1.Definii obiectivele de studiu ale microbiologiei i ramurilor ei.

Microbiologia este o tiin fundamental care studiaz morfologia, fiziologia i sistematica

microorganismelor, originea i evoluia lor, fenomenele de ereditate i variabilitate microbian. Etimologia
cuvntului provine din limba greac: micros = mic; bios = via; logos = tiin.
Microorganismele sunt sisteme cu organizare complex, monocelulare sau pluricelulare, cu metabolism
propriu i continuitate genetic, cu o infinit diversitate a caracterelor morfologice i fiziologice. n sensul
acestei definiii din imensul grup al microorganismelor fac parte fungii (drojdii levuri i mucegaiuri
fungi filamentoi), bacterii, alge microscopice, protozoare etc.
n funcie de natura microorganismelor i caracterul lor aplicativ, s-au dezvoltat n timp, urmtoarele tiine
microbiologice independente
Microbiologia generala: studiaz legile de dezvoltare a tuturor grupelor de microorganisme i a rolului lor n
circuitul substanelor n natur. Fiind o tiin de sintez, n funcie de natura microorganismelor studiate sau desprins urmtoarele discipline:
1.Microbiol medicinala stud microorg patogene pt om si procesele care decurg in org uman la patrunderea
patogenilor. Ea se diviz in sub ramuri: Virusologia, Bacteriologia, Micologia, Protozoologia,Imunologia.
2.Microbiol veterinara- stud microorg ce cauzeaza boli infectioase la animale, elab metode de diagnostica si
tratare a acestor boli.
3.Microbiol vegetala stud microorg. patogene pentru plante fiind o ramura afitopatologiei.
4.Microbiol med. Extern- stud microorg. adaptate la conditii particulare in care traiesc.
5.Microbiol industriala- stud microorg producatoare de vitam, antibotice, hormoni, proteine, enzime, acizi
organici
6.Microbiol cosmica- se ocupa cu probleme unei posibile poluari a spatiului cosmic cu microorg provenite
de pe Terra, de cautarea vietii pe alte planete, stud dezvoltarea microorg pe corabiile cosmice.
2.Descriei principalele etape ale dezvoltrii microbiologiei i estimai rolul diferitor savani
microbiologi
Microbiologia apare ca tiin n a doua jumtate a secolului XVII i debuteaz cu o perioad lung de
observaii morfologice cnd se acumuleaz un material vast privind caracterele i rspndirea n natur a
microorganismelor.Cea de a doua perioad n dezvoltarea microbiologiei este perioada fiziologic,
inaugurat de lucrrile marelui savant, chimist i medic, Louis Pasteur care a stabilit principiile de baz ale
microbiologiei prin descoperiri de importan fundamental.
Louis Pasteur studiaz condiiile de distrugere a microorganismelor stabilind procedee de sterilizare.
Studiaz bolile microbiene ale vinului i berii produse de microorganisme ageni ai fermentaiei lactice i
butirice i care pot s triasc i n absena aerului. Pasteur stabilete modalitatea de tratare a vinului prin
nclzire la 60C care i asigur conservabilitatea, operaie denumit n prezent pasteurizare i este pe drept
cuvnt, considerat printele microbiologiei industriale.
Robert Koch considerat printele colii germane de microbiologie stabilete c microbii sunt cauzele
bolilor infecioase i descoper vibrionul holerei, agentul tuberculozei etc., studii ce-i aduc n 1905 premiul
Nobel pentru fiziologie i medicin. Koch introduce n practica de laborator mediile de cultur solidificate
ceea ce a permis izolarea n culturi pure a microorganismelor din natur. Folosirea culturilor pure s-a extins
odat cu realizarea de aparatur destinat sterilizrii mediilor necesare pentru cultivare.
Un rol important n introducerea culturilor pure n industrie aparine savantului german E.H. Hansen care a
utilizat microorganismele drept inocul ai fermentaiilor, fapt ce a condus la microbiologia industrial
modern.
Descoperirea primului antibiotic, penicilina de ctre A. Fleming i stabilirea tehnologiei de producere i
purificare a acestui antibiotic de ctre Florey i Chain reprezint una dintre cele mai importante realizri ale
nceputului de secol XX. Omenirea devine astfel posesoarea unei noi arme mpotriva microorganismelor
patogene i sunt intens stimulate cercetrile de descoperire i aplicare n terapeutic a noi antibiotice cu
spectru specific de aciune.
3.Argumentai rolul savanilor romni i moldoveni n dezvoltarea microbiologiei.
Fondatorul microbiologiei romneti este Victor Babe, care a condus prima catedr de nvmnt medical
de anatomie patologic i bacteriologic. mpreun cu francezul V. Cornil este autorul primului tratat de
bacteriologie aprut n lume: Les bactries, n anul 1885. Victor Babe a studiat boli ca turbarea, morva,
lepra, holera, tuberculoza, parazitoze i a introdus pentru prima dat n ara noastr tratamentul prin
serotapie imunizare cu serul provenit de la animale n prealabil vaccinate. Este considerat unul dintre cei
mai mari savani, a rmas n microbiologie prin numeroasele sale descoperiri.

Ioan Cantacuzino a creat o coal de microbiologie avnd ca centru institutul care i poart numele,
organiznd i dezvoltnd activitatea de producie a serurilor i vaccinurilor folosite n combaterea bolilor
infecioase.
n domeniul imunologiei, virusologiei i microbiologiei generale, se remarc savanii: C. Lavaditi, D.
Combiescu, M. Ciuc, t. Nicolau etc. care i-au consacrat activitatea tiinific, combaterii i eradicrii
unor boli, pentru formarea i dezvoltarea colii contemporane de microbiologie.
4.Demonstrai structura microscopului fotonic si expunei regulile de utilizare i pstrare.
1. Partea mecanica
a. talpa microscopului n care se afla sursa de lumin i o oglind
b. coloana microscopului la care sunt ataate:
- masuta microscopului cu cei doi valeti care prind si sustin lama cu preparatul biologic
- sistemul de punere la punct a imaginii format din macroviz (miscari ample,de prindere a imaginii) i
microviz(miscari de finete,de clarificare a imaginii), alturi de urubul condensorului
- capul microscopului cu cele doua oculare situate in partea superioara i cele 5 obiecte situate in partea
inferioara pe un sistem revolver
2. partea optica
a. sistemul obiectivelor 5 obiective care mresc de 6x, 10x, 20x, 40x i 100x (obiectivul cu imersie)
b. sistemul ocular dou oculare care trebuie reglate ca la binoclu, pentru a avea un singur camo vizual (o
singur imagine vizibila cu ambii ochi, simultan).
c. sistemul condensor sistem de lentile sub platin, util pentru focalizarea luminii pe preparat
1.Coloana microscopului
2.Piciorul / soclul
3.Masuta microscopului
4. Macroviza
5. Microviza
6. Surub de deplasare antero-posterioar a msuei/probei
7. Surub de deplasare lateral a msuei/probei
8. urubul condensorului (deplasri sus-jos)
9. Ocular
10. Port-ocular
11. Suport tip revolver pentru obiective
12. Obiective
13. Preparat biologic
14. Condensor
15. Diafragm
16. Lamp neon
Tehnica de lucru Etape
- sursa de fotoni se conecteaza la transformator, care la randul lui se conecteaza la priza
- se roteste sistemul obiectiv si se aduce in axul optic obiectibul de 10x
- privind prin oculare se ridica sau se coboara condensorul pentru o iluminare optima si corecta a
preparatului.Daca se doreste o iluminare mai buna, se ridica condensorul, iar daca iluminarea este prea
puternica se coboara condensorul.Cu cat obiectivul folosit este mai mare, cu atat va trebui ridicat mai mult
condensorul pentru a avea iluminarea adecvata.Initial, folosindu-se obiectivul de 10x este suficienta o
pozitie la 1 cm sub masuta.
- lama cu preparatul biologic se aseaza pe masuta microscopului si se fixeaza cu ajutorul valetilor.
- se priveste din lateral si se coboara cu ajutorul macrovizei tubul microscopului cat se poate de mult si se
opreste aproximativ la 1 cm de masuta
- apoi, se priveste prin oculare, folosind tot de macroviza, se ridica tubul microscopului pana cand se obtine
o imagine clara si colorata, iar pentru punerea la punct de finete se utilizeaza microviza
- din acest moment se poate examina cu obiectivul de 20x.Atentie ! Obiectivul de 20x este folosit pentru
examinarea preparatului doar daca s-a obtinut o imagine foarte clara cu obiectivul de 10x.Dupa obtinerea
acestei imagini, nu se foloseste macroviza, deoare exista riscul de a sparge lama !
- se aduce in axul optic obiectivul de 20x
- imaginea se pune la punct folosind doar microviza
- dupa examinarea preparatului cu obiectivul de 20x se poate examina si cu cel de 40x aducand obiectivul in

axul optic si reglandu-se doar cu microviza

- pentru examinarea cu obiectivul de imersie (100x) se va folosi tot un frotiu,dar este necesara si o picatura
de lichid de imersie ce va fi pus pe lama intre preparat si obiectiv
- dupa utilizarea microscopului, se scoate lama de pe masuta, in ax se readuce obiectivul de 10x, se
deconecteaza de la priza si se acopera cu husa de protectie.
5.Explicai principiile de clasificare a microorganismelor.
Variabilitatea extraordinar a microorganismelor i capacitatea lor de adaptare la cele mai diferite condiii
ale mediului ambiant, fac ca lumea microbian la nivel planetar s fie deosebit de numeroas i greu de
clasificat.Clasificarea biologic a lumii vii propus de Whittaker (1969), acceptat de numeroi taxonomiti
cuprinde un sistem de cinci regnuri n funcie de modul de organizare celular i modaliti de nutriie,
avnd urmtoarea structur:
-regnul Monera include organisme monocelulare de tip procariot cu nutriie de tip absorbtiv, cu metabolism
fotosintetic sau chimiosintetic i reproducere prin diviziune asexuat;
-regnul Protista include organisme monocelulare de tip eucariot (inclusiv drojdii). Modul de nutriie este
diferit de la un grup la altul, prin absorbie sau ingestie i reproducere sexuat/asexuat;
-regnul Fungi cuprinde organisme multinucleate de tip eucariot (mucegaiuri) cu nuclei dispersai n citosolul
hifelor adesea septate, lipsite de plastide i pigmeni fotosintetici, cu nutriie de tip absorbtiv i reproducere
pe cale sexuat i asexuat;
-regnul Plantae, cu organisme multicelulare de tip eucariot, cu perete celulozic, vacuole n citoplasm i
pigmeni fotosintetici n plasmide. Modul principal de nutriie este cel fotosintetic i reproducerea
predominant sexuat;
-regnul Animalia, cu organisme multinucleate de tip eucariot fr perete celular, cu nutriie predominant prin
ingestie i reproducere sexuat.
La baza tuturor clasificrilor este situat specia, produs al evoluiei materiei vii, ca rezultat al adaptrii la
condiiile existente ale mediului ambiant.
Specia corespunde populaiei de indivizi cu numeroase proprieti comune, denumite caractere cu
specificitate de specie, care le disting de alte specii. Microorganismele aparinnd unei specii au aceeai
origine, sunt adaptate la un anumit mediu de via, au metabolism asemntor i sunt apropiate ntre ele prin
caractere genetice
Genul cuprinde una sau mai multe specii pe baza unor caractere comune, specifice de gen. Denumirea
genului este n limba latin.
Tribul reprezint un grup de genuri nrudite.
Familia este un grup de triburi sau genuri nrudite.
Ordinul reprezint un grup de familii nrudite.
Clasa reprezint gruparea ordinelor nrudite.
6.Caracterizai structura particulelor virale.
Desi diferitele virusuri se deosebesc mult ca forma si dimensiuni ele sunt constituite dupa principii comune.
Particula virala matura (virionul) este alcatuita din doua componente esentiale: genomul viral si capsida,
precum si un constituient accesoriu, invelisul extern. Genomul viral este reprezentat in mod obisnuit printr-o
molecula de acid nucleic (ADN sau ARN, niciodata ambele). Genomul viral poarta informatia genetica
necesara replicarii in sensul sintezei constituientilor virali si a precursorilor lor. Capsida virala (gr. 'Kapsa' =
cutie), acopera genomul fiind alcatuita din subunitati proteice denumite capsomere. Capsomerele sunt
constituite din molecule proteice asezate in mod regulat, formand in ansamblu structura specifica a
virusului. Capsida protejeaza materialul genetic. Capsida si genomul viral formeaza nucleocapsida.La unele
virusuri nucleocapsida este acoperita de o alta structura numita invelisul extern sau peplosul (gr. peplos =
manta)
7.Comunicai despre bolile virale ale omului, inclusiv cu transmitere alimentar.
Virusul este un agent submicroscopic care cauzeaza o infectie in organism. Acesta detine material genetic de
tip ADN - ARN, pe care il reproduce. Pentru ca un virus sa supravietuiasca trebuie sa invadeze si sa se
ataseze de o celula vie (celula gazda), unde se va multiplica, dand nastere altor virusuri.
Virusul Papiloma umana- este un virus comun care cauzeaza anomalii ale celuleor sau tumori la nivelul
pielii.
HIV i SIDA. Ceea ce face HIV att de periculos este faptul c el atac nsi sistemul imun. HIV are un ir
de caracteristici care l ajut s evite metodele de aprare ale organismului, inclusiv o mutaie foarte rapid.
Aceasta nseamn c odat ce HIV a ptruns n organism, sistemul imun niciodat nu va scpa de el pe

