Recapitulare test 1 Microbiologie:

Autoclavul-sterilizarea umeda, Etuva-sterilizare uscata. Incubatorul termostat, Plita electrica-agitator, Autoclavul inox clasic, Autoclavul portabil, Becul de gaz, Anse calibrate de unica folosinta, Pipete Pasteur de unica folosinta calibrate, Balonul Kitasato prevazut cu tub de cauciuc, Balanta analitica, Microcentrifuga, Sisteme de filtrare prin membrane, Baie pentru topirea mediilor de cultura, Sistem de transport al culturilor de anaerobi, Hota in flux laminar, Aparatul pentru obtinerea apei distillate, Sistem destinat prepararii si repartizarii automate a mediilor de cultura, Bai pentru dezinfectie cu ultrasunete, Pipete automate, Ph-metrul portabil, Cutii Petri si un coloni counter electronic.

Metode de microscopie folosite in microbiologie:

Principiul de functionare al microscopului are la baza fenomenul de refractie a razelor luminoase la trecerea printr-un sistem de lentile ce constituie de fapt partea optica a acestuia. La trecerea unei raze de lumina dintr-un mediu in altul, aceasta este refractata, adica este deviata la limita dintre acestea. Indicele de refractie masoara de cate ori o substanta incetineste viteza luminii.Directia si unghiul de deviere sunt determinate prin intemediul indicilor de refractie ale celor doua medii ce formeaza interfete. Lentilele sunt instrumente optice facute in mod obisnuit din sticla,marginite de doua suprafete curbe(convexe au concave)sau o suprafata curba si una plana. Puterea unei lentile depinde de distanta focala(distanta dintre axa longitudinala a lentilei si centrul focal).O lentila cu distanta focala mica are capacitate mai mare de marire asupra obiectului decat o lentila cu distanta focala mai mare. Omul nu-si poate acomoda privirea la o distanta mai mica de 25 cm.Aceasta limita se poate depasi doar utilizand o lupa sau un microscop si apropiind foarte mult aceste instrumente de obiectul de examinat.

Puterea de rezolutie: Numarul de detalii structurale si precizia cu care pot fi evidentiate acestea la microscop, depend de puterea de rezolutie.Ea reprezinta capacitatea unui sistem optic de a separa sau distinge imaginile a doua puncte adiacente.(cea mai mica distanta la care doua particule sau linii separate pot fi vazute individualizat,formand imagini distincte pentru ochi). D=0,5/nsin Puterea de rezolutie este raportul dintre lungimea de unda a razelor luminoase folosite si constanta cae reprezinta apertura numerica a obiectului folosit.Atunci cand d se micsoreaza ,rezolutia creste si detaliile mai fine pot fi destinse pe esantion.Lungimea de unda trebuie sa fie mai scurta decat distanta dintre 2 obiecte,daca nu, ele nu se pot distinge unul de altul.Rezolutia maxima se obtine cu o lumina avand o lungime de unda mai scurta, 450-500 nm(in zona albastra a spectrului vizibil). Apertura numerica(nsinteta) Unghiul teta este din unghiul conului de lumina ce intra in obiectiv.Lumina ce trece prin microorganismul din preparat,dupa traversarea condensatorului,are forma unui con.Cand conul are un unghi stramt si se concentreaza intr-un punct,el nu se disperseaza mult dupa trecerea prin lama si in consecinta, nu separa corespunzator imaginile obiectelor foarte apropiate unele de altele.Rezolutia este slaba.Atunci cand conul de lumina are un unghi foarte larg(obtuz) si se disperseaza rapid dupa trecerea prin esantion, obiectele foarte apropiate unele de altele apar bine separate intre ele.Rezolutia este buna. Indicele de refractie al aerului este 1,0.Din moment ce sin teta nu poate fi mai mare de 1.0,(teta maxim =90 grade.,deci sin 90 grade=1.),nici o lentila utilizata in aer nu poate avea o aperture mai mare de 1,0. Singura cale de a mari apertura numerica peste 1,0 si deci, de a atinge o mai una rezolutie, este de a mari indicele de refractie folosind ulei de imersie.(un lichid uleios cu acelasi indice de refractie cu al sticlei.) Puterea de rezolutie teoretica maxima a unui microscop cu un obiectiv de imersie (aperture numerica de 1.25)si in lumina albastra-verde,este de aproximativ 0,2m D=(0,5)(530nm)/1,25=212nm=0,2m. Microscopul fotonic 1)Stativul,piciorul sau corpul microscopului. 2)Platina sau masa microscopului -calareti, -bare metalicegradate cu vernier, -suruburi pentru stabilirea pozitiei. 3)Tubul microscpului: -corpul tubului-mentine fixe doua combinatii de lentile bine centrate pe axul lor comun, -tub mobil-se misca pe o cremaliera(bara zimtata) prin intermediul a doua butoane:unul mai mare care da o miscare mai ampla si mai rapida tubului(viza macrometrica)si unul

