Cursul nr 6

Modulul 14 Nursing general I

Prof. Nursing: El Amry Ginuska

3. Nevoia de a elimina

Eliminarea – reprezintă necesitatea organismului de a se debarasa de

substantele nefolositoare, vatamotoare, rezultate din organism.

Excreția deșeurilor se realizeaza prin mai multe cai:

➢ aparat renal – urina;
➢ aparat digestiv – scaun;
➢ aparat respirator – spută;
➢ piele – transpiratie;
➢ aparat geital feminin – menstruatie;
În stari patologice –varsaturi (de cale digestiva).

1. Urina
Urina este solutia apoasa prin care sunt eliminate substantele toxice
rezultate din metabolism.

Mictiunea –actul fiziologic constient de eliminare a urinii.

a. Frecventa:
▪ nou-nascut frecvent;
▪ copil 4-5 ori/zi;
▪ adult 5-6ori/zi;
▪ varstnic 6-8ori/zi.
b. Ritmul – ziua mai frecvent, noaptea de 3 ori mai putin
c. Culoarea – galben deschis – diluata;

1
 – galben inchis – concentrata(dimineata)
d. Miros:
▪ aromatic – la consumul de fructe;
▪ amoniacal – infectia tractului urinar;
▪ fermentatie alcalina – diabet;
▪ ph. 4,5 usor acid.

e. Cantitatea:
▪ nou nascut 300ml/24h;
▪ copil 500 – 1 200ml/24h;
▪ adult 1200 – 1800ml/24h.

Manifestari de dependenta in eliminarea urini

Ischiurie – incapacitatea vezicii urinare de a-si evacua continutul.

Poliurie – eliminarea unei cantitati de urina mai mare de 2 500 ml/24h –

apare in bolile infectioase, pneumonie, colici renale, diabet zaharat.

Oligurie – scaderea cantitati de urina sub 1000ml/24h – apare in

dezhidratari, transpiratii abundente, diaree accentuate, hemoragii.

Disurie – eliminarea urinii cu dificultate si durere – hipertrofie de prostata,

inflamatii acute ale uretrei.

Hematurie – prezenta sangelui in urina.

Anurie – lipsa urinei din vezica urinara – din cauze renale.

Polakiurie – senzatia de mictiune foarte frecventa, cantitatea de urina

foarte redusa –cistite, inflamatii pelvine, afectiuni uterine.

Nicturie – inversarea raportului dintre numarul mictiunilor si cantitatea de

urina emisa in timpul zilei fata de cea emisa in timpul noptii.
2
Albuminurie – prezenta proteinelor in urina.

Glicozurie – prezenta glucozei in urina.

Enurezis – eliminarea involuntara de urina in timpul noptii.

Hiperstenurie – urina concentrata.

Hipostenurie – urina foarte diluata.

Recoltarea urinii
Diureza

Definitie: procesul de formare si eliminare a urinii timp de 24h.

Masurarea si notarea diurezei

Scop:
➢ Explorator – obtinerea de informatii privind starea morfofunctionala a
aparatului urinar;
➢ Terapeutic – pentru stabilirea diagnosticului si stabilirea bilantului
nutritiv in bolile metabolice.

Colectarea urinii se face pe 24h de la 8 dimineata pana a doua zi la 8

dimineata, primul jet de urina dimineata se arunca(pacientul va fi educat sa
urineze numai in urinar).

Urinarul se va eticheta cu numele pacientului si nr. salonului

➢ se citeste gradatia care ne indica cantitatea de urina emisa pe24h.

3
Interpretarea rezultatelor:
1. Cantitatea urinei

a. valoarea fiziologica
▪ la femei 1000 – 1400ml/24h
▪ barbatii 1200 – 1800ml/24h
b. valori patologice
▪ poliurie – peste 2000ml/24h
▪ oligurie – sub 1000ml/24h
▪ anurie – absenta urini din vezica.

2. Calitatea urini

a. Culoarea
– normal – galben deschis
– brun inchis – urina concentrate.
– patologic – brun inchis cu spuma – icter
– rosu deschis pana la rosu brun – hematurie.
– fiziologic – albastru verde – tratament cu albastru de metil
– cafeniu tratament cu chinina sau acid salicylic.
b. miros – aromatic (consum de fructe)fermentatie alcalina (diabet)
c. aspectul – normal – clar, transparent
– patologic – tulbure.