deplin. Sistemul imun afectat nu este mai vulnerabil doar la HIV, ci i la atacurile altor infecii. Organismul
nu va mai putea lupta cu multe din bolile care nu prezentau nici o problem n trecut. Odat cu trecerea
timpului persoana HIV pozitiv se mbolnvete din ce n ce mai des pn n momentul (de regul, cu civa
ani dup infectare) n care se mbolnvete cu de o boal sever. Anume la acest stadiu se spune c acest
persoan are SIDA la prima mbolnvire serioas.
Rubeola- o boala infectioasa acuta, provocata de virusul rubeolic, virusul are un potential teratogen ridicat,
la femeile insarcinate poate determina moartea fatului, urmind avortul spontan. Gripa- este o viroza
respiratorie cu fenomen de afectare generala. Sursa de infectie este omul bolnav cu forme inaparente sau
grave. Calea de transmitere este aerogena, contact direct.
Hepatita A este cauzata de virusul A, fiind cea mai inofensiva si frecventa hepatita virala (alte tipuri de
hepatita virala sunt de tip B,C,D si E). Transmiterea bolii se face in general prin consumul alimentelor
infestate (deseori al fructelor de mare provenite din ape poluate) sau prin contactul direct cu lichide
poluate ,cu fecalele persoanelor infectate ori cu obiecte ce contin cantitati microscopice de materii fecale
provenite de la un bolnav.
9.Argumentai rolul negativ i pozitiv al bacteriofagilor n industria alimentar i medicin
Bacteriofagii sunt virusuri care paraziteaza celulele bacteriene. Sunt foarte raspanditi in natura,avand rol
pozitiv ca agenti dedepoluare, in special a apelor reziduale. Se intalnesc si microflora intestinala.
pot avea rol negativ, deoarece distrug si contamineaza bacteriile lactice utilizate in industria alimentara, sau
rol pozitiv, deoarece sunt foarte mult utilizati in ingineria genetica, in special ca vectori in obtinerea ADNului (pentru obtinereade gene si obtinerea unor tulpini de bacterii modificate genetic) si pentru purificarea
apei
10. Descriei structura microorganismelor procariote i acelulare
Celula de tip procariot ce aparine primelor forme de via pe Pmnt, prezint un nucleoid nedifereniat,
lipsit de membran nuclear. Molecula de ADN conine ntreaga informaie genetic; celula procariot nu
conine n citozol organite libere (cu membran) i ribozomii au dimensiuni mici. Sunt puin difereniate din
punct de vedere morfologic.
Celula de tip eucariot, mai evoluat, prezint un nucleu bine difereniat n care este inclus partea
predominant a genomului alctuit dintr-un set de cromozomi, care n timpul procesului de nmulire se
divizeaz i se repartizeaz ntre celulele rezultate. n cromozomi, ADN-ul este cuplat cu proteine de tipul
histonelor. n celula eucariot exist organe simple prevzute cu membran, iar ribozomii au dimensiuni mai
mari dect la procariote.
12.Explicai rolul structurilor superficiale ale celulei bacteriene.
Capsula un strat mucilaginos, compact, alipit de peretele celular. Protejeaza bacteria de conditii
nefavorabile, de anticorpi si enzimele organismelor pe care le paraziteaza. Este constituit din material
macro-molecular de consisten gelatino-vscoas, ce conine ap n proporie de 90% i alte substane
specifice speciilor la care se manifest: polizaharide, acid hialuronic, polipeptide.
Glicocalix o masa de filamente polizaharidice, formeaza o psl care asigura fixarea bacteriilor de celulele
gazdei. Flagelii sunt formatiuni care servesc la miscarea bacteriilor; contine o proteina numita flagelina ce
se poate contracta. Pili sunt niste excrecente fine care servesc la fixarea bacterilor de sub strat, de corpul
animalelor sau omului parazitat. Membrana plasmatica alcatuita din lipide si proteine, serveste la
transportul din si in celula.
Cilii, flageliiUnele specii bacteriene prezint organite specifice pentru deplasarea n mediile hidrice, numite
cili, cu orginea n citoplasm, imediat sub membran. Aceti cili sunt structuri filamentoase, flexibile,
extrem de subiri 0.01-0.02m cu o lungime variabil. n afara rolului evident n locomoie, cilii au un rol n
ptrunderea i invadarea celulelor.
Pilii(fimbriile)Sunt formaiuni filamentoase rigide, scurte, neflexibile, ntlnite att la bacteriile ciliate ct i
la cele neciliate. Sunt foarte mici putand fi observai doar cu ajutorul microscopului electronic. Pilii
bacterieni sunt de dou tipuri:comuni - rol n aderarea bacteriilor la suprafaa celulelor
-de sex sau de conjugare - cu rol n transferul materialului genetic n timpul procesului de conjugare.
SporulEste o form de rezisten bacterian, care ia natere cnd bacteria ajunge n condiii nefavorabile de
mediu. Acesta este o formaiune sferic sau ovoidal, ce se formeaz n interiorul celulei bacteriene.
Formarea sporului poart denumirea de sporogenez i se desfoar n trei etape:
Stadiul preparator - este caracterizat prin detaarea unui segment cromozomial bacterian i condensarea
citoplasmei in jurul sau
Stadiul de prespor - caracterizat prin formarea septului de separare

Stadiul de spor matur - caracterizat prin reducerea dimensiunilor sporale i maturizarea sporului
Sporul bacterian are dimensiuni variabile, iar diametrul poate fi mai mic sau mai mare dect a formei
vegetative, ducnd la deformarea ei. Aezarea sporului poate fi central, subterminal i terminal.
13.Definii tipurile de reproducere a bacteriilor i ciupercilor i caracterizai-le.
Celulele bacteriene cresc datorit noilor constitueni celulari rezultai din procesele de biosintez. Aceast
cretere se oprete la un anumit moment dat cnd ncepe diviziunea celular. La bacterii au fost identificate
mai multe modalitai de multiplicare:
prin diviziune
prin nmugurire
prin fragmentare
prin corpi elementari
Multiplicarea prin diviziune.Se realizeaz prin divizarea celulei mam n dou celule fiice, cel mai adesea
absolut identice. Pregtirea diviziunii celulare se face prin dublarea tuturor constituenilor celulari. Are loc
apoi dublarea i separarea materialului nuclear i apariia unui sept transversal, ce mparte celula mam n
dou celule noi care ulterior se vor separa complet. n condiii favorabile de via i n prezena unui mediu
nutritiv bogat, rata de multiplicare bacterian este foarte rapid (variind n funcie de specie de la 10 la 30 de
minute).
Multiplicarea prin nmugurire.Este caracterizat prin formarea pe corpul celulei mam a unei protuberane
din care ulterior se va dezvolta o singur celul fiic.
Multiplicarea prin fragmentareSe ntlnete la bacteriile cu dezvoltare hifal, n care alungirea se face prin
adugarea de material nou numai la extremiti i la locul de origine a ramificaiilor. Dup un timp are loc
fragmentarea n poriuni scurte i egale (Actinomycetes).
Multiplicarea prin corpi elementariCorpii elementari sunt mici structuri corpusculare care cresc i se
multiplic prin diviziune.
Viteza de multiplicare bacterian este foarte mare, datorat metabolismului bacterian foarte intens, astfel la
fiecare 20 de minute apare o nou generaie.
Reproducerea ciupercilor
Ciupercile se pot reproduce pe mai multe cai si anume:
- vegetativ, prin fragmente de tal, prin inmugurire sau prin spori vegetativi;
- asexuat, prin spori haploidali ce apar pe corpi de fructificare special formati pe miceliu si sunt de 2 feluri
endospori si exospori.;
- sexuat, prin unirea gametilor care se formeaza in gametangii si care dau produsi de fecundatie ce poarta
denumiri diferite ca: zigoti, asce si bazidii.
In urma procesului de reducere cromatica se revine la faza asexuata reprezentata prin spori haploidali ce
poarta denumirea de spori imobili, zoospori, ascospori sau bazidiospori, dupa gruparea sistematica din care
ciupercile fac parte
14.Argumentai rolul bacteriilor n natur i economia naional.
. Bacteriile au un rol imens n transformarea compuilor macromoleculari n compui simpli, prin
mineralizarea materiei organice nevii, contribuind astfel la realizarea natural a circuitului unor elemente de
importan vital: carbon, azot, sulf, fosfor, fier .a. Fr activitatea bacteriilor ageni ai putrefaciei
pmntul s-ar transforma treptat ntr-un uria cimitir. In industria alimentar bacteriile lactice sunt folosite
la fabricarea produselor lactate, a brnzeturilor, n industria panificaiei, la conservarea legumelor,
mslinelor, furajelor verzi etc., bacteriile propionice sunt utilizate la fabricarea brnzeturilor tip schwaitzer,
iar bacteriile acetice la fermentaia alcoolului etilic obinerea industrial a oetului.
Pe ci biotehnologice s-au obinut cu ajutorul bacteriilor:
-enzime, proteine, aminoacizi, acid lactic, acid acetic, solveni (aceton, alcool izopropilic, alcool butilic);
-hormoni insulina produs de un mutant de Escherichia coli;
-ngrminte biologice Azotobacter;
-insecticide biologice Bacillus thuringiensis;
- antibiotice Streptomyces sp.
-vitamine de ex. vitamina B12 Propionibacterium shermani
Ca aspecte negative putem aminti:
-n industria alimentar bacterii ageni de alterare a produselor alimentare (acrirea berii, vinului,
putrefacia crnii .a.);
-bacterii patogene ingerare alimente contaminate toxiinfecii alimentare;

-bacterii patogene pot s paraziteze organismele vii dnd mbolnviri grave (tuberculoza, febra tifoid,
dizenteria, sifilis, bruceloza, antrax, .a.), bacterioze la plante.
15.Descriei structura fungilor.
Regnul Fungi este alctuit din organisme eucariote, avnd un aparat unicelular (gimnoplast, plasmodiu,
dermatoplsat, sifonoplast) sau pluricelular, dar nedifereniat n organe vascularizate. Organismul Fungilor
este format din miceliu constituit din hife. Structura celulei este de tip eucariot i are particularitile
urmtoare:
membrana celular (cnd exist) este alctuit din micoceluloza sau micozina;
adesea, membrana este impregnat cu chitin, caloz etc;
plastidele lipsesc complet;
conine substane de rezerv: glicogen i picturi de grsime;
n celule se afl: citoplasm, vacuole, unul sau mai muli nuclei n funcie de grupa sistematic, apoi
ribozomi, reticul endoplasmatic, condriozomi, etc.
16.Caracterizai clasele regnului Fungi.
Mucegaiurile reprezint un grup taxonomic complex, motiv pentru care clasificarea acestora este n continu
transformarea. Numrul posibil de specii ce ar putea exista n natur este apreciat la aproximativ 250000.
Mucegaiurile de interes alimentar sunt grupate n 20 de genuri i aproximativ 1000 de specii. Clasificarea
are la baz anumite criterii morfologice, structur, caractere coloniale, pigmentogenez, integrate cu date
fiziologice i genetice.
Principalele grupe din regnul Fungi sunt:
1. MASTIGOMYCOTINA cuprinde mucegaiuri inferioare cu miceliu aseptat care se reproduc prin
oospori, pe cale sexuat, cu urmtoarele genuri: Genul Peronospora cu specii fitopatogene, produc mana
viei de vie. Genul Phytium include ageni ce produc putrezirea plantelor de gru tinere. Genul
Phytophtora cu specia Phytophtora infestans, agentul productor al manei la cartofi
2. ZYGOMYCOTINA cuprinde mucegaiuri inferioare cu miceliu aseptat care se reproduc prin zigospori
pe cale sexuat i prin sporangiospori i chlamidospori pe cale asexuat. Se gsete pe alimente bogate n
glucide. Include familia Mucoraceae, din care face parte specia Mucor mucedo (mucegaiul comun).
3. ASCOMYCOTINA cuprinde mucegaiuri superioare cu miceliu septat care se reproduc pe cale asexuat i
sexuat prin ascospori. Ele joac un rol foarte important n reciclarea materialului vegetal mort.
4.Deuteromycota- ciuperci imperfecte, se reproduc doar asexuat. Reprezentantii: ciupercile regnului Fusariu
afecteaza plantele in perioada de depozitare.
5.Glomeromycota- Acest grup este relativ recent, fiind clasificat n anul 2002. Acest ordin cuprinde peste
160 specii. Aceste ciuperci sunt mici. Miceliile sunt de-obicei aseptate. Pereii hifelor conin chitin,
chitozan i acid poliglucuronic. Aceste ciuperci transfer ap i diferite substane anorganice, n special
fosfai, ctre rdcini, iar n schimb primesc carbohidrai. Ele nu ar putea tri fr aceast simbioz,
deoarece nu sunt capabile s produc substante organice. La rndul lor, unele plante ar supravieui foarte
greu fr ajutorul acestor ciuperci.
17.Enumeraii i descriei tipurile de reproducere a fungilor.
Mucegaiurile se nmulesc pe cale vegetativ i prin sporulare.
Reproducerea vegetativ se realizeaz prin intermediul fragmentelor de hife rupte sub aciunea unor factori
mecanici atunci cnd acestea conin cel puin o celul. Fragmentele hifale chiar cnd, de exemplu n cazul
mucegaiurilor superioare conin mai multe celule, vor forma o singur colonie. Din acest motiv la
determinarea numrului de mucegaiuri din diferite produse exprimarea se face n uniti formatoare de
colonii (UFC).Fungii filamentoi pot s creasc n dimensiuni fr s modifice raportul ntre volumul de
citoplasm i suprafaa hifelor, astfel nct schimbul de substane ntre miceliu i mediu implic transport
numai pe distane scurte.Se cunosc 3 mecanisme prin care are loc reglarea creterii miceliului i anume: prin
reglarea extinderii hifelor, prin iniierea de ramificaii i prin distribuirea spaial a hifelor. Timpul de
dublare a miceliului ca i intervalul ntre cicluri succesive de formare a septumului depind de specie i
condiii de cultur i poate dura aproximativ 2 ore (Aspergillus nidulans). Se apreciaz c, pentru mitoza
complet a nucleilor la mucegaiuri sunt suficiente 10 minute, iar intervalul ntre mitoz i apariia
septumurilor este de 2040 minute.
Reproducerea prin sporulare. Este forma cea mai rspndit la mucegaiuri i poate avea loc pe cale asexuat
sau pe cale mixt.

