Sub materiale:

1.aditivi rdc,
2.def silani si rolul lor in rdc
3.prop cimenturi silicat,
4.cine formeaza componenta lichidiana cis si cine asig adeziunea de substrat la
cis,
5.materiale pt modele,
6.prop mase ceramice,
7.avantaje siliconi de aditie,
8.acidul polialchenoic,
9.el componente HIR,
10.dezavntajele amprentarii cu gips
11.rolul uleiurilor din pasta zoe,
12.timp de priza zoe,
13.factor ce influenteaza timpul de priza cis
14.faza gama a amalgamelor
15.prop mase de ambalat pe baza de fosfati,
16.compomerii def si prop,
17.materiale buco-plastice,
18.adheaseal proprietati,
19.care elastomer de sinteza are fidelitatea cea mai mare,
20.prop materialelor de amprentare,
21.cele mai importante componente ale cis(metalice),
22.formula stents,
23.prop polieteri,
24.temp HIR si cum se prepara in cav bucala,
25.clasele de gips c

1.aliaje nenobile(nu mai stia exact care),

2.ceva despre implantul din titan,
3.rdc.cis,
4.cimenturi silicat-ceva legat de o denumire comerciala,
5.din amalgame cum ne-a dat si noua cu faza gama,
6.lacuri,
7.cimr si model galvanic
8.materiale de amprenta pe baza de sulf

1.Faza gamma
2.Aditivi RDC
3.Ce este organul silanic
4.Clasif dupa Bratu si Munteanu
5.Ce rol au uleiurile in ZOE
6.Indicatii amprentare cu mat reversibile
7.Priza CIS, ce factori infl
8.Cele mai imp 2 componente din HIR
9.Componenta metalica din CIS
10.Ce asigura stabilitatea coloristica ceramicii
11.Propr Pd, Pt
12.Dezav amprenta gips
13.Dilatari amalgam: tardiva, mercuroscopica, termica
14.Priza CIS, propr, indicatii, compozitie
15.Forma prezentare rasini
16.Compomeri diferente fata de CIS
17.Lineri (ceva cu Ca(OH)2 nu adera chimic)
18.Model galvanic
19.Eugenol parte bruna
20.Cim silicat proprietati
21.Compozite: clasif si marimea componente
22.Clasif CIS dupa compozitia lichidelor
23.Polieteri proprietati
Componenta hidrofila a hr si cant de apa
Indicatiile hir
Prop cimentului silicat(favorabile)
Indicatia produsului ramiteg
Componenta toxica a rasinilor composite
Proprietatea hir care nu este ok
Componenta care inhiba capacitatea reactiva intre alginatul de potasiu si apa
Componenta care imbunatateste proprietatile rc si alcatuirea ei
Cine realizeaza adeziunea ceramicii la comp metalica
Ce componente ale ceramicii confera trasluciditate si stabilitate coloristica
Cine confera plasticitate ptr masele bucoplastice
Ce componenta creste adeziunea la cis modif cu rasini
Diferenta intre siliconii de aditie si de condensare
Compomerii-cum se prezinta
Cermeturile indicatii
Cum adera ceramica
Indicatiile mat cu vascozitate lent progresiva(indicatia de electie)
Rasinile autopolimerizabile ptr amprenta indicat
MATERIALE DENTARE ANUL III

1. Enumerati caracteristicile generale ale materialelor de obturatie (l 5)

Proprietatile generale ale materialelor de obturatie coronara

Plasticitatea - starea in care materialul pentru obturatie coronara poate
fi introdus in cavitate.Materialul trebuie sa prezinte o faza plastica de adaptare
(initiala) si o faza plastica de lucru (sculptare).
Stabilitatea chimico-volumetrica sa nu se dilate sau sa se contracte sa
nu se dizolve in mediul bucal
Aderenta: sa adere in regiunile marginale ale cavitatii; ideal ar fi
aderenta chimica (rasinile armate sunt mentinute mecanic, ormocerii nu prezinta
aderenta
chimica pura)
Conductivitatea termica: sa prezinte valori scazute, apropiate tesuturilor
dure dentare pentru a opri transferul de caldura catre organul pulpar.
Culoarea : identica sau apropiata de cea a dintilor naturali .

2. Plasticitatea materialelor de obturatie (15)

Plasticitatea - starea in care materialul pentru obturatie coronara poate
fi introdus in cavitate.Materialul trebuie sa prezinte o faza plastica de adaptare
(initiala) si o faza plastica de lucru (sculptare).

3. Exactitatea materialelor de obturtie.(16)

4. Stabilitatea materialelor de obturatie (16)

Stabilitatea chimico-volumetrica sa nu se dilate sau sa se contracte sa
nu se dizolve in mediul bucal

5. Rezistenta mecanica a materialelor de obturatie.(16)

6. Conductibilitatea termica a materialelor de obturtie.(16)

Conductivitatea termica: sa prezinte valori scazute, apropiate tesuturilor
dure dentare pentru a opri transferul de caldura catre organul pulpar.

7. Aspectul cromatic al materialelor de obturatie (16)

Culoarea : identica sau apropiata de cea a dintilor naturali .
8. Aderenta materialelor de obturatie.(16)
Aderenta: sa adere in regiunile marginale ale cavitatii; ideal ar fi
aderenta chimica (rasinile armate sunt mentinute mecanic, ormocerii nu prezinta
aderenta chimica pura)

9. Propetatile secundare ale materialelor de obturatie.(16)

Proprietati secundare ale materialelor de obturatie coronara

Timpul de priza:sa se inscrie in normele ISO( 3-5 minute).
Ablatia :sa se realizeze cat mai usor.
Prepararea, aplicarea, finisarea :sa se realizeza cat mai usor.

10. Indicatiile si contraindicatiile cimenturilor silicate (19)

Indicatii:
obturatii clasa III;
obturatii clasa I pe fetele orale ale dintilor frontali ;
obturatii clasa V (azi contraindicate)
Contraindicati i :
cavitati clasa IV ;
cavitati clasa I, II zona laterala.Azi s-au inlocuit cu cimenturile
ionomere ;
marii consumatori de citrice.

11. Clasificarea amalgamurilor (19)

1. Dupa procentul de cupru (dupa Craig)

A. aliaje cu continut mic de cupru (mai mic de 6%) : pilitura
particule sferice.
B. aliaje cu continut mare de cupru (mai mare de 6% 13%) : pilitura aliaj bifazic
particule sferice ;
Pot fi si aliaje unifazice particule sferice.
2. Dupa numarul metalelor :
binare: mercur+cupru;
ternare:mercur+argint+staniu;
cuaternare: mercur+argint+staniu+zinc.
cu 5-6 elemente.
3. Dupa generatie:
conventionale (continut scazut de cupru) ;
cu faza dispersata (bifazice) ; amalgame
cu continut crescut de cupru. moderne.
Forma de

12. Indicatiile amalgamurilor (21)

Utilizare : restaurari coronare in zonele posterioare ale arcadelor dentare
Din punct de vedere mecanic sunt materiale superioare tuturor celorlalte materiale.
Dezavantaje:
Culoarea metalului;
Procese fizico-chimice;
Transmit usor variatiile termice;
Infiltreaza tesuturile dure si le modifica coloristic;
Coroaziune masiva (argintul este cel mai putin stabil in mediul oral)
Clasificarea amalgamelor dentare :
1. Dupa procentul de cupru (dupa Craig)
A. aliaje cu continut mic de cupru (mai mic de 6%) : pilitura
particule sferice.

13. Mecanismul prizei amalgamurilor (21)

Mecanismul de priza :
a) dizolvarea particulelor datorita mercurului ;
b) impregnare ;
c) amalgamare ;
d) cristalizare (priza).

