1

APARATUL URINAR

Bolile aparatului urinar pot avea un debut:

Acut : nefrite acute, insuficienta renala acuta
Cronic : GNC, IRC, Rinichiul polichistic
Inaparent , unele dintre ele fiind descoperite incidental cu ocazia
unui sumar de urina , examen radiologic

Simptome :
Dureri lombare continui sau sub forma de colica
Tulburari in emisia urinii : polakiurie, disurie, retentie acuta de
urina ,incontinenta de urina
Tulburari in diureza : poliurie, oligurie, anurie
Manifestari generale
Febra
Tulburari digestive
Tulburari nervoase:somnolenta , delir, coma

Colica renala_-descriere
Polakiurie urinari frecvente , dar fara cresterea cantitatii de urina
Incontinenta urinara enurezis pe baza tulburarilor psihoneurologice
Disurie durere in mictiune
Poliurie cantitate mare de urina IRC,DZ,Diabet insipid
Oligurie cantitate scazuta de urina sub 500ml /zi in IRA functionala
Anurie absenta urinarii
Cantitatea de urina emisa in 24 de ore depinde de ingestia de lichide , de
pierderile de apa prin transpiratie si de functia aparatului renal , normal 1500ml.

Examenul sumar de urina =explorare functionala simpla

Pentru examenul obinuit de urin (biochimie i sediment) recoltarea se
face din prima urin de diminea, ntr-un recipient furnizat de laborator
(de preferat), de unic folosin, cu capac etan, pentru a preveni
vrsarea, evaporarea i contaminarea probei de urin.
Eprubeta plastic cu capac rosu pentru sumar urina

2
Examen macroscopic
1. culoarea
inchisa , urina concentrata dupa pierderi de lichide ( varsaturi,
diaree, transpiratii), alimentatie bogata in proteine
palida in caz de poliurie, ingestie mare de lichide , DZ
galben-portocalie sau brun inchisa , verzuie sau ca berea neagra in
cazul prezentei pigmentilor biliari
rosie sau brun roscata in prezenta sangelui
O urina proaspata cand este normala nu prezinta depozit , dar prin pastrare poate
deveni tulbure prin precipitarea fosfatilor , uratilor.
Densitatea urinii =1,015-1,025
PH-ul = 4,8-7,8
Miros= amoniacal
2. Examenul biochimic-de obicei din urina de dimineata , aceasta fiind mai
concentrata
a) In sumarul de urina normal nu exista albumine
Prezenta proteinelor in urina = proteinurie sau albuminurie
Cauza : afectiuni renale sau extrarenale , dar pot exista si proteinurii functionale
si anume : de effort, de palpare , a frigori, ortostatica ( acestea dispar dupa un
repaus de 24 de ore la pat )
Cauze renale
- afectarea glomerulului : GNA, GNC, Glomerulonefroza , Sdr. Nefrotic
- tubulopatii :intoxicatii exogene , PN
Cauze extrarenale
-prerenale : anemii hemolitice, proteina Bence-Jones din Mielomul multiplu
-postrenale :litiaza renala, polipoza cai urinare,tumori vezica urinara

b) In mod normal nu exista glucoza in urina ; prezenta ei in
urina= glicozurie
-fiziologica ingestie mare de dulciuri, eforturi fizice mari-patologica DZ

c ) In urina normala nu exista corpi cetonici; cantitatea lor
creste in cetogeneza hepatica
-corpi cetonici : acetona, acid diacetic, acid oxibutiric
Prezenta corpilor cetonici denota o tulburare grava in metabolismul grasimilor si
corpilor azotati , conditionata la randul ei de o lipsa glucidica , in inanitie , DZ
decompensat ,unde este semn al acidozei ; apar de asemeni secundar varsaturilor
accentuate din sarcina

d) Prezenta pigmentilor biliari denota : icter obstructiv
extrahepatic sau intrahepatic ; apar in : hepatite virale acute, hepatite toxice (
ciuperci ) , neoplasme biliare , ascarizi canaliculari
3