18.Explicai rolul ciupercilor bazidiomicete i zigomicete n industria alimentar

Zigomicete include ciuperci imperfecte cu miceliu format din hife neseptate care se reproduc prin conidii si
sporangiospori, cel mai raspindit este genul Mucor.Mucor-hufele sunt neseptate si produc sporangiofori
purtatori de columela cu sporangii la virf.Numerosi membri ai accestui gen nu produc rizoizi sau stoloni.
Produc colonii vatoase,iar unele specii produs whiskers(mustati de pisica) la carnea de vita si puncte
negre ale carnii de oaie congelata.Cel putin o specie M.miehei ,produce lipaza.Se gaseste in alimente
fermentate ,bacon si numeroase legume.Unele specii fermenteaza zerul de soia.
Bazidiomicete reprezint cele mai evoluate ciuperci (fungi). Ciupercile Basidiomycotina sunt att
macromicete ct i micromicete. Cele mai cunoscute bazidiomicete mic sunt ciupercile fitopatogene care
produc tciuni i rugini. Dintre fungii mari din cadrul ncrengturii (phylum) Basidiomycota, se gsesc
majoritatea ciupercilor comestibile, necomestibile, suspecte i toxice.
Ciupercile comestibile: champignon, ciuperca de cimp, ghebele. Ciuperci otravitoare: amanitasau muscarita,
taciunele porumbului
19.Caracterizai structura celular a drojdiilor n comparaie cu bacteriile
Drojdiile reprezint un grup complex i eterogen de microorganisme monocelulare de tip eucariot (celule cu
nucleu difereniat), care se nmulesc prin nmugurire, ca form general de reproducere i n mod particular
prin ascospori formai pe cale asexuat i sexuat. Ca i celelalte celule eucariote, drojdiile au structura
compus din nveliuri celulare, citozol, nucleu, mitocondrii, ribozomi, vacuole i alte organite intracelulare.
Bacteriile sunt microorganisme monocelulare de tip procariot cu un cromozom unic, cu dimensiuni medii
ntre 0,5-0,8 m, care se nmulesc asexuat prin sciziune binar, izomoforf.
20.Descriei principalele genuri de drojdii.
Potrivit Codului Internaional de Nomenclatur Botanic tulpinile de drojdii sunt grupate n specii, speciile
n genuri, iar genurile n subfamilii i familii.
Genul Saccharomyces cuprinde 45 de specii cu activitate predominant fermentativ. Se nmulesc prin
nmugurire i sporulare, producnd 1-4 ascospori. Dintre speciile reprezentative ale genului:
-Saccharomyces cerevisiae este o drojdie de fermentaie superioar folosit la fabricarea alcoolului i la
obinerea drojdiei de panificaie. Din biomasa de celule obinut n mediul nutritiv i n condiii de aerare,
prin procedee biotehnologice se pot obine enzime (invertaz), vitamine din grupul B, interferon .a.
-Saccharomyces carlsbergensis este o drojdie de fermentaie inferioar, se utilizeaz industrial la fabricarea
berii, iar din drojdia rezidual rezultat dup fermentare se pot obine extracte, substane de arom.
Genul Brettanomyces cuprinde drojdii de form oval cilindric, n aerobioz pot s produc prin fermentarea
lent a glucozei, alcool etilic 11-12% alcool, acid acetic, citric, lactic, succinic. Dau alterri ale berii,vinului
(tulburare, iz de oarece)cu formare de esteri i substane cu gust amar, a buturilor nealcoolice,a
murturilor.
Genul Candida este un gen bogat n specii (81), eterogen din punct de vedere morfologic i fiziologic i care
a suferit n timp multe modificri taxonomice. Candida mycoderma denumit i floarea vinului se dezvolt
n prezena aerului la suprafaa lichidelor slab alcoolice formnd un voal caracteristic; prin oxidarea
alcoolului la dioxid de carbon i ap are loc deprecierea vinului, berii. Alte specii Candida utilis, Candida
robusta, Candida tropicalis, Candida lypolitica etc. se pot cultiva pe medii obinute prin prelucrarea unor
deeuri ale industriei alimentare, a lemnului i celulozei, obinndu-se o biomas, cu un coninut de 45-55%
protein, folosit n furajarea animalelor. Candida kefyri este util la fabricarea chefirului, Candida albicans,
drojdie facultativ patogen nu se nmulete n alimente.
21.Argumentai rolul diferitor componente organice i anorganice n celula microorganismelor
Surse de carbon -Nu exist nici o surs de carbon care s nu fie utilizat pe cale microbian. Exist
microorganisme care pot utiliza foarte mult sursa de carbon, exemplu Pseudomonas cepacia care pot utiliza
peste 100 surse diferite de carbon, alte bacterii, de exemplu din genul Letospira folosesc ca surs principal
de C i energie numai acizii grai cu numr mare de C n molecul.
Dintre sursele de C naturale ntlnite n materii prime alimentare sau utilizate n compoziia mediilor de
cultur sunt preferate urmtoarele:
-poliglucide: amidon, celuloz, substane pectice, care pot fi folosite n special de ctre bacterii i
microorganisme productoare de enzime specifice extracelulare;
-monoglucide (hexoze, pentoze), diglucide, reprezint att sursa de carbon ct i de energie pentru toate
microorganismele i sursa de baz n nutriia drojdiilor;
-acizi organici (acid lactic, malic, acetic) pot fi o surs de C pentru microorganisme i unele drojdii;
-alcoolii sunt utilizai de ctre drojdii oxidative (g. Candida, g. Pichia) i de bacterii (g. Acetobacter).

Nutrieni cu N,P,S-Pentru cretere, microorganismele necesit cantiti mari de azot, fosfor i sulf, iar
organotrofele le pot procura fie din sursele organice cu carbon, fie din compuii anorganici.
Multe microorganisme pot folosi azotul din aminoacizi i amoniac prin ncorporarea direct, cu ajutorul unor
enzime. Unele bacterii pot reduce i asimila azotul atmosferic folosind un sistem de nitrogenaze i au un rol
vital n asigurarea circuitului natural al azotului.
Proteinele pot fi folosite n nutriie numai de ctre microorganismele ce produc proteaze extracelulare,
respectiv bacterii - ageni cu putrefacie i mucegaiuri - ageni de putrezire. Se mai pot folosi n mediile de
cultur a drojdiilor - sulfatul de amoniu i ureea.
Nutriia mineral-Pentru procurarea elementelor minore, sunt preferate de ctre microorganisme srurile
acestora n urmtoarea succesiune: fosfai, sulfai, azotai, carbonai. Efectul pe care l are adugarea
diferitelor substane minerale asupra creterii poate fi diferit prin indicele de utilitate specific, ce reprezint
raportul dintre biomasa format pe un mediu de cultur complet i cea rezultat n mediul carenat n
substana /elementul respectiv.
22.Comparai respiraia aerob i anaerob a microorganismelor.
Respiratia este procesul prin care organismele mobilizeaza energia stocata in substante organice, in vederea
utilizarii acesteia. In lumea vie exista doua tipuri de respiratie: aeroba si anaeroba
Respiraia aerob este un metabolism oxidativ dependent de oxigenul din aer, iar produsele finale sunt
CO2 i apa, ntreaga energie a substratului oxidat eliberndu-se prin produsele finale ale
respiraiei.Respiraia aerob este din punct de vedere energetic foarte avantajoas pentru celula microbian;
de aceea, atunci cnd se urmrete obinerea de celule n cantiti mari (drojdie comprimat) sau de
substane intracelulare, cultivarea se face n condiii de aerare.Microorganismele aerobe dispun de o caten
respiratorie diversificat, n componena creia intr dehidrogenaze, citocromi, citocrom-oxidaze,
oxidaze.Numeroase bacterii pot oxida hidrogenul (Pseudomonas), amoniacul pn la NO2(Nitrosomonas),
sulful i H2S pn la sulfit (Acidithiobacillus thiooxidans), sau Fe2+ la Fe3+(Acidithiobacillus
ferrooxidans), reacii cu rol important n ciclul natural al elementelor.
Respiraia anaerob este un metabolism oxidativ n care substratul este transformat pn la CO2, iar
electronii sunt cedai prin oxidare unor compui anorganici.Acest tip de respiraie este ntlnit la bacteriile
strict anaerobe.Astfel, bacteriile denitrificatoare pot transforma NO3 la azot molecular, bacteriile
metanogene pot transforma dioxidul de carbon n metan, bacteriile acetogene ale genului Clostridium pot
transforma dioxidul de carbon n acid acetic. Aceste bacterii obin o cantitate mic de energie i pot crete n
absena oxigenului molecular, la un potenial de oxidoreducere de 0,2...-0,3 V. innd cont c mediile care
vin n contact cu O2 au un potenial redox de +0,2...+0,4 la un pH= 7, pentru a asigura dezvoltarea
anaerobilor, n mediu se adaug substane cu caracter reductor ca: tioglicolat de sodiu, cistein-SH, sulfur
de sodiu. Substanele reductoare menin un potenial oxidoreductor sczut, care permite dezvoltarea
anaerobilor n plci, chiar cnd mediul vine n contact cu aerul. Pentru cultivarea anaerobilor se pot folosi i
vase speciale numite anaerostate, n care O2 este legat chimic, sau cultura se menine n atmosfer de gaze
inerte (CO2, N2). Metabolismul oxidativ anaerob poate fi ntlnit i la microorganisme facultativ anaerobe.
Aceste microorganisme au capacitatea de a crete aerob, utiliznd oxigenul din aer (respiraie aerob), sau
anaerob, utiliznd compui organici ca acceptori finali ai electronilor produi prin catabolism.n condiii
aerobe microorganismele facultativ anaerobe i adapteaz echipamentul enzimatic pentru procese de
oxidare pn la produi finali, utiliznd preferenial oxigenul, cnd este disponibil, datorit cantitii mai
mari de energie rezultat prin respiraie aerob (36 moli ATP/mol glucoz asimilat, fa de 2-3 moli
ATP/mol glucoz fermentat).
23.Caracterizai rolul enzimelor n metabolism i aducei exemple conform clasificrii contemporane.
In organismele vii, mii de reactii chimice se desfasoara foarte rapid in conditiile de presiune si temperatura
ale acestuia. Toate aceste transformari sunt mediate de enzime (denumite initial fermenti sau diastaze),
proteine specializate sa catalizeze reactiile metabolice.Substantele transformate in aceste reactii se
caracterizeaza printr-o tendinta limitata de reactie "in vitro" in aceleasi conditii cu cele din organism. De
exemplu, oxidarea glucozei in celule se realizeaza rapid, glucoza fiind un compus ce inmagazineaza o mare
cantitate de energie prezentand un anumit potential termodinamic, desi in laborator, in aceleasi conditii ca
cele din organism, aceasta este stabila in prezenta oxigenului.Astfel de procese, favorabile termodinamic,
pot decurge cu viteze crescute datorita actiunii catalitice a enzimelor.
Caracteristicile enzimelorEnzimele pot fi definite biocatalizatori care prezinta urmatoarele trasaturi
caracteristice:1. Enzimele au o putere catalitica enorma accelerand viteza reactiilor cu pana la 1016 fata de
viteza reactiei necatalizate. Aceasta capacitate depaseste puterea oricarui catalizator folosit in sinteza

organica. Enzimele au aceasta imensa putere catalitica in solutii diluate, in conditii moderate de pH si
temperatura.Puterea catalitica poate fi definita ca raportul intre viteza reactiei catalizate si viteza reactiei
necatalizate enzimatic.
2. Enzimele nu se consuma si nu se transforma in reactiile catalizate.
3. Enzimele se caracterizeaza printr-o mare specificitate. Orice enzima este foarte selectiva atat in ceea ce
priveste substanta pe care o transforma (substrat) cat si din punctul de vedere al reactiei catalizate.
4. Enzimele scad energia de activare a moleculelor de substrat pe care le transforma accelerand astfel viteza
reactiei biochimice.
5. Capacitate de reglare. Reglarea activitatii enzimatice se realizeaza in moduri diferite ce variaza de la
controlul cantitatii de enzima sintetizate de celula pana la modularea activitatii sale prin interactiuni
reversibile cu activatori si inhibitori metabolici. Activitatea variata a enzimelor poate fi pusa pe seama
capacitatii de adaptare structurala si functionala a proteinelor. Enzimele contribuie astfel la coordonarea si
reglarea proceselor metabolice.
6. Enzimele se gasesc in celule si actioneaza in cantitate foarte mica dar cu efect semnificativ.
7. Enzimele pot cataliza reactiile in conditiile organismului, la temperatura de aproximativ 37oC, in conditii
de in general neutru si la presiune atmosferica.
Clasificarea enzimelor:
1. Oxidoreductazele catalizeaza reactii de oxidoreducere, prin care se transfera hidrogen sau electroni intre
doua substraturi
2. Transferazele sunt enzime care catalizeaza transferul unor grupe variate intre doua substraturi. Numele
acestora este in functie de natura grupei transferate: metiltransferaze, aminotransferaze, formiltransferaze,
fosfotransferaze.
3. Hidrolazele sunt enzime care participa la hidroliza unor legaturi diverse
4. Liazele sunt enzime care participa la formarea unor legaturi duble C-C, C-N, C-O, prin indepartarea
nehidrolitica a unor grupe din substrat
5. Izomerazele sunt enzime care permit desfasurarea reactiilor de izomerizare
6. Ligazele sunt enzime care intervin in formarea unor noi legaturi C-C, C-O, C-N, C-S folosind ATP-ul ca
sursa de energie
24.Analizai agenii, chimismul i importana fermentaiei alcoolice.
Fermentaia alcoolic este un proces anaerob prin care glucidele fermentescibile sunt metabolizate prin
reacii de oxidoreducere sub aciunea echipamentului enzimatic al drojdiei n produii principali (alcool
etilic i CO2) iar ca produi secundari: alcooli superiori, acizi, aldehide etc.Agenii tipici ai fermentaiei
alcoolice sunt drojdiile genului Saccharomyces care pot s produc prin fermentarea glucidelor mai mult de
8 alcool etilic.Fermentaia alcoolic este un proces ntlnit la numeroase microorganisme, dar care produc
prin fermentare cantiti mai reduse de alcool etilic comparativ cu drojdiile. Astfel mai pot produce alcool
etilic bacteriile: Bacillus macerans, Zymomonas, dar ele nu sunt considerate ageni tipici.
Biochimismul formrii produilor principali i secundari n fermentaia alcoolic propriu-zis
Conversia prin fermentare n mediu acid a glucidelor, catalizat de ctre enzime din drojdii, se desfoar n
5 etape:
-transformarea diferitelor tipuri de glucide n esteri ai glucozei i formarea esterului fructo-furanozo-1,6difosfat. Este etapa n care se consum energie prin transformarea ATP-ului n ADP;
-formarea triozelor-aldehid fosfogliceric i fosfodioxiaceton;
-transformarea triozelor pn la formarea de acid piruvic. Energia eliberat prin procesul de oxidoreducere
este nmagazinat prin fosforilare de substrat;
-decarboxilarea acidului piruvic i formarea de aldehid acetic;
-aldehida acetic se reduce devenind acceptor de hidrogen i se formeaz alcoolul etilic.
Reacia global a fermentaiei alcoolice n mediu acid: C6H12O6 2 C2H5OH + 2CO2 + 2 ATP (117kJ/mol)
n fermentaia alcoolic rezult o diversitate de produse secundare. n vinuri au fost identificate prin
cromatografie 300-500 de substane diferite. Majoritatea lor rezult prin fermentare, iar celelalte sunt
dependente de compoziia mediului.Glicerolul se acumuleaz n mod normal n cantiti de 3,3 g/100 g
glucoz fermentat i are un rol benefic asupra calitii vinului, conferindu-i catifelaj-ul. Aldehidele se
acumuleaz n mediul de fermentare. Cea mai important, aldehida acetic, la concentraii ce depesc 2,5
mg/dm3 influeneaz indirect gustul, deoarece prin oxidri duce la formarea de acid acetic.Acizii provin att
din must ct i din procesul fermentativ. Ei dau aciditate volatil vinului (acid acetic, formic, propionic,
butiric) precum i o aciditate fix (acid lactic, succinic) care se regsete n aciditatea total a vinului.Dintre

