EXPLORARI IMAGISTICE ALE TUBULUI DIGESTIV RADIOGRAFIA ABDOMINALA PE GOL Poate evidentia : Calculi biliari Ocluzia intestinala cu prezenta

u prezenta nivelelor hidroaerice si absenta bulei gazoase presacrate Se practica inaintea altor explorari imagistice Nu necesita pregatire speciala Se realizeaza rapid Se interpreteaza imediat Cu ajutorul razelor X In ortostatism ( F+P) In decubit dorsal ( F) C.I. gravide

 Pneumoperitoneu Prezenta corpilor straini ( monede ) EXPLORARI RADIOLOGICE ALE TUBULUI DIGESTIV CU SUBSTANTA DE CONTRAST Scop : diagnostic ulcer gastric , duodenal,tumori ale tubului digestiv C.I. :pacienti in stare grava , adinamici, cu perforatii ale tubului digestiv,cu peritonita , gravide Materiale necesare : Sulfat de bariu 150 grame

Apa Cana Purgativ ( ulei de parafina ) Pregatirea pacientului : psihica , fizica 2 zile regim alimentar neflatulent ( supe, oua,paine prajita , unt ) nu mananca in ziua examenului nu fumeaza , deoarece tutunul mareste secretia gastrica in ajunul examenului clisma evacuatoare

Explorarea se face in serviciul de radiologie ; pacientul se dezbraca si este asezat sub ecran unde primeste cana cu sulfat de bariu; la comanda medicului inghite bariul si este examinat; dupa terminarea examinarii este dirijat la pat. Poate fi readus in serviciul de radiologie dupa 2,8,24 de ore pentru a examina sub ecran evacuarea bariului , umplerea intestinului subtire si a colonului. La 2 ore de la inceputul examinarii , pacientul poate manca . Dupa terminarea examinarii se administreaza purgativ rezulta scaun alb.

A.Tranzitul baritat eso-gastro-duodenal : examen radiologic al

esofagului,stomacului si duodenului;pune in evidenta leziuni importante ale peretilor, dar este inferior endoscopiei care permite si efectuarea de biopsii.Se efectueaza F+P, iar la sfarsit examinarea pacientului in Trendelenburg , in vederea evidentierii unui reflux gastro-esofagian.Examenul in dublu contrast , cu administrarea unui sandwich baritat ( paine cu bariu ) poate facilita diagnosticul .Imaginile radiologice descriu leziunea , dar numai examenul histologic confirma diagnosticul. Avantaje : 1. Identifica pozitia tumorii, ceea ce faciliteaza examenul endoscopic ulterior 2. Demonstreaza nivelul obstructiei esofagiene si gradul ei 3. Permite radioterapeutului oncolog fixarea campului de radioterapie 4. Examenul radiologic este prima explorare care se efectueaza in populatia simtomatica

B.Tranzitul baritat al intestinului subtire

Scop : diagnostic Sulfatul de bariu este ingerat intr-o singura repriza , fara pauze; examenul dureaza 2-3-5 ore , in functie de timpul de difuziune al produsului radioopac.

C.Examenul radiologic al colonului de obicei bariul este introdus pe

cale rectala Scop : diagnostic afectiuni localizate la nivelul colonului , dar necesita o buna pregatire a pacientului si anume o evacuare completa a colonului de materii fecale , deci anterior se efectueaza o clisma evacuatorie . Clisma baritata se face cu o suspensie de sulfat de bariu 300-500 grame in 10001500 in apa usor incalzita. Pregatirea pacientului se face cu 2-3 zile inainte si anume se administreaza un regim de crutare , neiritant , neexcitant , neflatulent : branza de vaci , oua , orez fiert , paine uscata , iar cu o zi inainte un regim hidric . Dupa examinare se poate efectua o clisma evacuatorie sau defecatie naturala .

D.Explorarea radiologica a colecistului si cailor biliare

Vezicula biliara este vizibila pe radiografia simpla abdominala , doar daca contine calculi , in rest vizualizarea ei presupune administrarea unei substante de contrast pe cale orala sau I.V . 1.

Colecistografia : radiografierea veziculei biliare

( colecistului ) umpluta cu substanta de contrast administrata de obicei pe cale orala.

