1.

microbiologia ca stiintastudiazaparticularitatile microorganismelor, precum si procesele pe

care acestea le conditioneaza.
Ramurile
Micro. Generala , medicala(bacteorologia, virisusologia, micologie,
protozoologie),veterinara, industriala,agricolo.1 Definiti obiectivele de studiu ale
microbilogie si ramurile ei: Obiectivele de studiu ale microbiologiei sunt virusuri, bacterii,
protozoare, ciuperci microscopice, alge monocelulare.Ramurile : 1)Microbiologia generala-
studiaza structura, metabolismul microorg, genetica lor, raspindirea in natura a microorg.
2)Microbiol agricola- stud rolul microorg in formarea solului, nutritia plantelor, in
descompunerea subst organice.Elaboreaza metode de folosire a ingrasamintelor si de
conservare a nutreturilor cu ajutorul microorg. 3)Microbiol veterinara- studmicroorg ce
cauzeaza boli infectioase la animale, elab metode de diagnostica si tratare a acestor boli.
4)Microbiol industriala- studmicroorgproducatoare de vitam, antibotice, hormoni, proteine,
enzime, acizi organici. 5)Microbiol alim- elab metode noi de obtinere a produselor alimentare
cu ajutorul microorg si metodele de prevenire a alterarii microbiologice a acestor produse.
6)Microbiol medicinala – studmicroorg patogene pt om si procesele care decurg in org uman
la patrunderea patogenilor. Ea se diviz in sub ramuri: Virusologia, Bacteriologia, Micologia,
Protozoologia,Imunologia.

2.microbiologia ca stiintaaparut o data cu primele microscoape care au facut posibil

vizualizarea microorganismelor.
Intemeietor se considera Antony van Leeuwenhoek (1632-1732)
Eduard jenner a demonstrat ca vaccinarea oamenilor cu variola bovina poate preveni
imblonavirea lor cu variola umana.
Louis Pasteur ( 1822-1895) a obtinutvacinuri contra holeriigainii, antracsului. A introdus
pasteurizarea met de tratament termic a produselor.
Lister introduce dezinfectarea cu acid carbolic in salile de operatie
Ilia Mecinikov (1845-1916) a descoperit mecanismele imunitatiiconsideraa ca globulele albe
ale singeluiinglobiaza si digera microorganisme proces numit- faggocitoza.
Victor Babes 1854 1926 sudiat rolul bacteriilor in bolile infectioase a decoperit un gen nou
de protozoare care-i poarta numele.
3.Tema “Igiena. Obiectul de studiu. Scopul. Obiectivele”
Igiena studiaza influenta factorilor mediului ambiant asupra sanatatii omului si elaboreaza
masuri de asanare, normative si
legi sanitare menite sa fundamenteze un mediu igienic optim de viata si de munca. Igiena este
stiinta medicala care are
ca obiect de studiu sanatatea si factorii ce o conditioneaza. Scopul final al igienei este
pastrarea si promovarea sanatatii.
Masurile de asanare, normativele, legile sanitare elaborate in domeniul igienei au ca scop:
1)prevenirea imbolnavirilor si depistarea lor in stadii incipiente, reducerea morbiditatii,
mortalitatii, marirea
longevitatii si a duratei vietii biologic active
2)mentinerea si fortificarea sanatatii
3)sporirea capacitatii de munca si aportului social in colective
In plan teoretic igiena studiaza:
1.sursele de poluare a mediului
2.influenta diverisilor factori cu caracter natural si social asupra circultieisubstantelor nocive
in biosfera
3.studierea efectelor acestei influente
4.studiazalegitatiletranzitieisubstantelor toxice dintr-un lant al biosferei in altul
5.legitatile generale ale actiunii nocive a diversilor factori asupra organismulu
4,..Compartimentele
a. Camera de laborator
b. Boxa cu preboxa
c. Incapere pentru pregatireamediiilor de cultura
d. Splatorie
e. Sala de preparare
f. Camera de sterilizare
g. Registratura
h. Vivariu
Echipament
a. Mese de lucru
b. Loc pentru colorarea preparatelor
c. Termostat
d. Frigider
e. Centrifuga
f. Microscop
g. Dulapuri
h. Lavuar cu apa calda si rece
i. Arzatoare de gaz
j. Anse bacteriologice
k. Borcane cu solutie de dezinfectant si vata
l. Lame si lamele de sticla
m. Coloranti4.Echipament microbiologic: agitatoare si plite;autoclav;biurete;centrifuga;
colorimetru; etuva; incubator; micriscop; anse microbiologice, cutii petre,
termometre, cilindru gradat, eprubete, colbe, pilnie, baghete din sticla, lamele,
frigider.
 n.
5.Microscopul fotonic (optic) este un aparat optic de marit care utilizeaza ca sursade
radiatie fotonul. Microscopul optic este alcatuit din trei parti:mecanica, de iluminare,
optica.
Partea mecanica: 1)Stativul-este baza microscopului. 2)Suport pttubus se foloseste in calitate
de miner pt a duce microscopul. 3)Teava tubului vizual. 4)Masa port obiect- pe care se
fixeaza cu ajut clamelor preparatul de studiat. 5)Butoane macrometrice-focalizeaza(regleaza)
imaginea aproximativa.6)Butoane micrometrice-focalizeaza imaginea definitiva.
7)Revolverul-pe revolver sin amplasate obiectivele.
Partea de iluminare : 1)Oglinda are doua fete plata si concava care reflecta razele spre
condensator. La lumina zilei se foloseste oglinda plata, iar la lumina artificiala se foloseste
oglinda concava. 2)Condensatorul-sistema de lentile puternice ce se utilizeaza in scopul
intensificarii puterii de iluminare a obiectului studiat.Cu ajutorul butoanelor poate fi deplasat
in sus si in jos. 3)Diafragma de cimp- regleaza nivelul de iluminare si corectitudinea
imaginei. Este o sistema de placi metalice care se pot inchide si deschide.
