Analiza Urinii

29.11.
2018 Analiza urinii – examenul de urina referat
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si

proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti
downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.
Asistenta
Administratie Alimentatie Arta cultura Astronomie
sociala
Biologie Chimie Comunicare Constructii Cosmetica
Desen Diverse Drept Economie Engleza
Filozofie Fizica Franceza Geografie Germana
Informatica Istorie Latina Management Marketing
Matematica Mecanica Medicina Pedagogie Psihologie
Romana Stiinte politice Transporturi Turism
Esti aici: Qreferat » Referate medicina
Analiza urinii – examenul de urina
Analiza urinii – examenul de urina
Recoltarea urinii
- pentru sumar se efectueaza din urina de dimineata (la mijlocul jetului se recolteaza in vas
curat), la barbati in ortostatism, la femei dupa o buna toaleta vaginala. Recoltarea urinii
prin sondaj se va face numai in cazuri de stricta necesitate (adenom de prostata) si in
conditii de perfecta sterilitate. Analiza se poate efectua si pe un esantion din urina colectata
pe 24 de ore sau pe un esantion din urina de dimineata.
- pentru conservare – prevenirea alterarii componentelor prin contaminare cu

microorganisme – urina poate fi tratata cu: toluen (film subtire la suprafata), timol 1g/l,
cloroform.
http://www.qreferat.com/referate/medicina/Analiza-urinii-examenul-de-uri458.php 1/21
29.11.2018 Analiza urinii – examenul de urina referat
- conservarea la rece (+4sC) este suficienta pentru pastrarea constituentilor, fara adaugarea vreuneia dintre substantele
mentionate.
- examenul sedimentului se practica numai in urinile proaspete.
- daca trebuie sa se colecteze urina pe 24 ore, ea va fi colectata in vase de sticla bine spalate cu soda si cu apa calda, apoi
clatite cu multa apa rece si uscate.
Analiza urinii
In decursul istoriei laboratorului, analiza urinei avea un caracter complex, cu multe reactii, ce se efectuau intr-un timp
indelungat si indelung elaborate. Astazi, sistemul asezarii pe bandelete, a principalelor componente de determinat in urini (majoritatea
fiind reactii de culoare), citite cu aparate speciale, au revolutionat practic prin rapiditate si exactitate examenul de urina.
Analiza urinii presupune parcurgerea a patru etape de investigatie:
1. efectuarea examenului sumar de urina care furnizeaza date generale macroscopice privind starea acestui produs de
excretie;
2. examenul biochimic care consta in determinarea nivelului urinar al principalilor constituenti:
– componentii azotati (uree, acid uric, creatinina, aminoacizi, amoniac, proteine, acid hipuric, catecolamine, colina, azotat total),
lipidici (corpi cetonici) si glucidici (glucoza, acizi gluconici);
– electrolitii urinari (cationi: natriu, potasiu, calciu, magneziu; anioni: fosfat, sulfat, clor, oxalati);
– enzimele si izoenzimele eliminate prin urina (liaze: hialuronidaza, aldolaza; transferaze: transaminaze, ribonucleaze; hidrolaze:
urokinaza; proteaze: uropepsinogenul cu izoenzimele I si II; peptidaze: leucinaminopeptidaza, cistenil-aminopeptidaza cu
izoenzimele I si II; amilazele: izoenzimele IIS si P; sulfataze: izoenzimele arylsulfatazei A si B; oxidoreductazele: LDH -
izoenzimele LDH1 → LDH5, izo-citric-dehidrogenaza, malic-dehidrogenaza, glutamic-dehidrogenaza, catalaza, diaminooxidaza:
histaminaza, cadaveraza);
– corpii cetonici, ca expresie a dereglarilor complexe metabolice din diabetul zaharat.
3. urmatoarea etapa in analiza urinii presupune efectuarea sedimentului urinar cu aspectele sale compozitionale:
– sediment neorganizat;
– sediment organizat; daca apar hematii, se poate recurge orientativ la efectuarea probei celor trei pahare.
4. efectuarea examenului microbiologic al urinei (urocultura); cercetarea microbilor, levurilor, parazitilor si efectuarea
antibiogramei in vederea instituirii tratamentului;
A. Examenul de urina
1. Aspect
Cauza Observatii
Decolorata Urina foarte diluata poliurie, diabet insipid
Tulbure Fosfati, carbonati Solubili in acid acetic diluat
Urati acid uric Se dizolva la 60C si in alcalii
Leucocite, piurie Insolubile in acid acetic diluat
Hematii Liza in acid acetic diluat
Bacterii, fungi Insolubile in acid acetic diluat
Spermatozoizi Insolubili in acid acetic diluat
Lichid prostatic
Mucus Floculare
Calculi Fosfati, oxalati
Contaminare fecala Fistula rectovezicala
Laptos Grasimi (lipidurie, chilurie) Solubile in eter (nefroza, obstructie limfatica)
Parafina emulsionata Creme vaginale
Galben portocaliu Urina concentrata Deshidratare, febra
portocaliu
Urobilina in exces Fara spuma galbena
Bilirubina Spuma galbena
Galben -verzui Bilirubina-biliverdina Spuma galbena
Galben-brun Biiirubina-biliverdina 'Bere' bruna, spuma galbena
Rosie Hemoglobina Test pentru sange in urina pozitiv
Eritrocite Test pentru sange in urina pozitiv
Mioglobina Test pentru sange in urina pozitiv
Porfirine Poate fi normala urina
Anilina Alimente, dulciuri
Sange menstrual
Maro-inchis Methemoglobinurie Sange, pH acid
Melanina
Albastru-verde Infectii cu Pseudomonas
2. Volumul de urina
Normal 600-2000 ml/l, urina nocturna nu depaseste 400 ml, fiind crescuta in timpul sarcinii.
a. Cauze de diureza >2000ml = poliurie
polidipsia
diuretice si alte droguri (cafeina, alcool)
dieta cu sare si proteine in exces
diabet zaharat si insipid
insuficienta renala cronica; se pierde si raportul normal intre urina excretata ziua/noaptea (2/1); nicturia =>500ml cu densitate
<1018
afectare tubulara cu pierderea capacitatii de concentrare a urinii
b. Cauze de scadere a diurezei<500 ml = oligurie
scaderea aportului de apa

