Peretele celular are rol n cresterea si nmultirea celulelor Membrana citoplasmatica sau plasmalema - declanseaza si participa la procesul de nmugurire

si este semipermeabila (nu permite eliberarea compusilor celulari, ci doar patrunderea n interiorul celulei a substantelor nutritive); - include n interiorul sau citosolul sau citoplasma. Nucleul cu membrana nucleara numita nucleolema contine nucleolul sau carioplasma. Din punct de vedere structural nucleul contine: ADN (intra n compozitia cromozomului) , ARN care poate fi: mesager, transportor, ARNk (killer). Alte componente ale celulei: reticulul endoplasmatic, ribozomi, mitocondriile, aparatul Golgi, lizozomi, peroxizomi, sferozomi, si alte incluziuni organice si anorganice.

Reproducerea celulelor de drojdie Reproducerea poate fi: - asexuata (vegetativa) prin: - nmugurire (mitoza); - sporulare (meioza); - sexuata (n urma unor procese de copulare); Diviziunea nucleului are loc ca urmare a scindarii cromozomilor prin care se formeaza moleculele de ADN. Are loc separarea n 2 cromatide, completarea pe matrita cromatidei si formarea a 2 moli de AND. ARNm preia informatia genetica, este eliberat de nucleoni, ajunge n citoplasma, leaga ARNt care capteaza molecule de aminoacizi activati n particulele ribozomale conform secventei stabilite genetic si are loc cuplarea aminoacizilor sintetizndu-se astfel lanturi peptidice respectiv proteine. Gruparile libere ale aminoacizilor pot sa se combine ntre ele conducnd la formarea structurii secundare, tertiare. Ca urmare a sintezei de proteine, enzime, de compusi celulari are loc o crestere n volum a celulei pna la un moment n care se declanseaza cariochineza (scindarea nucleului). ntr-o anumita portiune a peretelui celular are loc nmuierea acestuia, aparitia unei protuberante, migrarea compusilor n acest mugure printr-un anumit canal numit diverticulum, formnd la nivelul canalului un inel rigid din chitina. Celula nou formata poate ramne atasata (formnd lanturi 15-20 celule Saccharomyces cerevisiae). Reproducerea asexuata prin sporulare conduce la formarea de ascospori. ntr-un mediu caracterizat prin umiditate scazuta, prin partenogeneza, celula de drojdie se transforma n asca. ntrun mediu saracit n substante nutritive, prin meioza, se formeaza ascospori. Reproducerea sexuata are loc prin copulare - conjugarea unor celule ajunse la maturitate fiziologica numite gameti. Copularea poate fi: - izogama (ntre celule de acelasi tip) sau heterogama. Specii de drojdie cu importanta n industria alimentara

Specii de drojdie cu importanta n industria alimentara Saccharomyces cerevisiae - drojdia de spirt, folosita si n panificatie, este o drojdie de fermentatie superioara, caracterizata de o temperatura de crestere si fermentatie 28-30C. Are forma oval rotunda, profilul coloniei este bombat circular, culoarea alb, bej spre gri. Prin fermentare n medii lichide formeaza lanturi lungi de celule (15-20) - cauza formarii unei spume abundente, stabile. n industria spirtului, prin fermentarea zaharurilor continute de plamezile zaharificate, produce pna la 16-18 alcool. n panificatie drojdia din aluat fermenteaza maltoza cu formare de alcool etilic si CO2, care este retinut de gluten si determina cresterea n volum si porozitatea caracteristica pinii. Saccharomyces uvarum (carlsbengensis) - drojdia de bere, este o drojdie de fermentatie inferioara caracterizata de o temperatura optima de nmultire 30C si de o temperatura optima fermentatiei alcoolice de 6-12C. Saccharomyces cerevisiae (ellipsoideus) - drojdia de vin, produce fermentarea zaharurilor din musturi de fructe (struguri), are temperatura optima de nmultire 30C si una optima de fermentatie alcoolica de 15C, este sulfitorezistenta si alcoolorezistenta. Saccharomyces oviformis (bayanus) - drojdia de sampanie, poate produce pna la 18-20 alcool; este caracterizata de o mare rezistenta la CO2. Saccharomyces pasteurianus - produce alterari ale berii cu tulburare si imprimare de gust neplacut. Drojdiile din genul Schizosaccharomyces au un efect negativ deoarece pot produce o scadere a aciditatii vinurilor; pot folosi ca sursa hidrocarbonata att zaharuri ct si acizi (cnd se dezvolta n must pot sa consume acidul malic). Saccharomyces ludwigi - are proprietati slab fermentative, este sulfitorezistenta, poate produce defect la vinurile dulci - refermentarea vinurilor. Drojdiile din genul Pichia au capacitate fermentativa redusa. Pichia membranifaciens formeaza voal cutat la suprafata lichidelor fermentate si produce oxidarea zaharurilor si a alcoolului. Kluyveromices fragilis si lactis se utilizeaza la valorificarea zerului deoarece pot fermenta lactoza. Drojdiile din genul Hansenula sunt caracterizate de forma de lamie, au proprietati slab fermentative, pe lnga alcool pot produce si esteri.