Partea optica: 1)Obiectiv-consta din lentile cu cifre 8, 20, 40, 100 care reprez puterea de
marire. Obiective uscate 8,20,40; iar obiectiv imersiat 100. 2)Ocular- este amplasat in partea
de sus al tubului si reprez un sistem din 2 lentile plat convecseindreptate cu partea convecsa
spre obiectiv. Are puterea de marire de 7, 10, 15 ori. Cea mai puternica imagine se obtine la
imbinarea obiectivelor puternice cu oculare slabe sau medii. Atentie ! Obiectivul de 20x este
folosit pentru examinarea preparatului doar daca s-a obtinut o imagine foarte clara cu
obiectivul de 10x.Dupa obtinerea acestei imagini, nu se folosestemacroviza, deoarece exista
riscul de a sparge lama ! se aduce in axul optic obiectivul de 20x; imaginea se pune la punct
folosind doar microviza; dupa examinarea preparatului cu obiectivul de 20x se poate examina
si cu cel de 40x aducand obiectivul in axul optic si reglandu-se doar cu microviza; pentru
examinarea cu obiectivul de imersie (100x) se va folosi tot un frotiu,dar este necesara si o
picatura de lichid de imersie ce va fi pus pe lama intre preparat si obiectiv; dupa utilizarea
microscopului, se scoate lama de pe masuta, in ax se readuce obiectivul de 10x, se
deconecteaza de la priza si se acopera cu husa de protectie.
Descrieti metodele speciale de microscopie optica. Microscopia in cimpintunecat: la acest tip
de microscoape razele de lumina nu ajung direct in obiectiv, imagine fiind creata numai de
razele reflectate, refractate sau difractate. Se pot pune in evidenta detalii de structuri mai mica
decit capacitatea de separare a obiectivului. Obiectele apar cu un contur stralucitor pe un fond
intunecat si li se poate analiza forma,dimensiunea dar nu si structura. Microscopia la
temperaturi inalte este asemanator cu microscoapele obisnuiteinsatre sa fie echipat cu
dispozitiv de incalzire a probei. Microscopia in ultraviolet este utilizata pentru obtinerea unor
rezolutii respectiv mariri mai mari decit cele ce se obtin cu lumina obisnuita. Microscopia in
lumina polarizata microscopul metalografic se deosebeste prin ca este dotat cu polizator si
analizator. Polarizorul se introduce inaintea lentilei condensoare iar analizatorul in interiorul
tubului microscopic. Microscopia cu contrast de faza, microscopia interferentiala,
microscopia cantitativa.
 6..Colorația Gram este o colorație compusă folosită în microbiologie pentru examenul
microscopic al bacteriilor, care a permis clasificarea acestora în funcție de afinitatea
tinctorială a peretelui bacterian. Metoda a fost inventată de bacteriologul danez Hans
Christian Gram, în anul 1884.Tehnica: Se acopera frotiul cu soluție violet de gențiană și
se ține 1 minut. Se indeparteaza colorantul, se spală cu apă si se adaugă soluția Lugol 1
minut. Se indeparteaza soluția Lugol fără a spăla si se decoloreaza cu alcool acetonă prin
miscari ale lamei pana cand soluția devine incolora (depinde de grosimea preparatului dar
in general 20 secunde). Se spală cu apa și se adaugă fuxina 1 minut Spalare si uscare pe
hartie filtru. Rezultat: bacteriile Gram pozitive apar colorate in albastru-violet iar cele
Gram negative se colorează in roz pana la rosu
Metoda de colorare Gram si cercetarea preparatului: Colorarea Gram se face in urmatoare
etape:
1)Pe lama se obtine un frotiu dintr-o colonie de microorganisme
2)Frotiul se usuca la aer, apoi se fixeaza la flacara spirtierei
3)Frotiul se coloreaza cu violet cristalin-1min, excesul de coloran se scurge fara a se spala
preparatul
4)Preparatul se coloreaza cu colorantul Lugol timp de 1 min pina la innegrirea frotiului
5)Preparatul se trateaza cu alcool etilic 96% -30 sec, apoi se clateste cu apa distilata
6)Frotiul se coloreaza cu fuxina -1min

8)Se determina genul, specia microorganismelor.

.
7.Comparati principiile de functionare ale microscopuli fotonic si electronic: Microscopul
fotonic-este un aparat optic de marit care utilizeazaca sursa de radiatie fotonul ( lumina alba).
Calitatea cea mai de pretaunui microscop este puterea de separare sau rezolutia aparatului
(cea mai mica distanta la care doua puncte pot fi vazute distinct). Aparatul optic da o imagine
inversata si mult marita, virtuala sau reala a obiectelor prelucrate dupa tehnica cito-
histologica. Examinarea se face prin transparenta preparatul histologic fiind strabatut de
unflux fotonic dirijat. Structurile avinddifertedensitati, determina aparitia unor fenomene de
refractie si difractie a fluxului fotnic care stau la baza reconstruirii imaginii de catre sistemul
optic al microscopului.Microscopul electronic- este un instrument utilizat cu predilectie in
activitatea stiintifica de cercetare realizind o putere de marire care depaseste cu mult pe cea a
microscopului optic. Spre deosebire de microscopul fotonic, microscopul electronic utilizeaza
ca sursa de lumina un fascicul de electroni de inalta energie emis de pe suprafata unui catod.
Aceasta examinare poate genera urmatoareleinformatii:topografie – trasaturile de suprafata
ale unui obiect,textura sa; morfologie – forma si marimea particulelor care alcatuiesc
obiectul; compozitie elementele si compusii din care este alcatuit obiectul si cantitatea
relativa a lor; imformatii cristalografice – cum sintaranjati atomii inobiect
 8.Ca structură, virusul este o particulă submicroscopică, alcătuită dintr-o parte centrală
numită genom viral, format din material genetic, care poate fi ADN sau ARN, și o teacă
sau înveliș protector de natură proteică, numită capsidă. Capsida și genomul viral
alcătuiescnucleocapsida. La virusurile mai complexe mai apare un înveliș exterior de
natură proteică numit pericapsidă, peplos sau anvelopă virală. Din punct de vedere al
prezenței învelișului pericapsidal, virusurile se împart în două categorii: nude și învelite
în peplos.Caracterizati structura particulelor virale: Particula virala este alcatuita din 2
componente: genomul viral si capsida. Genomul viral este reprezentat de acid nucleic
obisnuit printr-o molecula de acid nucleic(ADN, ARN), el poarta informatia genetica
necesara replicarii in sensul sintezei constituentilor virali. Capsida virala acopera
genomul fiind alcatuit din substituenti proteici denumite capsomere. Capsomerele sunt
constituite din molecule proteice asezate in mod regulat, formind in ansamblu structura
specifica a virusului. Capsida+genomul viral formeazanucleocapsida. La unele virusuri
nucleocapsida este acoperita de o alta structura numita invelisul extern sau peplosul.