alcoolii superiori, care se acumuleaz mai ales la fabricarea alcoolului, fac parte alcoolii amilic, izoamilic,
propanol, butanol, care pot s contribuie la formarea unor substane de arom. La fabricarea vinului alcoolii
superiori sunt precursori de arom deoarece se pot combina cu diferii acizi rezultnd esteri cu arom
caracteristic. De exemplu, n vinuri, din fenilalanin se formeaz alcoolul feniletilic care d arom de
trandafir.
25.Comparai fermentaia lactic homofermentativ i heterofermentativ. Propunei domenii de
utilizare a bacteriilor lactice
Fermentaia lactic este un proces anaerob prin care glucide le fermentescibile sunt metabolizate sub
aciunea echipamentului enzimatic al microorganismelor n acid lactic ca produs principal i produse
secundare, cum ar fi: diacetil, aceton, acid acetic, alcool etilic i CO2.
Fermentatia homofermentativa: lactobacili care produc numai acid lactic i cantiti minore de substane de
arom. Bacteriile lactice homofermentative produc fermentarea anaerob a hexozelor pe calea Embden Mayerhof - Parnas (EMP) pn la formarea acidului piruvic, apoi, fiind lipsite de enzima piruvat
decarboxilaz, reduc acidul piruvic, obinndu-se acidul lactic sub aciunea a dou lactatdehidrogenaze care
necesit NAD/ NADP n calitate de coenzime. n fermentaia homolactic se pot forma, n cantiti mici,
substane de arom, diacetil i aceton, fie prin metabolizarea glucidelor, fie a citrailor care asigur o surs
suplimentar de acid piruvic.
Fermentatia heterofermentativa: lactobacili productori de acid lactic, acid acetic, diacetil, CO2. Bacteriile
lactice heterofermentative produc fermentaia anaerob a glucidelor (pentoze, hexoze) pe calea pentozofosfatului (6P-gluconatului).
n funcie de specie difer i natura produselor de fermentaie:
- Lactobacillus brevis produce acid lactic, acid acetic i CO2;
- Leuconostoc mesenteroides produce acid lactic, etanol i CO2;
- Lactobacillus bifidus produce fermentare heterolitic pe calea fructozo 6P, fr formare de CO2
Aplicaii practice ale fermentaiei lactice.
Acidul lactic are multiple ntrebuinri:
- n industria alimentar pentru acidifierea sucurilor i esenelor de fructe, limonadelor, bomboanelor;
- n medicin, sub form de lactai de Ca i Fe, substane uor asimilabile de ctre organismul uman;
- n industria chimic mordant la colorarea i imprimarea mtsii i a diferitelor textile;
- n industria pielriei;
- n industria panificaiei, paralel cu fermentaia alcoolic produs de drojdia de panificaie n aluat are loc
activitatea fermentativ a bacteriilor lactice din microbiota finii sau a culturilor selecionate, contribuind la
formarea aromei i la creterea n volum a pinii;
- n industria extractiv, la fabricarea amidonului, n timpul operaiei de nmuiere a porumbului, prin
adugarea de SO2 este inhibat dezvoltarea bacteriilor butirice i este favorizat dezvoltarea unei fermentaii
lactice; lichidul obinut de la nmuierea porumbului se folosete n form concentrat ca adaos la obinerea
mediilor de cultur a microorganismelor n industriile fermentative;
- n industria laptelui bacteriile lactice, n special cele homofermentative, sub form de culturi pure
selecionate, sunt folosite la obinerea produselor lactate acide: lapte acru, sana, chefir, lapte acidofil, iaurt,
smntn fermentat, a untului i la fabricarea brnzeturilor;
- prin fermentaia lactic spontan determinat de bacteriile lactice din microflora epifit a plantelor, se pot
conserva prin murare varza, castraveii, tomatele, mslinele i poate avea loc nsilozarea furajelor verzi;
- n vinificaie bacteriile lactice pot avea un efect pozitiv, reducnd aciditatea vinurilor prin transformarea
acidului malic n acid lactic;
- fermentaia lactic spontan nedirijat poate avea i un efect negativ, ducnd la alterarea unor produse
(acrirea berii, borirea vinului) sau pierderi de zaharoz la difuziune, n industria zahrului.
26.Definii agenii fermentaiei propionice, butirice i analizai rolul ei.
Fermentaia propionic este un proces anaerob prin care substratul fermentescibil, acidul lactic, sub aciunea
complexului de enzime ale bacteriilor propionice agenii tipici este transformat n acid propionic, acid
acetic, CO2 i energie.n afara bacteriilor propionice (g. Propionibacterium), formarea prin catabolism a
acidului propionic este ntlnit la bacterii anaerobe ale g. Clostridium (Clostridium propionicum) i g.
Veillonella.Bacteriile propionice sunt rspndite n natur n tractul digestiv al animalelor, n lapte i
brnzeturi din care pot fi izolate.
Aspecte practice ale fermentaiei propionice..Fermentaia propionic dirijat este folosit la fabricarea
brnzeturilor (Schweitzer, Ementhal), cu rol pozitiv n formarea ochiurilor (alveole rezultate prin difuzia

lent a CO2, rezultat din fermentaie sau prin decarboxilarea aminoacizilor), n formarea gustului specific i
creterea valorii alimentare, ca urmare a formrii de ctre bacteriile propionice a vitaminei B12.n industria
panificaiei, fermentaia propionic produs de bacterii propionice adaptate la mediul aluat, conduce la
formarea suplimentar a CO2 cu rol n creterea volumului i a acidului propionic cu efect fungistatic ce
previne mucegirea pinii la pstrare.
Fermentaia butiric reprezint un proces anaerob prin care diversele surse de carbon sunt metabolizate sub
aciunea bacteriilor butirice n produi principali ai fermentaiei: acid butiric i gaze: CO2; H2. n funcie de
specie i condiii de fermentare se mai pot forma pe ci deviate de la fermentaia butiric propriu-zis
solvenii: butanol, propanol, etanol, aceton
Aspecte practice :Fermentaia butiric se poate folosi industrial la fabricarea acidului butiric. n acest scop se
folosesc plmezi amidonoase zaharificate cu enzime din mal, se face inocularea cu Clostridium butyricum
i fermentarea are loc anaerob, la 35-40C timp de 8-10 zile, n prezen de carbonat de calciu. Pentru
obinerea acidului butiric, n plmada fermentat se adaug sulfat de sodiu. Butiratul de sodiu se separ de
sulfatul de calciu prin filtrare i dup concentrare, n prezen de acid sulfuric se elibereaz acidul
butiric.Acidul butiric sub form esterificat este folosit la fabricarea unor esene, deoarece butiratul de metil
are arom de mr, iar butiratul de etil, arom de par sau ananas, esene folosite la obinerea produselor
zaharoase.
27.Descriei agenii fermentaiei acetice, citrice i rolul lor n industria alimentar
Fermentaia acetic este un proces metabolic aerob prin care substratul (alcoolul etilic) este oxidat n
prezena oxigenului din aer, sub aciunea echipamentului enzimatic al bacteriilor acetice, n acid acetic ca
produs principal al fermentaiei.
Importana practic a fermentaiei acetice. Fermentaia acetic este utilizat industrial la fabricarea
oetului, cnd se pot folosi ca materii prime soluii alcoolice, vin, cidru sau materii prime amidonoase (n
prealabil zaharificate i fermentate alcoolic cu drojdii).
- Fermentaia acetic spontan, ntlnit la fermentarea boabelor de cacao, are un rol pozitiv n formarea
compuilor de arom i la obinerea unor boabe de calitate superioar
- Fermentaia acetic a vinului i berii pstrate cu gol de aer conduce la deprecierea calitii acestor
buturi. Dei bacteriile acetice aerobe se dezvolt la suprafa, acrirea are loc n ntregul volum. Acidul
acetic format sub voal are o densitate mai mare dect a alcoolului,ceea ce conduce la o circulaie a
compuilor reactani care conduce la acrirea total a produsului.
28.Caracterizai diferite tipuri de medii de cultur.
Un mediu de cultur reprezint un substrat nutritiv complex, cu rol de aliment, care trebuie s asigure
microorganismului ce urmeaz a fi cultivat, cantitatea necesara de ap, surse de carbon, azot, substane
minerale, factori de cretere, substane care s i furnizeze cantitatea de energie ct i toate elementele
folosite de celul n procese de cretere, reproducere i ntreinerea funciilor vitale.
Mediile de cultura se clasifica dupa mai multe criterii:
n funcie de destinaia lor, mediile de cultur se difereniaz astfel:
a. medii de cultur generale care asigur dezvoltarea unui numr mare de specii i genuri deoarece includ n
compoziia lor substane nutritive diversificate.
Se clasifica in:
-bulionul de carne lichid sau gelozat (BCA);
-mediul tripton - extract de drojdii - glucoz agar;
-mustul de mal agar (MMA) pentru cultivarea drojdiilor i mucegaiurilor
b. medii de cultur selective sunt medii cu o compoziie chimic definit care permit dezvoltarea unui grup
restrns de microorganisme sau chiar a unei specii. Aceste medii conin pe lng substane nutritive i
substane cu efect inhibitor asupra altor microorganisme nsoitoare ntlnite n microbiota din care se face
izolarea culturii ce dorim s o selecionm.
c. medii de cultur de difereniere aceste medii permit separarea speciilor n funcie de anumite caractere
biochimice, atunci cnd acestea au fost selectate dintr-o microbiot eterogen.
d. medii de mbogire (fortifiate) sunt destinate separrii i cultivrii unor microorganisme pretenioase din
punct de vedere nutritiv i care se afl n numr redus n produsul analizat din punct de vedre microbiologic.
n funcie de compoziie i provenien, mediile de cultur pot fi :
a)mediile naturale sunt cele mai utilizate deoarece reproduc condiiile n care se dezvolt microorganismele.
Mediile naturale de origine vegetal sunt sucuri de fructe, de legume, mustul de mal, legume fierte/ terciute,
fructe, infuzii de plante.

Pentru solidificarea mediilor de cultur se folosete:

-agar agarul (geloza) un diglucid obinut din alge ale genului Gelidium avnd n structur molecule de
galactoz i acid D galacturonic legate prin legturi 1,2,1,3 glicozidice. n stare purificat se prezint sub
form de pulbere sau fibre si se adaug in cantitate de 0,5 2 % mediu lichid.
-gelatina agent de solidificare de natura proteic, extras din esuturi organice. Se folosete in cantitate de 12
15 g% .
29.Explicai esena metodelor de nsmnare i cultivare a microorganismelor.
Insamantarea microorganismelor reprezinta introducerea acestora pe medii de cultura potrivite, pe suprafata
sau in profunzime, cu scopul obtinerii de culturi microbiene pure. Insamantarea se face in mod steril, cu
ansa, tamponul de exudat sau pipeta, folosind medii de cultura sterile si de compozitie adecvata.
Pentru obtinerea unor rezultate corecte trebuie sa se tina seama de anumite reguli:
- folosirea de instrumentar steril: ansa bacteriologica, pipeta Pasteur sau gradata;
- flambarea orificiilor recipientelor (baloane, eprubete) ce contin mediile de cultura, dopurile flacoanelor se
vor tine intre degetul mic si podul palmei drepte);
Insamantarea se face pe medii lichide si solide, primele favorizand o prima inmultire numerica a bacteriilor.
Dezavantajul lor este posibilitatea insamantarii la inceput (insamantare primara) din materialul patologic al
unui amestec bacterian nedorit. De aceea este obligatoriu in toate cazurile ca insamantarile pe mediile
lichide sa fie urmate ulterior de insamantari pe medii solide pentru a obtine colonii izolate.
INSAMANTAREA IN MEDII LICHIDE
a. Cu ansa- Ansa se tine in mana dreapta. Se sterilizeaza prin incalzire la incandescenta, utilizand becul
Bunsen. Daca produsul patologic se afla intr-o ebrubeta, se scoate dopul de vata intre degetul mic si palma
miinii drepte, tinand recipientul in mana stanga. Se flambeaza gura eprubetei, se ia din produsul patologic cu
varful ansei, se flambeaza din nou gura recipientului, se pune dopul la loc. Eprubeta cu mediu se tine in
mana stanga, usor inclinata pentru a evita riscurile contaminarii cu microorganisme din aer, se scoate dopul,
se flambeaza, se depune continutul ansei pe peretele eprubetei deasupra mediului lichid si se omogenizeaza
apoi cu acesta. Urmeaza repunerea dopului dupa flambarea si sterilizarea ansei.
b. Cu pipeta Pasteur Se rupe varful pipetei si se flambeaza trecand-o prin flacara. Dupa racirea pipetei, se
scoate dopul eprubetei cu produsul patologic, se flambeaza si se aspira 0,5-l ml din produs. Continutul
pipetei se introduce in eprubeta cu mediu, dupa ce s-au respectat regulile de asepsie. Urmeaza incubarea la
termostat. Pipeta folosita este pusa in vasul cu amestec sulfocromic. Daca se insamanteaza in anaerobioza,
mediul se fierbe in baia de apa 20-30 minute, se raceste la 40-450C si se introduce continutul pipetei in
mediu, avand grija sa nu se introduca bule de aer.
INSAMANTAREA PE MEDII SOLIDE
In operatia de insamantare pe medii solide avem doua situatii:
- insamantarea in suprafata: pe medii solide in pozitie inclinata si pe medii solide turnate in placi Petri;
- insamantarea in profunzime: pe medii solide turnate in coloana dreapta si pe medii solide in placi Petri:
metoda placii turnate si metoda intre doua straturi.
a. Insamantarea in suprafata
Cu ansa- Pe geloza inclinata. Se sterilizeaza ansa si dupa racire se incarca cu produsul respectiv. Se
introduce ansa aproape de fundul eprubetei cu mediu, dar deasupra lichidului de condens si se trece usor pe
suprafata mediului in zig-zag sau in linie dreapta, fara a zgaria suprafata mediului
- Pe geloza in placi Petri. Se inclina placa cu mediu si se depune produsul aproape de margine. Se trag striuri
paralele cu ansa, prin miscari scurte si dese pe o suprafata mica la polul superior al mediului, fara a zgaria
suprafata mediului. Apoi ansa se trece pe suprafata mediului trasandu-se linii paralele si perpendiculare, in
forma de pentagon (regula pentagonului pentru obtinerea de colonii izolate)
Cu pipeta Pasteur- Pe geloza inclinata. Se insamanteaza lichidul de condens al mediului cu cateva picaturi
din produsul patologic aflat in pipeta. Prin usoara agitare si inclinare a eprubetei, lichidul se raspandeste pe
toata suprafata mediului.
- Pe geloza in placi Petri. Se depune pe suprafata mediului aproximativ 1 ml din produsul lichid si se
raspandeste uniform pe toata suprafata prin inclinarea placii sau cu pipeta Pasteur indoita. Se tine inclinata si
se aspira excesul de lichid cu pipeta.
- In mediul Veillon pentru anaerobioza. Geloza Veillon se topeste pe baia de apa, se raceste la 450C si se
introduce continutul pipetei fara bule de aer. Apoi se aseaza eprubetele in apa rece pentru solidificare rapida.
b. Insamantarea in profunzime
Insamantarea pe medii solide turnate in coloana dreapta:

