1.

Peretele celular la bacteriile Gram (-)

Au un perete mai subtire de 100A, cu un continut mult mai mic de peptidoglycan(pana 20%) si fara acid teichoic.
Un strat extern numit membrane externa, acopera peretele bacterian al bacteriilor Gram negative. Aceasta
membrana este mai groasa decat stratul de peptidoglicani si este compusa din lipoproteine si glicoproteine atasate
de peptidoglicani. Aceasta membrana contine antigenul somatic O caracteristic bacteriilor Gram -.
Indepartarea peretelui bacterian care protejeaza membrana citoplasmatica determina liza bacteriana pt ca
membrana citoplasmatica este incapabila sa reziste presiunii osmotice din natura.

2.Clasificarea bacteriilor in functie de modul de procurare al substantelor nutritive

Autotrofe:-isi pot sintetiza din surse anorganice metabolitii esentiali
Hetereotrofe: traiesc pe seama gazdelor vii, de la care isi procura substantele necesare

3.Precizati etapele si descrieti curba de crestere a bacteriilor

Populatia care rezulta prin diviziunea unei bacterii creste in progresie gemetrica cu ratia 2. Timpul necesar pt
dublarea populatiei se numeste timp de dedublare sau timp de generatie.
Dinamica reala este caracterizata printr-o curba cu 4 faze:
1. Faza de lag
In primele 2 ore, nr de indivizi este aproape constant(faza de latenta), ea este o faza de acomodare a germenilor la
noile conditii de mediu.
2. Faza de multiplicare exponentiala sau logaritmica
Este o faza de crestere rapida a nr bacteriilor. Dureaza 2-3 ore, curba evolueaza exponential pana in momentul in
care una dintre substantele nutritive din mediu este consumata sau/si in mediu se acumuleaza metabolite
toxici(factor limitant). In aceasta faza bacteriile au dimensiuni constant, citoplasma intens bazofila si omogena,
lipsita de incluziuni. Bacteriile sunt sunt virulente, antigenele sunt cele mai bine reprezentate. In aceasta faza se
recolteaza germenii pt prepararea vaccinurilor.
3. Faza stationara
Prin consumarea substratului nutritiv ritmul de diviziune scade, nr germenilor care mor devine egal cu cel al
germenilor care se divid, deci nr total al bacteriilor ramane constant. Aceasta faza dureaza 2-3 zile. In aceasta faza
se fac identificarile bacteriilor, coloniile sunt bine individualizate. Bacteriile purulente( abcese) se afla in aceasta
faza.
4. Faza de declin
Consumarea substratului nutritive si acumularea de metabolite toxici duce la moartea majoritatii bacteriilor.
Celulele ramase vii sunt batrane, isi pierd virulenta si patogenitatea. Faza dureaza 2-3 luni. In aceasta faza apar
sporii.
Aceasta evolutie se obtine si in macroorganisme. Cultura bacteriana ramane permanent tanara, deoarce mediul de
cultura nu isi pierde elementele nutritive.

4.Bacteriofagul
Este un virus adaptat parazitarii celulelor bacteriene. Structura este complexa, fiind formata din: cap si coada.
Capul
Masoara cca 100 nm lunigime, avand un diametru de cca 60 nm. Contine ADN-ul viral(genomul). ADN-ul viral are
in loc de citozina, 5-hidroximetilcitozina. Forma capului este icosedrica, ADN-ul este inconjurat de un invelis
proteic, capsida, formata din subunitati proteice, capsomere.
Coada
Este formata numai din proteine si prezinta mai multe elemente:
a. Un tub cilindric cu lungimea de 100 nm si diametrul extern de 8 nm numit cilindru axial.
b. Un manson proteic, numit teaca cozii, avand diametrul de 16 nm si lungimea de 80 nm, teaca este formata
din aprox 144 unitati proteice dispuse in inele aranjate helicoidal, cate 6 pe sectiune. Proteinele din aceasta teaca
au proprietati contractile, putandu-si reduce lungimea la jumatate din cea initiala.
c. Gulerul cozii are forma de disc hexagonal cu diametrul de 35-40 nm este situate in partea proxiama a tecii
cozii.
d. Placa bazala are forma asemanatoare cu a gulerului cozii, este situate in partea distala a tecii. Decolturile ei
sunt atasate crosete.
Crosetele sunt subunitati proteice cu care virusul se fixeaza pe suprafata bacteriei. De aceste crosete se prind
filamentele proteice numite fibrele cozii, cu diametrul de 2 nm si lungime de 130 nm. In stare de repaus aceste
fibre sunt atasate de gulerul cozii.
Functiile cozii sunt de protective, de atasare a bacteriofagului, de penetrare a genomului viral in bacterie.
 ADN-ul reprezinta 60% din greutatea bacteriofaguluiiar proteinele 40% aceste detindand si proprietati antigenice.
Bacteriofagul este sensibil la agenti chimici( formol, chloroform) si agenti fizici( radiatii UV si X)
Bcateriofagul este strict specific pt un anumit tip de bacterie in cadrul aceleiasi specii bacteriene exista tulpini
sensibile la tipuri diferite de bacteriofagi(lizotipuri)
Relatii intre bacteriofag si bacterie:--ciclul litic(productiv) si ciclul lizogen(reductiv)

