Metode de sterilizare

in microbiologie
 Forme vegetative si de
rezistenta bacteriana
Forma vegetativa a unei bacterii reprezinta forma
capabila sa se multiplice si sa produca boala.

Sporul bacterian reprezinta forma de rezistenta a

bacteriilor la conditiile nefavorabile de mediu

In conditii nefavorabile forma vegetativa a bacteriei

trece in forma de rezistenta prin procesul de
sporulare, iar cand are din nou conditii prielnice pierde
invelisurile si revine la forma vegetativa prin procesul
de germinare.
 Din punct de vedere al patologiei umane sunt
implicate doua genuri bacteriene sporulate:
Genul Bacillus(B. anthracis) si Genul
Clostridium(C. tetani, C. botulini)

Metodele de sterilizare tin cont de posibilitatea

prezentei tulpinilor sporulate, motiv pentru
care temperatura si intervalul de timp necesar
trebuie adaptate in functie de acestea.
 Ce este sterilizarea?

Sterilizareareprezintaunproces
ce
ndeprteazidistrugetoate
microorganismele cu ajutorul unui
agent chimic sau printr-un proces
fizic.
 Clasificarea metodelor de
sterilizare:
Metode care utilizeaz ageni fizici:
cldura ( uscat, umed), radiaii
UV, filtrarea, ultrasunetele.

Metode care utilizeaz ageni

chimici: substane antiseptice,
substane dezinfectante.
 Metode care utilizeaz cldura
uscat: incinerarea, nclzirea la rou,
flambarea, sterilizarea cu ajutorul
aerului cald.

Metode care utilizeaz cldura umed:

fierberea, pasteurizarea, tindalizarea,
autoclavarea
Metode de sterilizare prin caldura:

1. Caldura uscata:

-Incinerarea

-Incalzirea la rosu

-Flambarea

-Sterilizarea cu aer cald

 Incinerarea
Incinerarea const n arderea materialului
biologic n cuptoare speciale sau
crematorii.

Prin aceast metod sunt distruse

cadavrele animalelor scoase din
exploatare ca i vata i tifoanele infectate.
 nclzirea la rou

nclzirea la rou este folosit pentru

ansele bacteriologice care sunt
meninute n flacra becului de
gaz mai nti la baza flcrii, apoi la vrf.

Ansa se sterilizeaz obligatoriu nainte i

dup utilizare.
 Flambarea

Flambarea const n trecerea

prin flacra becului de gaz de
cteva ori a obiectului care se
sterilizeaz- lame de sticl, pipete
gradate, pipete Pasteur, nainte de
sterilizare iar ansa i gtul
eprubetelor i baloanelor nainte i
dup utilizare.
 Sterilizarea cu aer
supraincalzit
in etuva(cuptorul Pasteur
=Poupinel)
Se face in cuptorul Pasteur (sau Poupinel)
Sterilizarea se realizeaza la 180C timp de
o ora,sau la 160C 2h, determinind
carbonizarea microorganismelor, forme
vegetative sau spori. Temperatura de
180C este necesara deoarece caldura
uscata are o putere redusa de patrundere.
Se aplica pentru obiecte din sticla si
portelan(nu obiectelor cu parti metalice, a
celor din cauciuc, lichide)
 Caldura umeda:
1. fierberea
2. pasteurizarea
3. tindalizarea
4.sterilizarea prin vapori sub
presiune
(autoclavare)
 Fierberea = este considerata sterilizare
incompleta deoarece actioneaza prin
denaturare asupra formelor vegetative
dar nu si asupra sporilor. Timpul de
sterilizare este de minimum 30min.la
100C, din momentul inceperii fierberii.
Se foloseste pentru sterilizarea
instrumentelor ce se utilizeaza imediat.
 Pasteurizarea = sterilizare partiala, fiind
distruse doar formele vegetative prin
coagularea proteinelor la temp. sub 100C.
Incalzirea se face in baia de apa la 60-65C
timp de 30 min., 70-75C timp de 15 min.,
sau 85-90C cateva secunde urmata de
racirea brusca la 4C.
Metoda reduce nr. microorganismelor si
opreste trecerea sporilor in forme vegetative.
Se utilizeaza in special pt conservarea unor
produse alimentare ( produse lactate,
alcoolice).
Nu se distrug micobacteriile si
enterovirusurile
 Tindalizarea=sterilizare fractionata
sau discontinua. Se incalzesc produsele
in baia de apa consecutiv 3-8 zile, timp
de 1-3 ore intre 60-100C. Intre incalziri
materialul este pastrat la 4C.
Metoda este aplicata in special pt
lichidele care peste 100C se altereaza
( unele medii de cultura
 Autoclavarea
Sterilizare prin vapori de apa sub
presiune.
Caldura umeda sub presiune fiind mai
penetranta, este cea mai sigura
metoda de sterilizare.
Ridicand presiunea vaporilor de apa la
1 atm., se realizeaza o temp. de 120C
care in 30 min. distruge atat formele
vegetative cat si sporii.
 In autoclav se sterilizeaza medii de cultura,
material infectios, obiecte de cauciuc,
aparate de filtrat, caserole cu material
chirurgical, etc.
Nu se sterilizeaza lichide alterabile la peste