4
Sumar de urina

▪ se face la orice ora a zilei;

▪ se spală zona genitală cu apă şi săpun. Pentru a preveni
contaminarea probei, evitaţi contactul zonei spălate cu orice obiect
(gura recipientului, prosopul, hârtia, lenjeria intimă etc.).
La barbat
▪ se retractează prepuţul pentru a decalota complet glandul.Acesta se
spală abundent cu apă şi săpun, după care se usucă cu două
tampoane de tifon sterile, cu utilizare unică, procedând din faţă către
fren.Menţinând în continuare glandul decalotat, se recoltează proba
de urină.

La femei

▪ La femeile active sexual se recomandă utilizarea unui tampon

intravaginal pentru a nu contamina proba urinară cu secreţie
vaginală.
▪ După spălare, zona vulvară decontaminată se şterge cu 2 tampoane
de tifon sterile prin mişcare unică din faţă spre spate.
▪ Se recomandă ca pacienta să îndepărteze cu degetele labiile, astfel
încât jetul urinar să nu ia contact cu acestea sau cu părul pubian.
▪ Se recolteaza intr-un recipient curat;
▪ După recoltare, probele se păstrează la temperatura camerei (18-
25°C) şi vor fi aduse la laborator în cel mult 2 ore.

Urocultura
➢ urmareste depistarea bacteriilor din urina. Recoltarea se realizeaza in
conditii de asepsie (recipient steril).

Scop:
➢ explorator – depistarea bacililor Koch, colibacili, E.Koli.
Recoltarea se poate face direct in mijlocul jetului urinar 10-20ml dimineata
SAU sondaj vezical – se arunca primele picaturi de urina.

5
ATENTIE:
▪ se face dimineata;
▪ se va face tualeta locala apoi se recolteaza;
▪ din prima urină de dimineaţă pacientul va urina o cantitate mică în
toaletă şi, fără să se oprească, va colecta în recipientul primit
(urocultor) de la laborator urina din jetul mijlociu;
▪ recipientul se deschide doar în momentul recoltării probei. Se va evita
atingerea recipientului în interior sau de zona genitală;
▪ bolnavul nu va urina cu 6h inainte;
▪ nu se administreaza antibiotic cu 10 zile inaite de recoltare;
▪ după recoltare, probele se păstrează la temperatura camerei (18-
25°C) şi vor fi aduse la laborator în cel mult 2 ore.

6
2.Scaunul

➢ resturi alimentare rezultate in urma procesului de digestie, eliminate din

organism prin defecatie.

Defecatie – eliminarea materiilor fecale prin anus.

➢ Frecventa:
▪ nou-nascut – 2ori/zi;
▪ adult – 1/zi;
▪ varstnic – 1-2 ori/zi.
➢ orarul – ritmic, la aceeasi ora;
➢ consistenta – pastoasa sau omogena;
➢ miros – fecaloid.
Manifestari de dependenta
1. Diaree – scaune frecvente, de consistenta pastoasa, lichida sau
semilichida.
Cauze:
➢ tranzit intestinal accelarat, greselii in alimentatie, medicamente, stres.

2. Constipatia
➢ caracterizata prin scaune rare 1 la 2- 4zile
Cauze:
➢ afectiuni gastro-intestinale;
➢ tulburari endocrine;
➢ alimentatie saraca in lichide;
➢ emotii puternice;
➢ lipsa exercitiului fizic;
➢ meterorism – acumulare de gaze in intestine;
➢ flatulenta – eliminare frecventa de gaze din intestine;
➢ tenesme – senzatie dureroasa de defecare, fara eliminare de materii
fecale;
➢ fecalom – acumulare de materii fecale in rect;
➢ ileusul – suprimare completa de materii fecale si gaze.

7
Recoltarea scaunelor

Tipuri de examene
▪ examen coproparazitologic;
▪ examen bacteriologic (coprocultură);
▪ determinarea sângerărilor oculte în scaun;
▪ determinarea lipidelor în scaun.

Materiale necesare:
✓ coprocultor steril

✓ tampoane sterilizate si eprubete sterile

✓ sonda Nelaton sterila

✓ seringa de unica folosinta de 10 ml

✓ manusi de unica folosinta

✓ prosop de hartie

Pregatirea pacientului

▪ se explica tehnica si necesitatea acesteia

▪ se obtine consimtamantul si colaborarea

▪ se instruieste pacientul cu privire la toaleta perianala.