deshidratare
varsaturi,
diaree,
stari febrile
ischemia renala
insuficienta cardiaca,
hipotensiune,
glomerulonefrita acuta
Acestea sunt cauze frecvente de necroza tubulara si IRA, asociindu-se cu o scadere a excretiei urinare de sodiu si urina cu
densitate mare
o reactii hemolitice posttransfuzionale
o sindrom de strivire
boli renale
pielonefrita cu IRC, tardiv
nefrita interstitiala cu IRC
agenti toxici ce produc necroza tubulara
Aceste afectiuni se insotesc de eliminarea unei urini cu densitate scazuta si concentratie de sodiu mare, proteinurie si celule
patologice.
obstructii
hidronefroza bilaterala
- hiperplazie prostatica,
- carcinom,
- litiaza,
- trombi,
- tesut necrozat.
o precipitare de cristale in tratamentul cu sulfonamide si deshidratare
3. Examen chimic
a. Proteine
cantitatea normala de proteine in urina este de 150 mg/24h sau 10 mg/dl, proteinele fiind 1/3 albumine iar restul globuline cu
GM mica.
provin din plasma sau sunt secretate la nivel renal (gliciproteina Tamm-Horsfall secretata de celulele tubulare distale si ale
portiunii ascendente a ansei Henle).
dupa confirmarea proteinuriei trebuie masurata cantitatea de proteine si determinarea tipului de proteine (separare
electroforetica a proteinelor, cu precizarea tipului de proteinurie: glomerulara/tubulara sau cu alta origine decat rinichiul).
Proteinuria
proteinuria functionala, la persoane fara boli renale:

exercitiu fizic
deshidratare (hemoragii, boli febrile)
expunere la frig
insuficienta cardiaca congestiva;
proteinuria posturala <1 g/24h, la 3-5% din adultii sanatosi, fiind aparent legata de o pozitie hiperlordotica cu congestie renala
sau ischemie
proteinurie intermitenta, trazitorie, <1 g/zi; cand este singura anomalie la examen clinic si de laborator, pacientii vor fi
monitorizati la 6 luni, prognosticul fiind favorabil; aceasta modificare poate apare in sarcina, desi aparitia unei proteinurii in
sarcina necesita investigatii.
Precizarea tipului de proteinurie
Proteinurie glomerulara
de obicei importanta cantitativ: > 3-4g/zi;
cand se pierde albumina se pierd si alte proteine cu dimensiuni si sarcina similare, ca α1-glicoproteina acida si α1-
antitripsina, in timp ce proteine cu GM mare, ca α2 macroglobulina si betalipoproteina nu sunt prezente in urina in
proteinuria selectiva.
cand exista numai albumina si eventual proteine cu GM mica, modificarile renale sunt mici, iar prognosticul este mai
bun;
cand se pierd proteine cu GM mare, proteinuria neselectiva indica o afectare morfologica mai importanta (ca in
glomerulonefrita proliferativa);
Proteinurie tubulara
o cantitatea de proteine este mai mica decat in afectarea glomerulara 1-2g/zi;
o se pierd proteinele care ar fi fost reabsorbite la nivel tubular (α1-microglobulina, β2-microglobulina, lizozim)
o evidentierea proteinuriei tubulare cu bandelete reactive poate fi fals negativa deoarece nu exista albuminurie importanta;
Proteinurie cu alta origine decat afectarea renala