Tehnica : dupa pranzul de seara inghite substanta de contrast sub forma de cp sau cps , de obicei iodata;

Acid iopanoic Compozitie Comprimate continand acid iopanoic 500 mg (cutie cu 18 buc.). Actiune si indicatii Acid iopanoic Produs organoiodat de contrast, indicat pentru colecistografie si colangiografie. Mod de administrare Oral, la adulti obisnuit 6 comprimate (3 g), inghitite impreuna cu un pahar cu apa, 10-14 ore inaintea colecistografiei. La nevoie, se poate repeta aceeasi doza (fara a depasi 6 g in 24 de ore); se va face pregatirea recomandata de medicul radiolog. Contraindicatii

Intoleranta sau alergie la iod (investigare anamnestica), boli hepatorenale grave, insuficienta renala avansata, afectiuni gastrointestinale care impiedica absorbtia adecvata a produsului de contrast; prudenta in caz de colangita, hipertiroidism sever, boli renale (nu se repeta doza), insuficienta cardiaca, scleroza miocardica, boala coronariana (se atropinizeaza in prealabil pentru a evita reflexele vagale), astm bronsic, alergii diverse, tuberculoza; in timpul sarcinii nu este recomandabil examenul radiologic abdominal. Reactii adverse Uneori greata, voma, diaree, dureri abdominale (de obicei minore si trecatoare), ocazional senzatie de usturime la mictiune, rareori prurit, congestia pielii, urticarie; sunt posibile reactii severe de intoleranta la iod, cu dispnee si soc. Creste iodul proteic sanguin (pentru cateva luni).
-substanta este opaca la razele X si ajunge in ficat , apoi se acumuleaza in vezicula biliara Pacientul nu mananca , nu bea ,nu fumeaza in dimineata respectiva .Examenul se efectueaza in decubit dorsal. Pregatirea psihica si fizica : 2-3 zile cate 2tb carbune de 3 ori pe zi regim hiperproteic 1-2 zile regim dietetic usor digerabil evitandu-se alimentele cu continut bogat in celuloza si hidrocarbonatele concentrate la pranzul din ziua precedenta : oua, smantana, unt , care provoaca contractie puternica si golirea veziculei biliare dupa masa se efectueaza o clisma evacuatorie cu ser fiziologic pentru evacuarea gazelor din colon Se testeaza toleranta la substanta iodata, dupa amiaza la ora 16 in preziua examenului , cu o tableta; daca apar reactii alergice se containdica investigatia , daca nu apar reactii alergice la 30 min se administreaza inca 3 tb .Se aseaza pacientul in decubit lateral drept timp de 30-60 min .Examenul se efectueaza la 14-16 ore de la administrarea substantei de contrast.Daca vezicula nu s-a umplut

cu substanta de contrast se mai administreaza 4 tb si examenul se repeta a 3- a zi.Se administreaza pranzul Boyden : 2 galbenusuri crude frecate cu 30 g de zahar sau 50 g ciocolata . Se efectueaza radiografii in serie la 30-60-90 min. 2.

Colangiocolecistografia: radiografierea cailor

biliare inclusiv a colecistului dupa admnistrarea substantei de contrast pe cale I.V.

Materiale necesare : Substanta radioopaca Pobilan Medicatie de urgenta Alimente pentru pranzul Boyden Pregatirea pacientului psihica ; nu necesita pregatire dietetica Testarea tolerantei la iod : se instileaza in sacul conjunctival 1 picatura din fiola de Pobilan ; daca apare hiperemie rezulta ca reactia este pozitiva si este contraindicata explorarea .De asemeni se testeaza si prin administrea I.V. a 1 ml din fiola de Pobilan ; daca apare reactie alergica este C.I. explorarea . Administrarea fiolei se face foarte lent I.V., in serviciul de radiologie ( 1f Pobilan = 20ml ) .Dupa terminarea injectarii se efectueaza radiografii ale cailor biliare intrahepatice , apoi extrahepatice , care se opacifiaza in 15-30 min. Se administreaza pranzul Boyden pentru stimularea contractiilor veziculei biliare pentru efectuarea radiografiilor seriate la 30-60-90 min.

3.

Colangio-pancreatografia retrograda endoscopica :

vizualizarea cailor biliare si a pancreasului cu ajutorul substantei de contrast introduse in caile biliare si pancreatice cu ajutorul unui cateter prin intermediul endoscopului .