9.REPRODUCEREA VIRUSURILORelulei gazda

Recunoasterea c
I ADSORBŢIAvirusului la celula-gazdă prinintermediul receptorilor specifici
(tropism)intermediul receptorilor specifici (tropism)
II PENETRAREA virusului în celulăv
a)Pinocitoză (viropexis)
b)Fuziunea membranelor
c)Translocare
d)Injectarea AN în citoplasmă (bacteriofagii)
III DECAPSIDAREA( cu enzime celulare). Din acest momenturmează fazade eclipsă
Sinteza macromoleculara
Eliberarea vironilorprogeni din celula gazda.
10.Comunicati despre bolile virale ale omului, inclusiv cu transmitere alimentara: Virusul
Papiloma umana- este un virus comun care cauzeaza anomalii ale celuleor sau tumori la
nivelul pielii. HPV-poate determina modificari ale tesuturilor de la nivelul membranelor
superioare, inferioare si organele genitale. Rubeola- o boala infectioasa acuta, provocata de
virusul rubeolic, virusul are un potential teratogen ridicat, la femeile insarcinate poate
determina moartea fatului, urmind avortul spontan. Gripa- este o viroza respiratorie cu
fenomen de afectare generala. Exista 3 tipuri de gripa: tipul A-cel mai patogen. Tipul B-da
imbolnavire locala. Tipul C- cel mai slab patogen. Sursa de infectie este omul bolnav cu
forme inaparente sau grave. Calea de transmitere este aerogena, contact direct.
gripa varicela rabia,hepatita,herpesul, insomnia familiala letala cretzfeld-jakob.
11. Rolul pozitiv al bacterofagilor
In medicina sintfolositipt prevenirea si tratarea bacteriilor rezistente la antibiotice.
Dezifenctareafintinilor distruge baciul intenstinal si alte bacterii care impurifica apa
Rolul negativ imbolnavesc bateriile lactice folosite la producerea iaurtului
12.Comparati structura microorganismelor procariote si acelulare: Structura bacteriilor:
1.peretele celular- o substanta caracteristica doar bacteriilor paptidoglicanul. La diferite
bacterii peretele celular este diferit in dependenta de asta el se coloreaza diferit.
2.Citoplasma- poate sa contina incluziuni proteice, pigmenti, polizaharide. 3.Ribozomii-
sinteza proteinelor. Virusul este alcatuitdintro molecula de ADN sau ARN care este invelita
de o capsida proteica formata din subunitaticapsomere. Virusurile mai au pe capsida o
membrana numita peplos.
13Descrieti formele celuleor bacteriene si analizati structura celulei: Bacteriele sunt
organisme procariote, dimensiunele lor variaza de la 0,15 – 10 micromi. Forma bacterilor si
dimensiunele se schimba in timpul vietei totusi exista forme stabile de bacterii: 1.coc(sefera)
- diplococ, tetracoc, streptococ, stafilococ.; 2.bacil(bastonas) – diplobacil, streptobacil. Multe
specii de bacterii baciloforme formeaza spori in interior, sporii modifica forma bacilului se
numesc clostride. 3. Spiril – spiralacu ture rigide. 4. Spirochete – spirala cu multe ture
flexibele configuratia lor se poate schimba, se pot stringe sau relaxa. 5. Vibrion – bacil scurt
in forma de virgule. 6. Bacterii filamentoase – au o forma asemanatoare cu hifele. 7. Bacterii
patrate – se intilnesc rar in apele sarate. Structura: 1.perete celular – contine o substanta
specifica bacteriilor numita peptidelycan asemanatoare cu substantele continute la alte
eucariote. 2. Membrane citoplasmatica - o formatiune strins legata de peretele celular, o
formatiune fina, elastica, subtire, traturile exterioare fiind mai dense decat cel interior. 3.
Citoplasma - o masa coloidala semifluida formata din 80% apa, i8n ea se gasesc: mezozomi,
ribozomi, incluziuni. 4. Nucleoidul - alcatuit dintr-o molecula de ADN unic bacterian,
materia nucleara fiind concentrata in centrul celulei fara a fi delimitat de o membrana
distincta fata de citoplasma. 5. Formatiuni particulare : capsula, cilii, flagelii, fimbrii,
glicocalixul.
14.Definiti tipurile de reproducere a bacteriilor si ciupercilor si caracterizatile: Bacteriile se
reproduc prin inmugurire si asexuat.Bacteriile se reproduc asexuat prin diviziune directa:
celula de divide in 2 prin stangulare sau la mijloc se formeaza un sept. Ciupercile se reproduc
in 3 feluri: vegetativ, sexuat, asexuat. Reproducerea vegetativa se realizeaza prin spori
vegetativi , prin fragmente de miceliu, si prin inmugurire. Reproducerea sexuata se
realizeaza prin contopirea a 2 celule specializate numite gameti care se formeaza in
gametangii. Care este de 3 tipuri: gametogamie care este de trei tipuri izogamie, oogamie,
heterogamie. Gametangeogamie si somotogamie. Reproducerea asexuata se realizeaza prin
spori care sunt de 2 feluri endospori si exospori.