Tehnica recoltarii din scaun eliminat spontan

▪ instruim pacientul sa recolteze scaun pentru examen respectand

urmatorii pasi:

8
 o sa isi spele mainile;
o sa foloseasca manusi de unica folosinta;
o sa elimine scaunul intr-un recipient curat si sa recolteze cu lingurita
coprocultorului cateva fragmente de fecale (cca. 50g) din diverse
zone ale scaunului;

o sa introduca lingurita in coprocultor;

o sa isi spele mainile dupa indepartarea manusilor;

o sa eticheteze recipientul cu: nume, prenume, data si ora recoltarii, sa

pastreze esantionul la frigider pana cand il va trimite la laborator, dar
nu mai mult de 12 ore.

Tehnica recoltarii materiilor fecale din rect

▪ asistenta se spala pe maini si isi pune manusile de unica folosinta;

▪ aseaza pacientul in decubit lateral cu membrul inferior de deasupra in

flexiune pe abdomen;

▪ introduce tamponul steril prin anus si rect;

▪ efectueaza cateva miscari de rotatie;

▪ introduce cu grija tamponul in eprubeta sterila, fara a atinge marginile

acesteia;

▪ indeparteaza manusile si se spala pe maini;

▪ eticheteaza recipientul si il trimite la laborator;

Tehnica recoltarii materiilor fecale la copil

▪ asistenta se spala pe maini si se dezinfecteaza;

▪ imbraca manusile de unica folosinta;

9
 ▪ aseaza copilul in decubit lateral sau dorsal;

▪ introduce sonda Nelaton sterila pe o distanta de aproximativ 10 cm in

rect;

▪ aspira continutul colonic cu o seringa adaptata la capatul sondei;

▪ transfera continutul seringii (2-3ml) intr-un recipient steril pentru

coprocultura;

▪ scoate sonda si face toaleta regiunii;

▪ scoate manusile si se spala pe maini;

▪ eticheteaza esantionul si il trimite la laborator.

Recoltarea materiilor fecale pentru proba ADLER (hemoragii oculte)

Unul dintre cele mai noi şi uşoare teste pentru depistarea sângerării
oculte este testul intitulat “colorare”. Este indicat pentru pacienţii care îşi fac
singuri testările, nu necesită recoltarea probei de scaun şi este foarte uşor
de testat şi interpretat.

Scop
➢ depistarea sangerarilor oculte pentru depistarea precoce a bolilor
gastro-intestinale.

Pacientul trebuie sa tina un regim timp de 3 zile, fara carne rosie, legume
si fructe verzi sau suplimente nutritive, deoarece acestea pot altera
rezultatul testului

10
Tehnica
▪ Pacientul este învăţat să indepărteze orice dezinfectant de toaletă şi
să tragă apa de 2 ori după îndepărtarea dezinfectantului de toaletă.

▪ După defecare, este instruit să nu arunce hârtie igienică în vasul de

toaletă până la citirea testului deoarece poate afecta rezultatul.

▪ În cele 5 minute imediat după defecare, va desface kitul de testare şi

va arunca testerul în toaletă, care va pluti pe suprafaţa apei din
toaletă.

▪ Pacientul va citi rezultatul după 15-30 de secunde.

▪ Dacă scaunul are sângerări oculte, testerul se va colora în albastru

sau verde. Pacientul va trebui să repete testarea la trei scaune
diferite, să-şi noteze rezultatele şi să le prezinte medicului.

Notare scaunelor:
• normal I linie vertical
• moale – linie oblica
• diaree, apos / linie orizontala
• mucus “x”
• purroi “P”
• sanguinolent “S”
• melena”M”

Se noteaza nr. de scaune, urmat de semnul conventional

Ex.: 12/ (12 scaune diareice)

11
Clisma
Definitie Clisma este o forma speciala a tubajului, prin care se
introduce diferite lichide in intestinul gros (prin anus, in
rect si colon).

1. evacuator
▪ evacuarea continutului intestinului gros
▪ pregatirea pacientului pentru examinare
Scop
(rectoscopie, irigoscop)
▪ interventii chirurgicale asupra rectului

2. terapeutic
▪ introducere de medicamente
▪ alimentarea sau hidratarea pacientului

1. clisme evacuatoare care pot fi: simple, inalte,

Clasificare dupa uleioase, purgative;
efect 2. clisme terapeutice – medicamentoase cu efect
local, anestezice;
3. clisme alimentare – hidratante;
4. clisme baritate – cu scop explorator.