mai mic care asigura clarificarea imaginii miscand tubul incet si cu o amplitudine mica. (viza micrometrica) 4)Ocularele: -negative(Huygens) la care imaginea se formeaza intre doua lentile plan convexe -pozitive(Ramsden) la care imaginea se formeaza in fata celor doua lentile tot convexe,dar cu convexitatea indreptata in afara, -compensatoare:care inlatura neajunsul celorlalte de a avea imaginea cu un contur colorat si cu o concentrare a culorii mai mult spre centru, -speciale: Micrometrice-prevazute cu o scara micrometrica sau cu un reticul util la masuratori De demonstratie-permit observarea preparatului de catre doi observatori De comparatie-permit compararea imaginilor date de 2 microscoape alaturate Spectroscopice-cu putere de rezolutie foarte slaba pentru a permite o analiza precisa a benzilor de absorbtie a imaginii Fotometrice(fotoelectrice)permit masurarea stralucirii imaginii din microscop in scopuri fotografice. 5)Revolverul 6)Obiectivele: -obiective acromatice-asigura corectia aberatiilor de sfericitate -obiective apocromatice-asigura corectia aberatiilor cromatice Obiective uscate(8x,10x,20x,40x) Obiective cu imersie(60x,90x,100x) 7)Condensatorul 8)Filtrele: Fotografierea ciupercilor de culoare inchisa se face cu lumina portocalie. Obiective apocromatice-filtre albastre Obiective acromatice-filtre verzi. Microscopul cu fond negru(intunecat) -mareste foarte mult contrastul imaginii, -campul intunecat se obtine prin folosirea unui dispozitiv de iluminare laterala a preparatului datorita caruia campul microscopic neprimind lumina directa ramane negru,iar microorganismele laminate apar stralucitoare,putand fi observate foarte bine. Fenomenul Tyndall: Particulele foarte fine din atmosfera care nu se vad in lumina directa ,devin vizibile cu ochiul liber atunci cand se gasesc in calea unor raze de lumina care patrund intr-o camera intunecoasa. Stereomicoscopul: Lateral fata de obiectivul frontal este fixate o bara curba pe care se deplaseaza o lampa tubulara electrica ce asigura iluminarea laterala a obiectului pentru a-i contura forma.