Amalgame conventionale :
1) Ag3Sn4 +Hg Ag2Hg3 +Sn7-8Hg+Ag3Sn (nereactionat)
(faza g ) (faza g 1) (fazag 2)
2) miezul amalgam g +Hg g 1+g 2+g
3) g 1+g 2 matrice de care se leaga g nereactionat ;
4) rezistenta la coroziune g > g 1> g 2
Faza g 2 este cea mai sensibila la coroziune.
Cu cat g 1 sig 2 este mai mica cu atat rezistenta mecanica si parametrii
amalgamelor sunt superioare.
Aliajele de cupru au un continut final de g 2 foarte redus.
Timpul de priza finala :la 24 ore.
Este dependenta de :
faza aliajului. Sunt amalgame faza a - priza lenta
fazab ,g -priza rapida.
proportia pilitura /Hg ; Hg > priza> ;
dimensiunea particulelor :particulele sferice determina o priza scurta.
presiunea de condensare

14. Rezistenta mecanica a amalgamurilor (21)

2) rezistenta la compresiune :
Stratul subtire se fractureaza.Se impune prepararea unor cavitati retentive.
Factorii ce influenteaza :
compozitia aliajului (fazag ) cea mai rezistenta la compresiune ;
dimensiunea particulelor ;
timpul de preparare : daca este scazut rezulta un aliaj friabil.
daca este crescut rezulta amalgame vascoase.
cantitatea de mercur(mai mare de 55%), rezistenta la compresiune este
scazuta ;
cantitatea de mercur (mai mica de 55%) confera o buna condensare.
3) rezistenta la tractiune este mai mica decat cea de compresiune ;
4) duritatea :110 unitati Knoope.

15. Comportamentul din punct de vedere chimic al amalgamurilor (22)

Proprietati chimice :
1) coroziunea :se corodeaza in mediul acid, modificari de culoare pe fondul
sulfurarii pana la corodari masive datorita unei structuri neomogene a obturatiei
Factorii ce influentaza coroziunea :
compozitia aliajului ; se adauga zinc pentru a scadea coroziunea
dimensiunea particulelor : daca sunt mai mici rezulta structuri omogene si
creste rezistenta la coroziune ;
amalgameleg 2 cele mai putin rezistente la coroziune;
calitate obturatie : finisare : apare fenomenul de sulfatare ce determina
coroziunea obturatiei ;
factorul pacient :igiena precara.
16. Comportamentul din punct de vedere biologic al amalgamurilor (22)
Proprietati biologice :
infiltrare a canaliculilor dentinari (Ag, Sn,Cu) determinand aparitia
culorii negre . Se indica obliterarea canaliculilor dentinari cu lacuri, finisarea,
lustruirea cu
gume, paste, pufuri pentru a realiza o pelicula protectoare si a preintampina
coroziunea.
Utilizarea mercurului :
Este absorbit (Atentie la manipulare !) pe cale pulmonara, digestiva, tegumentara,
solutii de continuitate rezultand intoxicatii acute cu cresterea salivatiei,
aparitia gustului metalic,
senzatie de voma, hematurie chiar exitus.Exista si intoxicatia cronica datorita
ingerarii cumulative a mercurului ; lizereum metalic la nivel gingival de culoare
gri.
Recomandari practice :
inchiderea ermetica a flacoanelor de mercur (incasabil) ;
utilizarea sistemului capsulat;
prepararea electrochimica (cea mai buna);
folosire de manusi, masca, aerisirea cabinetului, podea de gresie
colectare deseuri in flacoane speciale;
evaluarea periodica a nivelului de mercur in cabinet;
17. Din ce este alcatuita componenta de armare (durificare, anorganica) a
maselor compozite (25)
Sunt superioare tuturor rasinilor acrilice datorita adausului la compozite a unei
faze anorganice
Contine:
monomeri de baza;
monomeri de dilutie ;
sistem de initiere ;
aditivi

18. Caracteristicile fizico-chimice ale rasinilor diacrilice specifice materialelor

compozite (25)

19. Compozitia chimica a pulberii cimenturilor ionomere de sticla (27)

Compozitia chimica:
Sticle aluminiusilicat: cationii multivalenti pentru saturarea poliacidului;
reactie acidbaza,
Generatia I: sticla ternara ; aluminiusilicat de calciu.ASPA (aluminiupolialkenoic
acid) ;
lichidul cu grad de volatilizare crescut ; abandonat ;
Generatia II actuala): sticle complexe care prin topire , macinare dau pulberea.
Dimensiunea particulelor pentru restaurari coronare :50m m si pentru cimentari 20m
m
Pulberea :
Oxid de siliciu 30,1% ;
Oxid de aluminiu 19,9% ;
Fluorura de aluminiu 2,6% ;
Fluorura de calciu. 2,6% ;
Fluorura de sodiu 3,7% ;
Fosfat de aluminiu 1%.
Rolul elementelor componente :
Fluorurile : scad intervalul de inmuiere al particulelor de sticla la atacul acid;
Efect cariostatic ;
Rezistenta mecanica crescuta ;
Transluciditate crescuta.
Lichidul:
a) solutie apoasa de acid poliacrilic (pentru ASPA) ;
b) pentru generatia actuala : solutia apoasa a copolimerului acidului acrilic +
acid
itaconic+ maleic rezultand acidul polialkenoic(majoritatea C.I.S) ;
c) sistem anhidru : apa distilata sau acidul tartric : (CHELON) ; Acidul tartric
influenteaza timpul de priza dar nu si pe cel de lucru.
20. Indicatiile cimenturilor ionomere de sticla (27)
Indicatiile cimenturilor ionomere(C.I.S)
Cimentarea coroanelor, puntilor ;
Obturatii de baza;
Obturatii de baza pentru rasinile compozite tehnica sandwich ;
Obturatii coronare clasa V ;
Obturarea dintilor temporari ;
Obturatii retrograde ;
Tehnici adezive.

20. Avantajele cimenturilor ionomere de sticla (27)

Proprietatile C.I.S.
1) vascozitate :ASPA se livrau cu o vascozitate neconvenabila. Generatia actuala au
o vascozitate buna si permit obtinerea unei grosimi micronice a filmului de ciment.
2) timpul de priza 4-8 minute (priza initiala) ; priza finala la 24 ore.
3) rezistenta la compresiune este superioara cimenturilor fosfat ;
4)modulul de elasticitate este inferior cimentului fosfat ;
5)duritatea este inferioara cimentului fosfat.
Atat rezistenta la compresiune cat si modulul de elasticitate au valori maxime la
24 ore.
6) rugozitatea : dupa priza sunt rugoase datorita sticlelor din compozitie, se
recomanda prelucrarea riguroasa.
7) prelucrarea se realizeaza la turatie mica cu racire (sunt avide de apa). Sunt
poroase 10-14m . Se vor proteja cu lacuri protectoare pentru obliterarea
microfisurilor si
microporilor.La 48 ore proprietati maxime.
8) proprietati optice : transluciditatea este inferioara rasinilor compozite, sunt
opace fata de acestea.Se altereaza in timp.Grosimea minima 1 mm pentru a nu
transpare
obturatia de baza.
9) stabilitatea coloristica este superioara cimenturilor silicat si rasinilor
compozite datorita gradului de impachetare a particulelor intre care se realizeaza
o adeziune crescuta.
10) solubilitatea in apa crescuta : 0,3-3,2% la 7 minute ; la1 ora este de1,2%.
11) stabilitatea dimensionala : se contracta 4,4% si in absenta umiditatii se
accentueaza acest lucru.
12) adeziunea chimica la smalt, dentina si adera chimic pe metalele
conditionate(oxidate) . Rezulta legaturi ionice si legaturi de hidrogn cu gruparile
OH- din hidroxilapatita
dentinara si amelara. Are loc o chelare a OH- asemanatoare ionilor de calciu ;
-NU necesita gravaj.
-Se recomanda utilizarea agentilor de curatare.
-Adera in prezenta apei.
13) proprietati cariostatice :donatoare de fluor, impregneaza smaltul,dentina pe o
adancime de 3m .
21. Care sunt caracteristicile chimice si biologice ale cimenturilor ionomere
de sticla? (28)
12) adeziunea chimica la smalt, dentina si adera chimic pe metalele
conditionate(oxidate) . Rezulta legaturi ionice si legaturi de hidrogn cu gruparile
OH- din hidroxilapatita
dentinara si amelara. Are loc o chelare a OH- asemanatoare ionilor de calciu ;
-NU necesita gravaj.
-Se recomanda utilizarea agentilor de curatare.
-Adera in prezenta apei.
13) proprietati cariostatice :donatoare de fluor, impregneaza smaltul,dentina pe o
adancime de 3m .
22. Care sunt caracteristicile fizice si optice ale cimenturilor ionomere de
sticla? (28)