este datorata prezentei de hemoglobina, mioglobina sau imunoglobuline;
initial nu exista afectare renala, dar ea poate apare pe parcursul bolii (mioglobinuria poate cauza necroza tubulara, in
timp ce hemoglobinuria este toxica doar la pacientul deshidratat);
proteinuria Bence Jones
apare in: mielomul multiplu, macroglobulinemie, limfoame maligne;
poate lipsi daca se utilizeaza numai bandelete reactive pentru identificarea proteinuriei;
cea mai buna metoda de detectare a acestei proteinurii este electroforeza proteinelor;
aceste proteine precipita intre 40-60°C si se redizolva la 100°C. O reactie fals negativa apare daca proteina
Bence Jones este prea concentrata si precipitatul nu se redizolva la fierbere;
alte teste de evidentiere se bazeaza pe precipitarea la rece cu saruri, sulfat de amoniu si acizi.
Aprecierea cantitatii de proteine din urina
Proteinurie importanta (3-4 g/zi)
este caracteristica sindromului nefrotic, ce poate apare intr-o afectiune renala sau intr-o boala sistemica cu afectare renala;
dintre cauzele de sindrom nefrotic tranzitor putem aminti insuficienta cardiaca congestiva severa, pericardita constrictiva si
tromboza de vena renala (care poate fi consecinta sindromului nefrotic prin pierderea factorilor anticoagulanti in urina si
cresterea fibrinogenului);
sindromul nefrotic asociaza la proteinuria >3-3,5 g/zi hipoalbuminemie, edeme generalizate si cresterea lipidelor serice
(colesterol, trigliceride, lipoproteine LDL si VLDL), in timp ce in urina se pierd HDL, gama globuline (de aceea creste
susceptibilitatea la infectii);
Cauze:
- la adulti diabetul zaharat si LED sunt cauze frecvente
- glomerulonefrita cronica rapid progresiva
- hipertensiunea maligna
- toxemia gravidica
- intoxicatii cu metale grele
- penicilamina
- amiloidoza primara, secundara
- drepanocitoza
- rejetul de transplant renal
Proteinuria moderata 1-3 g/zi
Cauzata de un numar mare de boli renale incluzand cauzele mentionate anterior plus:
- nefroscleroza
- mielom multiplu
- diferite nefropatii toxice
Proteinurie minima <lg/zi
- pielonefrita cronica
- nefroscleroza
- nefrita cronica interstitiala
- boala polichistica
- afectiuni tubulare renale
Sedimentul urinar este de obicei normal dar uneori pot fi prezente hematii, leucocite si celule tubulare in nefrita interstitiala.
Proteinuria poate fi absenta in pielonefrita acuta, cronica, nefropatia obstructiva, litiaza renala, tumori, malformatii
congenitale.
b. Glucoza
Glicozuria apare cand nivelul sanguin al glucozei este >180-200mg/dl.

Glicozuria insorita de hiperglicemie poate apare in:
boli endocrine
- acromegalie,
- sindrom Cushing,
- tumori pancreatice,
- hipertiroidism,
- feocromocitom;
boli ale SNC
- tumori,
- hemoragii,
- boli hipotalamice;
tulburari ale metabolismului asociate cu:
- arsuri,
- infectii,
- fracturi,
- infarct miocardic,
- uremie
boli hepatice
obezitate
hranirea dupa infometare
medicamente
- tiazide,
- corticosteroizi,
- ACTH,
- anticonceptionale
Glicozuria fara hiperglicemie apare in disfunctia tubulara renala
c. Corpi cetonici (acid acetoacetic, acetona, 3 hidroxibutirat)
Rezulta din metabolismul incomplet al grasimilor si pot indica acidoza.