Materiale necesare ▪ de protectie

o paravan,
o musama,
o aleza, invelitoare;
o manusi.
▪ materiale sterile
o canula rectala;
o comprese;
o para de cauciuc pentru copii.
▪ materiale nesterile
o stativ pentru irigator

12
 o irigatorul si tubul de cauciuc de 1,5-2 m
lungime si 10 mm diametru
o tavita renala, bazinet
o apa calda la 35 -370C
500 – 1000 ml pentru adulti;
250 ml – pentru adolescenti
150 ml – pentru copil
50-60 ml – pentru sugari.

o Sare – 1 lingurita la un litru de apa

o Ulei – 4 linguri la un litru de apa sau
o Glicerina – 40 g la 500 ml apa
o Sapun – 1 lingurita rasa la 1 litru de apa
o medicamente – solutii medicamentoase in
cantitatea sau concentratia ceruta de medic
o substanta lubrifianta (vaselina).
psihic

Pregatirea ▪ se anunta si i se explica tehnica

pacientului ▪ se respecta pudoarea

fizic
▪ se izoleaza patul cu paravanul si se protejeaza cu
musamaua si aleza
▪ se aseaza pacientul in functie de starea generala in
pozitie :

o decubit dorsal, cu membrele inferioare usor

flectate
o decubit lateral stang cu membrul inferior
stang intins si dreptul flectat
▪ se aseaza bazinetul sub regiunea sacrala si se
inveleste pacientul cu invelitoarea.

13
 clisma evacuatoare simpla

▪ se fixeaza canula la tubul irigatorului si se inchide

Efectuare
robinetul;
▪ se verifica temperatura apei sau a solutiei
medicamentoase;
▪ se umple irigatorul;
▪ se evacueaza aerul si prima coloana de apa;
▪ se fixeaza irigatorul pe stativ
▪ asistenta se spala pe maini si se dezinfecteaza, si
isi pune manusile de protectie;
▪ indeparteaza fesele pacientului cu mana stanga
▪ introduce canula prin anus in rect (cu mana
dreapta) perpendicular pe suprafata subiacenta, cu
varful indreptat inainte in directia vezicii urinare;
▪ dupa ce varful canulei a trecut prin sfincter, se
ridica extremitatea externa si se indreapta varful in
axa ampulei rectale;
▪ se introduce 10 – 12 cm;
▪ se deschide robinetul sau pensa si se regleaza
viteza de scurgere a apei prin ridicarea irigatorului
la aproximativ 50 cm de suprafata patului
pacientului.
▪ pacientul este rugat sa respire adanc, sa-si
relaxeze musculatura abdominala, sa retina solutia
10 – 15 minute;
▪ se inchide robinetul inainte ca nivelul apei sa se
apropie de nivelul tubului de scurgere;
▪ se indeparteaza canula si se aseaza un tavita
renala;
▪ pacientul este adus in pozitie de decubit lateral
drept, apoi in decubit dorsal pentru a usura
patrunderea apei la o adancime mai mare;
▪ se capteaza scaunul la pat sau la toaleta.

14
clisma inalta :

▪ se practica pentru indepartarea mucozitatilor,

puroiului, exudatelor sau toxinelor microbiene de pe
suprafata mucoaselor – in parezele intestinale,
ocluzia intestinala;
▪ se foloseste o canula rectala (sonda) de 35-40 cm
lungime si 1,5 cm diametru, din cauciuc semirigid si
prevazut cu orificii largi;
▪ se adapteaza la tubul irigatorului o palnie de 1,5 l
(in loc de rezervor);
▪ se umple palnia cu apa calda la 35ْ C si se
deschide robnetul sau lasand sa iasa aierul;
▪ se lubrifiaza canula si se introduce pana in colonul
sigmoid;
▪ se ridica pana la inaltime de 1 m si se da drumul
apei;
▪ inainte ca acesta sa se goleasca, se coboara sub
nivelul colonului, apa se va reintoarce in palnie;
▪ se goleste palnia intr-un recipient;
▪ se repeta operatia de 5 – 6 ori pana ce prin tub se
evacueaza apa curata.

clisma uleioasa :

▪ se folosesc uleiuri vegetale (floarea soarelui,

masline), incalzite la 380 C in baia de apa;
▪ introducerea in rect se face cu ajutorul unui irigator
la care rezervorul este inlouit cu o palnie sau cu
ajutorul unei seringi;
▪ se introduce la presiune joasa aproximativ 200 ml
de ulei;
▪ se introduc in 10 – 15 min;

15
 ▪ se mentine in rect 6 – 12 ore (este bine sa se
execute seara iar pacientul va elimina dimineata
un scaun moale nedureros);
▪ se indica in constipatii cronice, fecalom.

clisma purgativa :
▪ evacueaza colonul prin actiunea purgativa (nu
mecanica);
▪ se utilizeaza solutia concentrata de sulfat de
magneziu (250 ml apa cu 2 linguri MgSO4), care
prin mecanism osmotic produce o transsudatie de
lichid prin peretii intestinali in lumen, formand un
scaun lichid ambundent;
▪ se mai poate folosi bila de bou (un varf de cutit de
bila pulbere la 250 ml apa) care are actiune
stimultanta asupra peristaltismului intestinal.