Microscopul cu fluoresenta: Substantele fluoescente emit radiatii de culoare diferita daca sunt iradiate de un fascicul de raze cu o lungime de unda mica si o frecventa inalta. 1)Fluorescenta primara(naturala): Obiectele emit direct aceasta lumina sub influenta unui excitator,datorita prezentei in compozitia lor a unor substante capabile de fluoresenta(pigmenti bacterieni,clorofila) 2)Fluorescenta secundara Se obtine prin tratarea preparatelor cu solutii foarte diluate de substante fluorescente(fluorocromi):acridina,rodomina B,tripaflavina,fluoresceina.Ele dau urmatoarele culori:verde inchis sau deschis,galben-portocaliu. Microscopul cu contrast de faza: Acesta permite observarea unor obiecte transparente fara a fi colorateEfectul contrastului de faza este dat de un fascicul de lumina venit de la sursa, care trece printr-un disc optic localizat in obiectiv si prevazut in interiorul sau cu un inel transparent. Cand conul de lumina trece printr-o celula,unele raze de lumina sunt deviate din cauza variatiunilor de densitate si ale indicelui de refractie din preparat, si sunt intarziate. Lumina deviate este dirijata pentru formarea imaginii obiectului.Fondul format de lumina nedeviata este luminos,in schimb obiectul apare inchis la culoare(umbrit) si contrastat. Microscopul electronic cu transmisie: -tehnici de criodecapaj -bombardarea cu electroni sub vid -sectiuni cu ultramicrotomul, -sursa de electroni, -lentilele condensator, -obiectivul si ocularul, -camera port-obiect, -ecranul fluorescent. -nu permite examinarea celulelor vii in activitate. Microscopul electronic in baleiaj: -electroni secundari,se pleaca de la elecronii refractati prin suprafata obiectului. -un fascicul fin de electroni baleiaza suprafata esantionului. -asperitatile apar mai luminoase iar depresiunile mai intunecate, -imagie tridimensionala, -pot fi evidentiate si microorganisme in situ, -SEM(Scaning Electron Microscope) este un sistem de televiziune in circuit inchis, in care preparatul este iluminat de un fascicul foarte fin (punctiform) si mobil de electroni.

Metode de distrugere si inhibare a microorganismelor:

Dezinfectia-omorarea sau inactivarea formei vegetative a microorganismelor potential omogene,fara a avea efect asupra formelor de rezistenta(sporii): -pasteurizarea, -badijonarea cu iod a pielii inaintea unei interventii chirurgicale. Dezinfectantii:fenolul,iodul,alcoolul.=GERMICID.Se aplica pe suprafata obiectelor si mai putin pe cea a tesuturilor vii. Decontaminarea-prin acest procedeu,populatia microbiana este redusa pana la un nivel considerat lipsit de pericol prin normele de sanatate publica. Sterilizarea-tehnica prin care sunt distruse toate microorganismele de pe sau din interiorul unui obiect sau mediu, inclusive formele de latenta(rezistenta)-sporii si deopotriva, toate celulele vii de orice fel,particulele virale si viroizii. Agentii microbiostatici(bacteriostatici si fungistatci)-inhiba(stopeaza sa reduce considerabil) cresterea si inmultirea bacteriilor si a ciupercilor -refrigerarea simpla -congelarea, -deshidratarea, -supraconcentrarea, -liofilizare, -suprasararea,saramurarea,conservarea in sirop de zahar. O substanta chimica sau un procedeu fizic pot fi incadrate in categoria bacteriostaticelor sau fungistaticelor daca bacteriile sau ciupercile isi pot relua activitatea in mai putin de o ora de la disparitia sau incetarea actiunii lor. Microbiostatici selectivi:eozina,albastrul de metilen,fuxina bazica pentru identificarea si izolarea bacteriilor coliforme. Antisepsia(contra putrefactiei):-toate procedeele care previn sau combat infectia ,(dezinfectanti diluati), ceea ce face posibila aplicarea lor pe tesuturile vii. Procedee de sterilizare: 1)Procedee fizice de sterilizare: Caldura: PMT=punctul de mortalitate termica adica temperature cea mai joasa la care microorganismele dintr-o suspensie sunt omorate in 10 minute. DTM=durata termica mortala adica perioada de timp cea mai scura in care sunt omorate toate microorganismele dintr-o suspensie microbiana la o temperatura specifica si in conditii determinate. D=timp de reducere zecimala sau timpul necesar pentru a omori 90% dintre microorganismele sau sporii dintr-un esantion la o temperature specifica. Z=cresterea de temperature necesara pentru a reduce valoarea lui D la 1/10 din valoarea sa sau reducerea logaritmica a acestui parametru. F=timpul,exprimat in minute a unei temperaturi specifice (120 grade) necesar pentru omorarea unei populatii de celule sau de spori.