Apar de obicei in diabetul zaharat necompensat.
Cetonuria la pacienti nediabetici:
- boli febrile
- stari toxice cu diaree si varsaturi
- varsaturi de sarcina
- casexie
- dupa anestezie
In aceste situatii aparitia corpilor cetonici este legata de catabolismul crescut al grasimilor in conditiile unui aport alimentar limitat.
- dupa expunere la frig
- exercitiu fizic
d. Hematuria
=prezenta hematiilor in urina
Apare in:
- traumatism la nivelul tractului urinar
- boli hemoragipare
- administrare de anticoagulante, ciclofosfamida
- exercitii fizice intense
e. Hemoglobinuria
reprezinta prezenta hemoglobinei in urina; este mai rara decat hematuria, indicand hemoliza intravasculara mai ales, desi orice
cauza de hemoliza poate produce hemoglobinurie. Hemoliza duce la formare de hemoglobina care se leaga de haptoglobina.
Cand capacitatea de legare este depasita hemoglobina libera trece in urina. O cantitate redusa de hemoglobina este
reabsorbita.
cauze de hemoliza si hemoglobinurie - vezi cauze de hemoliza la anemii.
Modificari in urina si plasma in hemoliza
Hemoliza moderata Hemoliza marcata
Urina
Bilirubina conjugata Absent Absent
Urobilinogen Normal/Crescut Crescut
Hemoglobina Absent Prezent
Hemosiderina Absent Prezent (tardiv)
Plasma
Bilirubina conjugata Crescut Crescut
Haptoglobina Scazut Absent
Hemoglobina Crescut Crescut
f. Mioglobinurie
apare rar in situatiile de rabdomioliza, mioglobina fiind excretata in urina sub forma unui pigment rosu-brun.
pentru a realiza distinctia dintre hemoglobinurie si mioglobinurie sunt necesare teste imunochimice.
Diferentierea intre hematurie, hemoglobinurie, mioglobinurie.
Plasma Urina
Hematurie culoare normala culoare normal, rosu, roz, brun
eritrocite numeroase
renal: hematii si proteine mult crescute
infectii de tract urinar inferior: nu sunt hematii iar

proteinuria este absenta sau redusa
Hemoglobinuria culoare roz culoare roz , rosu, maro
haptoglobina scazuta eritrocite -ocazional
pigment-ocazional
proteine prezente sau absente
hemosiderina-tardiv
Mioglobinurie culoare -normala culoare rosu, maro
haptoglobina - normala eritrocite - ocazional

CPK - mult crescuta
aldolaza-crescuta proteine - prezent sau absent
g. Bilirubina
Urina normala contine 0,02mg/dl (practic absenta)

Creste in:
- cresterea presiunii prin obstacol la scurgerea bilei (litiaza de cale biliara principala, cancer de cap de pancreas)
- icter Dubin Johnson si Rotor (NU in icterul Gilbert sau Criegler Najar)
- icter hepatocelular (hepatita acuta virala, etanolica, colestaza medicamentoasa, inflamatie periportala, fibroza).
h. Urobilinogen
Cantitatea normala este de 0,05-2,5mg/24 h

Creste in:
- afectiuni hepatice (hepatita acuta virala, afectare toxica, ciroza)
- insuficienta cardiaca congestiva
- infectii (colangite)
- febra, deshidratare, urina concentrata
- hemoliza (bilirubina este absenta)
Scade:
- obstructiile complete de cale biliara (scaunele sunt decolorate)

antibiotice cu spectru larg ce reduc formarea de urobilinogen in
intestin
Cand absenta urobilinogenului in urina se insoteste de prezenta de sange in scaun carcinomul de ampula Vater sau de cap de
pancreas sunt diagnostice posibile.
Aspectul urinei si materiilor fecale in ictere
Normal Obstructie la fluxul Hemoliza, Afectare hepatica, hepatita,

biliar anemie colestaza
hemol.
Bilirubina urinara Absenta Crescuta, urina Absenta Crestere precoce

hipereroma
Urobilinogen urinar Prezent Neoplasm- Crescut Scazut precoce,

scazut/absent Litiaza-
variabil crescut tardiv
Culoarea materiilor Hiperpig- Decolorate. Hiperpigmentare Decolorate in stadiul precoce si

fecale mentare hiperpigmentate tardiv.
-intermitent in
litiaza de cale Decolorate in colestaza
Biliara
-persistent in
neoplasm de
cale biliara/de
pancreas
i. Nitriti
Testul de prezenta a nitritilor pozitiv indica prezenta unor bacterii