23. Fazele reactiei de priza ale cimenturilor ionomere de sticla

fotopolimerizabile (29)
Reactia de priza:
Este o reactie acid-baza. Etape:
1.) dizolvarea-ionizarea poliacidului;
2.) dezintegrarea retelei de sticla (P) cu eliberarea de: aluminiu, calciu,
sodiu.rezultand acid ortosilicic. Ionii in mediul acid formeaza complecsi (AlF3,
CaF).
3.) Precipitarea polisarurilor (Ca, Al) si reticularea catenelor poliacidului, se
elimina
hidrogenul din acidul ortosilicic rezultand un silicagel ce inglobeaza particule de
sticla nereactionate.
4.) Hidratarea polisarurilor rezultand o matrice de hidrogel. Dupa priza rezulta o
matrice de polimer ionic ce leaga particulele de sticla inconjurate in gelul de
silice.
Factorii ce influenteaza priza :
Raportul sticla-sticla/lichid. (sticlei : Al2O3/SiO2).Sticla mai multa, priza mai
mica. Lichid mai mult , priza mai lunga.
Dimensiunea particulelor(mai mici determina timpul de priza mai mic) ;
Adausul de acid tartric determina scaderea timpului de priza nu si timpul de
manipulare ;
Temperatura : daca este crescuta determina scurtarea timpului de lucru.
24. Caracteristicile cimenturilor ionomere de sticla fotopolimerizabile (29)

25. Indicatiile terapeutice ale cimenturilor de sticla fotopolimerizabile (30)

26. Clasificarea amprentei n functie de compozitia fizica dupa priza

materialelor (clasificarea Pogiolli).(31)
-rigide;
-semirigide;
-elastice
27. Clasificarea amprentei dupa vscozitatea materialului de amprenta.(32)

28. Clasificarea amprenteri dupa aspectul cmpului protetic.(32)

29. Clasificarea amprenteri dupa dimensiunea suprafetei cmpului protetic (32)

30. Clasifoicarea amprentei dupa tehnica de amprentare. (32)

31. Clasificarea amprentei dupa scopul pentru care a fost efectuata. (32)

32. Rolul portamprentei n operatiunea de ampentare.(32)

33. Enumerati caracteristicile principale ale materialelor de amprenta. (34)

1) plasticitatea dupa preparare aplicare in portamprenta individuala si pe campul
protetic fara deformarea periferiei campului (cu presiuni minime se permite
aplicarea) ;
2) Fidelitatea sa reproduca detalii micronice si de sutimi de mm ale campului
protetic ;
3) Elasticitatea : dupa priza sa prezinte o faza elastica, sa permita
dezinsertia dar si o faza de a nu fi distrus
4) Rezistenta mecanica :
5) Stabilitatea dimensionala ; sa nu se dilate , sa nu se contracte (in limitele
ISO) ;
6) Stabilitatea chimica : sa nu reactioneze cu mediul bucal si sa nu fie iritante ;
7) Compatibile cu materialele pentru modele.
**Nu putem electrodepune amprenta din alginat cu amalgame de cupru, argint.
**Nu se toarna aliaje usor fuzibile (MELOTUL) sau tehnica METALLOMAT in
aceste tipuri de amprente.
34. Caracteristicile materialelor semirigide perntru amprentare. (39)

35 Enumerati carecteristicile fizico chimice ale cerurilor. (42)

 36. Carecteristicile portamperntei. (33)

37. Care sunt materialele rigide pentru amprentare. (35)

38. Enumerati materialele semirigide.(39)

39. Plasticitatea materialelor de amprenta.(34)

40. Fidelitatea materialelor de amprenta. (34)

41. Stabilitatea materialelor de amprenta. (34)

42. Rezistenta maerialelor de amprenta. (34)

43. Elasticitatea materialelor de amprenta. (35)

45. Mecanismul prizei ipsosului.(37)

46. Compozitia chimica a materialelor termoplastice de tip Sterts si Kerr.(43)

47. Enumeratii caracteristicile fizico-chimice ale materialelor termoplastice

de tip Stnts si Kerr.(43)

48. Indicatiile maselor termoplastice.(44)

49. Clasificarea materialelor termoplastice n functie de valuarea

temperaturii.(40)

50. Dezavantajele rasinilor acrilice n amprentare.(38)

51. Indicatiile rasinilor acrilice.(39)

52. Materiale bucoplastice-compozitie.(40)

53. Indicatiile materialelor bucoplastice.(41)

54. Carecteristicile materialelor elastice pentru amprentare.(48)

55. Clasificarea hidocoloizilor dupa comportamentul fizic. (49)

56. Caracteristicile fizico-chimice si clinico-tehnice ale hidocoloizilor

reversibili.(50)

57. Caracteristicile fizico-chimice si clinico-tehnice ale hidrocoloizilor

ireversibili.(53)

58. Cerurile-compozitie. (42)

59. Indicatiile cerurilor.(42)

60. Compozitia pasterlor de oxid de zing eugenol (ZOE).(45)

61. Indicatiile ZOE.(45)

62. Caracteristicile fizico-chimice si clinico-tehnice ale pastelor ZOE. (45)

63. Materialele semirigide speciale pentru amprentare-caracteristici fizico-

chimice.(47)
 64. Compozitia chimica a hidrocoloizilor ireversibili.(52)

65. Indicatiile pentru utilizare a hidrocoloizilor reversibili.(54)

66. Indicatiile practice specifice.(54)

67. Clasificarea elastomerilor siliconici. (56)

68. Tipuri de modele pe care sunt realizate protezele dentare. (61)

69. Clasificarea modelelor pentru confectionat modele.(62)

70. Enumerati caracteristicile generale ale materialelor pentru confectionat

modele.(63)

71. Plasticitatea materialelor pentru realizat modele.(63)

72. Exactitatea materialelor pentru modele.(63)

73. Stabilitatea fizico-chimice a materialelor pentru modele.(63)

74. Rezistenta mecanica a materialelor pentru modele.(64)

75. Caracteristicile gipsurilor obisnuite.

76. In ce scop este folosit masuta vibatorie la turnarea modelelor.(65)

77. Indicatiile gipsurilor obisnuite.(66)

78. Caracteristicile ghipsurilor dure.(66)

79. Particularitatiile ghipsurilor dure datorita structurii.(66)

80. Indicaiile ghipsurilor dure.(66)

81. Caracteristicile ghipsurilor extadure.(67)

82. Caracteristicile cinenturilor utilizate pentreu modele.(68)

83. Caracteristicile cimenturilor silico-fosfatice utiliziate pentru modele.

(68)

84. Indicatiile cimenturilor silico-fosfatice utilizate pentru modele.(68)

85. Indicatiile rasinilor acrilie autopolimerizabile.(69)

86. Caracteristicile fizico-mecanice ale aliajelor usor fuzibile folosite

pentru modele.(71)

87. Metalomatul.(72)

88. Componentele metalmatului.(72)

89. Capele de transfer-n ce scop sun utilizate.(72)

90. Caracteristicile materialelor metalice ionizate pe cale galvanica.(74

91. Componentele baii galvanice (74) .^

 92. Cum se obtine conductibilitatea electrica a amprentei la baia galvanica
(75)

93. Care este principiul de functionare al baii galvanice (75)

94. Indicatiile modelelor metalice (76)

95. Caracteristicile machetelor n stomatologie.(77)

96. Caracteristicile materialelor folosite pentru machete.(77)

97. Caracteristicile fizico-chimica ale cerurilor utilizate instomatologie.

(78)

98. Originea cerurilor.(79)

99. Ceara Snermanceti (80) ^ -^^

100. Ceara de Caraauba (80)

^C^

101. Ceara Candelyia (80)

102. Ceara de parafina, -caracteristici (80)

103. Clasificarea -cerurilor pentru modelat machete (81)

104. Caracteristicile fizice ale cerurilor pentru modelat machetle

microprotezelor si a puntilor dentare (82) .