15.Argumentati rolul bacteriilor in natura si economia nationala: Bacteriile au un rol foarte
important in natura. Ele mineralizeazasubstantele organice moarte si o fac accesibila pentru
plante, participa in circuitul elementelor in natura. Bacteriile asigura fertilitatea solului
formind humusul. Bacteriile sunt folositoare si in apa, asigurind autopurificarea bazinelor,
descompunindsubstantele organice din apa. Multe bacterii asigura controlul biologic,
adicaparaziteaza insectele care dauneaza agriculturii. Bacteriile sunt folosite in lupta cu
acestidaunatori in lupta cu acestidaunatori in locul pesticidelor. Pe linga rolul pozitiv,
bacteriile mai au si rol negativ. Proavoaca boli animalelor, plantelor. Altereaza produsele
alimentare si deterioreaza materialele cu participarea microorganismelor care aduc daune
considerabile economice nationale.
16.Comparati structura fungilor si bacteriilor: 1.Bacteriile sunt organisme procariote, iar
fungile eucariote. 2.Bacteriile au forme si dimensiuni diferite: sferica coc, forma de bacil,
forma de spiril, forma de vibrion, patrate. Iar fungile au corp de tip tal, care este alcatuit din
hife septate si neseptate. 3.Bacteriile prezinta motilitate, adica se misca. Iar fungile prezinta
nemotilitate, adica nu se misca. 4. Bacteriile se reproduc asexuat prin diviziune directa, adica
celula se divide in 2 prin strangulare, sau la mijlocul celulei se formeaza un sept. Pe cind la
fungi, la fel este asexuata, insa prin spori de 2 tipuri: endospori si exospori.
17.Caracterizati clasele regnului fungi: 1.Chytridiomycetes: au miceliu slab dezvoltat, se
reproduc prin zoospori. Reprezentantii: Synchytriumendobioticumprovoaca cancerul
tuberculilor de cartof. Olpidiumbrassicacauzeaza putregaiul negru al lantelor de varza.
2.Oomycetes: au miceliu neseptat, sunt ciuperci imperfecte, se reproduc asexuat prin zoospori
cu 2 flageli, iar sexuat prin oogamie. Reprezentantii: Phytophtorainfestans care provoaca
mana cartofului. Plasmopora viticola provoaca mana vitei de vie. 3.Zygomicetes: Ciuperci
imperfecte cu miceliu format din hife neseptate, care se reproduc prin conidii si
sporangiospori, sexuat prin gametangeogamie. Reprezentantii: Mucormucedo se dezvolta pe
diferite produse alimentare. Rhizopusnigricansformeaza sporangi de culoare neagra.
4.Ascomycetes: ciuperci perfecte, superioare, hife neseptate, reproducerea sexuata prin
gametangeogamie, asexuata cu sporangiospori si ascorpi. Reprezentantii: Saccharomycetes se
utilizeaza la diferite bauturi. Saccharomycetes vinil la vin, cerevisis- drojdia de bere.
Aspergillius- aspergilliusniger produce mucegai negru pe produsele vegetative. Ciupercile
comestibile: trufe, zbirciogi, bureti. 5.Basitiomycetes: ciuperci perfecte, hife septate. Ciuperci
mice-micromicete, mari-macromicete. Ciuperci comestibile- sampinioane, ghivele. C
otravitoare-hribul dracului, amanita. 6.Deuteromycetes: c imperfecte, se reproduc doar
asexuat. Reprezentantii: ciupercile regnului Fusariu afecteaza plantele in perioada de
depozitare.
18.Argumentati rolul diferitor component organice si anorganice in celula
microorganismelor: Componentele Anorganice si organice sunt:substante anorganice: apa,
saruri minerale si substante organice: hidrati de carbon,lipide, proteine, ATP.Aparealizeaza
un sir de funtii biologice semnificative asa ca:functiade solvent pentru constituentii celulari
hidrofili;mediu dedispersare pentru constituentii celulari hidrofobi;reagent chimic;participala
transportulmembranar al substantelor.Substantele minerale aflate in structura unor complexe
anorganice si organice din celulele organismelor vii sunt necesare desfasurarii proceselor
vitale. Ele reprezintaintre 1 si 30% din greutatea uscata a celulelor bacteriene, fiind in
cantitatimai mari in stadiile tinere ale microorganismelor. Elementele chimice care segasesc
frecvent si relativ abundent in celula bacteriana sunt fosforul,potasiul, sodiul, calciul, sulful si
fierul, iar in cantitati mult mai mici, caoligoelemente, magneziul, cuprul, manganul si zincul.
Proteinele bacteriene sunt de doua tipuri: simple si complexe (care contin in structura
samolecule de natura neproteica). ½ din proteinele bacteriene au functiienzimatice, restul
asigura organizare structurala a celulei, transportul etc. Lipidelebacterienereprezinta
componentul major al membranei citoplasmatice, almembranei externe la bacteriile Gram „-
”, se gasesc si sub forma de picaturi de rezerva in citoplasma. Ca structura chimica
lipidelebacteriene pot fi clasificate in fosfolipide, glicerolipide si ceruri. La
multespeciipicaturile citoplasmatice sunt formate din poli- -hidroxibutirat.Acumularea
lipidelor in interiorul celulelor are loc in conditii speciale demediu (bogat in C si energie si
insufucuenta de N). (ATP) esteun compus organic care constituie substratul multor
reactIIcatalizatede enzime, desfasurate in celulele animalelor, ale plantelor si
alemicroorganismelor. •ATP transfera energia chimica rezulta ta din oxidarea substantelor
nutritive catre procesele celulare consumatoare de energe.
19.Rolul Enzimelor in metabolism si exemple conform clasificari contemporane: Fara
enzime nu se poate realiza metabolismul.Pot provoca transformarea chimica rapida a unei
cantitati colosale de substante.Apoi ea revine la starea initiala.Fiecare enzima reactioneaza
doar cu anumiticompusi chimici si participa doar la o anumita reactive.Clasificarea:
Oxidoreductazele(oxidarea,peroxidarea,catalizarea)Transferazele-catalizeaza transportul unor
anumiti atomi de la o molecula la alta.Hidrolaze-distrug legaturile dintre atomi de cation si de
oxien. Liazele-desprind de la substrat sau leaga la ele diferite grupe.Izomerazele-catalizeaza
transportul metamolecular al diferitor grupe. Liaze-catalizeaza legarea a 2 celule.