Se deschide eprubeta cu mediu de cultura, se rastoarna cu gura in jos, iar insamantarea se face prin prin
inteparea in profunzime a mediului, utilizand ansa fir pentru a strapunge mediul, fara a-l deplasa (exemplu
insamantarea mediului MIU).
Insamantarea pe medii solide in profunzime:
- metoda intre doua straturi: produsul se insamanteaza pe suprafata placii cu geloza, dupa care se toarna un
alt strat subtire de geloza deasupra zonei de descarcare a produsului;
-metoda placii turnate: in placa Petri se pune o cantitate de produs, se toarna geloza, se amesteca si se lasa sa
se solidifice. Prin aceasta metoda se creaza conditii de semianaerobioza necesare izolarii unor bacterii
patogene
30.Definii culturile pure de microorganisme si explicai importana practic a lor
Cultura pur reprezint o biomas de celule rezultate prin reproducere dintr-o singur celul aflat ntr-un
mediu nutritiv steril, cu volum limitat. Cultura pur este considerat i colonia care se formeaz ca rezultat
al izolrii unei celule sau a unei uniti formatoare de colonii, atunci cnd aceasta este localizat pe un
mediu nutritiv solid. Puritatea unei culturi se poate obine i prin repicare, deci prin transfer de celule din
eprubeta ce conine cultura pur, n alt vas cu mediu de cultur steril.
Izolarea i obinerea culturilor pure, cunoaterea cineticii de cretere prezint o importan practic deosebit
n urmtoarele domenii:
1.Identificarea, selecionarea i mbuntirea proprietilor de biosintez
Culturile pure sunt folosite pentru studiul proprietilor morfologie i fiziologice, n scopul identificrii,
caracterizrii i stabilirii domeniului de utilizare a culturii. Sub form de culturi pure microorganismele pot
fi supuse unor tratamente fizico-chimice prin care se pot induce modificri genetice la nivelul acizilor
nucleici, cu obinerea de culturi mutante, din rndul crora se face din nou selecia tulpinilor performante.
2.Obinerea culturilor starter n procese fermentative industriale
Pornind de la cultura pur, n biotehnologii alimentare prin cultivarea n medii adecvate se obine cantitatea
necesar de inocul/maia folosit drept cultur starter a procesului fermentativ.
Inoculul reprezint un mediu nutritiv steril n care s-au nmulit celule aparinnd unei culturi pure, aflat
n etapa final a creterii exponeniale. Cantitatea de inocul trebuie astfel calculat nct prin introducerea sa
n mediul fermentativ steril, concentraia n celule s asigure declanarea rapid a procesului. n funcie de
specificul biotehnologic este obligatorie asigurarea continuitii n transfer pentru aprovizionarea cu inocul
activ, la perioada solicitat de producie.Utilizarea culturilor pure n biotehnologii alimentare (la fabricarea
berii, alcoolului, vinului, produse lactate acide, panificaie etc.) permite obinerea unor produse cu calitate
constant.
31.Explicai dinamica creterii microorganismelor n culturi pure (fazele)
Prin inocularea de celule, aparinnd unei culturi pure, ntr-un mediu nutritiv steril se poate stabili dinamica
de cretere prin studiul vitezei de acumulare a biomasei sau prin creterea numrului de celule raportat la
unitatea de volum a mediului.n condiiile experimentale, dinamica multiplicrii microorganismelor este
bine cunoscut. Procesul evolueaz ntr-o serie de faze succesive.
1) Faza de laten, de cretere zero sau de lag reprezint etapa de timp cnd dup inoculare numrul
celulelor rmne neschimbat, sau chiar scade, noile condiii de mediu implic latena induciei acelor enzime
necesare pentru adaptarea la mediul nutritiv. Faza de laten apare deci ca o perioad de adaptare la
condiiile noi de cultur, n care microorganismele viabile din inocul i acumuleaz n celul metabolii i
sistemele necesare creterii, n cazul n care aceste componente biochimice le lipseau datorit condiiilor de
mediu anterioare inoculrii.
2) Faza de multiplicare exponenial sau de cretere logaritmic este caracterizat prin aceea c, dup o
scurt perioad (cca. 2 ore) de accelerare a ritmului de cretere, n care multiplicarea se produce cu o vitez
progresiv mrit, acest ritm devine constant i caracteristic n anumite condiii de cultur, durata unei
generaii fiind minim. Perioada de echilibru poate fi meninut numai att ct nu intervin alterri
importante, pe care creterea le poate provoca n compoziia mediului.
3) Faza staionar (de maturare) n care numrul celulelor viabile este maxim i rmne constant o perioad
de timp. De exemplu, celulele de drojdie nu mai nmuguresc, i mresc volumul i tind spre forma sferic,
se rotunjesc. Celulele de microorganisme au n aceast faz caracteristicile morfologice cele mai tipice
genului i speciei. Aceast faz poate fi prelungit atunci cnd urmrim pstrarea culturii pure, prin
modificarea unor factori care scad viteza de metabolism celular.
4) Faza de declin se caracterizeaz printr-o scdere n progresie geometric n raport cu timpul a numrului
de celule vii. Pe msur ce mediul devine mai puin favorabil, celulele vii nu se mai multiplic, dei

activitatea lor mai continu un timp dup care mor i intr n autoliz. La sfritul acestei ultime faze se
nregistreaz maximum absolut al numrului total de celule formate pe parcursul ntregii evoluii a culturii.
32.Descriei proprietile caracteristice ale microorganismelor patogene.
Din numarul mare de microorganisme existente in natura, un numar limitat sunt capabile sa se dezvolte in
asociatie cu organismele superioare, iar dintre acestea, un numar restrans (cateva sute) sunt patogene.
Bacteriile patogene au doua proprietati definitorii: patogenitatea si virulenta. Cei doi termeni au semnificatie
distincta.
Patogenitatea este proprietatea unui microorganism de a determina in conditii naturale sau experimentale,
aparitia unui proces infectios, decelabil din punct de vedere clinic, la o gazda receptiva. In mod obisnuit,
patogenitatea este asociata, inexact, cu modul de viata parazitara a microorganismelor, dar calitatea de
patogen nu se asociaza totdeauna cu parazitismul. Majoritatea bacteriilor patogene sunt parazite, iar in vitro
se dezvolta ca saprobionte pe medii organice, uneori cu compozitie chimica complexa. Unele bacterii, desi
sunt strict saprobionte, adica se dezvolta pe materia organica in mediile naturale (de exemplu, Cl.
botulinum), dar nu sunt parazite, produc totusi efecte patologice prin intermediul exotoxinelor pe care le
secreta.
Patogenitatea implica existenta a patru proprietati esentiale:
a) capacitatea de a patrunde si de a se localiza in organismul gazdei;
b) proprietatea de a se multiplica in tesuturile acesteia si de a le invada;
c) rezistenta la mecanismele de aparare ale gazdei;
d) producerea leziunilor tisulare care se pot exterioriza clinic.
Virulenta este capacitatea unei tulpini a unui microorganism patogen aflat intr-o anumita faza de crestere, de
a se localiza (a coloniza), de a se multiplica si eventual de a invada celulele si tesuturile gazdei si/sau de a
produce toxine, determinand o stare patologica la o gazda receptiva.
Virulenta este o proprietate biologica corelata cu anumite caractere de structura (prezenta flagelilor,
fimbriilor), cu prezenta unor proteine membranare sau cu unele particularitati fiziologice si de sinteza (ca de
exemplu sinteza exotoxinelor sau a exoenzimelor)
Virulenta exprima cantitativ gradul de patogenitate a unei tulpini pentru o anumita gazda si este o
proprietate multifactoriala:
- infectiozitatea (sau capacitatea de colonizare)
- agresivitatea (sau invazivitatea)
-toxigenitatea.
33.Descriei perioadele procesului infecios i factorii ce l influeneaz.
Procesul infecios reprezint totalitatea reaciilor locale i generale , consecineale interaciunii dintre
agentul patogen i organismul gazd aflat n anumite relaiiecologice. Producerea unui proces infecios este
condiionat de 3 factori:microorganism, macroorganism, mediu extern
ETAPELE PROCESULUI INFECIOS
1.Contaminarea= prezena germenilor pe tegumente i mucoase
2.Infecia= ataarea pe tegument i/sau mucoase a germenilor patogeni prin pili saufactori chemotactici,
multiplicare local i ptrundere n esuturi.
3. Boala= rspunsul organismului la infecie manifestat clinic ( aparent ) sau infraclinic( inaparent )
PERIOADELE BOLILOR INFECIOASE
n evoluia bolilor infecioase exist 4 perioade:
1. Perioada de incubaie= timpul de la ptrunderea germenilor n organism pn laapariia primelor semne de
boal.Exist boli cu :
-incubaie scurt 1-7 zile ( scarlatina, difteria, virozele respiratorii, meningite,dizenterie );
-incubatie medie - 1-2 sptmni ( varicele, rujeola, febra tifoid, parotiditaepidemic);
-incubaie lung >3sptmni ( hepatita viral B, rabia, tetanos ).
2.Perioada de debut = timpul de la apariia primelor semne de boal pn la apariia primelor semne
caracteristice de boal. Poate fi : lent ( prodromal) , brutal ( invazie ) ,fulgertor ( purpura fulminans)
3.Perioada de stare incepe cu semnul caracteristic de boal ( icter, erupie).
4.Perioada de convalescen urmat de vindecare cu sau fr sechele.
34.Explicai esena fenomenului de imunitate.
Imunitatea-reprezinta ireceptivitatea org la orice agenti straini din punct de vedere genetic inclusive la
microorg patogene si toxinele lor.La patrunderea in org. a structurilor straine din punct de vedere genetic se
include in actiune un sir de mecanisme si factori care recunosc si inactiveaza aceste subs care recunosc si