Scop : diagnostic depistare calculi

ECOGRAFIA ABDOMINALA Echo se bazeaza pe proprietatea pe care o au ultrasunetele de a se reflecta de organele pe care le intalnesc. Ecourile sunt inapoiate si traduse in imagini pe un ecran sau pe hartie fotografica .Ultrasunetele sunt emise si primite prin intermediul unei sonde care contine un cristal de cuart pe care medicul o deplas eaza pe abdomenul pacientului , care este acoperit cu gel . Pe ecran sunt vizualizate organele parenchimatoase abdominale , ganglionii, vezicula biliara , caile biliare , vasele mari : aorta , vena cava inferioara si sunt studiate din punct de vedere al structurii , dimensiunilor.Deci este viozualizat nu numai aparatul digestiv , ci si aparatul renal , sistemul hematopoietic. Pacientul nu mananca , nu bea cu 12 ore inainte , deoarece digestia sporeste producerea de gaze a caror prezenta altereaza claritatea imaginilor.
.

Sa nu urineze inaintea examinarii In cazul unui meteorism abdominal abundent se vor administra in preziua examinarii fermenti pancreatici si carbune activ. Amanarea ecografiei daca in prealabil pacientul a facut un examen baritat sau daca a facut colonoscopie, ca urmare a prezentei bariului si respectiv aerului in tubul digestiv.

Avantaje - neinvazivitatea metodei si accesibilitatea sa extinsa; - este o tehnica de prima alegere in evaluarea initiala a unei game largi de afectiuni, dar si in urmarirea ulterioara a acestora si, in cazuri selectionate, chiar si in tratament; - este extrem de utila si de neinlocuit in multe situatii clinice. Dezavantaje - printre limitele ecografiei se numara un aparat mai putin sensibil sau un ecografist neexperimentat; - mai pot modifica rezultatele: prezenta de gaze in intestine (impiedica vizualizarea organelor situate profund in cavitatea abdominala, de exemplu, pancreasul); - tesutul adipos in exces; - lipsa de cooperare a pacientului.

Modul de efectuare a examinarii Persoana care va fi examinata se va intinde pe un pat langa care se afla ecograful, de regula, in decubit dorsal (intins pe spate) si va expune zona care trebuie investigata. Medicul va acoperi zona de examinat cu un gel incolor (pe baza de glicerina), astfel incat, in timpul investigatiei sa nu existe aer intre sonda ecografului si pielea

pacientului (ultrasunetele nu se propaga prin aer). Medicul examinator va poate cere sa va schimbati pozitia, prin intoarcerea pe o parte sau alta, in functie de organul care trebuie examinat. Pacientul trebuie sa stea nemiscat, sa colaboreze cu medicul examinator, in cazul ecografiei abdominale sa poata realiza un inspir profund si apnee (sa traga mult aer in piept si sa-l tina) pentru cateva secunde, in mod repetat.

TOMOGRAFIA ABDOMINALA Tomografia abdominala este un examen radiologic care are drept scop obtinerea de imagini succesive in sectiune a organelor abdominale . Un emitator mobil de raze X baleaza suprafata abdominala , apoi este deplasat pacientul in jurul unei axe . Pentru fiecare noua pozitionare se efectueaza clisee radiologice .Astfel abdomenul este decupat in sectiuni furnizand un diagnostic de certitudine . T.C. poate fi nativa si cu substanta de contrast . T.C completeaza de obicei diagnosticul endoscopic determinand extensia unei tumori locoregionala , ganglionara , eventual hepatica si facand posibila evaluarea indicatiei chirurgicale .

SCINTIGRAFIA

Scintigrafia este un examen care se efectueaza in serviciile de Medicina Nucleara . Scintigrafia esofagiana :scop studiul dinamicii alimentelor precizanduse astfel miscarile de contractie si de relaxare ale esofagului . Pacientului I se daministreaza o masa marcata cu substanta radioactiva . Anterior explorarii pacientul nu mananca . Scintigrafia nu este insotita de efecte secundare , dar este C.I. la gravide . De obicei scintigrafia esofagiana este un examen complementar manometriei esofagiene Scintigrafia gastrica : scop dinamica alimentelor Pacientului I se administreaza o masa cu alimente marcate radioactiv.Alimentele solide sunt marcate cu Technetiu 99 ( radioactiv) , iar

10

alimentele lichide cu Indiu , studiidu-se atat dinamica solidelor , cat si a lichidelor .

REZONANTA MAGNETICA NUCLEARA Explorarea nu este invaziva , pacientul este asezat in decubit dorsal pe o masa mobila care culiseaza in interiorul unui electromagnet .RMN permite studiul formei , structurii , functiei organelor si vaselor intraabdominale . C.I. : claustrofobie , peace maker., tije metalice , etc .

11

12

Clisee TC abdominal

13