20.Comparati rolul anabolismului si catabolismului microorganismelor: Catabolismul
reprezinta, in primul rind, descompunerea enzimatica amacromoleculelor hranei (proteine,
lipide, glucide) care se desfasoaracuprecadere, pe seama reactiilor de hidroliza si oxidare. Pe
parcursul catabolismului se formeaza mai multe molecule mici (acid lactic, acidacetic, CO2,
NH3etc.) ceea ce determina o eliminare de energie libera care se inmagazineaza sub forma
legaturilormacroergice din ATP. Anabolismul reprezinta sinteza enzimatica a moleculelor
relativ mari si acomplexelorsupramoleculare din precursori simpli (sinteza polizaharidelor
dinmonozaharide etc.), ceea ce necesita un aport de energie furnizata de ATP. Catabolismul
si anabolismul decurg simultan in celule si sunt strins legate intreele; de exemplu, in
descompunerea glucozei, prima reactie o reprezintasintezaunui compus mai complex –
glucozo-6-fosfatu. Anabolismul cuprinde toate reactiile energofage (reactiiendergonice) rolul
sau principal fiind biosinteza.Catabolismul cuprinde toate reactiile care produc energie
(reactiiexergonice).
21.Analizati agentiichiismuluisi importanta fermentatiei alcoolice: E provocata de
drojdiile din genul Sacharomyces de unele bacteri si de unele ciuperci,de mucegai din genul
Mucor.Consta in transformarea monozaharidelor si dizaharidelor in conditiianaerogepina la
alcool etilic.C6H12O6→2C2H5OH+2CO2↑+Q. La fabricarea
alcoolului,untului,berii,distilatelorpiinii si a produselor bogate in
zahar:siropuri,dulceturi,compot,miere dar duce la alterarea lor.
22.Comparati fermentatia lactica homofermentativa si heterofermentativa:
Homofermentativa-rezulta doar din acid lactce.
C6H12O6→ 2 CH3CHOHCOOH. Agenti:bacterile din genul Streptococus
Fermentatieheterofermentativa (rezulta acid lactic si dioxid de carbon):
C6H12O6 → CH3CHOHCOOH + C2H5OH + CO2
Se utilizeaza la producerea produselor acidolactice:smintina.chefirul,untului in panificatie.
Acidul lactic in industria conservelor,cofetariei Procesul de fermentare poate produce in final
doar acid lactic, situatie in care bacteriile lactice se numesc homofermentative, sau pe langa
acid lactic, ca produs principal, si altiprodusi secundari: alcool etilic, bioxid de carbon, acid
propionic, s.a., caz in care agentii de fermentatie se numesc heterofermentativi.
23.Definiti agentiifermentatieipropionice si fermentatiei butirice si analizati rolul ei:
Fermentatiapropionica este un proces anaerob prin care acidul lactic sub actiunea
complexului de enzime ale bacteriilor propionice este transformat in acid propionic, acid
acetic, CO2 si energie.
3CH3 – CHOH – COOH – 2CH3 – CH2 – COOH + CH3 – COOH + CO2 + H2O (+3ATP).
Bacteriile propionice: Propionibacteriumfreudenrichii – sunt bacilii anaerobi, se intilnesc in
tubul digestiv al animalelor rumegatoare. Se utilizeaza la fabricarea
brinzeturilor,industriapanificatiei are effect fungistatic ce previne mucegairepiini la pastrare.
Fermenatia butirica.Agentii: bacili Gram, sporulat, mobili; Clostridiumacetobutilican;
Clostrridiumbutiricum; Clostridiumpasteurianum;
Clostridiumthermoaceticum.C6H12O6→CH3-CH2-CH2-COOH+CO2↑+H2↑+Q. Obtinerea
acidului butiric: esterii lui au arome placute (metilic de mar; etilic de pere; amilic de ananas),
se utilizeaza in cofetarie, parfumerie, la producerea bauturilorracoritoare. Rol negativ:
fermentatia butirica nedirijata produce balonarea tirzie a cascavalului, imprima miros
neplacut produselor, produce bombajul conservelor.
24.Analizati rolul fermentatiilor aeroba in industria alimentara: Fermentatia acetica
consta in transformarea alcoolului etilic in acid acetic sub actiunea bacteriilor acetice, in
prezenta oxigenului atmosferic. Aplicatiilefermentatiei acetice. Fermentatia acetica este
folosita in practica la fabricarea otetului. Procedeele de fabricare a otetului sunt : procedeul
lent Orleans; procedeul rapid. In industria berii si vinului, bacteriileacetice produc otetirea
produselor. Acest inconvenient poate fi eviatat prin : pasteurizarea vinului si berii; “facearea
plinului” si inchiderea vaselor de vin; pastrarea la rece a vinului si berii. Fermentatia citrica
reprezinta procesul de transformare a glucidelor, sub actiunea unor mucegaiuri, in acid citric.
Microorganismele specifice sunt mucegaiurile din genul:Aspergillus -
Aspergillusnige; Aspergillusglaucus. Mucor: Mucorpiriformis. Penicillium: Penicillium
citrinum. Acidul citric este utilizat in : obtinerea unor produse farmaceutice; fabricarea
bauturilorracoritoare, a bomboanelor; prepararea cernelurilor , in tipografie; pentru argintarie.