5.Enumerati factorii umorali de actiune sistemica a apararii antiinflamtorii specifice

a. Factori umorali cu actiune locala
Lizozimul
Ig A secretor
b. Factori umorali cu actiune sistemica
Properdina din sange care in prezenta fractiunii C3 a complementului si a Mg capata proprietati antiseptic.
Enzimele lizozomale( fosfataze acide, B-glicuronidaza, arilsulfataza) eliberate din lizozim sub influenta
endotoxinelor germenilor Gram au effect antitoxic sau bactericid.
Proteinele de faza acuta-ceruloplasmina proteina C reactiva care sunt sintetizate si eliberate in urma
infectiilor sau a leziunilor. Acestea pot active complementul si pot duce la liza bacteriilor.
Sistemul interferon-o familie de glicoproteine cu rol important in apararea antivirala. Exista 3 tipuri de
interferoni:
-alfa sau leucocitar produs de celulele K, macrophage, limfoblasti
-beta interferon produs de fibroblasti
-gama interferon produs de limfocitele T specific sensibilizate
Sinteza lor este generate de infectii virale sau inductor nevirali. INF au 3 actiuni importante reversibile si
limitantee in timp: antivirala,antiproliferativa si imunomodulatoare.
Sistemul complement-un complex de substante proteice, numite C1q, C1s, C1r, C2-C9 la sinteza carora
participa macrofagele, ficatul, splina si epiteliul intestinal.
-Calea alternativa-activeaza complemntul printr-un system initiator declansat imediat dupa
contactul cu unele structure de suprafata a microbilor care va duce la activarea functiilor fagocitare a macrofagelor
si granulocitelor PMN
-Calea clasica-activata printr-un sitem initiator declansat prin proteina C reactiva sau prin
anticorpii care au reactionat cu antigenul omolog=>bacterioliza/citoliza

6. Teste de patogenitate pentru stafilococii patogeni

A. Teste de patogenitate in vitro

a. Testul de pigmentogeneza stafilococii patogeni elaboreaza cel mai frecvent pigment galben-auriu.
b. Testul hemolizei majoritatea stafilococilor patogeni sunt hemolitici. Cei de provenienta umana produc alfa
hemolizina => hemoliza totala a eritrocitelor.
c. Testul fermentarii manitei stafilococii patogeni fermenteaza manita => se produce acidifierea mediului si
virajul culorii indicatorului, de la culoarea roz-violet va vira in galben.
d. Testul coagulazei stafilococii patogeni au proprietatea de a coagula plasma umana, de iepure si de cal,
acesta fiind un caracter important de patogenitate. Se folosesc 2 tehnici de evidentiere a coagulazei stafilococice:
Testul pe lama pentru coagulaza legata Clumping factor
Testul in tub pentru coagulaza libera
e. Testul fibrinolizei stafilococii patogeni secreta fibrinoliza care lizeaza coagulul de plasma format de
coagulaza.
f. Testul evidentierii catalazei stafilococii sunt catalazo-pozitivi, spre deosebire de streptococi care sunt
catalazo-negativi.
g. Testul fosfatazei este utilizat pentru diferentierea speciilor de stafilococ.

B. Teste de patogenitate in vivo

Administrarea toxinei stafilococice la iepure pune in evidenta actiunea dermonecrotica prin aparitia zonei
de necroza la locul de inoculare.
7. Cresterea genului Proteus pe medii fara inhibitie si pe medii cu inhibitie
Pe medii simple (fara inhibitie) sunt germeni aerobi, facultativ anaerobi, cresc optim la 34-37C, 18-24h.
Tulbura uniform bulionul, formand val la suprafata si invadeaza rapid toate mediile solide simple gelozate 2% in
locul inocularii; valuri succesive de cultura migreaza concentric pana la mardinea mediului sau pana la intalnirea
cu valul migrator al altei tulpini. In acest caz, migrarile se opresc la 1-2mm distanta, intre ele trasandu-se o linie de
demarcatie. Pe geloza inclinata, insamantarea germenilor in lichidul de condensare determina un fenomen de
catarare.
Pe medii selective (cu inhibitie), coloniile sunt S lactazo-negative cu centrul negru sinu manifesta
fenomenul de migrare.