inactiveaza aceste subs straine organidmului dat.Stiinta despre imunitate se numeste imunologie.
Clasificarea imunitatii:
1.naturala
-de specie
-de individ
2.dobindita
a)naturala -activa(in urma unei boi)
-pasiva(se transimte de la mama fat prin lapte)
b)artficiala(introducerea vaccinii) -activa(vaccine 3-4 saptamini)
-pasiva(seriuri-sunt anticorpi introdusi gata p/u a lupta cu microorg)
35.Evaluai riscurile transmiterii antropozoonozelor .
Bolile virale, bacteriene sau parazitare, transmise de catre animale omului, fie direct (muscatura, zgarietura,
intepatura), fie indirect (intepatura cu carcasa sau cu un os al unui animal mort). Animalele intervin in doua
moduri diferite in transmiterea bolilor la om:
- animalele rezervoare (micile rozatoare, pasarile, primatele, bovinele, caprele, porcii, fructele de mare etc.)
asigura supravietuirea unui agent infectios (bacterie, parazit sau virus); omul se contamineaza indirect, de
exemplu, band lapte crud sau prin contact cu urina, dejectile sau sangele ce contine agentul infectios
- animalele vanatoare (caini, pisici, tantari, muste, capuse, acarieni etc.) sunt raspunzatoare de inocularea
directa a agentului infectios.
Leptospiroza, afeciune transmis prin intermediul apei sau hranei contaminate, secreii i excreii ale
animalelor bolnave, producnd febr, insuficien renal, hepatic, meningit. Prevenirea se realizeaz prin
vaccinarea cinilor, evitarea contactului cu animalele bolnave, surse de ap nepotabil.
Clamidioza, afeciune transmis prin aerosoli provenii de la animale bolnave reprezentate n special de
psrile de colivie. Evolueaz mai ales la nivel respirator n formele grave cu pneumonie.
Salmoneloza afecteaz primar sistemul gastrointestinal, e transmis pe cale digestiv de orice animal
purttor (nu neaprat bolnav). Se previne prin reguli stricte de igien i tratarea animalelor bolnave.
Ria se transmite de la orice animal (cine, porc, capr, oaie). Alte afeciuni transmisibile, cu evoluie
cutanat, sunt reprezentate de dermatofitoze, produse de ciuperci microscopice din genul Microsporum,
Tricophyton. Cauzeaz prurit, eritem, crustizare, pseudotundere. Prevenirea se realizeaz prin tratarea
animalelor bolnave, evitarea contactului cu acestea i splatul pe mini.
Babesioza e o parazitoz a sngelui transmis de ctre cpue, la cine i pisic. Netratat poate duce la
moarte. Evolueaz cu icter, febr, anemie, hemoglobinurie. Prevenirea se realizeaz prin tratamente
periodice antiparazitare extern la animale, evitarea contactului omului cu cpuele.
Leishmanioza, boal transmis prin muctura narilor i a puricilor ce au parazitat animalele bolnave.
Afeciunea e grav, evolueaz cu febr i pancitopenie, afecteaz pielea, dar produce i insuficiene ale
organelor interne. E greu de depistat i nu prea exist tratament. Prevenia se realizeaz prin deparazitarea
extern temeinic a cinilor.
Giardioza, parazitoz transmis pe cale fecalo-oral, mai grav n special la copii la care evolueaz cu
enterit. Prevenirea se realizez prin reguli stricte de igien, tratarea animalelor bolnave i chiar vaccinarea
acestora.
Echinococoza, boal parazitar transmis de la cinele care a consumat carne de oaie contaminat. Boala se
manifest cu producerea de chiti la nivelul tuturor organelor, dup ingerarea oulor de parazit eliminate de
animal.
Larva migrans visceralae, afeciune parazitar transmis prin ingerarea oulor de Toxocara canis eliminate
din intestinul canidelor i felinelor nedeparazitate. Boala prezint un tablou complex deseori subclinic,
depistabil la teste serologice. Prevenirea se realizeaz prin reguli stricte de igien dup contactul cu
animalele nedeparazitate. La animale se recomand deparazitri frecvente.
Toxoplasmoza, periculoas pentru femei .Aceast boal se ia de la pisici, se transmite pe cale digestiv,
producnd n cele mai grave cazuri avort spontan la femeie, afeciuni oculare, etc.Prevenirea se realizeaz
prin tratarea animalelor bolnave, reguli de igien stricte i restricionarea contactului dintre feline i femeia
gravid. n unele cazuri se recomand renunarea la pisic pentru a nu pune n pericol sarcina femeii.

36.Descriei categoriile (grupele) de microorganisme n funcie de cerinele fa de temperatur.

Temperatura are o mare influen asupra proceselor fiziologice ale celulei microbiene deoarece stimuleaz
sau inhib activitatea echipamentului lor enzimatic.
n funcie de temperaturile posibile ale mediului natural i ca rezultat al adaptrii, diferitele specii de
microorganisme prezint urmtoarele temperaturi:
-temperatura minim temperatura la care mai poate avea loc creterea, n schimb dac temperatura scade
sub valoarea minim, creterea este oprit;
-temperatura optim temperatura la care rata specific de cretere este maxim;
Pentru unele microorganisme valoarea ei se afla in limita de 7*12*C(criofile)pentru altele 3537*C(mezofile),si 42-45*C(termofile).
I Microorganisme psihrofile (criofile, frigofile) - adaptate sa se dezvolte n zona inferioara a domeniului
general, ntlnite n sol, n zonele cu temperaturi mai scazute ale globului, n microflora apelor.
Bacteriile adaptate la temperaturi scazute prezinta anumite particularitati:
-au n componenta lipide ce intra n structura peretelui celular si a membranei citoplasmatice si sunt
caracterizate de un continut mai ridicat n acizi grasi nesaturati.
-au o mobilitate buna;
-prezinta capacitatea de a produce pigmenti cu rol protector fata de temperaturile scazute;
-enzimele elaborate sunt mai active la temperaturi scazute.
n practica de laborator microorganismul este psihrofil daca, prin pastrarea la 7oC, formeaza colonie vizibila
timp de 10 zile.
II Microorganisme mezofile : Din aceasta categorie fac parte:
-microorganisme organotrofe (produc alterarea alimentelor la temperatura camerei);
-microorganisme patogene - temperatura optima este egala cu temperatura corpului animal 36-37oC
- majoritatea drojdiilor fermentative si a mucegaiurilor
III Microorganisme termofile - adaptate n domeniul superior eugenezic. Temperaturi caracteristice:
Microorganismele termofile prezinta anumite proprietati specifice care explica aceasta termofilie:
-proteinele si enzimele sunt termostabile si au un optim de activitate la temperaturi ridicate. Aceasta
stabilitate se explica prin aceea ca n structura proteinelor exista o compactizare mai buna a aminoacizilor si
n interiorul globului proteic sunt concentrati aminoacizi hidrofobi; proteinele din microorganismele
termofile contin n cantitate mica cisteina si grupari SH libere;
-aceste proteine au un continut mai ridicat n arginina si o concentratie mai scazuta n lizina;
-acizii nucleici ai bacteriilor termofile au un procent ridicat n cuplul de guanina si citozina;
-n componenta compusilor din citoplasma se afla ioni Mg2+ care pot forma diferite complexe asigurnd
cresterea rezistentei la temperatura.
37.Caracterizai influena temperaturilor subminimale i supramaximale asupra microorganismelor
Temperatura are o mare influen asupra proceselor fiziologice ale celulei microbiene deoarece stimuleaz
sau inhib activitatea echipamentului lor enzimatic.
La temperaturi subminimale se reduce viteza de transport a substantelor nutritive ca urmare a reducerii
permeabilitatii membranei celulare. Acest lucru se datoreaza continutului de acizi grasi care se solidifica la
temperaturi scazute.
Daca temperaturile subliminale sunt negative, apa libera ngheata si nu mai serveste ca solvent pentru
nutrienti.Cunoscnd comportarea celulelor au fost aplicate metode de conservare a alimentelor prin
refrigerare si congelare. Ca urmare a scaderii temperaturii, viteza de metabolism scade si se prelungeste
durata de pastrare a alimentelor un timp limitat.
Comportarea celulelor la temperaturi supramaximale T > TM
Depasirea cu 5-10oC a temperaturilor maxime are efect letal deoarece este determina inactivarea
metabolismului microbian, ca urmare a denaturarii si coagularii proteinelor.Cunoasterea efectului letal al
temperaturilor supramaximale a condus la aplicatii practice pentru cresterea duratei de pastrare a alimentelor
timp ndelungat.
Formele vegetative ale bacteriilor, drojdiile si mucegaiurile sunt inactivate la t = 60-80oC, daca se mentin
timp de 10-30 min.
Ascosporii de drojdie si sporii de mucegai pot sa reziste pna la 80oC timp de 30 de minute.
Endosporii bacterieni (bacterii n forma sporulata) din genurile Bacillus, Clostridium, datorita structurii lor
specifice si a continutului scazut n apa libera, au rezistenta mai mare la T > TM. Pentru inactivarea lor n
mediu de vapori saturati (umed) e necesara o temperatura de 120oC, timp de 10-20 minute, iar n mediu

uscat necesita la 160oC circa 2 ore, sau la 180oC circa 45 minute.

Pasteurizarea este tratamentul termic folosit n industria laptelui si se caracterizeaza prin urmatorii parametri
: 72-74oC/15-20 secunde, suficient pentru distrugerea patogenului periculos Mycobaterium tuberculosis.
Tyndalizarea consta n pasteurizare repetata de 2-3 ori la 24 de ore alternata cu termostatarea produsului
final astfel nct acesta va fi lipsit de microorganisme.
Sterilizarea este operatia folosita n industria conservelor si conduce la inactivarea endosporilor bacterieni
Clostridium botulinum (cel mai rezistent dintre microorganismele facultativ patogene).
Microorganismele se dezvolta ntr-un domeniu limitat de temperatura minima si maxima. Daca se depaseste
Tmax cu cteva grade se produce moartea celulelor deoarece are loc denaturarea proteinelor din citoplasma.
Moartea, inactivarea celulelor microbiene, este dependenta de numerosi factori biologici corelati cu natura
microorganismelor. Inactivarea termica este dependenta si de starea fiziologica a celulelor (cele tinere mor
mai repede dect cele mature deoarece contin mai multa apa).
38.Caracterizai grupele de microorganisme n funcie de exigenele fa de umiditatea mediului.
Viaa microbian este posibil numai cnd n mediul nutritiv exist ap liber care particip ca solvent, ca
mediu de reacie pentru enzimele celulare i pentru transportul bidirecional al produselor de metabolism.
Dac coninutul de ap liber intracelular se reduce, celulele trec n stare de preanabioz, continuat cu
anabioz, n care enzimele trec n stare inactivat iar metabolismul este mult redus. n atmosfer exist o
umezeal relativ de 70-90% i prin pstrarea alimentelor, n timp, n funcie de temperatur i compoziia
produsului are loc o absorbie a vaporilor de ap din aer, instalndu-se o stare de echilibru, cu creterea
cantitii de ap liber i a indicelui de activitate al apei, aw.
Microorganismele se pot dezvolta ntr-un domeniu larg de aw situat ntre valori de 0,62-0,99 i n funcie de
adaptare n raport cu limitele de aw care le permit creterea se pot mpri n trei categorii:
-microorganisme xerofite aw = 0,62-0,75; din care fac parte mucegaiuri ale g. Xeromyces, g. Aspergillus,
drojdii osmotolerante, bacterii halotolerante;
-microorganisme mezofite - aw = 0,75-0,85; cuprind majoritatea fungilor, bacterii;
-microorganisme hidrofite - aw = 0,85-0,99 sunt predominant bacteriile.
Cunoaterea comportrii celulelor n raport cu umiditatea ca factor extrinsec ce condiioneaz cantitatea de
ap liber accesibil pentru desfurarea proceselor vitale, se aplic la conservarea prin uscare a produselor
alimentare. Dac acestea se pstreaz n condiii n care crete treptat umiditatea, primele microorganisme
care se dezvolt aparin grupului xerofitelor.
39.Explicai cum influeneaz activitatea apei metabolismul microorganismelor.
Concentraia osmotic a mediului extern are efecte profundeasupra microorganismelor, este necesar s se
exprime coninutul de apaccesibil pentru celula microbian. n acest scop, microbiologii utilizeaz n
general termenul de activitate a apei (a w ). Activitatea apei unei soluiireprezint 1/100 din umiditatea
relativ a soluiei, fiind de asemeneaechivalent cu raportul dintre presiunea de vapori a soluiei i presiunea
devapori a apei pure . apasolw PPa = Activitatea apei unei soluii sau a unui solid poate fi determinat
prinnchiderea ermetic a probei ntr-o incint i msurarea umiditii relativedup ce sistemul a ajuns la
echilibru. Activitatea apei este invers proporional cu presiunea osmotic: dac o soluie are o presiune
osmoticmare, activitatea apei este sczut.Microorganismele se pot dezvolta ntr-un domeniu larg de a w
situatntre valori de 0,62 - 1,00, fiind clasificate dup acest criteriu n trei categorii:- microorganisme
xerofite care se pot dezvolta la a w de 0,62 - 0,75 dincare fac parte mucegaiuri din genurile Xeromyces,
Aspergillus , drojdiiosmotolerante, bacterii halotolerante;- microorganisme mezofite care se pot dezvolta la
valori ale a w de0,75 - 0,85, fiind reprezentate de majoritatea fungilor i bacteriilor;- microorganisme
hidrofite - a w 0,85 - 0,99 sunt n general bacteriile.Microorganismele se dezvolt preferenial pe medii cu
valori mari aleactivitii apei. Cnd aceste valori scad sub 0,97 se observ deja, pentrumajoritatea celulelor
microbiene, o scdere a vitezei de cretere. S-a constatatca bacteriile necesit pentru cretere valori ale
activitii apei mai mari dectfungii.Conservarea alimentelor prin uscare, congelare, srare i alte
procedeeare la baza fenomenul de scdere a activitii apei sub o valoare critic, subcare nu se mai pot
dezvolta microorganismele de contaminare; odat cucreterea umiditii, apare i pericolul de degradare
microbian a alimentelor

40.Argumentai importana concentraiei de oxigen i PH - ului mediului n controlul dezvoltrii