care reduc nitratii urinari la nitriti. Daca acest test este pozitiv,
trebuie realizata o urocultura.
Rezultate fals pozitive pot apare cand urina nu a fost colectata adecvat.
Nu in toate infectiile urinare acest test este pozitiv (germeni care nu poseda echipamentul enzimadc de reducere a nitratilor),
de aceea o infectie urinara nu va fi exclusa pe negativitatea acestui test.
Acest test este mai putin fiabil cand urina s-a recoltat la pacienti cu sonda urinara sau in urina colectata peste zi (probabil
datorita
timpului necesar reducerii la nitriti).
j. Porfirine
Apar in porfirii, afectiuni caracterizate prin defecte in sinteza hemului.
Este vorba de deficiente enzimatice in care substratul enzimei este excretat in exces in urina sau fecale.
Clinic:
- fotosensibilizare si leziuni cutanate insotite de cresterea porfirinelor urinare; fara leziuni cutanate este vorba de porfirie
acuta intermitenta;
- afectare neurologica si durere abdominala (creste excretia de acid delta-aminolevulinic si porfobilinogen) in timpul
atacului acut de porfirie;
Exacerbarile sunt produse in situatii in care creste activitatea enzimatica hepatica (barbiturice, corticoizi, alcool).
4. Examenul sedimentului de urina
O urina normala, este limpede si transparenta in momentul emisiunii; ea poate produce prin racire si in timp, un nor floconos, mai
mult sau mai putin dens “nubecula”, care ramane in suspensie sau se depune la fundul vasului. “Nubecula”, este formata din celule
epiteliale, provenite din caile urinare (sau la femei si din vagin) si rare leucocite inglobate in mucus. Pentru examenul microscopic al
sedimentului, se centrifugheaza urina proaspata la turatie mica (pana la cel mult 1000 rotatii/minut), pentru a se evita alterarea
sedimentului organizat (in special cilindrii).
a.Eritrocite .
normal sunt 1-3/camp. 3- 12/ul(3000-5000/ml), sau 1000-5000 hematii/min.

5000 hematii/min = hematurie microscopica
300.000 hematii/min = hematurie macroscopica
cilindrii hematici sugereaza originea renala a sangerarii
absenta proteinuriei si a cilindrilor sugereaza originea distala a sangerarii
cand >80% din eritrocite sunt uniforme si nedeformate, originea lor este neglomerulara
Apar in:
Boli renale
glomerulonefrita
LED
nefrita interstitiala
calculi
tumori
infectii acute
tuberculoza
infarct
tromboza venoasa renala
traumatisme
hidronefroza
rinichi polichistic
necroza tubulara acuta
nefroscleroza
Boli ale tractului uriar inferior
infectii acute si cronice
calculi
tumori
strictura
cistita hemoragica dupa tratamet cu ciclofosfamida
Boli extrarenale
apendicita acuta
salpingita
diverticulita
tumori de colon, rect sau pelvis
boli acute febrile: malarie, endocardita
poliarterita nodoasa
hipertensiune maligna
discrazii sanguine
Reactii toxice la medicamente
o sulfonamide
o salicilati
o metenamida
o tratament anticoagulant
b. Leucocite
Fig. 3. Leucocite
Normal cel mult 5/camp, 10/mm', 5000/ml
Apar in:
pielonefrita acuta si cronica

glomerulonefrita acuta
litiaza
tumori vezicale
cistita
uretrita
prostatita
balanita, inflamatii ale cailor genitale, cand urina nu este corect recoltata
Eozinofile
Afectare tubulointerstitiala datorita alergiei la peniciline.
Limfocite si celule mononucleare:
>30% din celulele nucleate semnifica inflamatie cronica.
c. Celule epiteliale renale
Fig. 4. Celule epiteliale vezicale
Fig. 5. Celule epiteliale plate
Prezenta lor in urina se constata si la subiecti normali. Celulele vin din stratul superficial al cailor excretorii.
Tubulare
- cu lipide in interior, in sindromul nefrotic
- cu pigment hematic in interior in hemoglobina/mioglobina;
d. Cilindruria
Fig. 6. Cilindri urinari:
a – hialin; b-epitelial; c – leucocitar; d – eritrocitar; e – granulos; f – ciros; g – grasos; h – cilindri intalniti in coma diabetica;
i – cilindroizi; j – cilindri uratici (din granule de urati)
Fig. 7. Sediment urinar, imagine de ansamblu: a – celule epiteliale plate; b – celule epiteliale in racheta (caudate); c –
cilindru leucocitar; d – levuri; e – celule epiteliale renale; f – cilindru granulos; g – cilindru grasos; h – leucocite cu
degenerescenta; I – celula cu degenerescenta grasa si vacuole; j – celula epiteliala fiziforma; l – hematii; m – cilindru hialin.
Principalele tipuri de cilindri urinari
Tipul de cilindru Caracteristici Conditii de aparitie
Hialini (sau mucosi) Scurti avand contur putin precis, ocazional forme Atingeri renale usoare, stari
gigante, translucizi. Se examineaza mai bine cu febrile sau chiar in urina
diafragmare normala (dupa palparea
rinichiului sau in stari de stres)
Granulosi Granulatii fine sau grosolane provenite din Procese renale degenerative,
degenerescenta celulara; uneori includ globule faza terminala a bolilor renale
grasoase pe langa granulatiile de natura severe
albuminoasa .
Epiteliali Celule epiteliale aglomerate in cilindri, nuclei mari, Modificari patologice in tubulii
degenerescenta granulara sau grasoasa a distih colectori, insuficienta
protoplasmei tubulara acuta, pielonefrite
Cirosi Lati, conturati perfect, mati, de culoare usor Glomerulonefrita severa,

