetat cu proteine),
• nucleolii - implicaţi în biogeneza ribosomilor, şi
• matricea nucleară sau carioplasma
În interfază - nucleu metabolic
În diviziune - nucleu genetic - cromozomii
• Funcţiile nucleului constau în:
• funcţia de replicare a ADN-ului – dublarea informaţiei genetice –
rol în ereditate
• funcţia de transcriere a ADN-ului – reprezintă prima etapă în
sinteza proteinelor
26
Membrana
nucleară

Cromatina

Nucleolul

Por nuclear

27
3. CITOPLASMA – regiunea celulei dintre membrana
celulară şi nucleu
• Alcătuită din:
• organite delimitate de membrană (funcţii specifice)
• citosolul străbătut de citoschelet
– struct. heterogenă, 2 zone: - ectoplasma (corticala celulară)
- endoplasma
• Funcţii: - menţine forma celulei,
- conţine toate organitele celulare,
- rol în mişcările celulare,
- depozit pt. materialele de rezervă (glicogen, lipide,
ioni)
- locul de desfăşurare al proceselor metabolice
28
(glicoliza, glicogenogeneza, glicogenoliza)
• ORGANITE DELIMITATE
DE MEMBRANE:
• REn, REr
• aparatul Golgi
• lizozomi
• mitocondrii
• peroxizomi

• ORGANITE
NEDELIMITATE DE
MEMBRANE:
• RIBOSOMI
• CITOSCHELET
• microtubuli
• microfilamente
• filamente
intermediare
29
• INCLUZIUNI CELULARE
• Unele dintre membranele ce delimitează aceste
organite → continuitate structurală (comunică
direct) sau funcţională (comunică prin vezicule).
Acestea formează sistemul de endomembrane:
• Membrana nucleară,
• Reticulul endoplasmic,
• Aparatul Golgi,
• Vezicule.
• Există un schimb continuu între sistemul de
endomembrane şi exteriorul celulei, realizat prin
– Endocitoza, şi
– Exocitoza
→ procesele unice celulelor eucariote. 30
 Reticulul endoplasmic (RE)
• RE rugos prezintă
ribozomi ataşaţi
– locul sintezei şi
procesării proteinelor.

• RE neted nu are
ribozomi ataşaţi
– locul sintezei de
fosfolipide şi a
împachetării
proteinelor în vezicule
31
 Aparatul Golgi

• Constă din stive de

cisterne asociate cu
vezicule mici .

• Procesarea şi
transportul
moleculelor sintetizate
în RE.

• Implicat în secreţia
celulară.

32
• Mitocondriile sunt
delimitate de o membrană Mitocondria
dublă.

• Matrice fluidă cu enzime

care descompun
substanţele nutritive.
• Membranele interne ale
mitocondriilor au criste şi
conţin proteine ​complexe
care produc ATP.

33
• Lizozomii conţin Lizozomii şi
enzime hidrolitice peroxizomii
necesare pentru
digestia intracelulară
• Peroxizomii
generează și
degradează apa
oxigenată reactivă
• Sunt abundenţi în ficat
lysosomes
unde produc săruri
biliare şi colesterol şi
degradează acizi graşi.
peroxisomes
34
• Compuşi din subunitate
mică şi subunitate mare
Ribozomii
(ARN şi proteine​​).

• Sintetizaţi în nucleoli.
Pot fi găsiţi:
– izolaţi în citoplasmă, în
grupuri numite
poliribozomi, sau
– ataşaţi reticulului
endoplasmatic.

• Traduc ARN mesager

pentru sinteza de proteine​​. 35
 Citoscheletul

• Filamente proteice • Există trei mari tipuri de

• Definesc şi menţin filamente:
forma celulei – Microfilamente
• Direcţioneză mişcările (filamente de actină)
organitelor, precum şi a – Microtubuli
cromozomilor în celulele – Filamente intermediare
care se divid
• Conferă rezistenţă
mecanică ţesuturilor