Examen microscopic
hematuria cauza : renala, vezicala, uretrala(litiaza ,
TBC renala, neoplasm, infectii acute bacteriene )

piuria = cuantificarea ei prin proba Addis ( nr.
Leucocite eliminate /min >4000/minsi > 2000hematii
/min- patologic
cauze : cistita , PN prezenta celulei Sternheimer Malvin , care sunt leucocite
care au suferit modificari tipicesi anume celule rotunde cu nucleu sferic , cu
granulatii in citoplasma si vacuole

cilindruria in nefrite ; cilindri
hematici,epiteliali,granulosi, hialini,leucocitari


Urmarirea eliminarii catabolitilor normali din sange

Ureea este un produs final al metabolismului proteic ,fiind produsa in ficat si
reprezentand unul dintre mecanismele principale de detoxificare a amoniacului.
Valoarea ureeii sanguine depinde de:
aportul proteic alimentar
starea functionala a rinichiului
Valori crescute :
IRA, IRC ( ureea urinara este scazuta )
Anurii extrarenale
Insuficienta cardiaca
Boli infectioase acute
Hemoragii gastrointestinale
DZ
Deshidratari prin varsaturi, diaree
Valori scazute :
Stadiul final al insuficientei hepatice
Valoarea normala : 0,20-0,40 g la mie

Creatinina este sintetizata in ficat si rinichi si eliminata prin urina . Valoarea
creatininei variaza numai in functie de eliminarea sa renala, martor al
metabolismului endogen , nefiind influentata de aportul alimentar .
Valoarea normala : 0,6-1,2 mg%
Valori crescute : IRA , IRC
Filtrarea glomerulara este studiata prin clearance de creatinina si anume
volumul de plasma exprimat in ml depurat de respectiva substanta intr-un minut.
4
Valoarea normala = 113 ml/min/1,73 m2.

Cl= U x V / P , unde U = concentratia urinara a substantei mg/ml
V = volumul urinar / min
P = concentratia plasmatica a substantei mg/ml
Deci , functia renala este explorata prin metode de clearance sau epurare .

UROCULTURA

Definitie : cultura microorganismelor din urina prelevata steril ; este metoda
prin care se permite, prin cultivarea si analiza probelor de urina,
identificarea agentilor patogeni care produc infectii ale tractului
urinar. Proba de urina folosita pentru urocultura poate fi
prelevata in unitatea medicala sau la domiciliul pacientului daca
se respecta instructiunile de recoltare.
Factori care pot determina uroculturi fals pozitive :
Toaleta incorecta
Contaminarea urinii cu germeni cantonati in organele
genitale externe
Pastrarea ( transportarea ) la temperatura ambianta
Insamantarea tardiva
Factori ce pot duce la reducerea numarului de colonii de germeni in urocultura :
Mictiuni frecvente
Diureza crescuta
Culturi facute din urini recoltate in momente
nepotrivite ale zilei
Urini prea acide
Contaminarea urinii cu antiseptice
Chimioterapia
Folosirea de medii de cultura nepotrivite
Infectii cronice sau recurente

Recoltarea se face dimineata, deci dupa staza vezicala sau dupa cel putin 4 ore de
la ultima mictiune, din jetul mijlociu al urinii , dupa igiena riguroasa a organelor
genitale externe, meat uretral, cu apa si sapun ( nu se utilizeaza substante
dezinfectante) si uscare prealabila prin tampnare cu tifon steril, in recipiente
sterile . Urina contaminata in mod obisnuit cu bacterii din segmentul inferior al
uretreieste indepartata deci prin mictiunea initiala in vasul toaletei si apoi doar
fara intreruperea jetului urina este captata in recipientul adecvat steril. Spalarea si
stergerea se fac in sens unic, la femeie dinspre anterior care posterior, adica din
fatain spate, iar la barbat, dinspre meaul urinar catre santul balanoprputial , cu
5
glandul decalotat. La femeile cu scurgeri vaginale se recomanda introducerea
unui tampon steril in vagin inainte de mictiune.Se recolteaza 10-20 ml de urina in
urocultorsteril, fara a atinge peretii de lenjerie sau tegument; urina recoltata se
inchide rmetic cu capac, se eticheteaza proba si va fi trimisa imediat la laborator ,
deoarece la temperatura camerei germenii se multiplica logaritmic .Recoltarea
corecta si trimiterea rapida, in maxim 1 ora la laborator sunt cerinte obligatorii in
vederea obtinerii de informatii exacte. Recipientul steril in care se recolteaza
urina pentru urocutura se numeste urocultor si este un recipient cu gura
larga.(exclus eprubete). Urocultor, steril de unia
folosinta