1. clisma terapeutica
Clisma terapeutica
▪ se foloseste cand se doreste o actiune locala
asupra mucoasei, cand calea orala nu este
practicabila sau cand se doreste ocolirea caii
portale;
▪ se pot administra medicamente ca : digitala, clorura
de calciu, tinctura de opiu, chinina; care se absorb
prin mucoasa rectala sau cele cu efect local (solutii
izotonice) in microclisme picatura cu picatura (la o
ora, 1½ h dupa clisma evacuatoare) cu un ritm de
60 picaturi/min.
2. microclisme
▪ substanta medicamentoasa se dizolva in 10 – 15
ml apa, ser fiziologic sau solutie izotona de glucoza
si se introduce cu ajutorul unei seringi adaptate la
canula rectala.

16
 3. clisma picatura cu picatura
▪ se pot introduce in organism 1-2 l solutie
medicamentoasa in 24 h;
▪ pentru mentinerea constanta a temperaturii solutiei
se vor folosi rezervoare termostat sau se inveleste
irigatorul intr-un material moale, vata, perna
electrica;
▪ se foloseste in scop anestezic (cand narcoza prin
inhalatie este contraindicata) eterul putand fi
administrat sub forma unei clisme picatura cu
picatura;
▪ pentru efectul local se utilizeaza clismele cu
bicarbonat de Na, infuzie de musetel, cortizon,
vitamina A, decoct de usturoi.

Introducerea tubului de gaze

Tubul de gaze este un tub de cauciuc semirigid, de 30

– 35 cm lungime si 8 – 12 mm diametru, cu marginile
extremitatilor rotunjite.

▪ eliminarea gazelor din colon in caz de meteorism

Scop abdominal (imposibilitatea de a elimina gazele in
mod spontan).

▪ materiale – de protectie: musama, aleza, invelitoare,

17
Materiale paravan;
necesare ▪ materiale sterile – tub de gaze, comprese, substanta
lubrifianta.

Pregatirea ▪ psihica: se anunta si se explica tehnica

pacientului ▪ fizica : se izoleaza patul cu paravan, se protejeaza
cu musamaua si aleza, se dezbraca pacientul si se
aseaza in decubit lateral.

Executie ▪ asistenta se spala pe maini si se dezinfecteaza;

▪ unge tubul cu vaselina boricata;
▪ departeaza fesele pacientului cu mana stanga, iar cu
dreapta introduce tubul de gaze prin anus in rect si
de aici in colon, prin miscari de ’’rasucire si inaintare
’’ pana la 15-20 cm;
▪ acopera pacientul cu invelitoare;
▪ mentine tubul maximum 2 h;
▪ se indeparteaza dupa degajare;
▪ la nevoie se repune dupa 1-2 h (dupa ce se
restabileste circulatia la nivelul mucoasei).

▪ se efectueaza toaleta regiunii anale;

▪ se aseaza pacientul comod, se inveleste;
Ingrijirea
▪ se aeriseste salonul.
ulterioara a
pacientului

18
 3. Sputa

Sputa – totalitatea substantelor ce se elimina din caile respiratorii prin tuse.

Expectoratia – eliminarea sputei din caile respiratorii.
Examinare:
a) culuoare:
▪ rosie, sangvinolenta, aerata, spumoasa – hemoptizie (sputa cu
sange) si cancer pulmonar;
▪ rosie gelatinoasa – cancer pulmonar;
▪ alba, perlata – asm bronsic;
▪ roz – edem pulmonar;
▪ ruginie (ca sucul de prune) – pneumonie;
b) miros:
▪ fetid (urat) – TBC pulmonar;
▪ de pai umed – supuratii pulmonare;
c) consistenta:
▪ spumoasa, aerata, gelatinoasa, vascoasa, lichida.

Captarea sputei

SCOP: Pentru prevenirea raspandirii infectiei, obtinerea

rezultatelor de laborator.
Pregatirea materialelor:
▪ pahar gradat,
▪ scuipatoare sau cutie Petri,
▪ solutie dezinfectanta,
▪ servetele de hartie,
▪ pahar cu apa,
▪ tavite renale,
▪ manusi de unica folosinta.