105. Forme de prezentare comerciala a cerurilor pentru modelat machetele

componentelor metaliile ale protezelor scheletate (82)

106. Caracteristicile fizice ale cerurilor pentru modelat machetele protezelor

acrilice mobile si mobilizabile (83)

107. De ce lipseste colorantii din ceara machetelor coroanelor acrilice

(84)

108. Caracteristicile fizice ale rasinilor sintetice fotopolimerizabile ( 86-

87)

109. Fazele obtinerii tiparelor (88)

110. Clasificarea materialelor pentru realizat tipare (88)

111. Caracteristicile materialelor pentru realizat tiparele protezelor acilice (89)

82. 112. Rolurile substantelor din compozitia materialelor utilizate
pentru realizarea

tiparelor protezelor metalice (90)

113. Variabilitatea volumetrica a materialelor utilizate pentru tiparele

protezelor metalice (91)

114. Enumerati caracteristicile maselor de ambalat folosite pentru metale

(90-91)
 115. Caracteristicile maselor de ambalat pentru aliajele nobile (92)

116. Recomandari utile pentru activitatea practica daca sunt utilizate

materiale din carese obtin tiparele potezelor din aliaje nobile (93)

117. Caracteristicile fizico-chimice ale materialelor folosite pentru tiparele

aliajelor de crom-cobalt-molibden (93)

118. Caracteristicile fizico-chimice ale materialelor folosite pentru tiparele

aliajelor de crom-nichel (94-95)

119. Indicatii pentru utilizarea maselor de ambalat (96)

120. Caracteristicile fizico-chimice ale materialelor pentru confectionat

proteze dentare (97)

121 . Clasificarea materialelor pentru confectionat prpteze dentare (97-98)

122.Acrilatele polimerizate industrial - formele finite si prefinite

(enumerare) (99)

123.Reactia de polimerizare la acrilatele autopolimerizabile-etape (101)

124.Caracteristicile fizico-chimice ale acrilaielor autopolimerizabile

(i02)

125.Indicatiile acriiatelor autopolimerizabile de culoare alba (102)^

126.Indicatiile acriiatelor autopolimerizabile de culoare roz (l 03)

127.Regimul termic de polimerizare in mediul umed - notiuni fundamentale

(104)

128.Regimul termic de polimerizare- valorile termice (104)

129.Enumerati caracteristicile fizico-chimice ale acriiatelor polimerizate

in laboratorulde tehnica dentara (105)

130.Variabilitatea volumetrica a acriiatelor -polimerizate in laborator

(105) 131. Variabilitatea cromatica a acrilatelor.(105)

132. Reactiile biologice posibile determinate de acrilate (106)

133. Indicatii pentru procesul tehnologic de polimerizare ( 1 06- 1 07)

134. Indicatiile acrilatelor elastice (109)

135.Dezavantajele acrilatului elastic (109)

136. Cuartul(llO)

137. Feldspatul(111)

138. Colorantii din masele ceramice (111)

1 39. Fenomenul de fritare ( 112)

140. Avantaj ele fritarii ( 1 1 2)

1 41. Contractia maselor dento-ceramice- factori determinanti (1 12)

142. Aliajele nobile pentru metalo-ceramica-proprietati (l 18)

143. Caracteristicile aliajelor nenobile pentru ceramica (120)

144. Caracteristicile fizico-chimice ale maselor dento-ceramice ( 1 23)

145. Ipoteza chimica a legaturii metao -ceramice ( 1 24)

146. Tehinci pentru fixarea masei ceramice la componenta metalica ( 1 24)

147. Materealele metalice-caracteristici.(125)

148. Aliajele in stanta- tipuri ( 1 26)

149. Caracteristicile fizico-chimice generale ale aliajelor (126)

150. Coroziunea aliajelor-cauze ( l27)

151. Tehnici de laborator pentru examinarea metalelor si aliajelor- ce

evidentiaza
metalografia (127)

152. Forme de prezentare ale aliajelor recomandate pentru protetica dentara

( 1 29)

153. Prelucrarea la temperaturi reduse (rece) (1 29)

154. Prelucrarea ia cald- lipirea, tratamentele termice (l 30)

155. Aliajele nobile - aurul -caracteristici (131)

156. Argintul -caracteristici ( 1 3 2)

157. Cuprul - caracteristici (132)

158. Platina - caracteristici (132)

159. Paladiul - caracteristici (133)

160. Aurul 833 %o (l 34)

161. Aliaj ele pentru lipit (135)

162. Medii antioxidante la topire- turnare (135)

163. Caracteristicile fizico-chirnice ale aliajelor nobile (137)

164. Incidente si accidente ce pot sa apara in urma prelucrarii aliajelor

nobile (138)

165. Aliajele argintului cu paladiul (138)

166. Rolul argintului in aliajele cu paladiul (139)

167. Rolul paladiului in aliajele cu argintul (139)

168. Caracteristicile fizico-chimice ale aliajelor de argint cu paladiul (l 39)

169. Recomandari tehnologice pentru aliajele argintului cu paladiul (140)

170. Aliajele de nichel si crom -caracteristici fizico-tehnice (142)

171. Caracteristicile fizico-chimice ale aliajului de wipla (l 43)

172. Aliajele de bronz - caracteristici fizico-chimice (144)

173. Aliajele de crom- cobalt - caracteristici fizico-chimce (146)

174. Bioxidul de siliciu - in compozitia caror materiale se gaseste

175. Fluorurile - in compozitia caror materiale dentare se intainesc?

176. Ceara de albine. (79)

177. Lanoloina.(79)

178. Caracteristicile cimenturilor ionomere metalice.(30)

1) Componenta hidrofila a HR si cant de apa
- agar-agar (geloza) : polizaharid hidrofil
- apa: 75-80 %

2) Indicatiile HIR (alginat)

- amprente anatomice pt modele documentare
- amprente preliminare pt edentatul total
- amprente pt antagonisti
- amprente functionale (numai proteza partial acrilica)
- amprente in ortodontie
- amprenta in tehnologia coroanelor si puntilor

3) Prop cimentului silicat (favorabile)

- fizionomia initial excelenta datorita indicelui de refractie asemanator
smaltului, ce se datoreaza aluminosilicatului. se deterioreaza in timp, devin mai
opace dat. contactului cu mediul bucal, respiratia orala, ;a persoanele
consumatoare de citrice.
- coeficientul de dilatare este mic
- rezistenta mecanica buna la compresiune
- carioprofilactice
- conductivitatea termica are valori mici

4) Indicatia produsului Ramitec

- polieter utilizat pt INREGISTRARI OCLUZALE

5) Componenta toxica a rasinilor compozite

6) Proprietatea HIR care nu este ok

- pierd apa in mediul uscat prin fenomenul de sinereza, absorb apa cu modificari de
volum: imbibitie

7) Componenta care inhiba capacitatea reactiva intre alginatul de potasiu si apa

- corectorii inhiba capacitatea reactiva a alginatului de potasiu cu apa si a
fosfatului tricalcic cu sulfatul de calciu

8) Componenta care imbunatateste proprietatile rc si alcatuirea ei

Componenta Anorganica confera proprietati crescute si este reprezentata de:
cuart cristalin, silice coloidala, aluminosilicati, borosilicati, fibre de sticla,
triclorura de yterbiu, diferiti oxizi metalici.

9) Cine realizeaza adeziunea ceramicii la comp metalica

- oxizii metalici: determina fuzionarea fizico-chimica a masei ceramice de
componenta metalica ( fier, crom, cobalt, nichel, aur, argint, titan...)

10) Ce componente ale ceramicii confera trasluciditate si stabilitate coloristica

* transluciditate: feldspatul
* stabilitate coloristica: oxizii metalici

11) Cine confera plasticitate pt. masele bucoplastice

- devin plastice sub actiunea caldurii din cavitatea bucala; livrare in stare
rigida la temperatura mediului ambiant

12) Ce componenta creste adeziunea la cis modif cu rasini rdc

13) Diferenta intre siliconii de aditie si de condensare

14) Compomerii-cum se prezinta

- sunt materiale hibride aprute dupa anii 90, cu origine mixta, care imbina
proprietatile rasinilor compozite si ale CIS-urilor.
- se livreaza in sistem capsulat sau in seringi cu sistem de initiere foto

15) Cermeturile indicatii

- obturatii coronare dd temporari si dd permanenti (PM si M)
- reconstituiri de bonturi
- sigilari largite

16) Cum adera ceramica

17) Indicatiile mat cu vascozitate lent progresiva(indicatia de electie)