Drojdiile din genul Debaryomyces sunt halotolerante, se ntlnesc ca agenti de alterare a preparatelor din carne, sunca. Drojdiile din genul Hanseniaspora au forma de lamie, se gasesc n microflora mustului de struguri, pot produce si esteri cu gust amar deci prezenta lor nu este dorita. Candida mycoderma - produce "floarea vinului", se dezvolta pe vinuri slab alcoolice, n prezenta de gol de aer si produce oxidarea alcoolului cu formare de apa si CO2, ceea ce face ca vinul sa fie lipsit de gust, sa devina instabil din punct de vedere biologic. Candida albicans este drojdie patogena care produce candidoze. Drojdiile din genul Torulopsis se ntlnesc pe suprafata fructelor, initiaza fermentarea mustului de struguri si sunt inhibate de concentratii n alcool mai mari de 4-6 alcool. Drojdiile din genul Kloeckera au forma de lamie, cu muguri la ambele capete, se dezvolta pe strugurii bine copti, sunt inhibate de concentratii alcoolice mai mari de 6 alcool. Drojdiile din genul Rhodotorula sunt celule de forma cilindrica, scurte, usor ovale, se ntlnesc pe suprafata produselor vegetale, se dezvolta n colonii de culoare rosie datorita capacitatii de a sintetiza pigmenti carotenoidici.

Mucegaiuri Definitie. Rol. Raspndire Crestere. Reproducere Specii de mucegaiuri cu importanta n industria alimentara

Mucegaiuri - microorganisme a caror celule sunt de tip eucariot cu organ vegetal monocelular sau pluricelular - organ reproducator diferentiat. Mucegaiurile se reproduc prin spori obtinuti pe cale sexuata sau asexuata. Mucegaiurile sunt agenti de putrezire cu rol esential n natura deoarece realizeaza descompunerea si degradarea materiilor organice de natura vegetala pna la compusi simpli. Habitatul mucegaiurilor este stratul superficial al solului, unde rezista uscaciunii si diferentelor de temperatura de la un anotimp la altul; majoritatea speciilor sunt aerobe. Activitatea mucegaiurilor este foarte complexa, datorita capacitatii de a produce o gama larga de enzime: amilaze sintetizate n scopul degradarii amidonului; proteaze sintetizate n scopul degradarii proteinelor; celulaze - degradeaza celuloza; lipaze - degradeaza lipidele. Mucegaiurile, mpreuna cu bacteriile si actinomycetele, contribuie la formarea humusului rezerva de substante minerale ale solului care dau fertilitate solului. Ca urmare a capacitatii de adaptare la cele mai diferite medii, mucegaiurile pot sa se raspndeasca n celelalte habitaturi: datorita curentilor de aer ajung pe suprafata plantelor, a legumelor, fructelor sub forma de hifa. n apa prezenta lor este ocazionala deoarece nu au conditii de dezvoltare. Mucegaiurile ajung frecvent si pe suprafata alimentelor conducnd la alterari importante. Prin defectul de mucegaire au loc modificari ale calitatilor senzoriale - aspect, culoare, miros, gust. Un anumit grup de mucegaiuri dezvoltate pe produse alimentare produc micotoxine care pot conduce la mbolnaviri ale ficatului, rinichiului, sau la cancer, n urma ingerarii de alimente mucegaite. Din alt punct de vedere, se poate spune ca mucegaiurile sunt capabile sa paraziteze plante si animale. Mucegaiuri patogene - mucegaiuri care cresc si care se nmultesc n organismele vii. Exemple: Aspergillus fumigatus - produce aspergilom pulmonar. Mucegaiuri fitopatogene - mucegaiuri care cresc si care se nmultesc pe plante si conduc la boli ale plantelor: rugina, taciunele, malura, fuzarioza. n cazul cerealelor, mucegaiurile conduc la o reducere a cantitatii de substanta utila si implicit, la scaderea valorii tehnologice. Mucegaiuri selectionate - mucegaiuri folosite n industria alimentara la: fabricarea unor brnzeturi cu pasta mucegaita (Rochfort, Camenbert), fabricarea salamurilor crude de tip Sibiu, echipamentul enzimatic al mucegaiurilor contribuind la procesul de maturare. Celula de baza a mucegaiurilor este de tip eucariot cu anumite particularitati care confera celulei o structura complexa, n comparatie cu celula de drojdie. Cresterea si reproducerea mucegaiurilor