8. Clasificarea Mycobacteriilor in raport cu pigmentatia coloniilor,exemple

Grupa I : micobacterii fotocromogene se dezvolta la 37C ; in intuneric nu sunt pigmentate, dar daca sunt expuse
30-60 min la lumina zile si apoi raman in intuneric 12-24h se coloreaza in galben sau portocaliu . (ex : M.
tuberculosis)
Grupa II : micobacterii scotocromogene se dezvolta la 37C atat la intuneric cat si la lumina si sunt pigmentate in
galben-potrocaliu (ex : M. scrofulaceum)
Grupa III : micobacterii necromogene ( ex: M. avium)
Grupa IV : micobacterii cu crestere rapida apar dupa cateva zile, la 37C, sub forma S sau R ; cromogenitatea
este variabila si sunt conditionat patogene la om sau animale.

9. Exemple de bacili anaerobi nesporulati

Clostridium perfringens

10. Leziunea produsa de Clostrydium tetaniae la animalele mici

Injectat la soarece, cobai sau iepure, produce o paralizie spastica, ce incepe de partea si cu membrul in care
s-a injectat : membrul este fixat in extensie fortata, corpul se curbeaza de aceeasi parte, ulterior survine
generalizarea contracturilor, acesta fiind tetanosul ascendent.

1. Faceti o paralele intre celula procariota si cea eucariota

Celulele procariote

Nucleu

-Nu are nucleu tipic.Materialul nuclear (nucleotidul) nu este delimitat de o membrana nucleara si este constituit
dintr-o singura molecula circuitar nchisa de ADN, care reprezinta un cromozom unic.

-Nu are aparat mitotic.

Organite celulare

-Absente

-Unele celule poseda sisteme membranoase(mezozomii,lamele fotosintetizante) provine din membrana

citoplasmatica .

Ribozomi :70s(subunitai 50s i 30s)

-In general este prezent(lipses te la micoplasme si formele L) ava nd o componenta caracteristica :peptidoglicanul,n
componenta ca ruia intra acidul N-acetilmuramic s i N-acetilglucozamina(cu unele exceptii)

Diviziune celular

-Diviziune directa (amitoza )

-Inmultirea sexuala este foarte rara , situatie in care zigotul (merozigotul) se formeaza prin recombinare genetica .

Alte diferene

-Nu prezinta fenomenul de endocitoza s i nu are vacuole digestive intracelulare.

-Nu au capacitate de diferentiere celulara deca t foarte rar s i limitat.

-Nu au capacitate de a forma organisme pluricelulare.

-Au dimensiuni mici(ca tiva m)

Celule eucariote

Nucleu

-Au un nucleu tipic, cu nucleol s i membrana nucleara .

-Cromozomii sunt mai multi, numa rul lor este constant pentru o specie data .

-In timpul diviziunii se formeaza aparatul mitotic.

Organite celulare

-Prezente:mitocondrii ,lizozomi, reticul endoplasmatic, aparat Golgi,etc.

Ribozomi: 80s( subuniti 60s i 40s)

-Este prezent la levuri s i plante(structura distincta de a procariotelor) s i absenta la celulele animale.

Diviziune celular

-Diviziune indirecta (mitoza , cariochineza ) cu faze caracteristice: profaza, metafaza, anafaza s i telofaza.

-Inmultirea sexuala este frecventa , zigotul forma ndu-se prin meioza .

Alte diferene

Pot prezenta endocitozp s i pot avea vacuole digestive intracelulare.

-Au capacitate de diferentiere celulara .

-Au dimensiuni mai mari.

2. Clasificarea bacteriilor in functie de cili

atriche (fara cili)

monotriche( cu un cil)
amfitriche (au cate un cil la ambii poli)
lophotriche (au cate un smoc de cili la unul sau ambii poli)
peritriche ( cilii sunt dispusi pe toata suprafata corpului)
3. Caracteristicile metabolismului bacterian
este un metabolism unicelular, se desfasoara intr-o singura celula.
Este necompartimentat, carcateristic procariotelor(lipsa organitelorcitoplasmatice)
Este teleonomic , in timpul evolutiei nu au fost selectate acele cai metabolicxesi acele mecanisme de
reglare care sa-i asigure o eficienta maxima.
Se caracterizeaza printr-o mare flexibilitate metabolica , o capacitate crescuta de adaptare la conditii
foarte variate de mediu
Este un metabolism de mare intensitate , ceea ce asigura o multiplicare rapida , cu timp de generatie de 20
minute (celulele de mamifere au timp de generatie de cel putin 24 ore)

In complexitatea metabolica a lumii bacteriene actioneaza o restrictie genetica, determinata de cantitatea de

informatie. La E coli , molecula cromozomiala de ADN, are 2,9 x10 9 daltoni, ea poatre codifica pp 3000 tipuri de
proteine, enzime, mai mult de 1/3 din ele fiind izolate , purificate si caracterizate.