18) Rasinile autopolimerizabile ptr amprenta indicatii

1.Cimenturi folosite in restaurarea claselor a II-a si a IV-a
2.Compozitie chimica:
-tiocoli
-polieteri
-componenta organica a CIS
3.Clase de pasta ZOE
4.Proprietati CIS
5.Dezavantaje amlgam ( culoare, etanseitate ,coroziune , gust metalic)
6.Cum se realizeaza adeziunea RDC la smalt + dentina
7.Proprietatile linerilor de baza de Ca(OH)2
8.Ce au in comun (in ceea ce priveste compozitia chimica) CS si FOZ ?
9.Ce sunt cermeturile si pentru ce sunt indicate?
10.Indicatii ZOE
11.Indicatii amalgam
12.Ce fel de legatura realizeaza linerii cu dintele?.............
13.RDC- compozitie
14.Dezavantaje cime/nturi silicat CS
15.Caracterisitici CIMR
Sub materiale:
+1.aditivi rdc
+2. def silani si rolul lor in rdc ,
+3 prop cimenturi silicat,
+4 cine formeaza componenta lichidiana cis si cine asig adeziunea de substrat la
cis,
+5 materiale pt modele,
 +6 prop mase ceramice,
+7 avantaje siliconi de aditi,
+ 8 acidul polialchenoic,
+ 9 el componente HIR,
+ 10 dezavantajele amprentarii cu gips,
+ 11 rolul uleiurilor din pasta zoe,
+ 12 timp de priza zoe,
+13 factori ce influenteaza timpul de priza cis,
+ 14 faza gama a amalgamelor,
+15 prop mase de ambalat pe baza de fosfati,
+16 compomerii de f si prop,
+17 materiale buco-plastice,
+18 adheaseal proprietati
+19 care elastomer de sinteza are fidelitatea cea mai mare,
+20 prop materialelor de amprentare,
+21 cele mai importante componente ale cis(metalice)-aluminiu?,
+22 formula stents
+23 prop polieteri,
+24 temp HR si cum se prepara in cav bucala,
+25 clasele de gips ce contin hemihidrate,
+ 26 ce e toxic in rdc,ce de st
+27 clasif dupa bratu si munteanu
+28 indicatii ampr cu material reversibile
+29. ce asigura stabilitatea coloristica a ceramicii?
+30. proprietati paladiu si platina
+31. formula cis
+32. aliaje cu titan-denumiri comerciale?

Sub materiale:
1.aditivi rdc,
2.def silani si rolul lor in rdc
3.prop cimenturi silicat,
4.cine formeaza componenta lichidiana cis si cine asig adeziunea de substrat la
cis,
5.materiale pt modele,
6.prop mase ceramice,
7.avantaje siliconi de aditie,
8.acidul polialchenoic,
9.el componente HIR,
10.dezavntajele amprentarii cu gips
11.rolul uleiurilor din pasta zoe,
12.timp de priza zoe,
13.factor ce influenteaza timpul de priza cis
14.faza gama a amalgamelor
15.prop mase de ambalat pe baza de fosfati,
16.compomerii def si prop,
17.materiale buco-plastice,
18.adheaseal proprietati,
19.care elastomer de sinteza are fidelitatea cea mai mare,
20.prop materialelor de amprentare,
21.cele mai importante componente ale cis(metalice),
22.formula stents,
23.prop polieteri,
24.temp HIR si cum se prepara in cav bucala,
25.clasele de gips c

1.aliaje nenobile(nu mai stia exact care),

2.ceva despre implantul din titan,
3.rdc.cis,
4.cimenturi silicat-ceva legat de o denumire comerciala,
5.din amalgame cum ne-a dat si noua cu faza gama,
6.lacuri,
7.cimr si model galvanic
8.materiale de amprenta pe baza de sulf

1.Faza gamma
2.Aditivi RDC
3.Ce este organul silanic
4.Clasif dupa Bratu si Munteanu
5.Ce rol au uleiurile in ZOE
6.Indicatii amprentare cu mat reversibile
7.Priza CIS, ce factori infl
8.Cele mai imp 2 componente din HIR
9.Componenta metalica din CIS
10.Ce asigura stabilitatea coloristica ceramicii
11.Propr Pd, Pt
12.Dezav amprenta gips
13.Dilatari amalgam: tardiva, mercuroscopica, termica
14.Priza CIS, propr, indicatii, compozitie
15.Forma prezentare rasini
16.Compomeri diferente fata de CIS( PULBEREA)

17.Lineri (ceva cu Ca(OH)2 nu adera chimic)

18.Model galvanic
19.Eugenol parte bruna
20.Cim silicat proprietati
21.Compozite: clasif si marimea componente
22.Clasif CIS dupa compozitia lichidelor
23.Polieteri proprietati
1)dezavantaje cimenturi silicat
2)ce este hibrid la RDC
3)sistemul de initiere foto al RDC
4)reactia de priza CIS
5)proprietati ZOE
6)xantopren :def
7)RAMITEC def
8)ce da stabilitatea coloristica a maselor ceramice
9)silanul la RDC:def si rol
10)componenta hidrofila la HR
11)ce componenta influenteaza timpul la RAS cu vascozitate lent progresiva?
12)adheseal def
13)compozitie tiocauciucuri
14)rol uleiuri in pasta ZOE
15)A polialchenoic
16)Aditivi RDC
17)proprietati polieteri
18)avantaje siliconi aditie
19)compoz alginate
20)formula stents
21)timp de priza pasta ZOE.

1-faza amalgamelor
Ag3Sn4 +Hg Ag2Hg3 +Sn7-8Hg+Ag3Sn (nereactionat)
(faza g) (faza g1) (fazag2)
2) miezul amalgam g+Hg g1+g2+g
3) g1+g2 matrice de care se leaga g nereactionat ;
4) rezistenta la coroziune g>g1>g2
Faza g2 este cea mai sensibila la coroziune.
2-prop mecaince ceramica
-densitate mica
-duritate mare
-rezistenta la rupere.incovoierea F.b. are valori mari,rezistenta mica la
tractiune
3-ce sunt silanini
Silanul este un derivat al siliciului tetravalent,ce face legatura intre faza
organica si anorganica a rasinilor compozite(ce initial sunt incompatibile)
4-ce e toxic in rdc=-
camforochinona
5-comp. lichidiano cis,adeziuni
Lichidul:
a) solutie apoasa de acid poliacrilic (pentru ASPA);
b) pentru generatia actuala: solutia apoasa a copolimerului acidului acrilic +
acid itaconic+ maleic rezultand acidul polialkenoic(majoritatea C.I.S);
c) sistem anhidru: apa distilata sau acidul tartric: (CHELON); Acidul tartric
influenteaza timpul de priza dar nu si pe cel de lucru.

6-cimr-prop
Proprietati:
-absorb apa in cantitati crescute
-stabilitate dimensionala-se contracta
-ph acid:3,5
-din punct de vedere mechanic-le imbunatateste
-propr mecanice:duritate,adeziune chimica,aderenta:superioare CIS
-optic isi modifica culoarea la expunerea in aer si accentuat isi modifica cul dupa
expunerea in apa si aer
-nu necesita protectie cu lacuri dupa preluacrare
-biologic: raspuns pulpar asemanator CIS,liner Ca

7-. rol fosfat triodic , sulfat de calciu .

sulfatul de calciu: rezistenta si stabilitatea gelului;agent de gelificare.
fosfatul trisodic: inhibitor al gelificarii prelungeste timpul de priza.
( sunt cele mai importante 2 componente din hidrocoloizii ireversibili)
8-Elastomeri de sinteza-care are fidelitatea cea mai mare
-siliconii de aditie

9 Poza cu amprenta
-amprenta arcadica,maxilara,
-bifazica,elastomer+alginate(nu stiu sigur)

11-Propr biologice,termice ceramica

-biologic:foarte bine tolerate(combinate/suporta):coroane,punti,implanturi
-termic:nu conduc caldura,nici electricitatea,contractia are valori mari dupa
ardere:30-40%
12- prob materialor de amprente
-plasticitatea
-fidelitate:sa reproduca detalii micronice si de sutimi de mm ale campului protetic
-elasticitate-dupa priza sa prezinte o faza elastica,sa permita dezinsertia,dar si
o faza de a nu fi distrus
-rezistenta mecanica
-stabilitate dimensionala-sa nu se dilate,sa nu se contracte
-stabilitate chimica:sa nu reactioneze cu mediul bucal si sa nu fie iritante
-compatibile cu materiale pt modele
**Nu putem electrodepune amprenta din alginat cu amalgame de cupru, argint.
**Nu se toarna aliaje usor fuzibile (MELOTUL) sau tehnica METALLOMAT in aceste
tipuri de amprente.

13- c face ac. Poliae??

14-adheseal ce este si prop?