Sterilizarea prin caldura uscata: o Incinerarea: -se realizeaza la 300-500grade Celsius,in crematorii speciale, -cadavre de animale infectate,folosite in experimente,vata,pansamente,produse patologice. o Incalzirea la rosu: -se foloseste pentru obiecte de metal:anse de platina,spatule, o Flambarea: -suportul metalic al ansei,suprafata externa a pipetelor,gura eprubetelor,a flacoanelor de sticla,lamele de microscop atunci cand se fac preparate microscopice(in special frotiuri). o Folosirea aerului cald(sterilizare completa): -cuptorul Pasteur,Etuva,Sterilizatorul Poupinel -pentru sticlaria de laborator,dar si pentru obiecte de metal(pense,bisturie,foarfeci). -NU SE VOR STERILIZA PRIN ACEASTA METODA OBIECTELE DE PLASTIC,CAUCIUC,SERINGILE CU ARMATURA METALICA SI NICI MEDIILE DE CULTURA(SE DESHIDRATEAZA IN ETUVA) -durata de expunere la caldura uscata in aceste aparate este de 30-60 minute din momentul atingerii temperaturii de 180 grade Celsius -scoaterea materialului din aparat se face numai dupa coborarea tenperaturii la 70 grade. Sterilizarea prin caldura umeda: Fierberea:(intre 90-100 grade Celsius) -sterilizare incompleta,15-30 minute sau 30-60 minute. -fierbere in apa distilata, Se adauga bicromat de sodium sau carbonat de sodiu(4-5 grame la 100 ml apa) Pasteurizarea-vapori liberi: -sterilizare incomplete a)Pasteurizare inalta(2-3 min. la 90 garde Celsius) b)Pasteurizare joasa(30 min.la 63 grade Celsius) Flash-pasteurizarea(15 secunde la 75 grade Celsius)-HTST Ultrapasteurizarea(2 secunde la 141 grade Celsius)-UHT Tindalizarea sau sterilizarea fractionate la aburi-vapri liberi: -sterilizare completa, -lichide ce contin principii termolabile(care pot fi denaturate la temperature ridicate):ser,sange,medii de cultura cu lapte, -3 pasteurizari repetate(30 min la 90 grade Celsius),la intervale de 24 ore, -apa distilata nu favorizeaza germinarea, -sporii bacteriilor anaerobe nu germineaza in prezenta oxigenului atmosferic, -reusita tindalizarii se poate verifica prin incubarea in termostat(28-38 grade Celsius,24ore) a produsului al carui spori nu au fost distrusi in prima pasteurizare. Autoclavarea: -utilizeaza vaporii sub presiune,

