Dezinfecia

Prin dezinfecie nelegem o serie de procedee fizice si chimice care urmresc distrugerea microorganismelor patogene care pot provoca infecii sau boli transmisibile. Clasificare dezinfeciei dup scop : a. Dezinfecie profilactica urmrete prevenirea apariiei si rspndirii bolilor infecto-contagioase de la surse de infecie necunoscute. In dezinfecie profilactica includem : dezinfecia apei potabile masuri de igiena individuala procedee de dezinfecie aplicate in colectiviti : scoli, cree, cmine, cantine, uniti intra-spitaliceti b. Dezinfecie continu sau curent urmrete distrugerea germenilor patogeni in focare. Ea se aplica asupra tuturor produselor eliminate de bolnavi si purttorii de germeni (sputa, urina, fecale, vrsturi, snge). Dezinfecia se aplica si asupra obiectelor cu care bolnavul a venit in contact (resturi alimentare, vesela, lenjerie, de corp si de pat, robinete, scuiptoare, urinare, mobilier). Aceeai dezinfecie se aplica si asupra pardoselii si pereilor salonului, a ncperilor anexe, baie, WC. c. Dezinfecie terminala care consta in : dezinfecie radicala si imediata a ncperilor, incluznd ntregul inventar, atunci cnd bolnavul a prsit salonul Metodele de dezinfecie se mpart in : 1. metode fizice - incinerarea obiectelor periculoase sau nevaloroase - clcatul lenjeriei de pat sau de corp cu fierul ncins - fierberea lenjeriei de corp sau de pat - pasteurizarea (unor lichide si mai ales a laptelui) - nclzirea cu vapori de apa sub presiune (saltele, pturi, covoare, haine) - razele ultraviolete emanate de lmpile de cuar sunt folosite pentru dezinfecia suprafeelor si a aerului 2. metode chimice - se realizeaz prin utilizarea unor substane cu efect distrugtor asupra microorganismelor - reguli generale de utilizare : metodele chimice se aplica atunci cnd in practica nu se poate utiliza cldura nainte de aplicarea substanelor chimice, suprafeele trebuie curate cu multa atenie dezinfecia lenjeriei murdare se realizeaz nainte de splare se vor respecta concentraia, durata de aciune a dezinfectantului, precum si modul de preparare a soluiilor diluate

128

 la preparare se vor utiliza recipiente curate pentru dezinfecie se vor utiliza soluii proaspt preparate, deoarece ele se contamineaz si se degradeaz uor la anumite intervale, eficienta dezinfectantelor va trebui testata, deoarece utilizarea aceluiai dezinfectant poate selecta o flora rezistenta utilizarea dezinfectantelor se va face numai cu respectarea masurilor de protecie a muncii si a accidentelor de munca - dezinfectante mai des folosite : compui si soluii care elibereaz halogen : clorura de var sau varul cloros, cloramina, hipoclorii de Na si K, diclor, izocianatul de Na compui care elibereaz iod : tinctura de iod, septasolul, wespodyne compui fenolici : vesfemul 256, sintoseptul AOP, sintoseptul HQ, clorhecidina alcooli : alcoolul etilic, alcoolul izopropilic aldehide : formaldehida si glutaraldehida; formolul sau aldehida formica, perioxidul de hidrogen (apa oxigenata) compui organo-mercurici : merfenul si fenoseptul 3. metode mixte de dezinfecie (cumuleaz efectul celor 2 metode amintite mai sus)

Sterilizarea instrumentelor si materialelor

In practica medicala sunt mai multe metode de distrugere a microbilor. Asepsia este o metoda profilactica prin care acionam in mod steril privind tehnicile medicale pe care le efectuam, precum si meninerea aseptica a plgilor si punciilor. Antisepsia este o metoda curativa de tratament contra infeciilor care au aprut in urma unor instrumente nesterile. In aceasta situaie, vina o poarta personalul medical si cel auxilar. Legtura dintre asepsie si antisepsie se realizeaz prin dezinfecie. Prin sterilizare, nelegem distrugerea microorganismelor patogene. Este o metoda impusa de practica medicala care trebuie sa evite infectarea bolnavilor sau a personalului precum si suprainfectarea produselor provenite de la bolnavi si supuse examinrilor de laborator. Clasificarea metodelor de sterilizare : 1. metode fizice : cldura uscata, cldura umeda, razele Roentgen, ultrasunete 2. metode chimice : diferite substane cu aciune anti-microbiana utilizate in stare lichida, gazoasa sau solida

129

Sterilizarea prin cldura uscata

a. Incinerarea presupune arderea obiectelor infectate si fr valoare b. nclzirea la rou se folosete pentru sterilizarea de urgenta a unor instrumente de metal. Are marele dezavantaj ca instrumentele se deterioreaz. Este utila in cazul anselor de platina folosite la nsmnri si recoltri bacteriologice. Ansa de platina prin nclzire la rou ajunge la 700C si prin nclzire ajunge la 990C. c. Flambarea consta in introducerea repetata a obiectelor metalice si sticla in flacra, dar pentru timp limitat. Flambarea o utilizam pentru sterilizarea cutiilor Petri, a lamelor de microscop, a exteriorului fiolelor cu substana injectabila, a eprubetelor si baloanelor de sticla cu medii de cultura, in cursul nsmnrilor bacteriologice.