-este material bucoplastic
Propr:
-excelente-plasticitate-nelimitat in cavitatea bucala
-redevin rigide sub actiunea apei(racire)
-stabilitate dimensionala-se deformeaza usor,fluajul are valori mari

15-ce e mai importante-componente mefolice de cis

-aluminosilicatul:-oxizi de siliciu
-oxizi de aluminiu
16- props polieteri
Proprietati:
* sunt materiale hidrofile; nu se electrodepun!!!!!!!!!!!!
* au vascozitatea cea mai mare din grupa elastomerilor;
* stabilitatea dimensionala buna;
* valorile contractiei sunt apropiate de cele ale siliconilor de aditie;
* fenomenul de imbibitie;
* flexibilitatea cea mai mica dintre elastomeri;
* grosimea de 4-5 mm pentru a fi indepartati mai usor;
* rigiditate mare;
* efect iritant local datorita catalizatorului (sulfona);

17-. ce temp. Tre sa fie pt H.R si cum se prepara in cavitatii bucale ( cum se
intreduce in cv bucala).
Dozare/Preparare:
* Extemporaneum: functie de suprafata de amprentare(model pentru duplicare); in
recipient ce se plastifiaza in conformator sau inportamprenta.
* Predozat: livrat in tub/seringa:exact. Plastifierea se realizeaza in bai
modulare pentru amprentare.
Baia nr.1: la 100?C se plastifiaza;
Baia nr.2:la 63-70?C depozitare;
Baia nr.3: asteptare (in lingura speciala).Se aplica pe campul protetice cu
presiuni blande.
Se pot reutiliza de 4 ori (mai mult de 4 ori devin foarte fragili).

18-Poza cu un material,cutie portocalie si din ce cls face parte

-este silicon de aditie
-material de amprenta,elastic ireversibil

19- cl de gips=care contin himihdrate

MATERIALE NEMETALICE PENTRU MODELE
GIPSURILE DURE
GIPSURILE EXTRADURE
Clasificare gipsuri :
* dupa D.I.N:
Clasa I: ghips de amprentare
Clasa II; ghips de model(normal);
Clasa III: ghips dur (Moldano);
Clasa IV: ghips superdur.

* dupa ADA:
 Clasa I: ghips de amprentare
Clasa II; ghips de model (normal);
Clasa III: ghips dur (Moldano);
Clasa IV: ghips superdur cu expansiune normala;
Clasa V: ghips superdur sintetic cu expansiune mare (0,3-0,4 %);

10.Poza cu dinti,stabilitate coloristica RAS termo

-dinti maxilari si mandibulari,din acrilat??
-RAS termo-stabiliatate coloristica relative buna-se modifica

1.ce da stabilitate coloristica si transluciditate ceramicii:stabilitate

coloristica o dau oxizii metelici
iar tramsluciditatea feldspatul
2.ce asigura fuziunea ceramicii de metal:oxizii metalici det fuziunea fizico-
chimica a masei ceramice de comp metalica
iar ardere grunnd pregateste adeziunea ceramicii pe model
3.poza cu xantopren:elastomer de sinteza cls silicon de condensare
4.dezevantaje la cimentul silicat:se contracta ,apare separatia marginala,se
dizolva in mediul bucal,sunt pulpotoxica devin opace in contact cu mediul bucal
5.ce sunt polieterii +ramitec:mat.elastice ireversibile cu fidelitate,elasticitate
si stabilitate dimensionala f bune
ramitec=mat.pt sabloane de ocluzie
6.def.compomeri+indicatii:mat.care imbina prop.rasinilor compozite cu ale c.i.s
indicatii:carii radiculare,eroziuni cervicale,restaurari de bonturi,restaurari
coronare dd.francturati
7.ce sunt cermenturile:mat.obtinute prin sinterizare,cimenturi augmentate cu
particule de argint cu scopul de a inlocui dezv.amalgamelor
8.dezavantaje la H.R+indicatii:pierd apa,modelul se toarna in 15min,necesita
aparatura si dotare auxiliara mai complexa
indicatii in tehnologia incrustatiei,coroanelor,puntilor de electie in proteza
scheletata,duplicarea modelului de lucru
9.ce este H.R +indicatii:Hidrocoloizi Ireversibili indicatii in tehnologia
incrustatiei,coroanelor,puntilor de electie in proteza scheletata,duplicarea
modelului de lucru
10.poza cu amprenta totala de arcada mandibulara
11.ce da plasticitate compoundurilor +mat. bucoplastice:ceara da plasticitate din
compozitie
12.ce efect negativ au R.A.S? f toxice
13.ce componenta e hidrofila la alginate?sarurile acidului alginic
14.dezav.siliconii de condensare:det.modificari dimensionale nu se folosesc in
tehnologia de precizie
15.poza cu preparare alginat +indicatii principale:ampr.in ortodontie,ampr.pt
antagonisti,ampr.funtionale pt proteza partial acrilica
ampr.preliminara
16.sistemul de initiere la R.D.C:e chimic pe baza de peroxid de benzoilce pun in
libertate radicalii liberi
17.ce faza det schimbarea prop. la R.D.C:faza organica
18.care cls dintre mat au o adeziunea fizico-chimica(ceva de genul)rdc gen 2 si 3
cim silicat comp toxica
faza gama amalgam
cis denumiri reactie,lichidul,elem comp
cis foto
denumiri la cis
la toate
ca pune cutia si tre sa stii ce e
: mater de ampren dupa pogioli
gips denumiri
cik a dat ala de paris
 gips prop indic
cermeturi ce sunt indic
cimentul zoe dc e ci sub rasin
f200 compoper prop
rolul fluorura na
alginate prop
siliconi de cond aditie diferente
modelul galvanik
care e procentul apa hr
prop mase ceramice
caramelizre cerami
compozite faza anorg sau organik
material buco si termopl
reactia fiz chimik rasini termo
1.ce da stabilitate coloristica si transluciditate ceramicii stabilitate
coloristica o dau oxizii metalici
iar transluciditatea feldspatul

2.ce asigura fuziunea ceramicii de metal oxizii metalici det fuziunea fizico-
chimica a masei ceramice de comp metalica
iar ardere grundului pregateste adeziunea ceramicii pe model

3.poza cu xantopren:elastomer de sinteza cls silicon de condensare

4.dezavantaje la cimentul silicate contracta ,apare separatia marginala,se dizolva

in mediul bucal,sunt pulpotoxice,devin opace
in contact cu mediul bucal

5.ce sunt polieterii +ramitec:mat.elastice ireversibile cu fidelitate,elasticitate

si stabilitate dimensionala f bune
ramitec=mat.pt sabloane de ocluzie

6.def.compomeri+indicatii:mat.care imbina prop.rasinilor compozite cu ale c.i.s

lunatyca88:
7.ce sunt cermeturile:mat.obtinute prin sinterizare,cimenturi augmentate cu
particule de argint cu scopul de a inlocui dezv.amalgamelor

8.dezavantaje la H.R+indicatiii pierd apa,modelul se toarna in 15min,necesita

aparatura si dotare auxiliara mai complexa
indicatii in tehnologia incrustatiei,coroanelor,puntilor de electie in proteza
scheletata,duplicarea modelului de lucru

9.ce este H.R +indicatii:Hidrocoloizi Ireversibili

10.poza cu amprenta totala de arcada mandibulara

11.ce da plasticitate compoundurilor +mat. bucoplastice:ceara da plasticitate din

compozitie

12.ce efect negativ au R.A.S? f toxice

13.ce componenta e hidrofila la alginate?sarurile acidului alginic

14.dezav.siliconii de condensareet.modificari dimensionale;nu se folosesc in

tehnologia de preci
lunatyca88: 15.poza cu preparare alginat +indicatii principale:ampr.in
ortodontie,ampr.pt antagonisti,ampr.funtionale pt proteza partial acrilica
ampr.preliminara
16.sistemul de initiere la R.D.C:e chimic, pe baza de peroxid de benzoil ce pune in
libertate radicalii liberi.

17.ce faza det schimbarea prop. la R.D.C:faza organica

18.care cls dintre mat au o adeziunea fizico-chimica(ceva de genul)rdc gen 2 si 3

1. Rasini faza organica
2. Amalgam rol elemente componente
3. Proprietati lineri CaOH
4. Proprietati polieteri
5. Mase de ambalat fosfatice proprietati
6. Compozitie tiocoli
7. Mase ceramice- proprietati chimice
8. ZOE- indicatii
9. Rolul platinei si paladiului
10. Cis- componenta lichida
11. Proprietati termice si biologice ale maselor ceramice
12. Indicatii ciment ZOE
13. Formula Derman
14. Rol fosfattrisodic
15. Proprietati CIS
16. Proprietati aliaje nobile
17. Cis indicatii
18. Faza gama2
19. Indicatii compomeri
20. HIR- rol elemente componente