galbuie; prezinta crestaturi caracteristice pe pielonefrita, amiloidoza
margini, rezistenti la acizi
Grasosi Conglomerat de picaturi si granule grasoase, Procese renale cronice sau

frecvent se pot observa picaturi de grasime care subacute cu degenerescenta a
supraincarca cilindrii hialini sau granulosi elementelor renale
Pseudocilindri Rezulta din aglomerare de saruri : urati, fosfati ; se Nu au semnificatie patologica

diferentiaza de cilindrii granulosi prin solubilitatea
lor in acid acetic 3% sau acizi minerali slabi. Uneori
diferentierea intre cilindrii granulosi si pseudocilindri
este dificila
Cilindroizi Aspect de panglica cu dungi; conturul mai putin Nu au semnificatie patologica

clar, adesea unul din capete este despicat
Eritrocitari Eritrocite conglomerate din care unele au pierdut Retentia unui numar mare de
pigmentul eritrocite in tubulii renali
Leucocitari Leucocite aglomerate in cilindri, dintre care unele Pielonefrita

pot fi alterate sau reduse la resturi nucleare
hialini
- in urina subiectilor normali in efort, febra, administrare de diuretice, utilizare de substante de contrast
- in majoritatea bol ilor renale granulati
granulosi
- nefropatii glomerulare cronice
- nefropatii interstitiale
- unele boli extrarenale
grasosi- sindrom nefrotic
fibrinosi - glomerulopatii acute
pigmentari - contin hemoglobina, mioglobina; bilirubina
celulari
- epiteliali-nefropatii tubulointerstitiale, rejet de transplant renal, necroza papilara la diabetici, glomerulonefrite.
- leucocitari-pielonefrita acuta, rejet de transplant renal, nefropatie lupica, nefropatii interstitiale acute, mai rar in
glomerulopatii acute; ei certifica originea renala a unei leucociturii.
hematici, atesta originea renala a unei hematurii, sunt caracteristici pentru:
- nefropatiile glomerulare,
- endocardita bacteriana,
- HTA maligna,
- unele nefropatii tubulointerstitiale cu leziune glomerulara asociata cirosi, care se produc prin degenerescenta cilindrilor
granulosi sau celulari.
«grosi» care se formeaza in tubii colectori dilatati ai bolnavilor aflati in stadii terminale de insuficienta renala; uneori apar in
faza de reluare a diurezei din evolutia unei IRA.
e. Sediment neorganizat (Cristaluria)
Sedimentul neorganizat este origine metabolica, organica sau minerala.
Fig. 8. Depozite de urati amorfi (culoare galben-bruna).
Fig. 9. Cristale de acid uric (culoare galbena sau galben-brun-roscata)
Fig. 10. Fosfati alcalino-terosi amorfi si carbonat de calciu
Fig. 11. Cristale de fosfat amoniaco-magnezian
Fig. 12. Cristale de urat amoniu
Fig. 13. Cristale de fosfat bimagnezian
Fig. 14. Cristale de fosfat tricalcic
Fig. 15. Cristale de oxalat de calciu
Fig. 16. Cristale de colesterol
Fig. 17. Cristale de cistina
Fig. 18. Cristale de leucina
Pe langa acestea, se pot intalni in urina si cristale de origine medicamentoasa, ca de exemplu cristale de sulfonamida.
Fig. 19. Cristale de sulfonamida
Substantele birefringente apar uneori in urina in sindromul nefrotic, glomerulonefrita, glomeruloscleroza diabetica, amiloidoza,
lupus eritematos, apar cu aspect de “cruce de Malta” la microscopul cu lumina polarizata.
Probe orientative chimice se pot practica pe lama de microscop, facand parte integranta din examenul sedimentului pentru
caracterizarea componentelor cristaline sau amorfe. In acest scop, se depune o picatura din reactivul folosit la marginea lamelei si se
lasa sa patrunda prin capilaritate, in interiorul sedimentului etalat pentru sedimentare.