19
Pregatirea pacientului:
▪ PSIHICA – e x p l i c a m p a c i e n t u l u i i m p o r t a n t a r e c o l t a r i i
s p u t e i p e n t r u prevenirea, raspandirea infectiei si
protectia mediului, rugam pacientul sa nu inghita sputa.
▪ FIZICA – tapotam cutia toracica si rugam pacientul sa tuseasca
pentru a se desprinde mai usor secretiile.
Efectuarea procedurii:
▪ identificam pacientul care tuseste si expectoreaza, ne
spalam pe maini si punem manusile, dam pac ientului
scuipatoarea sau cutia Petri in care am pus solutie
dezinfectanta;
▪ cand recoltam pentru laborator nu folosim solutie de-
zinfectanta;
▪ instruim pacientul atunci cand expectoreaza sa folosea-
sca colectorul primit, sa nu scuipe pe jos sau in batista, sa
acopere vasul si sa nu puna mucuri de tigari;
▪ schimbam scuipatoarea de 2 ori/zi sau de cate ori este
nevoie.
Ingrijirea pacientului:
▪ ajutam pacientul imobilizat sa-si clateasca gura cu apa pentru a
indeparta senzatia de greata si sa-i oferim servetelele pentru a se
sterge la gura. Sfatuim pacientul sa stea intr-o pozitie care sa-i
faciliteze o respiratie mai buna si eliberarea cailor respiratorii.
Reorganizarea la locul de munca:
▪ Dezinfectam colectorul dupa ce am observat culoarea,
aspectul continutului, respectam cu strictete normele de
protectie pentru prevenirea transmiterea infectiilor.
▪ Recipientele dupa golire se arunca in colectoare speciale.

20
 4. Transpiratiile

Transpiratia este un proces biologic natural si esential care se

declanseaza la scurt timp dupa ce ne nastem.
Transpiratia este mecanismul prin care corpul nostru isi pastreaza
temperatura constanta si prin care impiedica supraincalzirea intr-un mediu
calduros sau in urma efortului fizic.
De asemenea, obisnuim sa transpiram atunci cand avem emotii
puternice sau suntem stresati, in timpul schimbarilor hormonale si, nu in
ultimul rand, transpiratia joaca un rol foarte important in combaterea
infectiilor.
Corpul nostru produce in medie aproximativ 1 litru de transpiratie pe zi,
dar cea mai mare parte se evapora imediat dupa ce a ajuns la suprafata
pielii si, de aceea, nu o putem observa. Cu cat facem mai mult sport sau
temperatura mediului ambiant este mai mare, cu atat transpiram mai tare.
Daca cineva ar depune un efort fizic mare intr-o zi calduroasa, corpul sau
ar putea produce pana la 10 litri de transpiratie.

Factorii care declanseaza transpiratia:

▪ caldura / temperatura;
▪ efortul fizic;
▪ schimbarile hormonale;
▪ alimentatia;
▪ emotiile;
▪ infectiile.
Sudoare – solutie apoasa.
Diaforeza – transpiratie abundenta determinata de temperatura mediului
ambient, efort fizic si/ sau intelectual, starea fiziologica a organismului.
Localizare:
▪ generala in palme si/sau plante (picioare)
Miros puternic care variaza in functie de alimentatie, temperatura, igena.

21
 5. Menstra

Prin definitie, prima zi de sangerare menstruala este considerata prima

zi a ciclului menstrual. Durata ciclului menstrual este numarul de zile scurs
intre prima zi de sangerare menstruala a unui ciclu menstrual pana la prima
zi de sangerare a urmatorului ciclu menstrual.
In functie de autori se considera ca durata minima fiziologica intre 21-24
de zile iar cea maxima de 35-40 de zile.
Un ciclu menstrual normal se considera in general a avea o lungime in
jur de 28 de zile.
Durata menstruatiei este considerata normala intre 3 - 5 zile.
Menstruatia fiziologica apare ca rezultat al incapacitatii unui ovul de a fi
fecundat si de a se obtine o sarcina.