4. Materialul genetic extracromozomial

Este format din ADN dblu catenar , helicoidal. Detine informatii neesentiale pentru bacterie care se pot pierde fara
a afecta viata bacteriei , contribuind la variabilitatea bacteriana.
Acest material este format din mai multe formatiuni;

1.Plasmide propriu-zise , care sunt formatiuni de ADN circular, nu se integreaza in cromozomi , se afla numai in
stare autonoma. Ele au capacitatea de a se replica autonom. Se cunosc mai multe feluri de plasmide.
Factorul `R` de rezistenta . Contine una sau mai multe gene, care codifica rezistenta fata de unul sau mai
multe antibiotice sau chimioterapice; Poate sa detina si un factor de transfer al rezistentei ( gena `RTF` ). Este o
gena care codifica sinteza unui canal propriu de conjugare, chiar in lipsa factorului `F` . Se multiplica independent
de ritmul de multiplicare a cromozomului.

Factorul `col`, detine informatia pentru sinteza unor substante cu actiune bacteriana (colicine)
Factorul `F` , este un factor independent in citoplasma
Bacteriofagul , ca factor independent in citoplasma, cand este inserat in cromozom devine bacteriofag
temperat.

2. Episomii sunt formati din ADN dublu catenar , helicoidal, de forma circulara. Se pot gasi in stare autonoma , sau
integrati in cromozomul bacterian . Integrarea se face prin scindarea inelului cromozomial, integrare si apoi
refacerea inelului. Sunt formati din :
Factorul `F` care codifica sinteza unui canal de conjugare, pliul F
Bacteriofagul , paraziteaza celula bacteriana, fiind un virus adaptat. Se poate prezenta sub 2 forme: forma
virulenta si forma de profag .
3. Secventa de insertie (SI) , sunt secvente foarte scurte de ADN care nu detin informatia necesara codificarii unei
proteine, dar prin inserarea lor in cromozom sau in plasmide si episomi duc la modificari ale expresiei fenotipice .
Aceste secvente de insertie nu se pot replica autonom.

4. Transpozoni (Tn) , sunt secvente de ADN liniar de dimensiuni superioare secventelor de insertie , care detin
informatia pt sinteza unei sau mai multor proteine , in general in legatura cu rezistenta la antibiotice . Acestea se
pot muta dintr-un locus in altul in cromozom , sau in plasmide. Nefiind in stare autonoma nu se poate autoreplica.

5. Factorii umorali care actioneaza local

Lizozimul , actioneaza ca factor `antipenetrant` care se gaseste in unele secretii(saliva, lacrimi) si spala
mucoasele , in tesuturi , este o mucopeptidaza , capabila sa provoace liza bacteriilor , carora le scindeaza
mucopeptidele de la nivelul peretelui celular;
IgA secretor , in cazul mucoaselor, sunt capabile sa blocheze unele particule virale inrudite antigenic.
6.Descrieti hemoliza streptococilor

Dimensiunile coloniilor de streptococ sunt mult mai mici decat de stafilococ, sunt incolore si dau hemoliza. In
functie de elaborarea hemolizinei streptococii se impart in 4 categorii:

a.STREPTOCOCI a HEMOLITICI (elaboreaza hemolizina a) ei metabolizeaza incomplet hemoglobina si dau o

culoare verde in jurul coloniilor. Din aceasta categorie fac parte streptococii viridans, ei sunt saprofiti si conditionat
patogeni.

b.STREPTOCOCI a1 HEMOLITICI (elaboreaza hemolizina a1) ei metabolizeaza complet hemoglobina, dar este o
hemoliza in

care mai sunt hematii nehemolizate-incompleta, marginile coloniei sunt neclare. In aceasta categorie intra
serogrupurile B si D streptococice, sunt saprofite sau conditionat patogene.

c.STREPTOCOCI beta HEMOLITICI (elaboreaza hemolizina beta) dau hemoliza beta, care este completa, foarte
intinsa, coloniile avand marginile clare. Din aceasta categorie fac parte serogrupurile A,C,G

d.STREPTOCOCII Y (sunt nehemolitici) nu elaboreaza hemolizine, in aceasta categorie sunt multe tulpini din
serogrupul D.

d.STREPTOCOCII Y (sunt nehemolitici) nu elaboreaza hemolizine, in aceasta categorie sunt multe tulpini din
serogrupul D.

7.Exemple de bacili sporulati aerobi

Bacillus anthracis(bacteridia carbunoasa) este un bacil aerob sporulat, patogen pentru om si numeroase animale.

