MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA PEDAGOGICĂ DE STAT ION CREANGĂ DIN CHIȘINĂU

Facultatea: Chimie și Biologie
Catedra: Biologie vegetala
Lucrul individual la Microbiologie:

Atitudinea microorganismelor față de

temperatura mediului
Metode de sterilizare.

Elaborat de:Macari Catalina gr.103

Verificat de:Nedbaliuc Boris, dr. conf.
-Chișinău, 2023- univ.
 1. Atitudinea microorganismelor față de temperatura mediului..................................3-4
2. Metode de stirilizare in microbiologie........................................................................5
3. Noțiune de sterilizare, dezinfectare și asepsie............................................................6
4. Clasificarea metodelor de sterilizare..........................................................................7
5. Sterilizare prin intermediul radiațiilor........................................................................8
6. Metode fizice..............................................................................................................9
CUPRINS
Sterilizarea prin caldura uscată
-Incinerarea...................................................................................................................10
-Încălzirea la incandescență..........................................................................................11
-Flambarea....................................................................................................................12
-Sterilizarea cu aer supraîncălzit ..................................................................................13
Sterilizarea prn caldura umedă
-Fierberea......................................................................................................................14
-Tindalizarea.................................................................................................................15
-Pasteurizarea................................................................................................................16
-Sterilizarea prin vapori sub presiune(autoclav)...........................................................18
7. Tipuri de autoclave...................................................................................................20
8. Controlul sterilizării în autoclav...............................................................................21
9. Filtrarea...................................................................................................................22
10. Substanțe antiseptice și dezinfectante.....................................................................23
11. Controlul sterlizarii a suprafețelor..........................................................................24
12. Validarea proceselor de sterilizare.....................................................................25-26
13. Procesarea aseptică............................................................................................27-28
14. Concluzii.................................................................................................................29
 Atitudinea microorganismelor față de
temperatura mediului.
Procariotele
Procariotele vieţuiesc într-un diapazon
mai larg de condiţii ale mediului decât
eucariotele. Sunt frecvente în sol, apă,
tractul digestiv al animalelor şi omului,
pe suprafaţa plantelor.

Procariotele nu dispun de mecanisme fiziologice, care ar regla temperatura

celulei. Activitatea lor vitală depinde de temperatura mediului înconjurător.

Ca si alte organisme ele îşi au diapazonul lor de temperaturi:

 temperatura minimală – la care mai poate avea loc creşterea;
 temperatura optimală – la care dezvoltarea şi multiplicarea este cea mai intensă;
 Microorganismele
Microorganismele, în funcţie de preferinţele de temperaturi se împart în:
microorganisme psihrofile – specii care cresc bine la 0°C,
temperatură optimă 10-15°C, maximă 20°C, cele facultativ psihrofile,
temperatura optimă 20-30°C şi maximă la 35-40°C. În acest grup sunt
incluse bacterii din genurile Pseudomonas,Enterobacter, Vibrio etc.,
drojdii din genul Candida, mucegaiuri etc.;
microorganisme mezofile – temperaturi minime de 15-20°C,
temperaturi optime 30-37°C şi maxime peste 45°C.
Cuprinde bacterii, drojdii, mucegaiuri, inclusiv microorganismele
patogene pentru om/animale;
microorganisme termofile –majoritatea au temperaturi optime la 55-
65°C şi temperaturi maxime 90°C.
 Metode de sterilizare utilizate
în microbiologie
• Forma vegetativa a unei bacterii reprezinta forma capabila sa se multiplice si sa produca boala.
• Sporul bacterian reprezinta forma de rezistenta a bacteriilor la conditiile nefavorabile de
mediu.
• In conditii nefavorabile forma vegetativa a bacteriei trece in forma de rezistenta
prin procesul de sporulare, iar cand are din nou conditii prielnice pierde invelisurile
si revine la forma vegetativa prin procesul de germinare.
• Din punct de vedere al patologiei umane sunt implicate doua genuri bacteriene
sporulate:
Genul Bacillus(B. anthracis) si GenulClostridium(C. tetani, C. botulini)
• Metodele de sterilizare tin cont de posibilitatea prezentei tulpinilor sporulate, motiv
pentru care temperatura si intervalul de timp necesar trebuie adaptate in functie de
 Noțiune de sterilizarea,
dezinfecția și asepsie.
Sterilizarea este procedeul prin Dezinfectia = distrugerea unor
care sint indepartate sau distruse grupe de microorganisme, mai
toate microorganismele vii de pe ales patogene prin metode
suprafata si din interiorul unor chimice.
obiecte.
Asepsia este ansamblul masurilor
luate prin care se previne
contaminarea unor materiale si
organisme, in primul rind omul,
cu microorganisme.
 Clasificarea metodelor de
sterilizare:
Metode care utilizează agenţi fizici: căldura ( uscată, umedă),
radiaţii UV, filtrarea, ultrasunetele.
Metode care utilizează agenţi chimici: substanţe antiseptice,
substanţe dezinfectante.
Metode care utilizează căldura uscată: incinerarea, încălzirea
la roşu, flambarea, sterilizarea cu ajutorul aerului cald.
Metode care utilizează căldura umedă: fierberea,
pasteurizarea, tindalizarea, autoclavarea
Pentru sterilizare se folosesc mai ales metode fizice.
In alegera metodelor folosite trebuie sa se tina seama de sensibilitatea
microorganismelor fata de actiunea unor factori de mediu extern si de calitatile
fizice si chimice ale materialului supus sterilizarii.
 Sterilizarea prin intermediul radiatiilor:
Radiatiile sunt ionizante (X, gamma) si neionizante (UV): efcte bactericide prin
ruperea legaturilor de hidrogen, oxidarea dublelor legaturi din structura
microorganismelor.
• In microbiologie se utilizeaza lampi germicide ce produc radiatii UV
Radiaţiile ultraviolete sunt bactericide, dar nu
distrug sporii bacterieni. Acest tip de radiaţii
acţionează în mod direct şi au putere de
penetraţie scăzută (câţiva milimetri).
Lămpile al căror efect se bazează pe acţiunea
radiaţiilor UV cu lungimea de undă de 254 nm
sunt utilizate: pentru sterilizarea încăperilor,
boxelor, sălilor de operaţii, meselor de laborator, etc.
• Radiatiile ionizante (radiaţiile gamma) au un efect puternic microbicid. Sunt dificil
de produs şi de utilizat şi foarte periculoase. Se utilizează în sterilizarea materialului
medical de folosinţă unică, alimente, medicamente sau pentru sterilizarea unor deşeuri.
 Metode Fizice:
Sterilizare prin caldura uscata:
- Incinerarea
- Incalzirea la incandescență
- Flambarea
- Sterilizarea cu aer supraîncălzit
(cuptorul Pasteur = Pupinel)
Sterilizare prin caldura umeda:
- Fierberea
- Tindalizarea
- Pasteurizarea
- Sterilizarea prin vapori sub presiune (autoclavare)
 Incinerarea
Incinerarea constă în arderea materialului biologic în cuptoare
speciale sau crematorii.

Prin această metodă sunt distruse cadavrele animalelor scoase din

exploatare ca şi vata şi tifoanele infectate.
 Călirea la flacără

Călirea la flacără (încălzirea la roşu) este

folosită pentru ansele bacteriologice care
sunt menţinute în flacăra becului de gaz până
la roşu, mai întâi la baza flăcării, apoi la vârf.
Ansa se sterilizează obligatoriu înainte şi după
utilizare.
 Flambarea
Flambarea constă în trecerea prin flacăra becului de gaz de câteva ori a
obiectului care se sterilizează- lame de sticlă, pipete gradate, pipete
Pasteur, înainte de sterilizare iar ansa şi gâtul eprubetelor şi baloanelor
înainte şi după utilizare.
 Sterilizarea cu aer supraîncălzit
Se face in cuptorul Pasteur (sau Poupinel)
Sterilizarea se face la 180°C timp de o ora, determinind carbonizarea
microorganismelor, forme vegetative sau spori. Temperatura de
180°C este necesara deoarece caldura uscata are o putere redusa de
patrundere.
Se aplica pentru obiecte din sticla si portelan(veselă și instrumente de
laborator), nu obiectelor cu parti metalice, a celor din cauciuc, lichide.

Cuptorul cu aer cald (Pupinel)

Controlul sterilizarii se urmareste prin controlul
temperaturii din interior, dar si prin culoarea hirtiei
sau a dopurilor din vata care trebuie sa fie galbuie.
 Fierberea
Fierberea = este considerata sterilizare incompleta deoarece
actioneaza prin denaturare asupra formelor vegetative dar nu si
asupra sporilor. Timpul de sterilizare este de minimum 30min.
la 100°C, din momentul inceperii fierberii. Se foloseste pentru
sterilizarea instrumentelor ce se utilizeaza imediat
 Tindalizarea
•Tindalizarea=sterilizare fractionata sau discontinua. Se incalzesc
produsele in baia de apa consecutiv 3-8 zile, timp de 1-3 ore intre
60-100°C. Intre incalziri materialul este pastrat la 4°C.
• Metoda este aplicata in special pentru lichidele care peste 100°C
se altereaza ( unele medii de cultura).