microorganismelor
Aerul atmosferic conine aproximativ 20% oxigen. Microorganismele necesit oxigen pentru biosinteza
compuilor organici i pentru desfurarea proceselor de oxidoreducere biologice.n funcie de necesarul n
oxigen procurat din aer se disting 5 tipuri de comportare difereniat a microorganismelor i anume:
-aerobe sunt dependente de oxigenul din aer, se dezvolt la suprafaa lichidelor, a mediilor solide. Oxigenul
servete ca acceptor final de electroni transportai prin catena respiratorie. Celulele eucariote folosesc
oxigenul n sinteza sterolilor i a acizilor grai nesaturai (drojdii, mucegaiuri);
-facultativ anaerobe, nu necesit oxigen pentru cretere dar cresc mai bine n prezena sa. Se dezvolt bine n
medii lichide n care solubilitatea oxigenului din aer este mai redus (bacterii lactice etc.);
-anaerobe aerotolerante nu necesit oxigen pentru cretere i cresc la fel de bine n prezena sau absena sa
(Enterococcus faecalis, Lactobacillus plantarum);
-strict (obligat) anaerobe, nu tolereaz oxigenul i mor n prezena acestuia. Nu pot obine energie prin
respiraie propriu-zis i folosesc fermentaia sau respiraia anaerob n acest scop (bacterii butirice,
metanobaceterii etc.);
-microaerofile aparin microorganismele aerobe care necesit concentraii reduse de oxigen pentru
cretere, respectiv 2-10%.
Valoarea de pH-este o proprietate inerent a unor produse naturale ce conin cantiti ridicate de acizi
organici sau dobndesc aciditate prin procese fermentative dirijate (produse conservate prin murare).
Microorganismele se dezvolt n limite largi de pH (ntre 1,5-11). n acest interval microorganismele
acidotolerante drojdii, mucegaiuri, bacterii lactice i acetice prefer pH 2,5-5,5 i se vor dezvolta n
produse acide care pot suferi fermentaia i mucegirea. Bacteriile de putrefacie care prefer un pH = 7 nu
se pot dezvolta n medii acide care sunt astfel protejate. Aciunea pH-ului asupra creterii se poate observa n
mediu, deoarece disponibilitatea unor nutrieni este modificat de echilibrul ionic. Astfel la pH acid ionii de
magneziu formeaz complexe insolubile, n timp ce la pH bazic sunt complexai ionii de calciu, zinc i ionii
ferici, elemente cu rol de cofactori ai enzimelor microbiene. Valori extreme de pH influeneaz
permeabilitatea membranelor celulare. n mediu acid permeazele cationice sunt saturate de ioni de H+ care
limiteaz sau anuleaz transportul cationilor indispensabili pentru celule; n mediu alcalin membrana este
saturat cu OH- i este mpiedicat transferul de anioni necesari. La modificri de pH se modific i cinetica
reaciilor enzimatice care se desfoar optim la anumite valori specifice. Microorganismele patogene, de
exemplu Clostridium sunt mai sensibile dect cele din genul Escherichia, Salmonella, Staphylococcus.
Clostridium botulinum are pH-ul minim pentru producerea de neurotoxine egal cu 4,8, iar la Staphylococcus
aureus pH minim pentru cretere este de 4,2.
41.Explicai cum influeneaz presiunea osmotic dezvoltarea microorganismelor
Celulele microorganismelor pot fi considerate, din punct de vedere fizico-chimic, ca soluii de diferite
substane, desprite de mediul n care se gsesc, printr-o membran semipermiabil. Prezena acestei
membrane ntre dou soluiicu concentraii diferite, cu rol n schimburile celul mediu, determin
procesulde osmoz. Presiunea care se produce la nivelul membranei este presiuneaosmotic. Procesele
normale de nutriie a microorganismelor au loc numai n mediile ncare se conin substane nutritive ntr-o
form accesibil
pentru tipul dat demicroorganisme i n aa o concentraie, care determin starea de turgescen acelulei vii
de microorganisme i o anumit presiune osmotic n soluie. Oconcentraie foarte nalt a substanelor
dizolvate n mediul nutritiv provoac plasmolisa celulelor de microorganisme: citoplasma celulei pierde apa,
sederegleaz metabolismul celulei, se modific structura citoplasmei i, nconsecin, microorganismul
moare. Dar, datorit gradului nalt de permiabilitate 22 a citoplasmei, unele specii de drojdii i mucegaiuri
se adapteaz la presiuneaosmotic nalt. Aa microorganisme se numesc osmofile. Majoritatea
microorganismelor nu rezist concentraii mai mari dect 65-70 %n soluie de zahr i dect 15% n soluie
de sare, iar cele osmofile rezistconcentraii de zahr de 80-90% i de sare de 24-30%.Fenomenul
plasmolizei celulelor microbiene este pus la baza metodelor deconservare a alimentelor cu soluii
concentrate de zahr i de sare.

42.Explicai esena aciunii factorilor chimici i biologici asupra microorganismelor.

In procesul de nutritie si deci n cel de dezvoltare a microorganismelor, acestea sunt supuse influentelor unor
factori de mediu care conditioneaza activitatea microbiana determinnd fie stimularea cresterii si
reproducerii fie inhibarea activitatii (inactivarea microorganismelor).
Factorii chimici se refera la efectul pe care l au anumite substante chimice asupra microorganismelor,
substante care se adauga n produsele alimentare de cele mai multe ori pentru a inhiba dezvoltarea
microorganismelor, pentru cresterea conservarii si a calitatii alimentelor.
Factori biologici. Efectul unei substane chimice este dependent de natura microorganismelor, starea n care
se afl i numrul de microorganisme prezente n mediul ce urmeaz a fi conservat. Microorganismele sunt
mai sensibile la aciunea substanei chimice atunci cnd se afl n stare vegetativ i mai rezistente n starea
lor sporulat. Celulele tinere, cu un coninut mai mare de ap liber sunt mai sensibile dect celulele mature.
Eficiena este dependent de numrul de microorganisme n momentul utilizrii, deoarece fiecare celul
absoarbe i reine o cantitate din doza existent. Astfel prin adugarea unei doze constante, eficiena acesteia
se reduce cnd ncrcarea microbian este mare. Un factor biologic cu implicaii practice este fenomenul de
adaptare al microorganismelor la adaosul de substane chimice. n practic se utilizeaz culturi starter
adaptate la doze crescute din substana la care alte microorganisme sunt sensibile. Un exemplu ar fi folosirea
de dioxid de sulf n fermentarea mustului de struguri cu drojdii de cultur sulfitorezistente. Pentru a evita
adaptarea microorganismelor n practic se recomand alternarea substanelor dezinfectante atunci cnd se
constat o reducere a eficienei.
43.Demonstrai prin exemple utilizarea aciunii presiunii osmotice, pH-ului mediului, antibioticelor .
a. la pstrarea i conservarea produselor alimentare.
Presiunea osmotic este presiunea care trebuie s fie aplicat unei soluii pentru a mpiedica trecerea
solventului n sensul natural de difuzie printr-o membran semipermeabil.LA conservare un rol
semnificativ joaca cantitatea de sare/zahar utilizata.Aceasta influenteaza la presiunea osmotica din interiorul
recipientului.Este obligatoriu ca presiunea osmotica din interiorul recipientului sa fie egala cu cea din
exteriorul acestuia. Odata cu creterea presiunii osmotice, celulele esuturilor din produs i ale
microorganismelor se deshidrateaz treptat, producndu-se plasmoliza acestora.Prin noiunea de pH se
exprim cantitativ aciditatea (sau bazicitatea) unei substane, pe baza concentraiei ionilor numii hidroniu
H3O+.
Se stie ca la pH acid microorganismele nu se dezvolta,deci procesele de alterare sunt cu mult mai lente.
Temperatura de tratare la fel influenteaza dezvoltarea microorganismelor.La temperaturi mai mici
microorganismele se dezvolta cu mult mai bine decit la temperaturile ridicate.Deci,la produsele tratate la
temp de 80-90 C practic toate microorganismele mor.
44.Descriei relaiile microorganismelor cu lumea vie i anume: saprofitismul, comensalismul,
mutualismul)
Un organism se numete saprofit dac poate tri numai consumnd materie organic moart i aceasta prin
intermediul unei membrane, cu ajutorul unei reacii enzimatice care s elibereze substanele nutritive din
materia ingerat.Comensalismul este forma de relaii ntre dou organisme n care unul folosete resturile de
hran ale celuilalt.Mutualismul este calea pe care 2 organisme de diferite specii profita fiecare de beneficiile
activitatii altuia.
45.Descriei relaiile microorganismelor cu lumea vie i anume: parazitismul i patogenitatea
Patogenitatea este capacitatea microorg. De a determina boala la o anumita specie-gazda.Unele microorg. nu
se pot dezvolta in org. omului(holera gainii) sau animalului(gonococ, sifilis), pe cind altele sunt intotdeauna
patogene (salmonela, shigella, richetiile, virusurile).
Patogenitatea poate fi determinata de caracteristicile:
1)Virulenta bacteriilor
2)Toxinogeneza bacteriilor
3)Fenomene de sensibilitate
Virulenta este capacitatea microorg. de a patrunde, dezvolta, inmulti si invada testurile org. gazda.Si este
conditionata de :
-structura microorg.(cele cu capsula,cili,flageli sunt mai virulente)
-enzime(in f-tie de locul unde se formeaza, enzimele sunt exoenzime(in interiorul celulei de org.) si
endoenzime(in interiorul celulei de org.)
Toxinogeneza este proprietatea unelor bacterii de a forma toxine care provoaca boala.Toxinele se numesc
antigene bacteriene solubile si sunt de 2 tipuri:-endotoxine(Gram-negative)-Salmonella,Shigella si

exotoxine(Gram-pozitive)- cele mai puternice otravuri cunoscute,dar sunt mai termolabile(Clostridium,care

se distruge la 121C)
Fenomenele de sensibilizare constau in faptul ca unele microorg. complica evolutia infectiei prin fenomene
de sensibilizre alergica, produsa in momentul in care in org.-gazda exista concomitent bacterii antigene
bacteriene, autoantigene si anticorpi specifici
Parazitismul este un tip de relaie dintre organismul parazit i cel gazd ,n care parazitul i procur
hrana necesar de la organismul viu numit gazd pe care-l paraziteaz i i produce carene care duc
frecvent la mbolnvirea sau chiar moartea gazdei.
Dup regnul vegetal , animal sau cel al ciupercilor din care provine gazda exist:
fitoparazii
zooparazii
micoparazii
Dup locul unde paraziteaz, paraziii pot fi:
endoparazii (triesc n corpul gazdei) sau
ectoparazii (triesc pe corpul gazdei).
De exemplu endoparazii sunt viermii intestinali, iar ca ectoparazit se poate aminti Sarcoptes scabie care
produce scabie.
Prin extensie, prin parazitism se nelege i starea unei persoane sau a unui grup social care duce o via de
trndvie i de trai pe seama muncii altora.
46.Caracterizai puterea infecioas a microorganismelor.Infecie nseamn o ptrundere activ sau
pasiv a unor germeni patogeni, care o dat ajuni n organism pot rmne la locul porii de intrare, sau s
ajung n curentul sanguin. Invazie a unui organism viu de catre microorganisme patogene care actioneaza
prin multiplicarea lor (virulenta) si eventual prin secretarea de toxine. O infectie poate fi localizata sau
generalizata, exogena (provocata de germeniprovenind din mediul inconjurator) sau endogena (germeni
provenind de la bolnav insusi).
Cauze - O infectie se dezvolta atunci cand mijloacele naturale de aparare ale organismului nu pot s-o
impiedice; ceea ce determina aparitia sau nu a unei boli infectioase este raportul intre calitatea mijloacelor
imunitare, mai mult sau mai putin compromise intr-o perioada variabila, si puterea patogenica a germenului
respectiv. O infectie oportunista este o infectie cauzata de un microorganism care nu provoaca boala la un
subiect purtator, dar care devine patogen in cazul unei imunodepresii (alterarea mijloacelor imunitare).
simptome si semne - O infectie generalizata se traduce printr-o febra ridicata, frisoane si o alterare a starii
generale. O infectie locala genereaza o inflamare a regiunii infectate, care se traduce printr-o durere, o
roseata, un edem,formarea unui abces umplut de puroi (infectii cu germeni piogeni), uneori o crestere a
temperaturii.
47.Descriei puterea toxic a microorganismelor.Toxicitatea reprezint gradul de nocivitate pentru
organism a unei substane chimice, medicament, fiind o caracteristic rezultat din manifestarea biologic a
organismului respectiv. Pentru stabilirea toxicitii au fost acceptate anumite criterii convenionale, n
funcie de cantitatea de toxine, astfel c exist mai multe scri de toxicitate. La ora actuala notiunea de
TOXIC se defineste ca fiind acel produs care are proprietatea ca, patruns in organismul viu, indiferent de
cale si de mod de administrare, sa provoace de la o anumita doza, prin procesele fizico-chimice pe care le
declanseaza, perturbari functionale si de structura care genereaza o stare patologica numita intoxicatie (in
categoria toxicelor nu sunt incluse mijloacele care actioneaza mecanic alice de plumb, sticla pisata, sau
toxine produse de microorganisme
Substanta sau produsul cu proprietati agresive asupra organismului viu poarta denumirea de toxic
(etimologic provenind de la toxon arc cu sageti otravite sau de la tako cuvant egiptean ce inseamna
prapad, distrugere, moarte) sau de otrava (de la cuvantul slavon otraviti ce inseamna a amara, viata cuiva.
Toxicitatea este o caracteristica aparte a unor produsi, diferite de proprietatile lor curente (stare fizica,
culoare, constante fizico-chimice, etc.) ; ea reprezinta ocomportare biochimica a substantei fata de un
organism viu si este conditionata de:
Organismul asupra caruia actioneaza
Doza patrunsa in organism
Unii factori care modifica, gradul de toxicitate
Organismul asupra caruia actioneaza- reactia biochimica rezultata din actiunea asupra organismului viu este
in unele situatii legata de specia respectiva: sunt substante foarte toxice pentru om si practic netoxice pentru
alte vietuitoare .Aceasta caracteristica este datorata echipamentelor enzimatice diferite cantitativ si calitativ