Componente solubile in acid acetic 10% Urati, inclusiv urati de amoniu, fosfati (se dizolva fara dezvoltare
de gaze), carbonati (cu efervescenta), elemente organizate
(atentie la eritrocite), tirozina, leucina
Componente insolubile in acid acetic 10% Acid uric, oxalati de Ca, sulfat de Ca, cistina, xantina, acid hipuric
Componente solubile in HCl diluat Xantina, partial uratii, oxalat de Ca, fosfati, carbonati, tirozina,
leucina, cistina
Componente solubile in NaOH 20% Acid uric, cistina
oxalat de calciu
fosfat de calciu
acid uric si urati
cistina
tirozina
acid hipuric
bilirubina
creatinina
colesterina
intoxicatii cu medicamente (aspirina, fenacetina)
f. Sedimentul urinar cantitativ
Determinarea cantitativa a sedimentul urinar organizat are ca punct de plecare numaratoarea leucocitelor sia hematiilor direct
din urina. Determinarea cantitativa se practica azi dupa trei modalitati:
1. Metoda directa Stansfeld si Webb - Urina este recoltata in conditii bazale. Se centrifugheaza 10 ml urina timp de 5 minute la
1500 turatii/minut. Se decanteaza 9 ml supernatant iar din mililitrul de urina ramas dupa agitare, se incarca o celula de numarat Fuchs
– Rosenthal sau Bürker – Türk. Se exprima rezultatul ca atare. Rezultat aproximativ 5 leucocite/mmc.
2. Metoda Addis – metoda se practica in urina de 12 sau 24 de ore, inainte bolnavul fiind supus unei cure de sete pentru a
produce o concentratie crescuta. Se procedeaza ca la metoda descrisa anterior. Se citeste in aceleasi celule ca in metoda anterioara.
Dupa 5-10 minute de repaus, se face numaratoarea. Se numara hematiile, leucocitele si cilindrii de pe intreaga suprafata a celulei.
Valori normale: hematii pana la 1.000.000/24ore, leucocite pana la 2.000.000/24ore. Aceasta analiza se face numai din urina proaspat
recoltata, nu din urina pastrata.
3. Metoda Hamburger – in aceasta varianta, numarul de elemente celulare este raportat la minut. Timpul de recoltare este
scurtat la 3 ore. Valorile normale sunt: hematii intre 100- 1000/minut, leucocite 2000/minut.
g. Examenul calculilor urinari
Stabilirea compozitiei calculilor urinari se face pe baza solubilitatii in diferite solutii chimice si a diverselor reactii de culoare a
componentelor.
Interpretare: calculii urinari apar in litiaza urinara cu urmatoarea frecventa relativa:
· oxalat de calciu 24,2 %
· oxalat de calciu plus fosfat de calciu 26,2%
· acid uric 18,8%
· fosfat de calciu 9,7%
· oxalat de calciu plus acid uric 4,5%
· fosfat amoniacomagnezian 2,2%
· carbonat de calciu 2,2%
· cistina 1,7%
h. Interpretarea examenului citobacteriologic urinar
Leucociturie (/ml) Urocultura Interpretare

Bacterii
mono
(/ml)
mirobiana
<104 <103 - Urina normala
>104 >105 + Infectie sigura
>104 + Infectie posibila
103- Recontrol
105 Uretrita
Prostatita cronica
>104 - Infectie decapitata Tuberculoza Uretrita, prostatita Nefrita

<103
interstitiala
<104 + Contaminare Infectie posibila Recontrol daca sunt semne

>103
clinice
{ Politica de confidentialitate }
Acest referat nu se poate descarca
E posibil sa te intereseze alte referate despre:

analiza urinei referat, cilindri urinari, fosfati alcalino terosi in urina, analiza urinii examenul de urina, examen biochimic urina,
Copyright © 2018 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe
site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }
Referate similare:
Analiza urinii – examenul de urina [medicina]