100C.
Presiunea interioara folosita este de

-0,5 atm-115C
-1 atm-121C
-2 atm-134C
In microbiologie:121C in 15-30 min.
Autoclave
 Sterilizarea prin intermediul
radiatiilor:

Radiatiile sunt ionizante (X, gamma) si

neionizante (UV): efecte bactericide prin ruperea
legaturilor de hidrogen, oxidarea dublelor
legaturi din structura microorganismelor.

In microbiologie se utilizeaza lampi germicide ce

produc radiatii UV

Radiatiile ionizante se utilizeaza in sterilizari

industriale: alimente, medicamente, seringi de
unica utilizare etc.
 Dezinfectante/Antiseptice

Pn nu demult se fcea o diferen ntre

dezinfectante i antiseptice:

-n prima categorie fiind ncadrate substanele cu

aciune bactericid folosite pentru distrugerea
germenilor de pe diferite obiecte, ncperi etc.

- ca antiseptice se vorbea de substane care

posedau o aciune antibacterian i erau
folosite pentru sterilizarea pielii, a mucoaselor,
a diferitelor caviti, a rnilor i care aveau o
aciune bacteriostatic.
 n realitate, diferena dintre
dezinfectante i antiseptice este
neesenial;

Ea decurge numai din modul de utilizare i

nu din mecanismul de aciune sau din
structura chimic a compuilor respectivi.
 Un antiseptic sau un dezinfectant poate aciona
printr-unul sau mai multe din urmtoarele
mecanisme:

-inhibiie enzimatic prin denaturarea proteinelor

(alcooli, fenoli, aldehide)

-inactivarea grupelor tiolice (metale grele);

-interaciune cu acizii nucleici (colorani acridinici,

aldehide, ageni oxidani, azotat de argint)

-aciune la nivelul peretelui celular i a membranei

externe (glutaraldehida) sau a membranei celulare
(bisfenoli, acizi organici, colorani acridinici,
detergeni, fenoli, clorhexidin)
 Un bun dezinfectant trebuie:

- s aib:actiune bactericida i sporicid cu spectru

larg;
un pre de cost convenabil (se utilizeaz
n cantiti mari)

-s nu fie: corosiv,
inactivat de resturi organice;

-s nu pteze,

-s nu aib miros respingtor;

Un bun antiseptic trebuie s ndeplineasc
anumite condiii:

- s aib :cel puin efect bacteriostatic, preferabil

bactericid;

indice terapeutic mare;

un efect rapid i de lung durat;

- s nu fie: incompatibil cu alte substane

administrate
alergenic
toxic
- s afecteze un numr ct mai mare de germeni
patogeni (spectru larg);

- s fie bine tolerat;

 n ceea ce privete sensibilitatea
agentului patogen la antiseptice i
dezinfectante, aceasta descrete n
ordinea urmtoare:

-coci Gramm pozitivi,

-coci Gramm negativi,
-bacili Gramm pozitivi,
-bacili Gramm negativi,
-micobacterii,
-fungi,
-virusuri.
 Substante antiseptice si
dezinfectante
Antiseptic utilizat pe

piele
Etanol (50-70%)
Antiseptic utilizat pe
piele
Izopropanol (50-
70%)
Dezinfectant ce omoara
enterosporii
Formaldehida (8%) Antiseptic utilizat pe
piele
Tinctura de iod (2%
I2 Dezinfectant de
in 70% alcohol) apa/dezinfectant general

Clorul sub forma

gazoasa(Cl2) gas
 Azotat de argint
Antiseptic general utilizat
pentru ochii noilor nascuti
(AgNO3)
Dezinfectant, desi
Clorura de mercur ocazional este utilizat ca
un antiseptic al pielii
Detergenti (e.g. Antiseptic si dezinfectant
quaternary al pielii
ammonium compounds)
Antiseptic in concentratii
Componenti bog in mici;
fenoli dezinfectant in concentratii
mari;
(ex:acid carbonic,
lysol, hexylresorcinol, Dezinfectant utilizat la
hexachlorophene) sterilizarea obiectelor
sensibile la temperaturi
mari ca plasticul, cauciucul
Oxid de etanol
Purificator al apei
Ozonul
 Surse bibliografice:
Farmacoterapie Practica VolumI-PROFESOR
Dr.DOCENT DUMITRU DOBRESCU
http://ro.scribd.com/doc/17118077/MICROBI
OLOGIE

http://ro.scribd.com/doc/46553975/referat-me
tode-si-tehnici-de-sterilizare