ale diferitelor specii

Doza reprezinta relatia dintre cantitatea de substanta administrata si efectul produs asupra organismului viu.
Se cunoaste la moment ca cel mai toxic microorganism este Clostridium Butulinum
48.Descriei stadiile clinice ale infeciei.
Infectia-conflictul care are loc intre agentul patogen(virusuri, bacterii, richetii),cu mijloacele lui de agresiune
si organism,cu posibilitatea lui de aparare. Interactiunea dintre micro si macroorganisme pot avea loc doar
in conditiile: 1)microorganismul tebuie sa fie patogen;
2)cantitatea de microorg. Contaminante trebuie sa fie suficienta pt a declansa infectia
3)locul de patrundere a agentului infectios trebue sa fie adecvata pt specia de organism respectiv
4)calea de vehiculare a agentului infectios pina la tesutul sau organul in care se va fixa microorg. Trebue sa
fie accesibila.
Etapele de declansare a procesulu infectios:
1)Incubarea (de la patrunderea microorg. in macroorg., pina la primele simptome de boala)
2)Perioada de debut (simptome necaracteristice bolii, cefalee, febra)
3)Perioada clinica (simptome caracteristice bolii,se stabileste diagnosticul)
4)Perioada de defervescenta (dispar primele simptome ale bolii)
5)Faza de covalescenta (refacerea organismului)
6)Vindecarea (revenirea completa la starea normala)
Infectia poate evolua aparent(sub forma de boala), sau inaparent(fara simptome)-purtatorii de boala.
49.Utilizai metoda colorrii simple i examinai frotiul obinut la microscopul fotonic.
Pe frotiul uscat si fxat,pregatit in mod obisnuit,se depune o banda de filtru.Apoi pe hirtie se picura solutie de
violet de gentiana.peste 2 minute hirtia se inlatura,colorantul se scurge si pe frotiu se picura solutie de
fuxina.Dupa alte 2 minute colorantul se scurge si frotiul se trateaza cu alcool de 96 timp de 30 sec.Dupa ce
frotiul se usuca,acesta este examinat la microscop.
50.Utilizai metoda colorrii dup Gram pentru un frotiu i cercetai preparatul la microscop.
Pe frotiul uscat si fxat,pregatit in mod obisnuit,se depune o banda de filtru.Apoi pe hirtie se picura solutie de
violet de gentiana.peste 2 minute hirtia se inlatura,colorantul se scurge si pe frotiu se picura solutie de
lugol.Dupa alte 2 minute colorantul se scurge si frotiul se trateaza cu alcool de 96 timp de 30 sec.Alcoolul
spala colorantul din celulele gram-,in timp ce gram+ isi mentin culoarea.Dupa frotiul se coloreaza cu solutie
de fuxina si se repeta procedura.Dupa ce frotiul se usuca,acesta este examinat la microscop.Microbii Grampozitivi se coloreaza in violet si cei Gram-negativi in roz-rosu
51.Descriei metoda de cercetare a influenei antisepticilor asupra dezvoltrii drojdiilor i
mucegaiurilor. Caracterizai substanele antiseptice folosite la conservarea produselor
alimentare.Antisepticele sunt substane antibacteriene sau antivirale care sunt aplicate pe esuturile vii sau
pe piele, pentru a reduce posibilitatea de infecie, sepsis sau putrefacie. Antisepticele sunt deosebite de
antibiotice din cauza c antibioticele acioneaz n organism, iar antisepticele pe suprafee n afara
organismului, i pentru c antisepticele au aciune neselectiv asupra microorganismelor cu care devine n
contact.Antisepticele utilizate la conservare sunt:scidul sorbic,acidul benzoic etc
Metoda de cercetare:Insemintam in eprubetele cu solutii de acid ascorbic de 0,01;0.1;0,5% o cantitate de
suspensie de drojdii sau ciuperci de mucegai.Dupa insemintare lasam in termostat la t 25C timp de 48-72
ore.Ca dovada a influentei antisepticilor serveste incetinirea procesului de crestere a microorganismelor in
eprubetele cu concentratii mai mari de acid ascorbic
52.Descriei metoda de cercetare a influenei antibioticelor asupra dezvoltrii microorganismelor.
Caracterizai substanele antibiotice folosite la conservarea produselor alimentare.Antibioticele sunt
antisepticele care au capacitatea dovedita de a actiona asupra microorganismelor.
Pe cutiile Petri se picur 1-2 picaturi de suspensie de microorganisme si se etaleaza pe toata suprafata
cutiei.Cutiile Petri se inchid cu un capac ,se intorc cu fundul in sus si in aceasta pozitie se termosteaza la t
37C timp de 24-36 ore.Antibioticele in jurul carora sau format mai putine colonii au actionat mai eficient
asupra peretelui celular a microbilor,distrugindu-i la final.

53. Descriei metoda de cercetare a influenei fitoncidelor asupra dezvoltrii microorganismelor

Fitoncidele sint subst.de natura vegetala cu actiune antibiotica.Ele dispun de proprieteti bacteriostatice si
bactericide care sint mai slabe decit antibioticile produse de microorg.Unele fitoncide au proprietati
insecticide.Din punct de vedere chimic fitoncidele reprezinta o mare diversitate de
structura:glicozizi,alcaloizi,uleiuri eterice.Existenta fitoncidelor la plante este de cele mai multe ori legata
de un gust sau un miros puternic,ca de exemplu ceapa,usturoi,hrean ,mustar,fapt pt care acestea deseori sint
folosite drept condimente.
Metoda de cercetare:Se curata o ceapa/usturoi de dimensiuni mici,se opareste si se roade prin rozatoare.Pt
fiecare echipa se pregatesc cutii Petri cu medii nutritive agar-geloza.In centrul cutiei Petri cu mediul
nutritiv gelifiacat se picura 0,2 ml de suspensie de spori de ciuperci miceliali.Suspensia se etaleaza uniform
pe toata suprafata mediului nutritiv cu o spatula sterila.In una din cutii se introduce cu spatula sau bisturiul
steril ceapa/usturoi rasa prin rozatoare.O cutie trebuie sa fie de control fara ceapa.Ambele cutii se
termostateaza la 25C timp de 24-48 h.In calitate de indiciu a activitatii antibacteriene a antibioticilor si a
fitoncidelor serveste formarea unei zone de crestere a microorg.pe mediul nutritiv(peptonat de carne)in jurul
discului de hirtie de filtru imbibata cu antibiotice.Acelasi proces se intimpla in jurul tocaturei de ceapa rasa.
Substantele antibiotice de pe discul de hirtie si din tocatura de ceapa se dizolva in apa mediului de cultivare
a microorg.si difundeaza in mediul inconjurator.In functie de gradul de activitate a antibioticilor si a
fitoncidelor suprafata de suprimare a dezvoltarii microorg. Va fi diferita
54. Descriei metoda de determinare a numrului de microorganisme la un ml de suspensie. Se executa
un preparat umed,plasind suspensia de celule pe suprafata retelei.se aseaza lamela,care sprijinindu-se pe cele
2 platforme laterale,va delimita inaltimea stratului de lichid,egala cu adincimea camerei.
Preparatul astfel obtinut se fixeaza pe platina microscopului cu cleme si cu ocularul 10 si obiectivul 40x,se
cauta imaginea retelei.In cimpul microscopic la grosisment 450,cu ajutorul platinei se pot aduce grupe de
cite 16 microcelule elementare si se face numararea celulelor de drojdii cuprinse in grupul de 4x4
microcelule.Se exclud de la numarare celulele care se afla cu mai mult de jumatate din suprafata celulei in
exteriorul careului de 4x4.Se fac numarari din mai multe cimpuri microscopice si se calculeaza nr. Mediu
de celule dintr-o microcelula.Formula de calcul:M=a*1000/hxS xn
55.Descrieti metoda de cercetare a influentei pH-ului asupra dezvoltarii microorg.
In eprubetele cu valoare diferita de Ph(3,7,9) se introduc cu pipeta cantitati egale de suspensie microbiana.Se
cultiva la 37C timp de 24 h.Pentru studierea influentei pH-ului asupra drojdiilor ,in eprubete cu must de
struguri cu pH diferit (3,7,9) se introduc cu pipeta cantitati egale de suspensii de drojdii.Se cultiva la temp.
De de 30C timp de 24-48 h .Examinarea eprubetelor cu insamintari se face prin agitarea eprubetei pt a
uniformiza cultura crescuta.
56.Caracterizati pozitia microorg.in lumea vie.Descrieti cele 5 regnuri in care sint clasificate microorg
. Variabilitatea extraordinar a microorganismelor i capacitatea lor de adaptare la cele mai diferite condiii
ale mediului ambiant, fac ca lumea microbian la nivel planetar s fie deosebit de numeroas i greu de
clasificat.Clasificarea biologic a lumii vii propus de Whittaker (1969), acceptat de numeroi taxonomiti
cuprinde un sistem de cinci regnuri n funcie de modul de organizare celular i modaliti de nutriie,
avnd urmtoarea structur:
-regnul Monera include organisme monocelulare de tip procariot cu nutriie de tip absorbtiv, cu metabolism
fotosintetic sau chimiosintetic i reproducere prin diviziune asexuat;
-regnul Protista include organisme monocelulare de tip eucariot (inclusiv drojdii). Modul de nutriie este
diferit de la un grup la altul, prin absorbie sau ingestie i reproducere sexuat/asexuat;
-regnul Fungi cuprinde organisme multinucleate de tip eucariot (mucegaiuri) cu nuclei dispersai n citosolul
hifelor adesea septate, lipsite de plastide i pigmeni fotosintetici, cu nutriie de tip absorbtiv i reproducere
pe cale sexuat i asexuat;
-regnul Plantae, cu organisme multicelulare de tip eucariot, cu perete celulozic, vacuole n citoplasm i
pigmeni fotosintetici n plasmide. Modul principal de nutriie este cel fotosintetic i reproducerea
predominant sexuat;
-regnul Animalia,cu organisme multinucleate de tip eucariot fr perete celular,cu nutriie predominant prin
ingestie i reproducere sexuat.

57. Descriei metodele de sterilizare folosite n microbiologie

STERILIZAREA: metode prin care sunt distruse sau indepartate toate microorganismele, forme
vegetative si forme sporulate, dintr-un produs, mediu lichid sau solid, de pe suprafete etc.
a)

Metode de sterilizare prin caldura:

a.1. caldura uscata,

a.2. caldura umeda,
b)

Metode de sterilizare prin filtrare,

c)

Metode de sterilizare fizica, cu ajutorul radiatiilor,

a.1. Sterilizarea prin caldura uscata:

* Sterilizarea prin incalzire la incandescenta la rosu:
- ansa bacteriologica metalica (bucla, fir),
- spatula de insamantare,
* Flambarea: trecere repetata prin flacara becului Bunsen, cu incalzire la
temperaturi inferioare incandescentei,
- indicata pentru portansa, gatul recipientelor de sticla (eprubete, tuburi, baloane,
capilarul pipetelor Pasteur) etc.
- contraindicate pentru obiecte voluminoase care se incalzesc si se racesc greu
(pipete gradate) sau din materiale pe care caldura le degradeaza (material plastic,
otel etc),
*

Incinerarea: arderea cu reducere la cenusa.

In laboratoarele de microbiologie este indicata pentru materialele de unica folosinta din plastic,
reziduuri organice solide, gunoi, cadavrele si carcasele animalelor de experienta (unde acestea exista).
Incineratoarele care functioneaza in spitale necesita respectarea normelor de protectie impotriva poluarii
mediului.
Se prefera incheierea de contracte cu firme specializate care efectueaza incinerarea in afara oraselor.
*Sterilizarea cu aer cald: etuva.

58.Numii regulile de lucru ntr-un laborator de microbiologie i descrie i nzestrarea minimal a unui
laborator de microbiologie dup cerinele internaionale
Reguli impuse in activitatea de laborator, pentru eliminarea riscului de contaminare:
1. Strict interzis accesul persoanelor straine in laborator,
2. Toate prelevatele biologice trebuie considerate a fi cu potential infectios,
3. Obligatorie purtarea echipamentului de protectie (echipamentul de laborator sa fie pastrat separate de
cel utilizat in exteriorul laboratorului),
4. Purtarea corecta a manusilor de latex (flacara becului Bunsen),
5. Interzis a se manca, consuma bauturi sau a se fuma in incinta laboratorului (in orice incapere din
institutia medicala),
6. Nu se recomanda purtarea unghiilor false, lentilelor de contact de catre personalul care manipuleaza
tulpini bacteriene,
7. Interzisa pipetarea cu gura,
8. Nu se depun pe masa de lucru obiecte de uz personal (genti, serviete, caiete, haine etc), se
depoziteaza in vestiar,
9. Manipularea produsului patologic se face la flacara becului Bunsen: orice manevra
implica flambarea gatului recipientelor din sticla, atat la deschidere, cat si la inchidere, a pipetelor
etc, si sterilizarea prin incalzire la incandescenta (la rosu) a ansei bacteriologice (bucla si firul;
portansa se flambeaza pe 1/3 din lungimea sa),
10. Bucla ansei incarcata cu produs patologic sau cultura bacteriana, se introduce la baza flacariipentru
a fi arsa, unde temperatura este mai scazuta (la varful flacarii exista riscul improscarii cu bacterii
inca nedistruse termic si contaminarea executantului si mediului),
11. In momentul manipularii ansei bacteriologice incarcate cu produs biologic sau cultura bacteriana nu
se fac gesture ample, necontrolate, nu se lasa ansa din mana atata timp cat este incarcata cu produs
contaminant. Este recomandat ca aceste manevre sa se execute in interiorul hotelor de biosiguranta,
12. Inainte de efectuarea unor tehnici de diagnostic bacteriologic, se pregateste protocolul de lucru, se
insusesc etapele, se pregateste tot materialul necesar, se controleaza mental evolutia pasilor, pentru a
nu exista niciun pericol de raspandire a germenilor sau a contaminarilor incrucisate,
13. Nu se alearga, nu se fac miscari bruste in laborator, pentru a nu creea curenti de aer ce ar putea
antrena bacterii cu transmitere aerogena, cu potential infectios,
14. Pipetele gradate, pipetele Pasteur, lamele, lamelele contaminate, dupa folosirea lor, se imerseaza in
solutii dezinfectante proaspete, in cilindrii sau cristalizoare, care sa le acopere in proportie de peste
din lungimea lor sau in intregime,
15. Toate obiectele utilizate in procesul de prelucrare a prelevatelor clinice, in scop diagnostic,
contaminate, se introduc in saci autoclavabili, apoi in galeti cu capac (etichetate: Sticlarie sau
Plastice) si transportate in Compartimentul Sterilizare, pentru a fi autoclavate,

16. Obiectele ascutite, taietoare, intepatoare (ace de seringa, lame de bisturiu- unica folosinta) se elimina
fara a fi atinse, in recipiente de plastic galbene (etichetate corect, cu sigla de biosiguranta) inchise
etans si eliminate la Deseuri infectioase, pentru a fi incinerate,
17. Se respecta codul culorilor in laborator: culoarea galbena inseamna material infectios (saci plietilena
de diverse capacitati, cutii carton de transport deseuri infectioase, cutii plastic cu capac pentru
obiecte taietoare, intepatoare etc) si culoarea neagra care inseamna deseuri menajere, neinfectioase,
18. In cazul unei contaminari accidentale a unei suprafete de lucru cu produs infectios, se anunta imediat
persoana ierarhic superioara, se acopera suprafata cu tifon, panza, peste care se toarna solutie
dezinfectanta, proaspata, se mentine cel putin 30 min, dupa care se trece a curatarea suprafetei
respective,
19. Se recomanda manipularea cu max de atentie a substantelor chimice caustice, toxice (acizi, baze,
aldehide, cetone, alcooli) folosind echipament adecvat: manusi, masti, ochelari de protectie etc.
20. Manevrarea gazelor, a diferitelor aparate elctrice (autoclav, centrifuga, pompa de vid etc), a sticlariei
de laborator, pentru evitarea oricarui tip de accident de laborator: explozii, incendii, traumatisme.
21. Spalarea cu apa calda si sapun lichid dezinfectant a mainilor, ori de cate ori se incheie o etapa de

lucru; se recomanda solutii protectoare ale pielii dupa spalare si stergere cu prosop de hartie de unica
folosinta.