Bacillus cereus este un bacil aerob sporulat, cu margini usor rotunjite, necapsulat, dezvolta colonii plate, opace,
alb-cenusii cu margini dantelate. Pe geloza sange produce o B-hemoliza puternica, tulbura uniform bulionul cu o
pelicula la suprafata.Daca se inmultesc excesiv in alimente produce o toxiinfectie alimentara.

Bacillus subtilis(mesentericus) Este un bacil aerob sporulat, in general nepatogen, a fost izolat in conjunctivite,
iridociclite, panoftalmii, sinuzite cronice, poate produce toxiinfectii alimentare.

Bacillus larvae este un bacil aerob sporulat ce produce infectii la albine sau diferite insecte.

Bacillus coagulans

Bacillus stearothermophilus

8.Descrieti leziunea produsa de Clostridium tetaniae la om si animale mari

Clostridium tetaniae sau bacilul tetanosului este gasit in intestinul omului si al animalelor.

Poate provoca la om, tabloul clinic al gangrenei gazoase(la nivelul muschiilor membrelor), infectie uterina
postabortum, infectie post-operatorie, post-colecistectomie, abces cerebral, infectie sinuzala, poate afecta orice
tesut sau organ.

Poate provoca la animale in stadii grave paralizie musculara, cu paralizie musculara generalizata urmata de deces.
 Injectat la soarece, cobai sau iepure produce o paralizie spastica, ce incepe cu membrul in care s-a
injectat:membrul este fixat in extensie fortata, corpul se curbeaza de aceeasi parte, ulterior survine generalizarea
contracturilor (TETANOS ASCENDENT)

Injectat la animale mari sau oameni, tetanosul incepe cu contractura muschilor masticatori (trismus) indiferent de
locul de patrundere in organism al toxinei, este TETANOSUL DESCENDENT, care afecteaza initial nervul cel mai
scurt si apoi continua cu formele generalizate.

9.Descrieti mediul si cresterea eugonica la Mycobacterium tuberculosis

Microbacteriile patogene se dezvolta lent pe medii speciale.Adaugarea glicerinei in mediile de cultura favorizeaza
dezvoltarea bacilului tuberculos uman, in timp ce tipul bovin este partial inhibat.

Pe mediile lichide microbacteriile formeaza un val subtire, care se ingroasa, se cuteaza, se fragmenteaza si cade la
fundul recipientului, iar la suprafata se va forma un alt val. Bacilii tuberculosi de tip uman fac un val mai gros decat
cel bovin si alcalinizeaza la inceput mediul, apoi il acidifica progresiv, iar cel bovin alcalinizeaza mediul la inceput
dar ulterior nu il mai acidifica.

Pe mediile solide, tip Lowenstein-Jensen, sau tip Ogawa, sunt medii selective ce contin saruri minerale, asparagina
sau acid glutamic, amidon, galbenus de ou, glicerina si verde malachit. Amestecul final se repartizeaza in tuburi de
18/180 si se coaguleaza in pozitie inclinata la 90grade C.

Temperatura optima de dezvoltare a bacilului tuberculos este de 37 grade C timp de 30-60 zile, bacilul este aerob,
de aceea se insamanteaza pe mediul solid inclinat, dar o cantitate de 10% CO2, favorizeaza cresterea.

Coloniile microbacteriene apar tarziu, dupa prima saptamana abia se vede o mica formatiune ce numai dupa 30-40
de zile ajunge o colonie caracteristica de aspect verucos (conopidiform) de tip R, aceasta este cresterea eugonica
a coloniilor rugoase.

10.Definiti Fam.Enterobacteriacee

Familia Enterobacteriacee este alcatuita din numeroase specii, de bacili Gram negativi, aerobi, facultativ anaerobi,
nesporulati, mobili, cu cili peritrichi, sau imobili, care se cultiva usor pe medii de cultura simple, fermenteaza
glucoza cu sau fara producere de gaz, sunt oxidazo-negativi, produc catalaza, reduc nitratii in nitriti. Sediul obisnuit
al acestor germeni este intestinul uman sau animal.

Aceasta familie este formata din 44 de genuri, dintre care 25 de genuri au fost implicate in patogenia umana

1. Clasificarea bacteriilor in functie de nr si dispozitia bacteriilor

Dispozitia germenilor: ei pot fi dispusi izolat sau in grupuri de doi sau mai multi germeni.
Cocii pot fi dispusi in :
- streptos ( in lant)- streptococii
- diplo ( doua cate doua ) pneomococi, meningococi, gonococi
- tetrade ( 4 germeni dispusi in 2 planuri perpendiculare )
- in staphilos ( in ciorchine ) stafilococii
Bacilii pot fi :
- izolati , fara o dispozitie caracteristica ( familia Enterobacteriaceae)
- in lant streptobacilii ( Bacillus anthracis )
- in palisada, ca stinghiile de gard ( bacilii pseudodifterici )
 2. Formare virusuri
Definitie : virusurile reprezinta o familie deosebita de agenti infectiosi care difera fundamental din punct de
vedere structural si fiziologic de celelalte microorganisme, au dimensiuni f mici, cuprinse intre 20-300nm.
Virusurile sunt entitati infectante nucleoproteice, potential patogene, posedand un singur tip de acid nucleic,
incapabile de crestere si fisiune binara, lipsite de informatie genetica pentru sinteza unui sistem energetic propriu
si necesitand pt reproducere, ribozomii celulei gazda.

