(biologie celulara) componente microscopul optic 1. sursa de lumina 2. condensor 3. diafragme 4. masa 5. dispozitiv de deplasare a lamei 6. revolver 7.

obiective 8. sistem de prisme 9. ocular 10. macroviza 11. microviza modul a dormare a imaginii la mo obiectivul o imagine marita, reala si rastunata a obiectului ocularul va forma imaginea finala mult marita, rasturnata si virtuala la infinit performantele microscopului optic puterea de marire = produsul dintre puterea de marire a obiectivului si cea a ocularului puterea de marire maxima x1500 ori #puterea de marire x4, x10/ x20, x40 diagnostic histologic/ x60, x100 diagnostic citologic puterea de rezolutie a mo - =inversul distantei dintre doua puncte la care acestea pot fii percepute distinct de ea depinde claroitatea si bogatia in detailii a imaginii depinde de lentila obiectivului medie pentru lumina vizibila = 550 nm mediual dintre preparat si obiectiv este de obicei aer (n=1) obiectivul cu imersie intre obiectiv si preparat se interpune o picatura de lichid de imersie cu un indice de refractie supraunitar, cum este uleiul de cedru (n=1,51) apertura unghiulara maxima teoretice este 180, deci a=90, limita teoretice maxima a sin a=1 rezolutia maxima a microscopului optic: 0,2n preparate fixate si colorate 1. microscop cu camp intunecat 2. m. cu contrast de faza 3. m. cu interferenta 4. m. tip normanski 5. microscopul ranversat 1. microscop cu camp intunecat principiu: exista un diafragm in condensor care selecteza doar lumina laterala, imaginea finala fiind formata de componentele din preparat 2. m. Cu contrast de faza principiu lumina care trece prin medii cu indici de refractie diferiti isi modifica directia si viteza microscopul transforma aceste diferente in diferente de intensitate luminoasa 3. m. Cu interferenta mai foloseste inca o raza de lumina care nu traverseaza tesutul analizat, dar interfera cu raza provenita de la sursa de lumina ofera informatii despre densitatea obiectului analizei 4. m. Tip normanski un tip modificat al microscopului cu contrast de faza, oferind imagini aparent tridimensionale

5. microscopul ranversar pentru examinarea celulelor din flacoane sau placi petri obiective sub masuta sursa de lumina deasupra microscopul cu fluorescenta luminescenta = proprietate unor substante de a emite lumina atunci cand sunt stimuate luminos fluorescenta = proprietatea unei suzbstante de a emite radiatii luminoase doar in timpul stimularii fosforescenta = proprietate unei substante de a emite radiatii luminoase si dupa incetarea stimulari aplicatii practice 1. autofluorescenta: capacitate tesuturior vii de a absorbi radiatii uminoase cu o anumita lungime de unda si de a o emite ulterior alte radiatii cu o alta lungime de unda 2. fluorescenta secundara dupa marcare cu compusi fluoresc. a. Acridine orange adn-verde/arn rosu b. quinacrina cromozomi = bandare marcarea fluoresc. a adn 3. imunofluorescenta: punerea in evidenta a diferitilor antigeni cu ajutorul unor anticorpi specifici marcati cu un compus fluoresc. Izotiocianat de fluoresc. Ag + ac specific + ac sec. Marcat are o sensibilitate mai mare decat if directa se foloseste i cazul in care antigenele se gasesc in cantitate mica in tesut 4. sonde fluoresc. - molecule care detecteaza concentratie i.c. A ionilor a rad. Liberi, a variatiilor de ph i.c. Si isi modifica proprietatile in functie de valorilor () preparatul microscopic permanent - reprezinta calea de examinare a unor celule, fragmente de tesut, sau de organ, carora li s-au suprimat procesele vitale prin fixare - perite examinarea la microsc. Optic a principalelor caracteristici ale celulelor si a modului lor de organizare (la nivel subcelular sau tisular) un preparat micros. Este alcatuit din: 1. obiectul de examinat sbtire si transparent 2. mediul de fixare transparent 3. lama microscopica si lamela scopul realizari unui preparat microscopic permanent este de a conserva structurile celulare si raportulrie dintre ele pe un timp nelimitat este folosit in: clinica laborator de anatomie patologica medicina legala cercetare in scop didactic etapele obtinerii prep. Micro. Perm.