-se sterilizeaza toate lichidele,mediile de cultura solide sau lichide termolabile,mediile contaminate,culturile de microorganisme ce nu se mai utilizeaza,instrumente metalice,obiecte cu garnitura sau tuburi de cauciuc,filtrele bacteriologice. 115 garde Celsius.1/2 atm90 min 120 grade Celsius..1 atm..30 min 134 garde Celsius..2 atm..10 min -sporii bacterieni sunt omorati prin autoclavare la 121 grade celsius, timp de 10 min -5 l de lichid-70 min Sterilizarea cu ajutorul radiatiilor: 1)Radiatiile ultraviolete: -radiatiile U.V. apropiate de 260nm se utilizeaza pentru sterilizarea mediului din salile de operatie si a suprafetelor de lucru,a apei potabile si a unor lichide alimentare. 2)Radiatiile X: -agent mutagen, 3)Neutronii: 4)Radiatiile : -mai putin penetrante decat razele . 5)Radiatiile : -se obtin din Co60.care este un subprodus al fisiunii atomice. -se utilizeaza in sterilizarea la rece a panasamentelor,firelor de sutura,a sticlariei,a instrumentelor si manusilor de unica folosinta,la fabricarea lor,a antibioticelor,a hormonilor. 6)Radiatiile catodice(electronii) -se utilizeaza pentru suprafete netede. 7)Sterilizarea prin ultrasonare: Ultrasunetele sunt vibratii acustice cu frecventa de peste 20kHz care se obtin in aparate speciale ce permit trecerea unui curent alternativ de inalta frecventa printr-un cristal de cuart.Vibratiile masei cristalului de cuart, sub actiunea impulsurilor electrice, duc la dezintegrarea rapida a celulelor microbiene. -medii de cultura termolabile,vase de laborator din materiale plastice,instrumente diverse. 2)Procedee chimice de sterilizare: Oxidul de etilena: -seringile,cutiile Petri,pipetele sau numai varfurile acestora,ansele de plastic, -germicid si sporicid in egela masura -gaz exploziv in stare pura,el se utilizeaza in general in concentratie de 10-20%,amestecat cu CO2 sau cu diclorofluorometan. -un obiect curat poate fi sterilizat printr-un tratament de 5-8 ore la 38 grade Celsius sau de 3-4 ore la 54 grade Celsius. -umiditatea trebuie mentinuta la 40-50%, iar concentratia de oxid de etilena la 700mg/l. -dupa sterilizare se aplica o puternica aerare a obiectelor pentru eliminarea gazului residual,extrem de toxic.

 -propiolactona(BPL) -poate fi utilizata in solutie apoasa pentru steilizarea serurilor si a vaccinurilor. -mediu umed de vapori inalt sterilizanti la temperatura camerei -se foloseste prin fumigatie la concentratii de 1,5 mg la m.c spatiu,la 75-80% umiditate si 25 grade Celsius, -sterilizare completa numai pe suprafete plane. 3)Procedee mecanice de sterilizare-Filtrarea Filtrarea este un procedeu prin care se realizeaza separarea dintr-o suspensie in mediu lichid, a partii solide(retinute de materialul filtrant),de partea lichida (care trece prin materialul filtrant si se colecteaza intr-un recipient) -pentru produsele termolabile lichide(medii nutritive cu ser,sange,lapte,cu solutii de zaharuri,preparate enzimatice,vitamine) Clasificarea filtrelor dupa modul de actiune: a)filtre care lucreaza in profunzime -sunt confectionate din materiale fibroase:azbest,celuloza,vata,fibre de sticla,sau din materiale tasate artificial:caolin poros,sticla sinterizata. b)filtrele tip ecran -sunt confectionate din polimeri de celuloza-filtrele tip Millipore. c)filtre clasice din hartie de filtru. Principalele tipuri de filtre folosite in microbiologie: Filtrele Chamberland(Tip Pasteur) sau bujiile filtrante -au forma de cilindru cu un capat inchis, cu peretii grosi de 3 mm.Sunt confectionate din porcelan.>5sunt sterilizante.(L5-L7 retin toate bacteriile cu exceptia rickettsiilor).Cu cat indicele este mai mare, cu atat porozitatea este mai mica. -permanganat de potasiu pentru indepartarea substantelor organice din porii lor(0,4-1%) Filtrele Berkfeld(germane) sau Mandler(englezesti) -sunt confectionate din pamant de infuzorii (Kiesselguhr),calibrate,presate,uscate, calcinate la 1200 grade Celsius. -prezinta 3 grade de porozitate: V(viel germ.=mult)-lasa sa treaca o cantitate mare de lichid =L1 N(normal)-lasa sa treaca o cantitate normala de lichid W(wenig germ=putin)-lasa sa treaca o cantitate mai mica de lichid=L5. Filtrele Seitz: -sunt fabricate din azbest amestecat cu celuloza si au forma de placi sau rondele. -EK,EK1,EK2(cu efect de limpezire a unui lichid) sau EKS(sterilizante) -se folosesc in industria alimentara (vinuri,sucuri,bere),chimicofarmaceutica(seruri,vaccinuri,medicamente) -contin o cantitate mare de magneziu care poate determina alcalinizarea mediului filtrate Filtrele de sticla poroasa: -sunt confectionate din sticla poroasa(Jena sau Pyrex)pisata,egal calibrate,presata,incalzita treptat la peste 700 grade Celsius) G0-G5(ultimele fiind sterilizante)