Antibiotice cu spectru larg [medicina]
Miastenia gravis [medicina]
Aspecte de morfologie radiculara externa
[medicina]
Mentinerea ritmului sinusal [medicina]
Ingrijirea pacientilor cu pneumonie acuta
[medicina]
Nevralgia sciatica [medicina]
Patologia diafragmei, esofagului la nou nascut
[medicina]
Cursuri
Antropologie Curs 14
DOCTRINE Economice cursuri
Contabilitatea operatiilor-lucrare
ECONOMIE MONDIALA CURSURI
Unitatea centrala de prelucrare
Contabilitatea clientilor Lucrare de
diploma
Lucrare instrumente de plata
Proiecte
Proiect de dezvoltare economica
Proiect Geografie Cracovia - orasul
regilor
Proiectul Genomului Uman
Proiect cercetare marketing
Proiect Imprimanta
Proiect MANAGEMENT FINANCIAR
CONTABIL
Proiect- Matematica clasele1-5
Cauta referat
căutare personalizată Search
nervsciatic recoltarea sangelui referat lumea rurala si lumea urbana in evul mediu comunicarea scrisa structuri de populatie gastrita acuta licenta
creativitatea la elevi oxigenoterapie referat amenajarea turistica in spatiul litoral notiunea atributele dreptului de propietate public a referata

Analiza Urinii

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Analiza Urinii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

29.11.

2018 Analiza urinii – examenul de urina referat

Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si

Esti aici: Qreferat » Referate medicina

Analiza urinii – examenul de urina

Analiza urinii – examenul de urina

- pentru conservare – prevenirea alterarii componentelor prin contaminare cu

- examenul sedimentului se practica numai in urinile proaspete.

Analiza urinii presupune parcurgerea a patru etape de investigatie:

2. examenul biochimic care consta in determinarea nivelului urinar al principalilor constituenti:

– corpii cetonici, ca expresie a dereglarilor complexe metabolice din diabetul zaharat.

Decolorata Urina foarte diluata poliurie, diabet insipid

Tulbure Fosfati, carbonati Solubili in acid acetic diluat

Urati acid uric Se dizolva la 60C si in alcalii

Leucocite, piurie Insolubile in acid acetic diluat

Hematii Liza in acid acetic diluat

Bacterii, fungi Insolubile in acid acetic diluat

Spermatozoizi Insolubili in acid acetic diluat

Calculi Fosfati, oxalati

Contaminare fecala Fistula rectovezicala

Laptos Grasimi (lipidurie, chilurie) Solubile in eter (nefroza, obstructie limfatica)

Parafina emulsionata Creme vaginale

Galben portocaliu Urina concentrata Deshidratare, febra

Urobilina in exces Fara spuma galbena

Bilirubina Spuma galbena

Galben -verzui Bilirubina-biliverdina Spuma galbena

Galben-brun Biiirubina-biliverdina 'Bere' bruna, spuma galbena

Rosie Hemoglobina Test pentru sange in urina pozitiv

Eritrocite Test pentru sange in urina pozitiv

Mioglobina Test pentru sange in urina pozitiv

Porfirine Poate fi normala urina

Anilina Alimente, dulciuri

Maro-inchis Methemoglobinurie Sange, pH acid

Albastru-verde Infectii cu Pseudomonas

a. Cauze de diureza >2000ml = poliurie

b. Cauze de scadere a diurezei<500 ml = oligurie

scaderea aportului de apa

o reactii hemolitice posttransfuzionale

o precipitare de cristale in tratamentul cu sulfonamide si deshidratare

proteinuria functionala, la persoane fara boli renale:

Precizarea tipului de proteinurie

o cantitatea de proteine este mai mica decat in afectarea glomerulara 1-2g/zi;

Proteinurie cu alta origine decat afectarea renala

Aprecierea cantitatii de proteine din urina

Proteinurie importanta (3-4 g/zi)

- la adulti diabetul zaharat si LED sunt cauze frecvente

- glomerulonefrita cronica rapid progresiva

- intoxicatii cu metale grele

- amiloidoza primara, secundara

- rejetul de transplant renal

Proteinuria moderata 1-3 g/zi

- diferite nefropatii toxice

Proteinurie minima <lg/zi

- nefrita cronica interstitiala

- afectiuni tubulare renale

Glicozuria apare cand nivelul sanguin al glucozei este >180-200mg/dl.

boli ale SNC

tulburari ale metabolismului asociate cu:

Glicozuria fara hiperglicemie apare in disfunctia tubulara renala

c. Corpi cetonici (acid acetoacetic, acetona, 3 hidroxibutirat)

Rezulta din metabolismul incomplet al grasimilor si pot indica acidoza.

- stari toxice cu diaree si varsaturi

- dupa expunere la frig

=prezenta hematiilor in urina