n momentul n care spori sau fragmente de mucegaiuri ajung pe un mediu nutritiv are loc o germinare si cresterea radiala a tuburilor germinative care se mai numesc si hife - organe ale cresterii vegetative. Hifele ndeplinesc mai multe functii: - functia de absorbtie de substante nutritive, de fixare a mucegaiului pe mediu nutritiv - hife care se numesc rizoizi. - functia de extindere care determina formarea de tuburi germinative ramificate - hife care se numesc stoloni. - functia de reproducere - hife generatoare de spori, se formeaza n centrul coloniei, perpendiculare pe hifa generatoare si au o crestere limitata. Totalitatea hifelor alcatuiesc un miceliu care poate fi: - cenocitic - formatiune n care citoplasma circula liber, aseptat, format din hife ce nu prezinta pereti despartitori - tip de miceliu caracteristic mucegaiurilor inferioare; miceliul septat - formatiune n care citoplasma circula prin pori centrali - caracteristic mucegaiurilor superioare (la un anumit stadiu de dezvoltare celulele sunt separate ntre ele prin septum - por central sub forma de perete despartitor). Totalitatea hifelor ce se dezvolta ntr-un por formeaza colonia cu aspecte diferite functie de gen specie. Coloniile mucegaiurilor superioare au o crestere limitata, o dezvoltare radiala si un aspect pulverulent, prafos, catifelat, de culori date de pigmentii sintetizati: alb, roz, portocaliu, verde, brun pna la negru. Coloniile mucegaiurilor inferioare se extind pe ntreaga suprafata a mediului de cultura, cu un aspect pslos, de culori mai putin variate: alb, cenusiu, brun. Reproducerea mucegaiurilor - este un proces fiziologic complex si n cazul mucegaiurilor cunoscute si studiate se poate realiza pe doua cai: - vegetativa; - prin spori - pe cale asexuata (prin sporangiospori sau conidiospori) sau pe cale sexuata prin spori perfecti (oospori, zigospori, ascospori sau bazidiospori). Specii de mucegaiuri cu importanta n industria alimentara

Genul Plasmopara cuprinde mucegaiuri fitopatogene ce dau boli ce se numesc plasmopara viticola si plasmopara florii soarelui. Phytophora infestans - produce mana cartofilor. Genul Peronospora cuprinde mucegaiuri ce produc boli la plantele industriale.