Anomalii ale ciclului menstrual

▪ Hipomenoreea – este diminuarea cantitatii de sange menstrual pierdut.
▪ Hipermenoreea – este un exces cantitativ al pierderii de sange
menstrual care se produce la intervale regulate si normale.
▪ Daca la abundenta sangerarii se adauga si o durata prelungita a ei,
anomalia se numeste – Menoragie.
▪ Polimenoreea – se defineste prin scurtarea duratei ciclurilor menstruale
sub 21 de zile (cicluri foarte scurte de 17-21 de zile) cu debit menstrual
normal, prelungit sau abundent.
▪ Prelungirea duratei intermenstruale duce la un numar mai mic de
cicluri pe unitatea de timp – Oligomenoreea
▪ Metroragia – este o hemoragie cu origine la nivelul uterului ce nu are
legatura cu ciclul menstrual (intre 2 menstre) si trebuie diferentiata de
hipermenoree sau menoragie.
▪ Sangerarile aproape continuie, in care nu se poate stabili cu exactitate
menstruatia poarta numele de Meno-metroragii.
▪ Absenta menstruatiei este denumita – Amenoree.
Leucorea fiziologica – glandele mucoasei genitale secreta o cantitate
redusa de lichid care contribuie la procesul de autoaparare a aparatului
genital fata de infectii.
Leucorea patologica – atunci cand lichidul devine abundent si se
exteriorizeaza sub forma unei scurgeri iritante, culoare cu aspect diferit.

22
 Spalatura vaginala
Obiectivele procedurii

▪ indepartarea secretiilor;
▪ indepartarea mirosului;
▪ prevenirea iritatiei si escoriatiei;
▪ prevenirea infectiei;
▪ promovarea confortulu.

Pregatirea materialelor
▪ canula vaginala cu duza perforata (pentru reducerea presiunii
lichidului);
▪ solutie la temperatura corpului (cantitatea si tipul recomandate de
medic);
▪ irigator;
▪ pensa;
▪ gel pentru lubrifiere;
▪ tub de cauciuc cu pensa sau tub din material plastic cu clema;
▪ tampoane de vata;
▪ stativ pentru suspendarea irigatorului;
▪ aleza, musama;
▪ manusi de protectie.

Pregatirea pacientei
▪ psihica:
o se instruieste pacienta si explica procedura si motivele pentru
care s-a recomandat;
o se instruieste pacienta sa stea linistita si relaxata pentru a evita
eventualele senzatii neplacute;
o se obtine consimtamantul pacientei.
▪ fizica:
o se asigura intimitatea;
o se instruieste pacienta sa-si goleasca vezica;
o se asigura pozitia corecta (ginecologica).

23
Efectuare
▪ se asambleaza echipamentul si verifica temperatura lichidului;
▪ se verifica recomandarea medicala;
▪ se explica desfasurarea procedurii;
▪ se verifica daca pacienta si-a golit vezica;
▪ se aseza pacienta in pozitie ginecologica;
▪ se inveleste pacienta cu un pled si se aseza musamaua si aleza sub
pacienta;
▪ spalarea mainilor;
▪ se clampeaza tubul si se pune in irigator solutia la temperatura corpului
▪ se declampeaza tubul, se evacueaza aerul, se reclampeaza;
▪ imbracarea manusilor de protectie;
▪ se face toaleta organelor genitale externe;
▪ canula se lubrefiaza cu gel sau vaselina;
▪ se agata punga/irigatorul in stativ la o inaltime de 50-70 cm de la
simfiza pubiana;
▪ se indeparteaza cu o mana labiile iar cu cealalta se introduce canula in
vagin, aproximativ 8-10 cm (la 10-11 cm se atinge fundul de sac
vaginal);
▪ se indeparteaza pensa , permite solutiei sa curga sub forta gravitatiei;
se roteste cu blandete canula in timpul irigatiei;
▪ se clampeaza tubul inainte de terminarea lichidului si se indeparteaza
canula cu blandete;
▪ se spala regiunea vulvara cu apa si sapun si se usca bine cu un
prosop;
▪ se examineaza aspectul lichidului; daca lichidul contine mucus, puroi
sau sange se prezenta medicului;
▪ se indeparteaza manusile;
▪ se conduce pacienta la salon;
▪ se reorganizeaza locul de munca;
▪ se noteaza procedura in FO.

Evaluarea eficacitatii procedurii

▪ Rezultate asteptate/ dorite:

24
 o Spalatura s-a desfasurat fara incidente, pacienta se simte bine;
o Pacienta este cooperanta si demonstreaza intelegerea informatiilor
primite;
o Pacienta este capabila sa-si efectueze spalatura.

▪ Rezultatele nedorite:
o Pacienta acuza senzatii neplacute, durere;
ce facem:
o Verificam temperatura solutiei, presiunea si viteza de scurgere;
o Verificam daca pacienta si-a golit vezica;
o Scadem presiunea prin coborarea irigatorului sub 50 cm.