O particula virala ( virion e format din albumina si acid nucleic, ADN sau ARN). Acidul nucleic (nucleotid) e
inconjurat de un invelis albuminic protector, care ii confera aspectul si structura specifica. Invelisul de albumina
se numeste capsida. Aceasta stabilizeaza si protejeaza genomul viral, iar in cazul virusurilor neanvelopate, are rol
in fixarea virusului pe receptorii specifici pe membrana celulara.

Unele virusuri prezinta la exteriorul nucleocapsidei un invelis extrem numit peplos ( anvelopa ). Acesta e
de natura lipoproteica, in peplos pot fi implantate structuri glicoproteice (spiculi ), codificate de genomul viral,ce
proemina la suprafata invelisului extern.

Fata interna a anvelopei e tapetata cu o matrice de natura proteica ( proteina matrix sau proteina M).
Anvelopa stabilizeaza nucleocapsida , iar spiculii confera antigenicitate si ajuta la fixarea virusurilor anvelopate pe
receptorii celulari.

Virusurile sunt lipsite de echipament enzimatic producator de energie si de matabolism propriu , sunt
paraziti intracelulari obligatorii si se replica cu ajutorul celulei infectate.

Pot fi cultivate numai pe medii celulare (culturi de celule, ou embrionat de gaina si animale de experienta).

Nu sunt sensibile la actiunea antibioticelor, dar sunt sensibile la interferoni (IFN).

3. Infectiile cu stafilococi

Afectiunile pe care stafilocociile le pot provoca oamenilor sunt diverse :

- afectiuni cutanate: furuncule, foliculite superficiale, hidrosatenita ( infectii ale glandelor sudoripare in axila),
sicozis (furuncule profunde al foliculului pilos la barbati)

- septicemii, septicopiemii cu localizari viscerale

- angine, otite, meningite, sinuzite

- poate suprainfecta plagile tuturor leziunilor deschise

- osteomielite

- tulpinile care elaboreaza enterotoxina poate provoca toxiinfectia alimentara ( TIA )

- sindromul pielii oparite ( sindrom Lyell) produsa de o toxina cu actiune exfoliativa asupra epidermului

- sindrom de soc toxic stafilococic, produse de toxine: endo si exotoxine

- in urma administratii in exces a antibioticelor poate sa apara enterita stafilococica.

4. Medii de cultura la corynebacterium

Bacilul difteric e un germen aerob facultativ anaerob care se dezvolta la 37C, la pH de 7,4-7,6, creste bine pe
mediul electiv Lo effler. Izolarea din produse patologice se face pe geloza sange si pe medii selective Tinsdale,
Gundel-Tietz.
 Pe mediul Tinsdale (care contine geloza-ser-cistina-telurit-thiosulfat), Corynebacterium diphtheriae produce
dupa 24-48h de incubare la 37C, colonii mici, negre, cenusii, inconjurate de un halou brun. Bacilii pseudodifterici
cresc sub forma de colonii negre, fara halou brun, in timp ce C. Ulcerans produce un halou foarte intens.
Pe mediul Gundel-Tietz in functie de aspectul coloniilor pot fi diferentiate 3 tipuri biochimice ( biotipuri) de
C. Diphtheriae : gravis, mitis si intermedius. Dupa incubare 48h la 37C si apoi 2-3 zile la temperatura laboratorului :
- tipul gravis produce colonii negre, mari, cu suprafata granulata cu aspect de margareta( margini crenelate,
centru ridicat si striuri radiale )
- tipul mitis produce colonii mai mici, negre, cu margini regulate
- tipul intermedius colonii negre cu aspecte intermediare intre primele doua : talie mai mare, suprafata granulara,
centrul usor mamelonat, margini regulate, transparente.

Pe geloza-sange bacilii difterici produs colonii rotunde, friabile, cu suprafata usor granulra, de culoare alba-
gri perle.

Pe mediul Leffler bacilii diferici produs colonii albe,care seamana cu piaturile de spermantet ( substanta
grasa cu aspect de ceara).