Genul Phitium conduce la putrezirea plantelor tinere. Genul Saprolegnia cuprinde specii care produc mbolnaviri la pesti. Un gen foarte bogat ce cuprinde peste 88 de specii este genul Mucor. Caracteristica generala a acestui gen este formarea stilosporangelui (sporange cu columela) prin a carui spargere se elibereaza sporangiosporii si ramne columela care prezinta la baza un collar - semn distinctiv pentru acest gen. Mucor muccedo - produce mucegairea pinii (alb). Mucegaiurile din genul Rhizopus se pot ntlni la toate produsele alimentare, formeaza colonii de culoare bruna sau neagra. Caracteristica genului este formarea de sporangi n manunchi (3-4); sporangele prezinta, dupa spargere columela fara collar. Rhizopus stolonifer este un mucegai de infectie, poate produce toxine. Mucegaiurile genului Aspergillius au drept caracteristica un conidiofor care prezinta hife reproducatoare perpendiculare pe hifa vegetativa (celula picior); fialide - celule sub forma de sticla; - rezultate ntr-un singur strat; - unele prezinta si fialide secundare generatoare de fialospori; Aspergillius niger - se prezinta sub forma de colonii brun spre negru cu dezvoltare radiala limiata, prezinta un conidiofor cu doua rnduri de fialide pe ntreaga suprafata a veziculei. - are numeroase ntrebuintari: obtinerea acidului citric, obtinerea de enzime. Aspergillius orizae - formeaza colonii radiale de culoare bej spre oranj, prezinta un conidiofor cu un rnd de fialide repartizate pe suprafata veziculei care genereaza fialospori sferici cu suprafata neteda. se foloseste la obtinerea de enzime, la zaharificarea plamezilor amidonoase n vederea obtinerii unor produse de fermentatie alcoolica. SAKE - bautura alcoolica obtinuta cu ajutorul acestei specii. Aspergillius glaucus - se prezinta sub forma de colonii de culoare verde-galbui, cu un conidiofor ce prezinta un rnd de fialide fixate numai la partea superioara. Formeaza toxine, uleiuri volatile cu miros neplacut, este ntlnit frecvent pe pine, cereale, fructe. Aspergillius flavus - formeaza colonii de culoare verde-galbui, prezinta un rnd de fialide generatoare de fialospori sub forma ovala. Toxinele formate de acest mucegai sunt cancerigene si se numesc aflatoxine. Genul Penicillium este un gen foarte bogat n specii.

Diferentierile dintre specii sunt date de simetria sau asimetria metulelor fata de axul conidioforilor. Fialidele pot fi uniseriate sau biseriate cu dimensiuni diferite. Exista diferente ntre dimensiunile fialosporilor si aspectul lor si diferentieri date de pigmentatie. Penicillium nalgiovensis - mucegai selectionat, cultivat pe suprafata salamului de Sibiu. Penicillium camemberti, roqueforti sunt mucegaiuri cultivate pe anumite tipuri de brnzeturi. Mucegairea banala este provocata de : Penicillium glaucum (de culoare verde); Penicillium expanseum (produce patulina, o micotoxina cu efect cancerigen); Penicillium difitatum (se dezvolta pe fructele citrice). Botrytis cinereae - mucegaiul cenusiu al strugurilor, prezinta un conidiofor ramificat, se reproduce asexuat, prin botrioblastospori de forma ovoidala. Efect negativ: datorita enzimelor pectolitice sintetizate produce mucegairea struguri, fructe de padure, capsuni, seminte de floarea soarelui, ceapa, varza. vulgara la

Efect pozitiv: n anumite conditii climaterice determina mucegairea nobila sau botritizarea boabelor de struguri - are ca rezultat o stafidire, o crestere a continutului de glucoza si acid gluconic. Stafidele sunt boabe de struguri botritizate. Vinul obtinut din struguri botritizati este foarte aromat. Botritizarea se realizeaza mai ales n zone unde zilele nsorite alterneaza cu zilele ploioase (Franta, Italia). Mucegaiurile din clasa Basidiomycetes - se reproduc sexuat prin basidiospori si, n general, produc boli la plantele de cultura. Puccinia graminis - produce rugina cerealelor, rezulta boabe mici, sistave. Ustilago tritici - produce taciunele, rezulta un spic aparent ars de foc, fara boabe. Genul Tilletia contine specii ce produc malura. Boabele malurate contin clamidospori de culoare neagra care dau gust si miros de peste stricat. Geotrichum candidum - este raspndit pe produsele vegetale, apare ca agent de alterare a produselor lactate si a legumelor conservate prin murare. Se prezinta sub forma de colonii albe, cu margini dantelate, cu aspect fainos. Sintetizeaza enzime de tipul celulazei, lipazei, nu produce toxine si dezvoltarea sa pe furaje conduce la ridicarea continutului n proteine. Cladosporium cellaris - produce mucegairea peretilor.

Alternaria tenius - este raspndit pe cereale, seminte oleaginoase, unele specii conduc la alternarioze. Genul Fusarium - se caracterizeaza prin colonii psloase, de culoare alb roz, alb verde, se reproduce prin conidiospori (macroconidii sau microconidii) de forma ovala, incolore. Speciile acestui gen sunt fitopatogene deoarece produc fusarioze - boli ale plantelor, care pot duce la putrezirea plantelor tinere n urma unor ploi abundente; sunt producatoare de micotoxine foarte periculoase.