25.Caracterizati diferite tipuri de medi de cultura.: ◊Dupadestinatie: Medii de cultura
generale-care sunt bogate in diverse substantenutritive,permit dezvoltarea unui grup mare de
microorganism(mustul de malt.bulionul cu carne de agaragar). Medii de cultura selective-
favorizeaza o specie sau citevaspeciide. Dupa consistenta: Medi de cultura lichide-care pot
fi natural(laptele,sucurile,single)si artificiale medii preparate dupareteta. Medii de cultura
solide-se folosesc pentru m-sme aerobe(mucegaiul este cultivat pe faina,tarite).Medii de
cultura solidificate-se obtin di medile lichide prinnadaugareaagentilir de
solidificare(agaragar,gelatin).Medii de cultura agarizate-care se folosec pentru numararea
coloniilor pentru identificarea lor dupa forma si culoare. Dupacompozitie: Medii
Anorganice-sub.nutritiva se adauga sub forma de sarurii,Aceste medii se folosesc p/u
cultivarea m-melor din sol. Medii Organice-sunt produse naturate si folosite p/u cultivarea
m-melor,ele pot fi de origine animal(bulionul de carne).Medii Mixte-sunt medii organice ca
sursa de carbon in care se adaugasaruri anorganice de exemul:mediulCzapek folosit p/u
cultivare m-uluicontine zaharoza si saruri.
26.Explicati esenta metodelor de cultivare si insamintare a microorganismelor:
1.Cultivarea de suprafata-microorganismele aerobe se cultiva pe suprafata lichidelor si a
mediilor solide.
2.Cultivarea in profunzime mediului se practica p/u mediile lichide .Microorg.sa dezvolta pe
tot mediul de cultura.Ele folosesc oxigenul dizolvat,p/u aceasta e nevoe de degradarea
permamenta.Acesrt tip de cultivare are loc in fermentatoare de capacitate mare.Aerul se
sterilizeaza si se inbogateste cu substante antiseptice.
3. Cultivarea continu-cultura se mentinepermament ia faza cresterii logaritmice.In
fermentator se adaugapermament mediu proaspat si se evacueaza mediu uscat astfel mediu nu
se intoxica.
27.Aplicati descrierea coloniilor de microorganisme dupa caracterele de cultura.
Conturul: circular cu margini intregi, lobat, zimtat, dendritic; Dimensiunea: colonii mari,
mici, mijlocii; Relieful: plat, bombat, acuminat, papilat; Suprafata: lucioasa sau granulata,
umeda sau uscata, rugoasa; Culoarea: nepigmentate sau pigmentate; Opacitatea: opac sau
transparent; Aderenta la mediu: neaderente sau puternic aderente la mediu; Forma: sferica,
neregulata, ameboidala, rizoidala, miceliala; Conturul: intreg, lobat, dintat, acuminat.
28.DESCRIETI PROPRIETATILE CARACTERISTICE ALE
MICROORGANIZMELOR PATOGENE:Bacteriile patogene au doua proprietati
definitorii: patogenitateasivirulenta. Cei doi termeni au receptiva.semnificatie distinct.
Patogenitatea este proprietatea unui microorganism de a determina in conditii naturale sau
experimentale, aparitia unui proces infectios, decelabil din punct de vedere clinic, la o gazda.
In mod obisnuit, patogenitatea este asociata, inexact, cu modul de viata parazitara a
microorganismelor, dar calitatea de patogen nu se asociaza totdeauna cu
parazitismul.Patogenitatea este un caracter de specie. De exemplu,B. anthracis, C. diphteriae,
S. typhi, M.tuberculosissunt patogene sauconditionat patogene, adica determina aparitia unui
proces infectios numai daca sunt inoculate in doze foarte mari sau daca organismul are o
rezistenta generala scazuta. Virulentaeste capacitatea unei tulpini a unui microorganism
patogen aflat intr-o anumita faza de crestere, de a se localiza (a coloniza), de a se multiplica
si eventual de a invada celulele si tesuturile gazdei si/sau de a produce toxine, determinand o
stare patologica la o gazda receptive. Virulenta este o proprietate biologica corelata cu
anumite caractere de structura (prezenta flagelilor, fimbriilor), cu prezenta unor proteine
membranaresau cu unele particularitati fiziologice si de sinteza (ca de exemplu sinteza
exotoxinelor sau a exoenzime). Virulenta exprima cantitativ gradul de patogenitate a unei
tulpini pentru o anumita gazda si este o proprietatemultifactoriala: -infectiozitatea (sau
capacitatea de colonizare), -agresivitatea (sau invazivitatea), -toxigenitatea.a)
Infectiozitateareprezinta capacitatea unui microorganism de a depasi mijloacele de aparare a
organismului, de a se implanta si de a coloniza tesuturilesanatoase, adica de a stabili o
localizare si de a forma un focar primar de infectie.b) Agresivitatea (Invaziilor) Puterea de
invazie (agresivitatea sau invazivitatea) reprezinta capacitatea agentilor patogeni de a depasi
prin mecanisme specifice, barierele epiteliale, de a patrunde in tesuturile gazdei si de a se
multiplica, producand efecte patologice. C) Toxigenitatea (toxigeneza) reprezinta capacitatea
unui agent patogen de a elabora in cursul cresterii sale, una sau mai multe substante toxice.
Toxigeneza este o proprietate esentiala a patogenitatii bacteriene.
29.ILUSTRATI PRIN EXEMPLE CAILE DE TRANSMITERE ALE INFECTIEI:
Infectia este reactia de raspindire a organismului uman sau animal la patrundereaagentilor
patogeni. Cai de transmitere: Contact direct : de la persoana la persoana(HIV; Herpes); de la
animal la persoana(zoonoza). Contact indirect- de pe obiecte ca re sa atin o persoana
infectata. Infectii transmise pe cale aeriana: transmiterea prin picaturi – in timpul tusei,
stranutului. Transmiterea prin particule. Infectii transmise prin vectori: Muscaturi si
intepaturi(musca tete (genul Glossina)); Contaminare prin alimente.
.Descrieti perioadele procesului infectios si factorii cel inflenteaza.: Incubatia – perioada care
se scurge de la patrunderea microbului in organism si aparitia primelor simptome de boala.