-rezista la agenti fizici si chimici, -nu modifica pH-ul mediului filtrat, -se curata,sterilizeaza usor,pot fi refolosite, Membranele filtrante sterilizante tip Millipore La filtrele tip ecran marirea presiunii de filtrare nu influenteaza reusita filtrarii, in timp ce la filtrele care actioneaza in profunzime, cresterea presiunii poate determina o scadere a eficientei procesului,respective trecerea unor particule nedorite prin elemental filtrant. Dezinfectia: Clasificarea agentilor dezinfectanti dupa modul in care actioneaza asupra microorganismelor: *Dezinfectanti care modifica permeabilitatea peretelui celular: Fenolul si derivatii lui:lisolul,suclolul,hicoliul,crezolul,compusii difenilici. -fenolul (conc 1-5%)-dezinfectant(bactericid) -conc >5%-efect sterilizant, -conc 5%o poate fi folosit ca agent conservant in industria vaccinurilor, -nu se foloseste pentru dezinfectarea tesuturilor vii, -crezol (1-5%) -lizolul este efficient in solutie diluata 1:50. -compusii difenilici-hexaclorofena se utilizeaza impreuna cu sapunirile si cu alti compusi tensioactivi. Detergentii si amoniul cuaternar -substante tensioactive care emulsifiaza lipidele. -anionici:actioneaza asupra germenilor gram + in mediu acid. -cationici:1:40 000=actiune bactericida,1:200 000=actiune bacteriostatica. -neionici(Tween 80)-esteri complecsi sau poligliceroli -compusi cuaternari, Sapunurile: -contin acizi grasi nesaturati (linoleic,linolenic,oleic),si au rolul de a reduce tensiunea superficiala si de a emulsifia grasimile. *Dezinfectanti care denatureaza proteinele(alcoolii,acizii,alcalii) -actioneaza prin nivelul pH-ului, fie acid fie basic. Alcoolul etilic:-excelent dezinfectant la o ceoncentratie de 70%,la 95-100% este un prost dezinfectant.,blocheaza bacteriile intr-un biofilm de proteine coagulate,nu e sporicid. Izopropanolul:-70%,nu e sporicid. *Dezinfectanti care actioneaza asupra gruparilor active ale proteinelor. Formaldehida(formalina,formol) si glutaraldehida(2%) -3,8%-sporicid. -0,04-0,1% la prepararea vaccinurilor. Sarurile metalelor grele(Hg,Cu,Ag) -nitrat de argint 1% in ochii noilor nascuti, -sulfat de Cu-algicid, #sublimatul coroziv(HgCl2)