5. Afinitate tinctoriala-coloratii
Afinitatea tinctoriala este un criteriu important de clasificare. Se folosesc in
mod obisnuit 3 coloratii principale si anume : coloratia cu albastru de metilen si coloratia Gram si coloratia Ziehl-
Neelsen.
Coloratia albastru de metilen e o coloratie simpla , se foloseste un singur colorant, albastrul de metilen,
de obicei se face pentru frotiurile din produsele patologice, pentru ca prezinta 3 avantaje:
- poate evidentia germenii extracelulari , dar mai ales cei intracelulari
- evidentiaza germenii incapsulati
- pune in evidenta relatiile dintre germeni si elementele figurate din produsul
patologic
Coloratia Gram, e o coloratie diferentiata, foloseste 2 coloranti de culori
contrastante ( violet de gentiana , pt colorarea initiala si fucsina bazica pt recolorare ) , un mordant ( sol. Lugol ) si
o solutie de diferentiere, decolorare (alcool-acetona). Coloratia Gram imparte toate bacteriile in Gram-pozitive si
Gram-negative in raport cu permeabilitatea diferita a peretelui, dependenta de structura lor diferita.
Coloratia Ziehl-Neelsen este o coloratie diferentiata, imparte bacteriile in alte 2 grupe tinctoriale
reflectand structuri diferite de perete: acid-alcoolo-rezistente ( al caror perete f bogat in lipide devine permeabil
pt colorant fucsina- numai prin incalzire si rezista apoi la decolorarea cu acid si alcool ramanand colorate in
rosu ) si acid-alcoolo-nerezistente ( pierd culoarea rosie prin decolorare si se recoloreaza cu al doilea colorant,
albastrul de metilen).

1. Aspectul coloniilor

- Colonii de tip S , smooth =neted , coloniile au suprafata neteda,lucioasa,cu margini drepte,de consistent
untoasa, cu un diametru de 1-2 mm, se pot detasa usor si sunt alcatuite din germeni virulenti

- Colonii de tip R , rough=aspru , coloniile au suprafata aspra rugoasa,cu margini neregulate,crenelate, nu

se poate detasa o parte din colonie cu ansa cid oar colonia intreaga.Acele colonii sunt formate din germeni
batrani,avirulenti.In aceasta forma nu se mai pot face identificari.

- Colonii de tip M sunt coloniile care au suprafata neteda,mucoasa,sunt variante ale coloniilor S ale
germenilor cu capsula.Ele au tendinta de a conflua intre ele.
 - Colonii de tip G glossy,sunt colonii pitice,lucioase,ele rezulta in urma actiunii antibioticelor asupra
formelor S de germeni.

2. Ereditatea reprezinta pastrarea caracterelor de specie, a AND-ului cromozomial,prin replicarea

semiconservativa.

Variabilitatea reprezinta aparitia unor midificari fenotipice la celulele fiice,care pot fi de scurta durata sau
definitive.

Variatiile fenotipice sunt variatii adaptative de scurta durata,care nu se transmit descendentilor si apar sub
influenta unor conditii de mediu,fiind limitate de caracterele genotipului existent.

In variatiile genotipice modificarile aparute sunt definitive,la nivelul materialului genetic se transmit la
descendenti prin replicare.

Modificarile la nivelul materialului genetic au loc prin

-mutatii genetice

-transfer si recombinare genetic.

3. Diagnosticul immunologic

-La 2-3 saptamani de la debutul infectiei streptococice respiratorii acute,incorrect tratata sau netratata,se poate
instala una din complicatiile grave nesupurative: glomeruronefrita acuta(GNA), reumatismul articular
acut(RAA),febra reumatismala(FR),cardita reumatismala(CR),coreea,eritemul nodos.Apar in urma mecanismului
de hipersensibilizare de tip II(citotoxic) si tip III(complexe immune).

-Diagnosticul immunologic se face usual prin reactia ASLO(care reprezinta titrul anticorpilor antistreptolizina
O)ea poate stabili: diagnosticul,prognosticul si eficienta tratamentului.

-Un titru mai mare de 200 u ASLO/ml arata o infectie streptococica in antecedente,daca dupa 3 saptamani de
tratament nu scade titrul anticorpilor la normal,tratamentul se repeat,daca nu scade inseamna ca s-a instalat
reactia de hipersensibilizare,in acest caz, pacientul(sub tratament pe antibiotic,de preferat penicilina)I se va
determina lunar tuitrul ASLO,un titru care se normalizeaza arata vindecarea.Se va face monitorizarea lunara a
titrului.

4.Factorii celulari ai apararii natural nespecifice.