21. HIR indicatii

22. Proprietati cimenturi silicat
23. Rdc elemente componente
24. Proprietati cimr
25. HR rol elemente componente
26. Testul Ames
27. Siliconi aditite indicatii
28. Rdc indicatii
29. Gipsul dur si extradur- proprietati
30. Model galvanic indicatii
31. Amprenta combinata HR+HIR- avantaje
32. Mase de ambalat indicatii
33. Indicatii aliaje nenobile
34. Mase ceramice- rol elemente componente
35. FOZ- proprietati
36. Clasificare materiale Bratu + Munteanu
37. Ni-Cr, Cr-Co proprietati
38. Organosilanii
39. Materiale de amprenta pentru edentatul partial
40. Polieteri dezavantaje
foto cu amalgamator si cu mojar+pistil, multe intrebari din materiale de
amprenta... componenta organica si anorganica la
compozite...indicatii/contraindicatii, avant
1.Cimenturi folosite in restaurarea claselor a II-a si a IV-a
2.Compozitie chimica:
-tiocoli
 -polieteri
-componenta organica a CIS
3.Clase de pasta ZOE
4. Proprietati CIS
5. Dezavantaje amlgam
6. Cum se realizeaza adeziunea RDC la smalt + dentina
7. Proprietatile linerilor de baza de Ca(OH)2
8.Ce au in comun (in ceea ce priveste compozitia chimica) CS si FOZ ?
9.Ce sunt cermeturile si pentru ce sunt indicate?
10.Indicatii ZOE
11.Indicatii amalgam
12.Ce fel de legatura realizeaza linerii cu dintele?
13.RDC- compozitie
14.Dezavantaje cimenturi silicat
15.Caracterisitici CIMR

16.CIMR - indicatii/proprietati
17. ZOE- indicatii
18.Polieter-baza: compozitie chimica + accelerator
19.Materiale de amprenta elastice hidrofobe
20.Amalgame- ind
21.Mat folosite pt obturatie cls 2
22.Prep unui hidrocoloid reversibil (agar-agar)
23.Faza anorganica RDC
24.Ce mecanism leaga hidroxidul de calciu de dentina
25.Dezavantaje cimentul silico-fosfat

26.Cermeturi
27.Mat de amprenta elastice hidrofile
28.Indicatii ciment silicat??
1.factorii ce influenteaza compresiunea amalgamelor
2siliconi de condensare chitosi
3materiale bucoplastice ind,def
4poza punte prot scheletata-materiall
5 poza ras-ce faza e?
6 ind rdc ,ind cis
7cum e adeziunea la cis?
8poza amalgam etape de preparare,reactia de priza
9termolyne-ce mat e si cum se utilize?
10 samtopren verde prop ind
11sulfaflex f
12 cum e interfata la ceramic?
13 dezavantaje HR-agar agar
14 HIR dozare cum se ef spatularea
Dentil plast prop ind
15 cine asigura stab.color. si transluc. mc
16.temp optima a hr in med. oral si cum se obtine
17 ras indic ca mat de amprnta
18 de ce gips beta hemihidrat sunt fol ca mat de ampr ?
19 efectul acidului polialkenoic asupra sticlei ?
20 cine asigura leg metalo_ceramica in zona de interfata si ce tip de legatura se
realiz?

siliconi de aditie,de condesnare-prop

diract?-rasina autopolimerizabila
reactia de priza cis
componente la HIR-ce fac?
termoplastice-stens
aliginat-poza-prop indic
ceramik prop biologice,termice si mecanice
reconditionari practice RDC
mai era cine adigura adeziunea la substrat la cis
si inca una cu o proba de partea metalica dintr-o proteza metalo-ceramica in
cabinet
poze
:slide 4- gaudent
Slide 5-poza mijloc sus
Slide 17- amalgam liner, indicatii
ce proprt. a mat de modele e esentiala si ce materiale o indeplinesc ?
cine a schimbat total propt.RDC si care sunt elementele de adaos(denumire si
dimensiune)care e comp toxica a (cs,cis,cimr,rdc,cermeturi )?
care e elemnul coponent ce confera plastic. compundurilor si mat bucoplastice ?
care e indicatia majora a RAS cu priza lenta si ce contun pt intarziera prizei ?
care e prop precare a HR si de ce si ce recomandari se indica ?
dintre aditivii cis_lor (fibre,part metal.,polimeri)care sunt mai eficiente in adez
si ce clasa le contin ?
1.Adeziunea CIS- pag 23 la proprietati cis
2.ce factori intervin in rezistenta la compresiune a amalgamelor- pag 13 sus
3.ce fel de legatura este intre metal si ceramic nu stiu ori la mase ceramic ori
la aliaje pt ceramic
4.Din ce aliaj era facuta proteza din imagine si proprietati-era facuta din Ni-Cr
pag 82
5.Indicatii RDC -19
6.metoda dozarii/prepararii amalgam cu fazele pag 10
7.ce substantta e toxica din CIS-NaF si cum se face aderanta de substrat - 22
8.compositia cis-si era compozitia pu lberii pag 22
9.Imaginea cu implant osos-biomaterial sau material de cabinet-si era biomaterial
10.Imaginea cu miograma sau radiografie nush ce era
11.Tiocauciucuri-48
12.Dezavantajele HR-44
13.Alginate-met de preparare si dozaj-45
14- care au fost primele rasini folosite pentru lipire/ cimentare= ras
15- rasini- faza plastic si dezavantaje pag 36
16 liner 27
1.factorii ce influenteaza compresiunea amalgamelor
2siliconi de condensare chitosi
3materiale bucoplastice ind,def
4poza punte prot scheletata-materiall
5 poza ras-ce faza e?
6 ind rdc ,ind cis
7cum e adeziunea la cis?
8poza amalgam etape de preparare,reactia de priza
9termolyne-ce mat e si cum se utilize?
10 samtopren verde prop ind
11sulfaflex f
12 cum e interfata la ceramic?
13 dezavantaje HR-agar agar
14 HIR dozare cum se ef spatularea
Dentil plast prop ind
15 cine asigura stab.color. si transluc. mc
16.temp optima a hr in med. oral si cum se obtine
17 ras indic ca mat de amprnta
18 de ce gips beta hemihidrat sunt fol ca mat de ampr ?
19 efectul acidului polialkenoic asupra sticlei ?
20 cine asigura leg metalo_ceramica in zona de interfata si ce tip de legatura se
realiz?
siliconi de aditie,de condesnare-prop
diract?-rasina autopolimerizabila
reactia de priza cis
componente la HIR-ce fac?
termoplastice-stens
aliginat-poza-prop indic
ceramik prop biologice,termice si mecanice
reconditionari practice RDC
mai era cine adigura adeziunea la substrat la cis
si inca una cu o proba de partea metalica dintr-o proteza metalo-ceramica in
cabinet
poze
:slide 4- gaudent
Slide 5-poza mijloc sus
Slide 17- amalgam liner, indicatii
ce proprt. a mat de modele e esentiala si ce materiale o indeplinesc ?
cine a schimbat total propt.RDC si care sunt elementele de adaos(denumire si
dimensiune)care e comp toxica a (cs,cis,cimr,rdc,cermeturi )?
care e elemnul coponent ce confera plastic. compundurilor si mat bucoplastice ?
care e indicatia majora a RAS cu priza lenta si ce contun pt intarziera prizei ?
care e prop precare a HR si de ce si ce recomandari se indica ?
dintre aditivii cis_lor (fibre,part metal.,polimeri)care sunt mai eficiente in adez
si ce clasa le contin ?

Formula stents
julia CIOLACHI: prop polieteri
julia CIOLACHI: clase de gips ce contin hemihidrate
julia CIOLACHI: astea sunt niste sub pe care le am de la unii din ani mai mari
tp de priza zoe
factori ce infl tp de priza cis
faza gama a amalgamelor
adeziunea la cis plus formula cis
clasificarea dupa munteanu si bratu
reactia de la amalgam cu argintu
si parca si aia cu zincu

julia CIOLACHI: amprenta hr cu hir

julia CIOLACHI: din tiocauciucuri
termolineri
rdc recomandari practice
julia CIOLACHI: etape amalgam
julia CIOLACHI: impregnum ce e
julia CIOLACHI: siliconi de aditie

cim silicat comp toxica

faza gama amalgam
cis denumiri reactie,lichidul,elem comp
cis foto
denumiri la cis
la toate
ca pune cutia si tre sa stii ce e
: mater de ampren dupa pogioli
gips denumiri
cik a dat ala de paris
gips prop indic
cermeturi ce sunt indic
cimentul zoe dc e ci sub rasin
f200 compoper prop
 rolul fluorura na
alginate prop
siliconi de cond aditie diferente
modelul galvanik
care e procentul apa hr
prop mase ceramice
caramelizre cerami
compozite faza anorg sau organik
material buco si termopl
reactia fiz chimik rasini termo

1)dezavantaje cimenturi silicat

2)ce este hibrid la RDC
3)sistemul de initiere foto al RDC
4)reactia de priza CIS
5)proprietati ZOE
6)xantopren :def
7)RAMITEC def
8)ce da stabilitatea coloristica a maselor ceramice
9)silanul la RDC:def si rol
10)componenta hidrofila la HR
11)ce componenta influenteaza timpul la RAS cu vascozitate lent progresiva?
12)adheseal def
13)compozitie tiocauciucuri
14)rol uleiuri in pasta ZOE
15)A polialchenoic
16)Aditivi RDC
17)proprietati polieteri
18)avantaje siliconi aditie
19)compoz alginate
20)formula stents
21)timp de priza pasta ZOE.