36
CARACTERISTICILE CELULELOR DIN
ORGANISMUL UMAN

• Număr = 1012 – 1015; ~ 400 TIPURI CELULARE; cele mai

numeroase = hematiile
• Dimensiuni: în medie 10 – 30 micrometri; excepţii:
– Mari: OVOCITUL, NEURONI PURKINJE, BETZ,
GRANULARI
– Lungime mare: fibra musculară striată
– Mici: LIMFOCITELE MICI, NEURONI DIN SCOARŢA
CEREBELOASĂ
• Formă: de obicei SFERICĂ în mediu fluid, PRISMATICĂ în
ţesuturi
cel. tinere – sferice; cel. mature forme variate - exemple
→ forma care le permite efectuarea funcţiei specifice
37
Cell-fie time!
1 – ovul
2 – spermatozoid
3 – fibră musculară netedă
4 – eritrocite
5 – trombocite
6 – leucocite
7 – osteocit
8 – condrocit
9 – celulă adipoasă
10 – celule din epiteliul posterior al corneei
11 – hepatocite
12 – celule conjunctive
13 – celulă caliciformă
14 – celule intestinale
15 – celulele epiteliului respirator
16 – celule prismatice
17 – celule tiroidiene
18 – neuron din cerebel
19 – celule epiteliale turtite
20 – neuron multipolar
21 – neuron unipolar
22 – neuron piramidal
23 – fibră musculară striată
24 – celule spinoase din tegument
25 – celule endoteliale
26 – celule turtite suprapuse
27 – neuron bipolar
28 – celulă glandulară
29 – celulă vezicală
30 – neuron granular cerebelos
31 – celulă auditivă
32 – osteoclast
39
ELEMENTELE CHIMICE DIN MATERIAVIE ŞI
SUBSTANŢELE CHIMICE

Elemente chimice - În celule ~ 20 esenţiale pentru viaţă

• 99% din greutatea uscată→ C, H, N, O, P şi S.

1. MAJORE (2 – 60%): C, O, H, N
2. PUŢIN ABUNDENTE (sub 2%): P, S, Cl, Na, K, Ca, Mg
1 si 2 → rol PLASTIC

3. OLIGOELEMENTELE (0.02-0.1%): Fe, Cu, Mn, I, Mo, F,

V, B, Si, Se
→ rol CATALITIC; absenţa lor produce boli
40
• Importanţa CARBONULUI
– element unic în natură – atom mic, tetravalent
– formează legături covalente cu până la 4 alţi atomi
• formează structuri variate → subst. organice

41
Substanţele chimice
• Substanţe anorganice: APA (70% din compozitia
celulei) + SĂRURI MINERALE
• APA → proprietăţi fizico-chimice unice:
• caracter polar – solvent biologic dizolvă moleculele
polare şi încărcate (hidrofile), agregă substanţele non-
polare (hidrofobe) – ex.: autoasamblarea dublului strat
lipidic al membranelor.
• proprietatea de coeziune – tensiune de suprafaţă ridicată
→ favorizează fenomenul de capilaritate.
• căldura specifică ridicată – stabilizează temperatura –
legăturile de hidrogen absorb căldură → important în
celule, deoarece în procesele celulare se eliberează
cantităţi mari de energie. 42
• Substanţe organice:

• PROTEINE (formate din aminoacizi)

• LIPIDE (formate în principal din glicerol, acizi graşi)
• GLUCIDE (fomate din monozaharide – ex. glucoza)
• ACIZI NUCLEICI (formaţi din nucleotide)

MACROMOLECULE (polimeri) se formează prin

condensarea moleculelor organice mici

43
44
• Nucleotidele
→ transfer de energie (ex. ATP)
→ subunitățile acizilor nucleici (ARN și
ADN).
• Acizii nucleici sunt polimeri de
nucleotide care stochează și transmit
informația genetică = macromoleculele
informaționale
• Doar 5 nucleotide diferite, sunt folosite în
biosinteza acizilor nucleici. Informația
genetică din ADN → stocată în
cromozomi, care conțin gene.
• Un cromozom → conţine o moleculă de
45
acid dezoxiribonucleic (ADN)
• Aminoacizii → proteine.
• 20 aminoacizi:
~ ½ → formaţi ca intermediari metabolici
~ ½ → furnizaţi prin dietă („esenţiali”)
• Fiecare proteină:
– are o secvenţă specifică
– necesită o matriţă pentru sinteză
→ molecule informaţionale.
• Funcții diverse:
• enzime
• proteine structurale (ex. actina)
• ​transportă diferţi compuși (canale)
• proteine de stocare (ex. mioglobina)
• proteine de apă rare (anticorpi) 46
• Monozaharidele → sursă primară de energie
chimică → încorporate în polizaharide
(stocarea energiei).
• Polizaharidele:
• polimeri omogeni – 1 tip de zahăr (ex.
glicogenul → glucoză) “neinformaţionali”
• polimeri heterogeni – 8-10 tipuri de zaharuri.
(ex. glicoproteinele ​şi glicolipidele)
• Funcţii
• componente funcţionale şi structurale
• forme neinformaţionale de stocare de energie
• Cele 8-10 monozaharide → sintetizate din
glucoză, sau formate din alţi intermediari
metabolici. 47
• Acizi graşi → lipide
• substanțe nepolare
• clasă heterogenă
• nu sunt polimeri în adevăratul
sens al cuvântului
• Funcţii:
• componente membranare
• stocare de energie (trigliceride)
• vitamine (A, D, E si K)
• hormoni (hormoni steroizi)
• Toate lipidele pot fi sintetizate
din acetil-CoA, care poate fi
generată din numeroase surse
diferite. 48
 Valorile procentuale ale SUBSTANŢELOR CHIMICE
la scara întregului organism