Durata acestei perioade este in raport cu specia si doza infectata, calea de patrundere,
receptivitatea organismului. Indifferent de calea de patrundere in organism in aceasta
perioada microbul se localizeaza la nivelul organului sau tesutului. 2. Perioada de debut sau
prodromala cu simptome necaracteristice: febra, frison, cefalee, indispozitie. 3. Perioada
clinica in care apar simptomele caracteristice fiecarii boli: digestive, respiratorii, diferite
eruptii cutanate sau mucosae, modificari sanguine, etc. daca organismal a
invinsinfectiaurmeaza. 4. Perioada de defervescenta in care dispar cele mai importante
simptome de boala , iar febra scade brusc sau lent, progresiv. 5. Perioada de convalescent –
incepe refacerea organismului si toate functiile revin la normal. 6. Vindecare – revenirea
complecta la starea de sanatate sau cu schele, in raport cu natura procesului infectios.
30.Explicati esenta fenomenului de imunitate: Imunitatea reprezintairepcivitatea
organismului la orice agentistraini din punct de vedere genetic, inclusive la microorganismele
patogene si toxinelor lor (de lat. Immunitas – eliberare de ceva)
31.Evaluati riscurile transmiterii antropozoonozelorAceastaafeceaza mai ales mamiferele, in
mod special, rozatoarele: iepuri de casa, de camp, dar si pasari, reptile si pesti. Este o boala
infectioasa rara, care poate afecta pielea, ochii si plamanii.
Caracterizati toxiinfectiile alimentare salmoneloze si toxicoinfectii cu stafilococi.
Toxiinfectiifectile sunt produse de microorganism ce se dezvolta in tubul digestiv si
sintetizeaza endotoxine: Salmonella. Se cunosc 2000 de serotipuri de salmonele. Agenti ai
toxiinfectiilor alimentare: S. typhimurium, S. enteritidis, S. choleraescuis care habiteaza in
intestinal animalelor. Salmonelele rezista in mediu pina la 2 - 3 luni in carne si mezeluri; pina
la un an in carnea congelata; 4 luni in unt; 13 luni in oua. In bucatile mari de carne pot rezista
la fierbere pina la 2 ore. Dese ori apar dupa consumul de oua crude, maioneze.
Stafilococii sunt larg raspinditi in natura, pe pielea mamiferelor. Stafilococii pot cauza cca
100 boli. Ei produc Enterotoxine adica afecteaza intestinele. Enterotoxinele se transmit mai
des prin lapte si produse lactate, conserve in ulei, simptomele apar la 2 – 4 ore dupa consum.

Caracterizati intoxicatii alimentare: botulism si intoxicatii cu micotoxin.

Botulismul este cauzat de toxinele bacteriei clostridium botulinum. Aceasta bacterie este un
bacil cu capetele rotungite, nu formeaza capsula, nu se dezvolta pe produsele alimentare cu
pH-ul < 4,5 si cu concentratia de NaCl > 10%. Clostridum botulinum sub forma de spori se
poate pastra in timp indelungat in sol, in produsele alimentare. Sporii pot rezista la
temperaturi extreme pina la 190 C la fierbere, rezista 5 ore la autoclavare 30 min. Toxina
numita botulina este mai rezistenta in mediu neutru si alcalin, nu se distruge sub actiunea sarii
de bucatarie, rezistenta toxinei creste in presenta grasimelor si a zaharului. Botulina este o
neurotoxina adica afecteaza sistemul nervos.
Diverse toxine ciuperci produc toxine deosebit de periculoase. Aceasta toxina rezista in
timpul pastrarii cerealelor citiva ani. Nu se distrugere la coacerea pinii sau la fierberea piinii.
Multe mucegaiuri produc micotoxine. Metatoxinele sunt hepatotoxice adica afecteaza ficatul.
Efectul de lunga durata este cancerigen.

32.Analizati microflora solului si rolul ei.

Solul este un mediu foarte favorabil pentru microorganism deoarece contine substante
organice si anorganice, umeditate. Numarul de microorganism in sol depinde de tipul solului
si de profunzimea stratului. Cele mai multe microorganism sunt in cernoziomul arabil si cele
mai putine nisipul din desert.
Caracterizati microflora aerului. Aerul nu este un mediu favorabil pentru organisme deoarece
nu contine substante nutritive si este expus actiunii radiatiei solare. El vehiculeaza
microorganism fixate pe particule solide de impuritati care formeaza asa zisul praf bacterian.
Cantitatea de microorganism in aer depinde de zona geografica, de gradul de poluare,de
apropierea localitatilor. In paduri in special cele de conifer microorganismele sun distruse de
fotocidele produse de plante. Aerul contine microflora saprofita si patogena care mai depinde
si de anotimp: iarna sunt cele mai putine vara de 2 ori mai mult. Sursele de poluare: solul,
oamenii si animalele bolnave. Sunt raspindite microorganismele in timpul starnutului, tusa,
vorbire. Infectii ce se transmit prin aer: Scarlatina, Difteria, Gripa, Tuberculoza.
33.Descrieti zonele de saprobitate ale bazinului acvatic.
Saprobitatea este totalitatea de organisme care populeaza un bazin acvatic.
1)Polisaprobe – foarte poluate. Numarul de microorganism intrece 1 milion la 1 milion de
apa, apa este saraca in oxygen , bogata in substante organice, predomina procesele
anaerobe si bazinul acvatic raspindeste un miros neplacut de hydrogen sulfurat, amoniac
degajat si de substante provenite din descompunerea proteinelor. Polisaprobe sunt apele
reziduale, lacurile eutrofizate.
2)Mezosaprobe – moderat poluate. Numarul de microorganism mai mic de 1 milion la 1 ml
de apa. Procesele predominante sunt anaerobe dar parallel are loc si oxidarea substantelor
organice. LACURILE OBISNUITE.
3)Oligosaprobe - putin poluate. 1 ml apa contine pina la citeva sute de microorganism. Daca
in bazinele poili si mezzo sunt bacilli intestinali in bazinele oligo acesti bacilli trebuie sa
lipseasca.
4)Catarobe – apa bazinelor acvatice din munti, nepoluate in sezonul de toamna – iarna.