Sub materiale:
1.aditivi rdc,
2.def silani si rolul lor in rdc
3.prop cimenturi silicat,
4.cine formeaza componenta lichidiana cis si cine asig adeziunea de substrat la
cis,
5.materiale pt modele,
6.prop mase ceramice,
7.avantaje siliconi de aditie,
8.acidul polialchenoic,
9.el componente HIR,
10.dezavntajele amprentarii cu gips
11.rolul uleiurilor din pasta zoe,
12.timp de priza zoe,
13.factor ce influenteaza timpul de priza cis
14.faza gama a amalgamelor
15.prop mase de ambalat pe baza de fosfati,
16.compomerii def si prop,
17.materiale buco-plastice,
18.adheaseal proprietati,
19.care elastomer de sinteza are fidelitatea cea mai mare,
20.prop materialelor de amprentare,
21.cele mai importante componente ale cis(metalice),
22.formula stents,
23.prop polieteri,
24.temp HIR si cum se prepara in cav bucala,
25.clasele de gips c

1.aliaje nenobile(nu mai stia exact care),

2.ceva despre implantul din titan,
3.rdc.cis,
4.cimenturi silicat-ceva legat de o denumire comerciala,
5.din amalgame cum ne-a dat si noua cu faza gama,
6.lacuri,
7.cimr si model galvanic
8.materiale de amprenta pe baza de sulf

1.Faza gamma
2.Aditivi RDC
3.Ce este organul silanic
4.Clasif dupa Bratu si Munteanu
5.Ce rol au uleiurile in ZOE
6.Indicatii amprentare cu mat reversibile
7.Priza CIS, ce factori infl
8.Cele mai imp 2 componente din HIR
9.Componenta metalica din CIS
10.Ce asigura stabilitatea coloristica ceramicii
11.Propr Pd, Pt
12.Dezav amprenta gips
13.Dilatari amalgam: tardiva, mercuroscopica, termica
14.Priza CIS, propr, indicatii, compozitie
15.Forma prezentare rasini
16.Compomeri diferente fata de CIS( PULBEREA)

17.Lineri (ceva cu Ca(OH)2 nu adera chimic)

18.Model galvanic
19.Eugenol parte bruna
20.Cim silicat proprietati
21.Compozite: clasif si marimea componente
22.Clasif CIS dupa compozitia lichidelor
23.Polieteri proprietati

Sub materiale:
+1.aditivi rdc
+2. def silani si rolul lor in rdc ,
+3 prop cimenturi silicat,
+4 cine formeaza componenta lichidiana cis si cine asig adeziunea de substrat la
cis,
+5 materiale pt modele,
+6 prop mase ceramice,
+7 avantaje siliconi de aditi,
+ 8 acidul polialchenoic,
+ 9 el componente HIR,
+ 10 dezavantajele amprentarii cu gips,
+ 11 rolul uleiurilor din pasta zoe,
+ 12 timp de priza zoe,
+13 factori ce influenteaza timpul de priza cis,
+ 14 faza gama a amalgamelor,
+15 prop mase de ambalat pe baza de fosfati,
+16 compomerii de f si prop,
+17 materiale buco-plastice,
+18 adheaseal proprietati
+19 care elastomer de sinteza are fidelitatea cea mai mare,
+20 prop materialelor de amprentare,
+21 cele mai importante componente ale cis(metalice)-aluminiu?,
+22 formula stents
+23 prop polieteri,
+24 temp HR si cum se prepara in cav bucala,
+25 clasele de gips ce contin hemihidrate,
+ 26 ce e toxic in rdc,ce de st
+27 clasif dupa bratu si munteanu
+28 indicatii ampr cu material reversibile
+29. ce asigura stabilitatea coloristica a ceramicii?
+30. proprietati paladiu si platina
+31. formula cis
+32. aliaje cu titan-denumiri comerciale?

1.Cimenturi folosite in restaurarea claselor a II-a si a IV-a

2.Compozitie chimica:
-tiocoli
-polieteri
-componenta organica a CIS
3.Clase de pasta ZOE
4.Proprietati CIS
5.Dezavantaje amlgam ( culoare, etanseitate ,coroziune , gust metalic)
6.Cum se realizeaza adeziunea RDC la smalt + dentina
7.Proprietatile linerilor de baza de Ca(OH)2
8.Ce au in comun (in ceea ce priveste compozitia chimica) CS si FOZ ?
9.Ce sunt cermeturile si pentru ce sunt indicate?
10.Indicatii ZOE
11.Indicatii amalgam
12.Ce fel de legatura realizeaza linerii cu dintele?.............
13.RDC- compozitie
14.Dezavantaje cime/nturi silicat CS
15.Caracterisitici CIMR

Sub materiale:
1.aditivi rdc,
2.def silani si rolul lor in rdc
3.prop cimenturi silicat,
4.cine formeaza componenta lichidiana cis si cine asig adeziunea de substrat la
cis,
5.materiale pt modele,
6.prop mase ceramice,
7.avantaje siliconi de aditie,
8.acidul polialchenoic,
9.el componente HIR,
10.dezavntajele amprentarii cu gips
11.rolul uleiurilor din pasta zoe,
12.timp de priza zoe,
13.factor ce influenteaza timpul de priza cis
14.faza gama a amalgamelor
15.prop mase de ambalat pe baza de fosfati,
16.compomerii def si prop,
17.materiale buco-plastice,
18.adheaseal proprietati,
19.care elastomer de sinteza are fidelitatea cea mai mare,
20.prop materialelor de amprentare,
21.cele mai importante componente ale cis(metalice),
22.formula stents,
23.prop polieteri,
24.temp HIR si cum se prepara in cav bucala,
25.clasele de gips c

1.aliaje nenobile(nu mai stia exact care),

2.ceva despre implantul din titan,
3.rdc.cis,
4.cimenturi silicat-ceva legat de o denumire comerciala,
5.din amalgame cum ne-a dat si noua cu faza gama,
6.lacuri,
7.cimr si model galvanic
8.materiale de amprenta pe baza de sulf

1.Faza gamma
2.Aditivi RDC
3.Ce este organul silanic
4.Clasif dupa Bratu si Munteanu
5.Ce rol au uleiurile in ZOE
6.Indicatii amprentare cu mat reversibile
7.Priza CIS, ce factori infl
8.Cele mai imp 2 componente din HIR
9.Componenta metalica din CIS
10.Ce asigura stabilitatea coloristica ceramicii
11.Propr Pd, Pt
12.Dezav amprenta gips
13.Dilatari amalgam: tardiva, mercuroscopica, termica
14.Priza CIS, propr, indicatii, compozitie
15.Forma prezentare rasini
16.Compomeri diferente fata de CIS
17.Lineri (ceva cu Ca(OH)2 nu adera chimic)
18.Model galvanic
19.Eugenol parte bruna
20.Cim silicat proprietati
21.Compozite: clasif si marimea componente
22.Clasif CIS dupa compozitia lichidelor
23.Polieteri proprietati

Componenta hidrofila a hr si cant de apa

Indicatiile hir
Prop cimentului silicat(favorabile)
Indicatia produsului ramiteg
Componenta toxica a rasinilor composite
Proprietatea hir care nu este ok
Componenta care inhiba capacitatea reactiva intre alginatul de potasiu si apa
Componenta care imbunatateste proprietatile rc si alcatuirea ei
Cine realizeaza adeziunea ceramicii la comp metalica
Ce componente ale ceramicii confera trasluciditate si stabilitate coloristica
Cine confera plasticitate ptr masele bucoplastice
Ce componenta creste adeziunea la cis modif cu rasini
Diferenta intre siliconii de aditie si de condensare
Compomerii-cum se prezinta
Cermeturile indicatii
Cum adera ceramica
Indicatiile mat cu vascozitate lent progresiva(indicatia de electie)
Rasinile autopolimerizabile ptr amprenta indicatii