Recoltarea urinii pentru urocultura se face inainte de administrarea de antibiotice
deoarece acestea inhiba flora microbiana si se obtin rezultate fals pozitive. Din
cauza eliminrii intermitente a germenilor, se recomand 3 recoltri (uroculturi)
successive. n cazul urmririi eficienei tratamentului cu antibiotice, recoltarea se
6
repet dup 48-96 ore. Urocultura de control se va efectua dup 3-5 zile de la
ntreruperea tratamentului.
Instruciuni de recoltare la sugar:
Punga pediatrica de recoltare a urinii
* se cura zona genito-urinar a copilului cu ap i spun;
* nu se tamponeaz zona curaat pentru a grabi uscarea; nu se aplic
creme, uleiuri sau pudre pediatrice;
* se dezlipete banda protectoare din jumatatea inferioar a pungii
pediatrice de recoltare a urinei i se fixeaz poriunea adeziv anterior (n
fa) de anus; se dezlipete partea superioar a benzii i se continu
aplicarea poriunii adezive, avnd grij ca orificiul urinar sa fie n
interiorul pungii; Atenie! se ataeaz ferm de zona genito-urinar
punga pediatric de recoltare a urinei pentru a preveni scurgerea de urin
sau contaminarea probei;
* imediat dupa ce copilul urineaz n punga de recoltare (sau ct mai
aproape de momentul respectiv) aceasta se dezlipete i se transport la
laborator n condiii corespunzatoare.
7
In conditii deosebite urina se recolteaza direct din vezica urinara prin punctie
suprapubiana

Recoltarea pe sonda urinara
Bacteriuria semnificativa , adica un numar de peste 100000 bacterii/ml este
elementul esential pentru diagnosticul de ITU.
Se pot izola :
BGN : E. coli, Proteus, Pseudomonas aeruginosa
BGP : Streptococus fecalis
Protozoare
Micelii
Paraziti
Virusuri
8




Particularitati farmacologice in insuficienta renala

Insuficienta renala se caracterizeaza prin fenomene fiziopatologice complexe ,
care pot influenta atat cinetica medicamentelor in organism , cat si reactia
tesuturilor la medicamente .

MEDICAMENTE CARE NECESITA MICSORAREA DOZELOR SAU SUNT
C.I. IN INSUFICIENTA RENALA

Antibiotice si chimioterapice
Amoxicilina
Cefalexina
Diuretice mercuriale necroza tubulara acuta
Etambutol
Gentamicina
Izoniazida
Kanamicina
Oxacilina
Streptomicina
Tetraciclina
Trimetoprim
Vancomicina

Alte medicamente
Acetazolamida
Acidul acetil salicilic
Alopurinol
Digoxin
Glucorticoizii cresc catabolismul proteic
Fenobarbital
Metotrexat
Propranolol
Spironolactona-risc crescut de hiperkaliemie
Modificari functionale in insuficienta renala care pot influenta cinetica
medicamentelor :
Modificarea motilitatii si secretiilor digestive
Scaderea capacitatii de legare a proteinelor plasmatice
Diminuarea eliminarii renale
9
Diminuarea metabolizarii

1. Barbituricele administrate la pacientii cu insuficienta renala se leaga
mai putin de proteinele plasmatice cu risc de reactii toxice ; se
administreaza cu prudenta in doze mici.
2. Aminoglicozidele kanamicina, gentamicina, streptomicina se
elimina neschimbate ; sunt ototoxice, nefrotoxice, si pot bloca
trnsmiterea neuronala . Se impune modificarea ritmului de
administrare pentru a preveni acumularea lor .
3. Digoxina datorita riscului de reactii toxice se administreaza in doze
mai mici.Toxicitatea digitalei poate fi influentata si de tulburarile
electrolitice , care caracterizeaza insuficienta renala .

In vederea unei dozari corecte a medicamentelor in insuficienta renala s-au
realizat nomograme care dau indicatii asupra dozelor in functie de clearance ul
creatininei sau de nivelul sanguin al creatininei .