34.Propuneti metode de prevenire a poluarii microbiologice a mediului. Omul a poluat

dintotdeauna ecosfera, actiune care nu-i este caracteristica numai lui. Poluarea reprezinta o
legitate naturala: “orice fiinta produce deseuri, care, neeliminate din mediul de viata, ii fac
imposibila existenta”.Spatiul mai redus pentru depozitarea deseurilor, eliberind mai mult
spatiu pentru productie;Cantitatile mai mici de deseuri/poluanti care sa necesite instalatii de
tratare si depozitare, pina la eliminarea completa a acestora; nterzicerea depozitarii la
intamplare a deseurilor de orice fel, care ar putea polua apa; organizarea corecta a sistemelor
de canalizare si a instalatiilor locale; construirea de statii de epurare a apei uzate; controlul
depozitarii deseurilor solide, astfel incat substantele nocive sa nu se infiltreze in panza
freatica. construirea de intreprinderi in afara zonelor de locuit; tratarea prealabila a
combustibilului folosit sau a unor materii prime pentru reducerea concentratiei de poluanti;
asigurarea unor arderi complete ale combustibililor utilizati in industrie; inzestrarea
intreprinderilor industriale cu instalatii de retinere a poluantilor; reglarea corespunzatoare a
arderilor la autovehicule pentru reducerea eliminarii poluantilor; inlocuirea combustibilului
inferior cu cel superior, mai putin poluant; amenajarea a cat mai multor spatii verzi.
35.Caracterizati influenta temperaturilor Temperatura are o mare influenţă asupra
proceselor fiziologice ale celulei microbiene deoarece stimulează sau inhibă activitatea
echipamentului lor enzimatic.
În funcţie de temperaturile posibile ale mediului natural şi ca rezultat al adaptării, diferitele
specii de microorganisme prezintă următoarele temperaturi:
 temperatura minimă – temperatura la care mai poate avea loc creşterea, în schimb
dacă temperatura scade sub valoarea minimă, creşterea este oprită;
 temperatura optimă – temperatura la care rata specifică de creştere este maximă;
 temperatura maximă - temperatura la care creşterea este încă posibilă dar prin
depăşirea acesteia efectul devine letal.
Umiditatea
Viaţa microbiană este posibilă numai când în mediul nutritiv există apă liberă care participă
ca solvent, ca mediu de reacţie pentru enzimele celulare şi pentru transportul bidirecţional al
produselor de metabolism. Dacă conţinutul de apă liberă intracelulară se reduce, celulele trec
în stare de preanabioză, continuată cu anabioză, în care enzimele trec în stare inactivată iar
metabolismul este mult redus. În atmosferă există o umezeală relativă de 70-90% şi prin
păstrarea alimentelor, în timp, în funcţie de temperatură şicompoziţia produsului are loc o
absorbţie a vaporilor de apă din aer, instalându-se o stare de echilibru, cu creştereacantităţii
de apă liberă şi a indicelui de activitate al apei, aw. Acesta se poate calcula cu relaţia:
aw = P/P0
în care:
P – presiunea de vapori a apei din produs;
P0 – presiunea de vapori a apei pure.
36Explicatiesentaactiunii factorilor chimici si biologici asupra microorganismelor:
Efectul unei substanţe chimice este condiţionat de numeroşi factori, biologici, dependenţi de
substanţa chimică şi de mediul în care aceasta acţionează.Factori biologici.Efectul unei
substanţe chimice este dependent de natura microorganismelor, starea în care se află şi
numărul demicroorganismeprezente în mediul ce urmează a fi
conservat.Microorganismelesunt mai sensibile la acţiuneasubstanţei chimice atunci când se
află în stare vegetativă şi mai rezistente în starea lor sporulată. Celulele tinere, cu un conţinut
mai mare de apă liberă sunt mai sensibile decât celulele mature. Eficienţa este dependentă de
numărul de microorganisme în momentul utilizării, deoarece fiecare celulă absoarbe şireţine
o cantitate din doza existentă. Astfel prin adăugarea unei doze constante, eficienţa acesteia se
reduce când încărcarea microbiană este mare.Un factor biologic cu implicaţii practice este
fenomenul de adaptare al microorganismelor la adaosul de substanţe chimice. În practică se
utilizează culturi starter adaptate la doze crescute din substanţa la care alte microorganisme
sunt sensibile. Un exemplu ar fi folosirea de dioxid de sulf în fermentarea mustului de
struguri cu drojdii de cultură sulfitorezistente. Pentru a evita adaptarea microorganismelor în
practică se recomandă alternarea substanţelor dezinfectante atunci când se constată o
reducere a eficienţei.
Factori fizico-chimiciFiecare substanţă chimică acceptată în industria alimentară se
caracterizează prin: spectrul de acţiune– reflectă efectul specific sau generalizat. Astfel
pentru conservanţi acesta poate fi general (fungistatic) sau specific: levuristatic,
bacteriostatic, în timp ce pentru dezinfectanţi efectul poate fi: microbicid (general),
bactericid, virulicid, fungicid; puterea antiseptică– apreciază efectul substanţei chimice în
raport cu o substanţă etalon stabilindu-se astfel o scară de apreciere. Ca substanţă etalon se
foloseşte fenolul, cu stabilirea coeficientului fenolic. Puterea antiseptică este dependentă de
acţiunea temperaturii şi anume cu creşterea temperaturii cu 10 grade a soluţiei dezinfectante
puterea creşte de 20 ori; de aceea în industria alimentară dezinfecţia se face cu soluţii la
temperaturi de 60-70°C când eficienţa este maximă. Factori dependenţi de mediu.
Eficienţasubstanţei chimice depinde de solubilitate şi de factorii care o influenţează.
Substanţele chimice nu trebuie să reacţioneze cu componentele mediului. Multe substanţe cu
efect antimicrobian nu pot fi folosite ca urmare a faptului că reacţionează cu protidele. De
exemplu, clorul şihipocloriţiiîşi reduc efectul antiseptic dacă se introduc în ape cu grad ridicat
de impurificare. Eficienţasubstanţelor conservante poate creşte ca urmare a unui efect de
sinergism, efect cooperant ce permite utilizarea în amestec a mai multor substanţe în
concentraţii mai mici decât cele necesare pentru a avea aceeaşieficienţă, la folosirea lor
separată.