APA 70%

PROTEINE 15%

ACIZI NUCLEICI 7%

GLUCIDE (şi metaboliţii lor) 3%

LIPIDE (şi metaboliţii lor) 2%

AMINOACIZII LIBERI (şi metaboliţii lor) 0,8%

NUCLEOTIDELE LIBERE (şi metaboliţii lor) 0,8%

VITAMINELE ŞI PEPTIDELE MICI 0,4%

49
 RECAPITULARE:
Care este elementul de structură care nu lipseşte din nici o celulă?
R: Membrana

Toate organitele conţin celule. (Adevărat/Fals)

R: Fals – organitele sunt componente subcelulare
Virusurile nu sunt considerate vii, deoarece nu se multiplică.
(Adevărat/Fals)
R: Fals – se multiplică, dar nu se reproduc independent

Numiţi semne distinctive ale vieţii.

R: reproducerea, creşterea şi dezvoltarea, utilizarea
energiei, răspunsul la mediu, homeostazia.
50
 Ce tip de celule prezintă ADN?
R: toate tipurile de celule

Ce organite se găsesc atât la procariote cât şi la eucariote?

R: ribozomii

Semnificaţia termenului PROCARIOT este „primul tip de

celule apărute”. (Adevărat/Fals)
R: Fals Semnificaţia este “înainte de nucleu” – celule fără nucleu

51
 RECAPITULARE:
Care sunt principalele componente ale celulelor eucariote?
R: Membrana, nucleul, citoplasma

Toate celulele sunt sferice. (Adevărat/Fals)

R: Fals Celulele au forme variate – de obicei sferice în mediu
lichid, prismatice în ţesuturi

Elementele majore sunt Ca, H, O, P. (Adevărat/Fals)

R: Fals Sunt C, H, O, N

Numiţi principalele clase de compuşi organici.

R: proteine, glucide, acizi nucleici, lipide. 52
 Care sunt funcţiile nucleului?
R: replicare – sinteza de ADN, transcriere – sinteza de ARN

Ce structuri celulare participă la mişcările celulare?

R: elementele citoscheletului

Citoplasma reprezintă fluidul celular. (Adevărat/Fals)

R: Fals Citoplasma conţine toate structurile dintre membrana
celulară şi nucleu (inclusiv o parte fluidă, nestructurată)

Mitocondria, ca parte a sistemului de endomembrane, comunică cu

exteriorul celulei prin exocitoză şi endocitoză (Adevărat/Fals)
R: Fals Mitocondria nu este parte a sistemului de
endomembrane 53
Care din următoarele organite este implicat în procesele de
digestie celulară? Aparatul Golgi, lizozomii, ribozomii,
peroxizomii
R: Lizozomii

Acizii nucleici sunt alcătuiţi din aminoacizi. (Adevărat/Fals)

R: Fals Acizii nucleici sunt alcătuiţi din nucleotide
Moleculele informaţionale sunt ADN-ul şi glicogenul.
(Adevărat/Fals)
R: Fals Glicogenul e un polimer omogen - neinformaţional

Care este principalul rol al aminoacizilor?

R: participă la sinteza proteinelor.

54
 BIOLOGIE CELULARĂ ŞI MOLECULARĂ
• Disciplină fundamentală
• Anul I, semestrul I – 7 săptămâni de studiu
• 14 de ore de curs – 1 curs de 2 ore/2 săptămâni
• 14 de ore de lucrări practice – 1 LP de 2 ore/2
săptămâni
• Forma de examinare – Examen în sesiunea ian/feb
• ? credite – se obţin prin promovarea examenului
• Criterii pentru intrarea în examen:
– Frecvenţa la cursuri şi lucrările practice
– Promovarea testului de cunoştinţe teoretice din
săptămânile 9-10. 55