Sterilizarea cu aer cald la etuva

Etuva cea mai des folosita este poupinelul. Este o cutie metalica cu perei dublii, izolai cu azbest si prevzui cu un sistem de nclzire cu gaz sau rezistente electrice autoreglabile. Poupinelul servete pentru sterilizarea obiectelor de metal si de sticla, dar nu este recomandat in cazul instrumentelor combinate, cum sunt endoscoapele. Obiectele de sterilizat, nainte de a fi introduse in etuva, vor fi bine splate, uscate, mpachetate in cutii metalice sau in pungi de hrtie, plastic care se nchid prin lipire cu benzi adezive care sunt indicatori fizicochimici pentru corectitudinea sterilizrii. Ca indicatori de temperatura se utilizeaz si produsul termoraic 180+5C. Este o pulbere verde deschis, introdusa in fiole nchise, care la temperatura de 180C, in timp de o ora se topete virnd spre macrodeschis. Instrumentele tioase vor fi nfurate in vata si se introduc in cutii sau in pachete permeabile care sa nu mpiedice circulaia aerului cald. Etuvele nu trebuie suprancrcate cu instrumentar de sterilizat. Atunci cnd termometrul etuvei ne arata temperatura de 180C, o vom menine constant temperatura timp de 60 80 minute, dup care deconectam aparatul de la sistemul de alimentare. Deschiderea poupinelului se face numai dup rcirea. Sterilizarea in acest fel si la temperatura corespunztoare este deosebit de eficienta. Daca nu se deschid cutiile de instrumente, ele pot fi considerate sterile pe perioada a 24 ore.

Sterilizarea prin cldura umeda

Sterilizarea prin cldura umeda se realizeaz prin autoclavare cu ajutorul vaporilor de apa sub presiune. Aparatul se numete autoclav. Este un cazan nalt cu pereii rezisteni, prevzut cu termometru, manometru si

130

ventilator de sigurana care se deschide automat atunci cnd presiunea din autoclav a devenit prea mare. Materialele de sterilizare se aseaza in autoclav, in casolete sau cutii cu coliere si orificii deschise. Se pot aeza si in pachete. Casoletele si pachetele vor conine cate un singur tip de materiale sau instrumente : tampoane, fei, perii, mnui de cauciuc, seringi sau se pot alctui truse cu toate materialele necesare pentru anumite intervenii : transfuzie de snge, mici intervenii chirurgicale. In pachete se vor steriliza materialul moale. Pachetele nu vor fi presate deoarece sterilizarea nu se face complet. Pungile si pachetele se nchid cu benzi adezive indicatoare. Controlul temperaturii in interiorul autoclavului se face cu teste fizicochimice, exemplu : amestecul de acid benzoic cu verde de brilant se topete la 121 C transformndu-se intr-o masa verde. Controlul temperaturii din autoclav se face si cu ajutorul termometrelor maximale. Tipuri de autoclave : - autoclavul orizontal rapid ambele funcionnd la o presiune de 2,5 atmosfere - autoclavul Miclav si cu o cantitate redusa de apa Produsul termoraic este 132 - 134C. Coninutul fiolei are pulbere de culoare roz, la temperatura de 132 - 124C, in timp de 3 minute se topete dup care devine solid de culoare rosu-ciclame. Materialele sterilizate la autoclav pot fi meninute sterile astfel : cele moi se pstreaz 12 ore, iar cele din casolete dup ce orificiile au fost nchise 24 ore.

Razele Roentgen, Beta sau Gamma sterilizeaz orice obiect cu mare

eficacitate fr sa-l deterioreze, indiferent de materialul din care este confecionat. Acioneaz asupra tuturor germenilor inclusiv asupra acelora care se distrug mai greu ca de exemplu : virusul hepatitelor virale.

Ultrasunetele produc efecte mecanice, fizico-chimice si biologice asupra

protoplasmei microorganismelor distrugndu-le.

Sterilizarea prin mijloace chimice

1. Sterilizarea prin formol se face in instalaii speciale. Acest tip de sterilizare este util in cazul sterilizrii materialelor din cauciuc sau material plastic privind tubulatura variata care se folosete in chirurgii, sondele si sondele de intubaie traheala. Prezint marele dezavantaj ca materialele care sunt folosite dup sterilizarea cu formol irita mucoasele. Exista camere speciale de sterilizare in care se pulverizeaz aldehida formica in soluie de 40 %. In aceste instalaii se pot introduce aparate de anestezie generala, echipamente, mbrcminte. Sterilizarea cu formol se poate face la rece si la cald (80 130 C). La sfritul perioadei de sterilizare se face neutralizarea formolului cu amoniac care nltura mirosul de formol. 131