-Ca si cei umorali,reprezinta mecanisme primitivede aparare formate in timpul evolutiei filogenetice si realizate
de catre celulele fagocitare sau nefagocitare.De exeplu:

-Granulocitele PMN capabile de fagocitoza active cu distrugerea integral a materialului fagocitat datorita
bogatului continut in enzimele lizozomale

-macrofagele care degradeaza partial si selective retinand doar determinantii antigenic(epitopii)

-bazofilele si mastocitele cu rol fagocitar minor sau chiar absent dar eliberatoare de mediatori implicate in
initierea inflamatiei si facilitarea migrarii PMN catre locul inflamatiei.
1.Caractere biochimice si de metabolism (Bacilul difteric)

-bacilul difteric produce cistinaza care descompune cistina cu formare de hidrogen sulfurat,dar nu hidrolizeaza
ureea(urezo-negativ).

-bacilul difteric ,indiferent de biotop,fermenteaza constant glucoza,maltoza si levuloza si nu fermenteaza zaharoza si

manita.

-in functie de fermentarea polizaharidelor bacilii difterici au fost impartiti in trei biotipuri:

1.tipul gravis fermenteaza :dextrina,amidon,glicogenul

2.tipul mitis nu fermenteaza nici un polizaharid

3.tipul intermedius fermenteaza,uneori tardiv,numai dextrina.

2. Lepra . Mycobacterium leprae

Nu se cultiva pe medii artificiale si nici pe medii vii

-se poate cultiva pe soarecele alb timectomizat si iradiat.

-acesti bacili au multiplicare strict intracelulara,unde formeaza gramezi care se numesc globi leprosi (ca tigarile intr-un
pachet)

-lepra se transmite prin secretiile patologice eliminate de bolnavi,contactul infectant trebuie sa fie masiv , bolnavii de
lepra sunt foarte putini contagiosi,incubatia dureaza mai mult de un an.

-este rezistent in mediul extern,sensibil la sulfoane si rifampcina,iar tratamentul dureaza 5 ani

Exista doua tipuri de lepra:

1)lepra tuberculoida;(uscata):care este forma benigna,se caracterizeaza prin foliculi granulomatosi care au tendinta la
ulceratii ,evolutia este lenta.

2)lepra lepromatoasa;(umeda):este forma maligna ,se caracterizeaza prin leziuni de tip proliferativ cu o evolutie rapida

In ambele tipuri de lepra este afectat SNP,ducand la aparitia amputatiilor spontane nedureroase,prin atrofia nervilor
periferici,la nivelul membrelor si extremitatilor.

Progranul National de Control al Tuberculozei sunt ierarhizate pe trei nivele:

Nivelul I: laboratoarele dispensarelor teritoriale de pneumoftiziologie,efectueaza microscopia pentru depistarea b.a.a.r.,si

trimit prelevatele patologice laboratoarelor de nivel II pentru efectuarea culturilor,asimilate acestor laboratoare sunt
unele din laboratoarele clinice.

Nivelul II,laboratoarele dispensatoarelor/stationarelor judetelor de pneumoftiziologie si ale marilor spitale cu paturi

pentru pacienti cu tuberculoza,trebuie sa asigure izolarea micobacteriilor,identificarea M. Tuberculosis,identificarea
primara a micobacteriilor non-tuberculoase cu sa fara testare a sensibilitatii la antibiotice.

Nivelul III,laboratoarele de referinta,asigura identificari definitive,monitorizarea laboratoarelor de nivel I si II ,

supravegheaza dinamica chimiorezistentei primare si organizeaza colectia nationala de tulpini micobacteriene.
 3.Neisseria meningitidis

-sunt coci ovalari reniformi,de dimensiuni de 0.6-1.0 m dispusi in diplo,Gram negativi.

-in produsul patologic LCR sunt intra si extra celulari

Habitat

-se gasesc numai la oameni(bolnavi sau sanatosi)

-sunt localizati pe tegumente,dar mai ales in cavitatea bucala si nazala

Caractere morfologice

-germenii in diplo sunt inconjurati de o microcapsula

-in peretele lor oredomina antigenul O ,nu mureina,fiind Gram negativi

Caractere de cultura

-cerintele nutritive sunt deosebite pentru Neisseriile patogene,ele necesitand factori de crestere speciali , de aceea, se
foloseste mediul Mueller-Hinton,care contine casamino-acizi in locul peptonelor din carne.

-se mai poate folosi si mediul Thayer-Martin,se pot obtine culturi si pe geloza-sange,geloza-ser,geloza-ascita si pe geloza-
socolat.

-dupa 24 de ore apar colonii S mici cu diametru de cca. 1mm ,transparente,alb-cenusii,cu margini regulate,cu suprafata
neteda si lucioasa.

-la purtatorii sanatosi se pot izola colonii R ,colonii mai mari,opace,galbui,cu margini neregulate si suprafata granulara.

-in mediile lichide(bulion M-H) creste sarac, dupa 2-3 zile, tulbura usor mediul sau lasand un mic depozit la funda .Ca
suport energetic utilizeaza glucoza din mediu, in cantitati mici de 2%.