SOLUŢII ANTISEPTICE

~ Soluţii antiseptice pentru tegumente:

▪ Alcool rectificat 70%. În concentraţii mai mari produce precipitarea proteinelor de pe suprafaţa microbilor.
▪ Tinctură de iod 2%.
▪ Iodura de potasiu 2%.
▪ Alcool iodat 2%.
▪ Fenolul – acid fenic – soluţie 1-3‰ din cristale roz-albe. Este toxic, poate produce arsuri ale mucoaselor şi
dermite.
▪ Eterul – simplu sau iodat.
▪ Benzina – simplă sau iodată.
▪ Iodoformul – cristale galbene sau pomadă – folosit în stomatologie.
▪ Preparate tipizate:
− Septozolul (Nonilfenol-polietoxilat, iod, alcool izopropilic, apă distilată) – tinde să ia locul tincturii de iod.
− Metoseptul (acid salicilic, mentol, albastru de metilen, tripaflavină, alcool, apă distilată) – pentru
dezinfecţia plăgilor recente.
~ Soluţii antiseptice pentru plăgi:
▪ Antiseptice oxidoreductoare:
− Apă oxigenată – cu acţiune bactericidă, hemostatică, de curăţare mecanică a plăgilor de cheaguri, resturi de
ţesuturi.
− Cloramina (soluţia Dakin) – soluţie diluată de hipoclorit de sodiu.
− Permanganat de potasiu 1/4000 – la dezinfecţia mucoaselor şi plăgilor.
▪ Soluţii colorate:
− Rivanol – soluţie 1‰ din pulbere galbenă.
− Albastru de metilen 2% - pentru mucoase.
− Violet de genţiana 1% - mai ales în dermatologie.
▪ Antiseptice albumino-precipitante:
− Săruri de argint:
▪ Nitrat de argint – creioane, stilete, soluţie 1%.
▪ Colargol 1%. Protargol 2%. Argiror 5%.
− Săruri de mercur:
▪ Biclorura de mercur – sublimatul de mercur. Se foloseşte la dezinfecţie şi curăţenie.
▪ Oxicianură de mercur – pentru mucoase.
− Acid boric 1-2% - combate mai ales infecţiile cu piocianic.
▪ Antiseptice tensioactive:
− Detergenţi – Bromocet.
− Săpunuri.
SUBSTANŢE ANTISEPTICE
→ Definiţie:
~ Antiseptice sunt substanţe folosite pentru distrugerea bacteriilor şi a altor microorganisme patogene de pe obiecte,
materiale şi dejecte (excrete).
~ Dezinfectante sunt substanţele folosite pentru distrugerea bacteriilor şi a altor microorganisme patogene de pe obiecte,
materiale şi excrete.
→ Substanţe cu efect dezinfectant:
~ Detergenţi.
~ Preparate de clor: var cloros, cloramină, apă de var, clorura de var.
~ Săpunuri.
~ Formol.
~ Soda caustică.
~ Soluţie Javel (albă) – pe bază de clor.
~ Desogen – spay.
→ Substanţe cu efect antiseptic pentru TEGUMENTE:
~ Betadine – (soluţie iodată) – se aplică prin badijonare.
~ Septozol – apă iodată.
~ Tinctură de iod. Alcool iodat.
~ Benzină simplă sau iodată. Eter.
~ Violet de genţiana.
~ Albastru de metil.
→ Substanţe cu efecte antiseptic pentru PLĂGI:
~ Apă oxigenată – incoloră.
~ Violet de genţiana – violet.
~ Cloramină - albă.
~ Soluţii Dakin - incoloră.
~ Nitrat de Ag – incoloră.
~ Acid boric 4% – soluţie incoloră (pulberea de acid boric este albă).
~ Rivanol – galben.
~ Permanganat de potasiu 1/1000 – roz-violet deschis.
~ Oxicianură de mercur 1/5000– soluţie incoloră.
SPĂLAREA MÂINILOR
→ Scop:
~ Este principala modalitate de a preveni contaminarea şi diseminarea infecţiilor şi a microorganismelor.
→ Indicaţii de spălare:
~ La intrarea şi la ieşirea din:
▪ Serviciu.
▪ Salon.
~ Înainte şi după:
▪ Examinarea fiecărui bolnav.
▪ Aplicarea unui tratament parenteral.
▪ Aplicarea unui tratament parenteral.
▪ Schimbarea pansamentului.
▪ Efectuarea clismei.
▪ Efectuarea investigaţiilor şi procedurilor invazive.
▪ Folosirea toaletei.
▪ Folosirea batistei.
▪ Aranjarea părului
▪ Prepararea şi distribuţia alimentelor şi medicamentelor.
~ După:
▪ Scoaterea mănuşilor de protecţie.
▪ Scoaterea măştii de tifon.
▪ Activităţi administrative şi gorpodăreşti.
→ Pregătirea mâinilor:
~ În toate tipurile de spălare:
▪ Se îndepărtează bijuteriile – inelele, brăţările.
▪ Unghiile vor fi tăiate scurt, bine îngrijite.
~ Ştergerea şi uscarea este obligatorie – cu hârtie prosop sau prosop de unică întrebuinţare.
→ Tipuri de spălare:
~ Spălarea simplă – risc redus de infecţie – 1 minut. Spălare cu apă şi săpun, dezinfecţie cu alcool.
~ Spălare antiseptică – risc mediu de infecţie – 3-5 minute.
~ Spălarea chirurgicală – cu risc crescut de infecţie – 15 minute.
→ Materiale necesare:
~ Apă potabilă.
~ Săpun neutru.
~ Perii.