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

recoltare fixare si tratamentele postficare spalare includere sectionare colorare sau impregnare montare etichetare

1recoltare operatie prin care obiectul de examinat este prelevat de la subiecti vii (om sau anima) > recoltare biopsica de la cadavre > recoltare necropsica recoltare biopsica recoltare de esantion de la om sau animal in scop diagnostic se realizeaze prin: 1. raclare 2. punctie biopsie 3. aspiratie 4. interventie chirurgicala recolt. Necropsica dupa sacrificare animalului; se practica in laboratoare in scop de cercetare sau didactic recolt. De la cadavrele umane; se practica in laboratoarele de anatomie patologica si medicina legala in scopul de a confrunta datele de anatomie clinica si tanatogenetice corecta recolt. Conditile unei bune recoltari: 1. cat mai aproape de momentul decesului pentru a evita procesele da autoliza 2. dimensiunea pieselor sa nu depaseasca 5mm 3. calitatea instrumentelos bine ascutite pentru a evita zdrentuirea, desorganizarea structurilos biologice si pierderea paralelismului dintre planuri 4. adecvata la tipul de organ; se vor evita modificare () (...) scopul fixarii 1. conservarea structurilor biologice 2. prevenirea pierderii de constituenti celulari 3. marirea consistentei structurilor in scopul de a facilita performantele in celealte etape ale tehnici tipure de fiactore clasificare a. Dupa natura lor: 1. fizici 2. chimici (simpli = mai des utilizati: acetona, acidul tricloracetit, formaldehida, acidul osmic, metanolul), (amestecuri fixatoare = amestecuri de fixatori simpli in diferite proportii, in functie de scopul experimental urmarit, introduse i practice datorita afinitatii inegale pentru diversele elemente structurale din esantionul biologic) tipuri de amestecuri fixatoare

1. dupa compozitia chimica, a. Apoase, b. Alcoolice 2. dupa scopul urmarit, a. Universale, b. Citologice mecanismul fixarii 1. insolubilizare prin precipitare a unor constituenti celulari 2. formarea de compusi de aditie intri fixator si uni constituenti celulari 3. coagulare proteinelor calitatile unui bun fixator 1. patrunde repede n tesuturi 2. stabilizeaza tesuturile pastrand nealterate caracterul si distributia constituentilor cel. 3. Nu provoaca artefacte 4. nu deformeaza tesutul 5. nu dizolva constituentii 6. distruge microorganimse 7. inactiveaza enzimele autolitice 8. confera consistenta 9. ni-si schimba compozitia si caracterul chimic in timpul fixarii 10. ieftin, netoxic, neinflamabil, neiritant tratamente postfixare 1. decalciferea 2. disocierea pieselor 3. mordansarea includerea procedul prin care se realizeaze conditii optime de duritate a preparatului, care sa permita sectionarea pieselor in sectiuni subtiri de ordinul un transparente si cu fete de plane astfel incat sa poata fi examinate la microscop clasificarea mediilor de includere 1. dupa moduzl de realizare al includerii: a. Prin patrunderea in celula, b. Prin impregnarea spatiului intercelular 2. dupa solubilitate in apa: a. Anhidre (parafina, celoidina, paraplastul), b. Apoase (gelatina, polietilenglicolul) includerea in parafina cea mai uzuala modalitate de includere etapele: a. deshidratarea alcool in concentratii crescande incepand cu 50% fiecare in 3 bai succesive b. clarificarea indepatarea alcoolului din piesa cu ajutorul unor reactivi de clarificare, miscibil cu parafine(fac ca piesa sa devina translucida); se efectuaze cu alcool anilic sau cu hidrocarburi benzenice c impregnarea penetrare piesei cu parafine topite si solidificarea in bloc prin racire pentru a oferi concistenta omogena d. turnare blocurilor piesa impregnata se aseaza intro matrita care se umple cu parafine topite si se lasa solidificat sectionarea piesa incluse se taie in felii subtiri de ordinul micronilor cu ajutorul unui aparat numit microtom. Sectionarea la microtomul ptr. Parafine presupune urmatorii timpi pregatitori: 1. modelarea blocului pentru sect. 2. Lipirea blocului pe portobiet 3. section. Propriu-zisa 4. etalarea si lipirea sectiunilor colorarea

 urmareste cresterea contrastului intre elementele tisulare sau celulare prin interactiunea colorantilor cu macromoleculele din preparat metoda de colorare depinde de natura fixatorului si de tesutul pe care se aplica montarea scopul: protejarea sectiunelor fragile de eventualele deteriorari, conservarea coloratie si asigurarea unui pediu opti omogen si transparent necesar examinarii microsc. se face intre lama si lamela () medii de montare 1. apoase: glicerina, sirop apathy 2. anhidre: balsam de canada, colofoniu etichetare pe fiecare lama se noteaza tipul celular sursa de recoltare fixatorul metoda de colorare data efectuarii regulile de examinare a preparatului la microscopul optic: (.) (..) = waaaay to fast so i dont know what happened.... sry :D