#mertiolatul de mercur(HgS) #nitratul de argint #Compusi organici ai argintului: Substante oxidante: #halogenii #permanganatul de potasiu #apa oxigenata Alti agenti cu efect dezinfectant: -uleiul de pin(efficient contra bacteriilor gram-colorantii:violet de gentiana,verde malachit,albastru de metilen. Prezenta materiei organice(sange,ser,mucus,alimete) reprezinta un obstacol pentru agentul chimic germicid din doua motive: -agentii denaturanti ai proteinelor coaguleaza materiile organice, formandu-se o masa protectoare pentru celulele microbiene ingropate in aceasta;se prefera in acest caz folosirea dezinfectantior necoagulanti:clor,fenol,cresol. -materialul organic poate reactiona cu produsul dezinfectant si il poate neutraliza.Acest lucru impune cresterea dozei germicidului. Metode de separare a microorganismelor din suspensii lichide-Centrifugarea Densitate mai mica-sedimenteaza mai greu. Vascozitate mica-sedimenteaza mai usor. Cu cat raza rotorului si viteza de rotatie sunt mai mari,cu atat eficienta centrifugarii este mai mare. Particulele mai mari sedimenteaza mai usor. Medii de cultura folosite in microbiologie: Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un mediu de cultura: a)sa asigure elementele trofice necesare dezvoltarii speciei de microorganisme pe care o cultivam,adica: -hidrati de carbon,proteine,lipide,saruri minerale(sursa de energie pentru sinteza,crestere,mobilitate) -proteine,aminoacizi,compusi organici cu azot(sursa de azot pentru biosinteza proteica) -apa,saruri minerale(pentru asigurarea echilibrului ionic), -vitamine(factori de crestere importanti) -ioni de K,Na,Ca,Fe,Mg,Co. b)sa asigure un grad de umiditate optim pentru microorganismele cultivate c)sa asigure bune conditii de aerare(pentru microorganismele aerobe)sau de anaerobie(pentru microorganismele anaerobe) d)sa fie steril, e)sa aiba o anumita reactie pH potrivita dezvoltarii tipului de microorganisme ce se cultiva, f)sa fie cat mai limpede pentru a putea fi studiate cu usurinta caracterele microorganismelor aflate in cultura.

Clasificarea mediilor de cultura: a)dupa consistenta: -medii solide, -medii lichide, b)dupa compozitie: -medii sintetice sau definite: Mediul definit sau sintetic este mediul ce contine CO2 ca sursa de carbon sau sub forma de carbonat de sodium sau bicarbonat,nitrati sau ammonic drept sursa de azot,sulfat,fosfat si diferite minerale-pentru autotrofe fotolitotrofe si glucoza ca sursa de carbon,si o sare de amoniu ca sursa de azot-pentru heterotrofe chimioorganotrofe. -medii complexe-mediile care contin ingrediente cu o compozitie chimica nedeterminata care contin compusi nedefiniti cum ar fi peptone,extractul de carne,de drojdii,serul,sangele. c)dupa scopul in care se utilizeaza: -medii uzuale simple sau medii de izolare:bulionul nutritiv,apa peptonata,geloza nutritiva,bulionul cu soia. -medii speciale:-compozitie complexa care permite cresterea preferentiala a unei anumite specii sau punerea in evidenta a unor anumite trasaturi metabolice particulare ale microorganismelor cultivate, *mediile de imbogatire:ofera conditii preferentiale de crestere anumitor specii de microorganisme care se dezvolta mai repede decat altele:tratamente termice,niveluri specifice ale pH-ului,substante nutritive diverse. *mediile elective:satisfac neviole minime ale unei specii, fara a contine substante ce pot inhiba alte specii. *mediile selective:contin agenti inhibitori,avand scopul de a limita multiplicarea anumitor specii de microorganisme dintr-un amestec de mai multe microorganisme.De exemplu un mediu ce contine cristal-violet(1:500 000) inhiba dezvoltarea microorganismelor gram +,sarurile biliare inhiba microorganismele,cu exceptia bacteriilor coliforme,teluritul de potasiu inhiba bacteriile gram -. *mediile de diagnostic sau diferentiale, *mediile de conservare sau de mentinere d)dupa prezenta sau absenta oxigenului-aerobe -anaerobe. Prepararea mediilor de cultura: -cantarirea ingredientelor conform retetei,dizolvarea,omogenizarea acestora in apa distilata,la cald(pe baie de apa) -determinarea pH-ului si corectarea lui. -precipitarea substantelor precipitabile din mediu ce se realizeaza prin autoclavare a 121 grade Celsius 15 min,urmata de reajustarea pH-ului. -folosirea chelatorilor ce formeaza complexe cu cationii, -filtrarea pe hartie de filtru, vata sau tifon -repartizarea mediului in recipienti sterili si inchiderea lor cu dopuri de vata, -sterilizare autoclavare,tindalizare si filtrare sterilizanta.