Se face la sterilizarea mediilor de cultură care conţin diferite

substanţe organice: glucide, gelatină, ser sanguin care se degradează
la temperaturimai mari. În intervalul dintre sterilizări materialul se
plasează în termostat la 31-37°C pentru ca sporii rămaşi să germineze
în forme vegetative care vor fi distruse la viitoarea încălzire.
Tindalizarea se efectuează în coagulatorul Koch.
 Pasteurizarea
Pasteurizarea = sterilizare partiala, fiind distruse doar formele
vegetative prin coagularea proteinelor la temp. sub 100°C.
Incalzirea se face in baia de apa la 60-65°C timp de 30 min., 70-
75°C timp de 15 min., sau 85-90°C citeva secunde urmata de
racirea brusca la 4°C.
Metoda reduce nr. microorganismelor si opreste trecerea sporilor in
forme vegetative.
Se utilizeaza in special pt conservarea unor produse alimentare
( produse lactate, alcoolice).Produsele astfel sterilizate se păstrează
ambalate ermetic la 4°C până la momentul folosirii pentru a preveni
germinarea sporilor.
Echipament pentru pasteurizarea laptelui
la temperatură înaltă în timp scurt.

Lapte

cald
Apă

Apă
rece
ă
 Sterilizare prin vapori de apa
sub presiune.Autoclavarea.
Autoclavarea este sterilizarea cu vapori de apă sub presiune.
• Caldura umeda sub presiune fiind mai penetranta, este cea mai sigura
metoda de sterilizare.
• Ridicand presiunea vaporilor de apa la 1 atm., se realizeaza o temp. de
120°C care in 30 min. distruge atat formele vegetative cat si sporii.
Este cea mai eficientă metoda de sterilizare. Se utilizează la:
- pregătirea mediilor de cultură, sterilizarea diferitor obiecte;
- decontaminarea materialelor după folosirea în laborator (cel puţin 30 min.
la 120°C). La 2 atmosfere temperatura în autoclav constituie 134°C.
Astfel, mediile simple (geloza peptonată, bulionul peptonat) se sterilizează
20minute la 120°C (1 atm). La această temperatură nu se admite
sterilizarea mediilor,care conţin proteine, glucide şi alte substanţe, care îşi
schimbă uşor structura laîncălzire. Mediile cu glucide se sterilizează
fracţionar la temperatura de 100°C sau înautoclavă la 110°C (0,5 atm)
timp de 15-20 min.
 Tipuri de Autoclave

Autoclav comun de laborator

Tip oală sub presiune

Autoclav vertical

Autoclav automat mare de spital

Autoclav orizontal
Controlul sterilizarii in autoclav
Se folosesc tuburi din sticla ce contin substante sub forma de
pulbere cu punct de topire cunoscut, in jur de 120°C
( parachinona, sulf, acid benzoic); se aseaza in autoclav odata cu
obiectele de sterilizat; daca in autoclav s-a ajuns la temp. de topire
a acestor substante, dupa deschiderea autoclavului se va observa ca
sint solidificate in bloc.
 Filtrarea
Este o sterilizare prin care microorganismele sint retinute
de o substanta poroasa. Se realizeaza la temp. camerei si se
aplica unor lichide biologice sau solutii injectabile, care se
altereaza prin tratare termica.