2. Sterilizarea cu vapori de oxid de etilen se face la rece protejnd astfel materialele din cauciuc si din plastic. Aceasta substana nu irita mucoasele. Sterilizarea prin aceasta metoda se face prin autoclavare. Alegerea tipului de sterilizare se face in funcie de materialul de sterilizat : a. apa pentru splat pe mini in seciile de chirurgie si soluiile pentru injecii (glucoza, ser fiziologic) se sterilizeaz sub presiune de vapori in autoclave speciale la temperatura de 128 140 C, presiune intre 1,5 2,5 atmosfere, timp de 30 minute b. materialele moi care servesc pentru operaii si pansamente se sterilizeaz prin cldura umeda in mediul de vapori la autoclav, la temperatura de 133C, presiune de 2 atmosfere c. materialele din sticla se sterilizeaz prin cldura uscata la etuva poupinel; cele mai recomandabil sistem de sterilizare al instrumentelor metalice si de sticlrie este aceasta cldura uscata deoarece cldura umeda le deterioreaz d. instrumentele tioase (bisturie, foarfeci, acele Hagedorn si Reverdin) se sterilizeaz tot la poupinel; atunci cnd aceste instrumente au fost folosite intr-o operaie septica vor fi curate in mod deosebit cu detergent si soluii dezinfectante si apoi sterilizante e. instrumentele optice, cistoscoape, rectoscoape, bronhoscoape, oglinzile stomatologice nu se vor steriliza prin cldura; pentru ele se recomanda tergerea minuioasa cu alcool sau alte substane dezinfectante si se face sterilizarea in autoclave la rece cu vapori de oxid de etilen f. obiectele din cauciuc (mnui, tuburi de dren) se sterilizeaz cel mai bine la autoclav, dar temperatura acestuia nu trebuie sa depeasc 128 C, presiunea 1,5 atmosfere g. sondele Einhorn, sondele uretrale, traheale se sterilizeaz la rece prin oxid de etilen si raze Gamma, iar in lipsa acestora prin autoclavare la 128 C Dezinfecia pereilor, a pardoselii, a tavanului din slile de operaie se face prin splarea cu apa si detergent si dup uscare se face vaporizarea unor soluii antiseptice ca sublimat, oxicianura de mercur, vapori de formol. Germenii existeni in sala de operaie se pot distruge si cu ajutorul lmpilor de ultraviolete. nainte de sterilizare, atunci cnd exista posibilitate se face curarea instrumentelor cu ultrasunete. Rezistenta microbilor la temperatura sterilizrii este diferita. La cldura din autoclav cunoatem : - streptococul este distrus la 60 C dup 10 minute - pneumococul este distrus la 55 C dup 30 minute - bacilul Koch la 42 C dup 10 minute - bacilul carbunos sporulat la 90 C dup 12 minute - bacilul tetanic sporulat la 110 C dup 10 minute - bacilul Suptilis la 120 C dup 15 minute La cldura uscata, microbii sunt mult mai rezisteni si in consecina durata de sterilizare ca si temperatura la care se sterilizeaz trebuie sa fie mai

132

crescute, exemplu : distrugerea bacilului tetanic necesita o sterilizare de cel puin 30 minute la o temperatura de 150 C. Din punct de vedere practic, sterilizarea va dura 30 minute la 128C prin autoclavare (vapori sub presiune = cldura umeda). Sterilizarea la poupinel prin cldura uscata dureaz timp de 30 minute, dar dup ce temperatura s-a ridicat la 180 C AMG nu trebuie sa fac nici o abatere de la regulile de sterilizare. Echivalarea dintre valorile temperaturii si presiunii in ceea ce privete sterilizarea la autoclav : - la o atmosfera (1 atm) avem 120 C - la 1,5 atm avem 128 C - la 2 atm avem 133 C - la 2,5 atm avem 140 C Sterilizarea se realizeaz meninnd presiunea la 1,5 2,5 atm, timp de 30 minute. Dup modul de aciune asupra organismului omenesc cunoatem urmtoarele tipuri de instrumente care se supun anumitor forme de sterilizare si dezinfecie : a. instrumente critice care ptrund in esuturile sterile sau in sistemul vascular : implante, bisturie, ace, diverse instrumente chirurgicale si stomatologice, accesoriile endoscoapelor se sterilizeaz prin aburi sub presiune, cldura uscata, oxid de etilen, formaldehida, sterilizanti chimici ca : glutar aldehida 2%, acid per acetic b. instrumente semi-critice care vin in contact cu mucoasele sau soluiile de continuitate ale pielii : endoscoapele flexibile, laringoscoapele, tuburi endo-traheale, echipament pentru anestezie si respiraie asistata, termometre orale sau rectale, lzi de baie se face dezinfecie la nivel nalt cu glutaral aldehida 2%, acid per acetic in diferite concentraii, dezinfecie cu alcool etilic sau izopropilic 70 90%, iodofori, hipoclorit de sodiu 5,25% c. instrumente non-critice care vin in contact numai cu tegumentele intacte : stetoscoape, bazinete, suprafeele maselor si pavimente se dezinfecteaz cu iodofori, soluii pe baza de clor, iar tipul de contact este de 10 minute

133