Ingrediente intrebuintate la prepararea mediilor nutritive: -Carne, -Peptone comerciale: #sunt produse liofilizate rezultate din digestia enzimatica(cu pepsina,tripsina) sau prin hidroliza acida, dupa incalzirea proteinelor vegetale sau animale la 120-140 grade Celsius. #nu coaguleaza la cald se pot steriliza prin autoclavare. #nu contin vitamine *peptona pepsica-contine proteine cu greutate molec mare,se obtine prin hidroliza carnii cu ajutorul pepsinei continute in mucoasa gastrica de porc la 45-55 grade Celsius si la pH acid (1,7-2,2) si se foloseste la prepararea mediului lichid Sabouraud,a bulioanelor nutritive,etc. *peptone tripsica:-amestec de oligopeptide si aminoacizi,se obtine in urma actiunii tripsinei extrase din pancreas la 37-40 grade Celsius la pH usor alcalin (7-8) timp de 1224 ore. *peptone pancreatica:-se obtine pri actiunea pancreatinei (tripsina+lipaza+amilaza) si are aceeasi compozitie ca si peptone tripsica *polipeptona:peptone tripsica si pepsica, pentru prepararea mediilor destinate cultivarii Enterobacteriilor, *peptona papainica de soia(phytona) -cuprinde o cantitate mare de vitamine si aminoacizi, -Sangele:se adauga ca ingredient (10%) intr-un mediu agarizat(lichefiat in prealabil si racit la 45-50 grade Celsius),se foloseste pentru studii referitoare la capacitatile hemolitice ale unor bacterii,pentru reactii serologice. -Serul-se obtine prin decantarea sangelui defibrinat,fiind produs termolabil se sterilizeaza prin tindalizare (5-8 zile) sau filtrare.,se foloseste ca ingredient de imbogatire,produs termolabil, -Lichidul de ascita:ingredient de imbogatire,ingredient termolabil, -Bila de bou:punctie aseptica din vezica biliara,se poate autoclave la 100 grade Celsius,30 min,3 zile la rand,are actiune selectiva fata de Salmonella -Gelatina-se obtine prin hidroliza colagenului din os si piele,un bun solidificator al mediilor de cultura, -Agarul:un polimer sulfat constituit in principal din D-galactoza,3,6-anhidro-L-galactoza si acid D-glucuronic,diferenta mare de temperature intre punctual de topire si cel de solidificare.(1,5-2%) -Gelul de silice, -Galbenusul de ou, -Albusul de ou, -Laptele de vaca-degresat prin centrifugare,neutralizat(pH 7) -Extractele #Extractele de levuri-aminoacizi si vitamine,este folosit in studiile referitoare la fiziologia drojdiilor,izolarea bacteriilor din produse alimentare si bauturi nealcoolice. #Extractul de sol-este folosit in cultivarea bacteriilor din genul Azotobacter. #Extracte vegetale:

-de porumb-inlocuieste extractul de carne mai ales in cazul cultivarii bacteriilor si ciupercilor fitopatogene, -de cartof-pentru prepararea mediilor destinate cultivarii ciupercilor, -de fasole-pentru cultivarea bacteriilor din genul Rhizobium, -de morcovi,mazare-pentru cultivarea ciupercilor fitopatogene -de prune-pentru cultivarea ciupercilor din genul Fusarium. Determinarea pH-ului mediilor de cultura: Ciupercile prefera un pH neutru-slab acid(6-7) iar bacteriile un pH cuprins intre 7,4-8. Ph-metrele sunt niste voltmetre care masoara diferenta de potential electric generata de diferenta de concentratie a ionilor hidroniu intre cei doi electrozi ai aparatului.