25
 6. Varsaturile

Voma: actul reflex prin care se elimina brusc prin gura continutul stomacal.
Frecventa :
▪ ocazională (in intoxicatii alimentare),
▪ frecventă (in boli de stomac),
▪ incoercibilă (in sarcina, la alcolici).
Orarul:
▪ matinală (in sarcina, la alcolici),
▪ postprandială (dupa masa de pranz),
▪ tardivă (2-3h de la alimentare ulcer gastric).
Cantitatea :
▪ se va masura cantitatea in 24 de ore pentru starea bilantului hidric
Continutul
▪ alimentare, mucoase, apoase, fecaloide, biliare, purulente,
sanguinolente.
Culoarea:
▪ galbenă/verzuie,
▪ rosie (hematemeza in hemoragie digestivă superioară HDS),
▪ galben murdar,
▪ brună (aspect zat de cafea).
Miros:
▪ fad, acru, fecaloid, ranced.
Forta de proiectie:
▪ brusc, in jet,
▪ fara efort,
▪ fara greata.
Simptomele care insotesc varsatura :
▪ dureri abdominale, greată,
▪ salivatie ,
▪ cefalee,
▪ transpiratii reci,
▪ tahicardie,
▪ deshidratare.
26
Captarea varsaturii

SCOP: Pentru observarea caracterelor fiziologice si patologice ale

varsaturilor si descoperirea modificarii lor patologice in vederea stabilirii
diagnosticului.

MATERIALE NECESARE:

▪ manusi de protectie (daca bolnavul are varsatura precedata de

prodroame);
▪ musama si aleza;
▪ 2 tavite renale;
▪ pahar cu apa aromata;
▪ prosop;
▪ foaie de temperatura;
▪ 3 pixuri (verde, rosu, albastru) - in functie de continutul varsaturii.

TEHNICA:

Materialele au fost pregatite si trasportate la patul bolnavului, pe masuta

protejata de un CAMP STERIL. Asistenta se spala pe maini cu apa si
sapun.
Pragtirea psihica: In timp ce bolnavul varsa, el este incurajat si sustinut de
frunte, comunicam cu acesta pentru a nu intra in panica.

Pregatirea fizica consta in pozitionarea acestuia in decubit dorsal cu capul

in lateral (pozitia de siguranta). Daca starea generala i-o permite acesta
mai poate ocupa si pozitia sezand in pat sau la marginea patului. In pozitia
de siguranta, vom impiedica bolnavul sa aspire continutul gastric in caile
respiratorii.

Se protejeaza perna bolnavului cu musama si aleza iar lenjeria de corp, cu

un prosop asezat in jurul gatului bolnavului. Daca acesta are proteza, o
vom indeparta in pahar. I se ofera bolnavului tavita renala daca este
capabil sa si-o sustina, daca nu o vom sustine noi, asistentii medicali.
27
 Asistenta medicala sprijina cu cealalta mana fruntea bolnavului, il
incurajeaza pe bolnav, il educa sa inspire mai profound pe nas si sa expire
pe gura. I se ofera bolnavului un pahar cu apa aromata pentru a-si clati
gura, indeparteaza continutul in cealalta tavita renala.

Asistenta medicala, sterge gura bolnavului cu prosopul de eventualele

mucozitati, aplica comprese umede pe frunte, ofera bolnavului lichide reci
in cantitati reduse incepand cu o lingurita si apoi cantitatea crescand
progresiv.

Se indeparteaza materialele folosite, daca e nevoie si varsatura, daca nu

va fi pastrata pentru vizita medicului. Se va nota in foaia de observatie
tehnica, numele asistentei medicale si ora, cat si aspectul macroscopic
(mucos, alimentar, bilos, fecaloid, sange) si cantitatea, iar in foaia de
temperatura, varsatura si culoarea acesteia. Asistenta medicala se spala
pe maini apoi supravegheaza bolnavul, aeriseste salonul si se trece la
reorganizarea locului de munca.
Notarea propriu-zisa in foaia de temperatura:
▪ fiecare varsatură se notează cu un cerc insotit de data si ora cand
s-a produs
o vărsaturile alimentare – se notează cu culoare albastra;
o vărsaturile bilioase – se notează cu culoare verde;
o vărsaturile sanguinolente – se notează cu culoare rosie.

▪ daca sunt foarte frecvente se va nota nr lor in ziua respectiva.

28