Acest filtru de apă pentru drumeți și

rucsac este promovatpentru
a „elimina Giardia, Cryptosporidum și
majoritatea bacteriilor”.
Filtrul este fabricat din fibra de sticlă
plisată de 0,3 microni cu miez de
 Substanțe antiseptice si
dezinfectante
• Ethanol (50-70%)
• Isopropanol (50-70%)
• Formaldehyde (8%)
• Tincture of Iodine (2% I2
• in 70% alcohol)
• Chlorine (Cl2) gas
• Antiseptic folosit pe piele
• Disinfectant, ucide endosporii
• Desinfectarea apei potabile;
dezinfectant general
• Nitrat de argint (AgNO3)
• Clorura de mercur
• Detergenți (de exemplu, cuaternari
compuși de amoniu)
• Compuși fenolici (ex.carbolici acid, lizol,
hexilresorcinol, hexaclorofen)
• Oxid de etilenă gaz
• Ozon
• Antiseptic general și utilizat în ochii nou-
născuților
• Dezinfectant, desi folosit ocazional ca antiseptic
pe piele
• Antiseptice și dezinfectante pentru piele
• Antiseptice la concentrații scăzute;
• dezinfectanti in concentratii mari
• Dezinfectant folosit pentru sterilizarea obiectelor
sensibile la căldură, cum ar fi cauciucul și
materialele plastice
• Purificarea apei
Controlul sterilizării suprafețelor
 Validarea procesului de
sterilizare
Scopul unui proces de sterilizare este distrugerea completă a tuturor
microorganismelor prezente într-o proba de testare. Pentru ca procesul să
fie reproductibil, consecvent şi fiabil, acesta trebuie validat. Validarea unui
proces de sterilizare constă în a demonstra absenţa dezvoltării bacteriilor şi
cunoaşterea parametrilor pentru a ajunge la distrugerea masei microbiene.
Pentru a determina eficacitatea unui proces de sterilizare se folosesc
bioindicatori. Aceştia furnizează dovezi directe că s-au atins condiţiile
letale necesare sterilizării în timpul tratamentului.
Alţi indicatori ai procesului cum ar fi temperatura, concentraţia gazului, umiditatea,
presiunea, etc. pot fi înregistraţi de către instrumente şi sunt parametri critici în timpul
studiilor de validare.
Bioindicatorii sunt folosiţi în timpul procesului de validare pentru a determina cea mai
mică probabilitate de a detecta o unitate nesterilă într-un grup steril.
Bioindicatorii sunt preparate standard de spori bacterieni specifice diferitelor tipuri de sterilizări.
Spori bacterieni folosiţi ca bioindicatori pentru diferite
tratamente de sterilizare
Tpul de sterilizare Bioindicatori
Umedă Bacillus stearothermophilus
Bacillus subtilis
Bacillus coagulans
Clostridium sporogenes
Uscată Bacillus subtilis
Bacillus subtilis var. niger
Bacillus stearothermophilus
Etilen oxid Bacillus subtilis var. niger
Iradiere Bacillus pumilus
 Procesarea aseptică
Când sterilizarea nu este posibilă datorită instabilităţii termice a
produsului, filtrarea sterilă şi procesarea aseptică rămân variantele
pentru a produce un medicament steril. Spre exemplu, o mare
varietate de produse biologice (cum ar fi interferonul) şi vaccinuri
sunt obţinute pe cale aseptică.
Fabricarea produselor farmaceutice prin prelucrare aseptică
înseamnă sterilizarea individuală a componenţilor produsului şi
apoi asamblarea lor într-un mediu aseptic.
Aceasta înseamnă că produsul final este fabricat în urma unor paşi
aseptici ce au rolul de a preveni introducerea microorganismelor în
proces. Deoarece se urmează mai multe etape există mai multe
şanse să apară contaminarea microbiană sau erori umane decât la
procesele de sterilizare.
Datorită acestui fapt validarea studiilor pentru procesarea aseptică este
mai complexă decât validarea sterilizării. În plus, controlul procesului
aseptic implică monitorizarea constantă a mediului şi personalului pentru
a minimiza şansele de contaminare. Practic, procesul trebuie să fie
permanent în control pentru a se dovedi a fi eficient, fiabil, reproductibil
şi continuu.
Monitorizarea mediului constă în analizarea de mostre din instalaţii,
echipament, materie primă, aer, apă şi personal. De asemenea, produsul
final este testat înainte de a fi livrat. Contaminarea microbiană a
produselor sterile fabricate pe cale aseptică este cauzată în principal de
intervenţiile umane. De exemplu, acestea includ manevrarea neglijentă a
etanşărilor din cauciuc, căderea recipientelor goale pe jos, folosirea
recipientelor defecte, etc. Lipsa unui control al procesului duce la eşec în
siguranţă şi eficacitate, uneori produsele contaminate putând genera
infecţii şi chiar moarte.
 Concluzii
Atunci când sunt efectuate studii de validare, există mai multe
variabile de controlat în pocesarea aseptică decât la procesele de
sterilizare. Controlul proceselor asigură continuitatea,
reproductibilitatea, precum şi optimizarea şi testarea unei
proceduri sterile. Sterilizarea asigură un nivel mai ridicat de
sterilitate şi o mai uşoară validare şi documentare a procesului. Cu
toate acestea, din cauza sensibilităţii la căldură, un mare număr de
medicamente se obţin pe cale aseptică. Însă controlarea proceselor
aseptice este mai riguroasă şi mai complicată faţă de sterilizare.
Controlul şi optimizarea procesului constă într-o continuă
monitorizare a mediului şi în testarea sterilităţii produselor finite.