~ Trusă de unghii.
~ Alcool,
~ Cremă protectoare.
→ Tehnica spălării:
~ Se deschide robinetul şi se umezesc mâinile.
~ Se săpunesc şi se freacă cu grijă cel puţin 30 secunde pe toată suprafaţa, până deasupra articulaţiei pumnului, se freacă
palmele între ele, extremităţile degetelor, spaţiile interdigitale.
~ Se clăteşte abundent cu apă de la vârful degetelor la coate.
~ Se usucă prin tamponare cu prosop de hârtie sau prosop de unică folosinţă.
~ Se închide robinetul acoperit cu prosopul.
DEZINFECŢIA
→ Definiţie:
~ Reprezintă distrugerea agenţilor patogeni – virusuri, bacterii, protozoare, fungi – sau condiţionat patogeno, de pe
tegumente şi obiecte din mediu extern.
→ Mijloace de dezinfecţie:
~ Mecanice:
~ Spălarea cu apă şi săpun.
▪ Lenjeria, tegumentele pacientului, mâinile personalului.
~ Îndepărtarea prafului – ştergerea cu cârpa umezită sau aspirare.
▪ Suprafaţa meselor, patul, noptierele, masa de operaţie, pardoselile.
~ Fizice:
~ Radiaţii ultraviolete.
▪ Suprafeţe – masa de operaţie, masa din sala de tratamente, patul, aerul din încăperi.
~ Căldură uscată.
▪ Lenjeria de pat şi de corp prin călcare cu fier încins.
▪ Deşeurile – de pansamente, produse anatomopatologice, seringi şi perfuzoare de unică folosinţă se incinerează în
cuptoare speciale.
~ Căldură umedă.
▪ Lenjeria, vesela, tacâmurile – se fierb 30 minute.
▪ Hainele, saltele, pernele – cu vapori de apă sub presiune.
~ Chimice:
~ Var cloros.
▪ 2% - ştergere – pavimente, pereţi.
▪ 5% - amestecuri cu produse patologice (spută, urină, fecale).
▪ 4-5% - spălare WC.
▪ 4% - submerjare 2 ore – ploscă, urinar.
▪ 1% - submerjare 2 ore lenjeria albă.
~ Cloramină.
▪ 2% - ştergere paviment, pereţi.
▪ 1% - ştergere chiuvete, băi, căzi.
▪ 1% - ştergere, spălare muşamale şi jucării din cauciuc, plastic.
▪ 0,5% - submerjarea termometrelor.
▪ 4% - spălarea plăgilor.
~ Javel.
▪ Submerjare (1-2 tb/10 litri apă) – veselă, lenjerie.
▪ Pulverizare pe suprafeţe mese, paviment, pereţi, fântâni, piscine.
~ Apă oxigennată. → 3% - spălarea plăgilor.
~ Permanganat de potasiu. → 2/5000 – spălarea plăgilor, mucoaselor.
~ Sodă de rufe. → 1-2% - spălare, ştergere veselă, tacâmuri, duşumele.
~ Alcool. → Alcool 700 – badijonare, ştergere – tegumente, masa de operaţie, lampa scialitică.
~ Oxicianura de mercur. → 1/5000 – spălarea mucoaselor.
~ Septozol. Betadine. → Badijonare tegumente, băi dezinfectante.
~ Formol.
▪ Soluţie 2% sau 10g/mmc.
▪ Submerjare, pulverizare, aerosolizare – veselă, pahare, suprafeţe de lucru, săli de operaţie, saloane, săli de
pansamente.
→ Trebuie respectat:
~ Timpul de acţiune. Temperatura de lucru.
~ Concentraţia dezinfectantului. Incompatibilităţile soluţiilor folosite.
~ Rezistenţa germenilor la anumiţi dezinfectanţi.
~ Folosirea mănuşilor de cauciuc la prepararea soluţiilor.
→ Dezinfecţia pielii:
 ~ Este o etapă obligatorie înaintea execuţiei unor tehnici – injecţii, puncţii, intervenţii chirurgicale.
~ Dezinfecţia se face în trepte:
~ Tehnici cu risc redus de infecţie (injecţii),
~ Tehnici cu risc mediu de infecţie (cateterisme venoase).
Tehnici cu risc mare de infecţie (operaţii, puncţii etc.).
CIRCUITELE FUNCŢIONALE ALE SPITALULUI
→ Definiţie:
~ Circuitul funcţional este sensul de circulaţie în interiorul unităţii sanitare a unor materiale şi instrumente.

→ Segmentele componente ale circuitelor funcţionale:

~ Circuit septic – sensul de circulaţie care indică introducerea germenilor patogeni generatori de infecţii, în interiorul
unităţii sanitare.
~ Circuitul aseptic – sensul de circulaţie ce asigură condiţii de protecţie împotriva infecţiilor, în interiorul unei unităţi
sanitare.

→ Circuite funcţionale în spital:

~ Circuitul de intrare şi ieşire al personalului.
~ Circuitul bolnavului.
~ Circuitul lenjeriei.
~ Circuitul alimentelor şi veselei.
~ Circuitul materialelor şi instrumentelor.
~ Circuitul de sterilizare.
~ Circuitul medicamentelor.
~ Circuitul vizitatorilor.

→ Condiţii:
~ Circuitele funcţionale nu trebuie să se întretaie.
~ Nu se încrucişează circuitul septic cu circuitul aseptic.
~ Circuitele septice sunt separate de circuitele aseptice.