CHIMIE MEDICALA

LUCRAREA PRACTICA NR. 2

Recoltarea analizelor medicale de

laborator
Urină
PROBE DE URINA
Important
Probele de urina se vor aduce la laborator in maxim o ora dupa recoltare, iar cand
acest lucru nu este posibil, probele se vor pastra la frigider.
Inainte de recoltare, se spala mainile si organele genitale cu apa si sapun, evitand
folosirea substantelor dezinfectante.
Recoltarea se face in recipiente speciale de unica folosinta puse la dispozitie
pacientului de laborator
. Probele de urina nu se recolteaza in timpul fluxului menstrual (in caz contrar se
folosesc tampoane intravaginale) si de la pacientii aflati in tratament antidiuretic
masiv.

Examen sumar de urină

Pentru Sumar de Urina + Sediment se recolteaza din prima urina de dimineata,

aproximativ 20 ml, direct in recipient.

 este necesară spălarea mâinilor și a organelor genitale externe, cu apă și săpun

în prealabil
 pentru femei, se recomandă efectuarea recoltării în absența fluxului menstrual;
dacă nu este posibil se impune folosirea unui tampon intravaginal

 se recoltează în recipient steril de unică folosință

 se recomandă prelevarea din prima urină de dimineață sau după cel puțin 3 ore
de la micțiunea anterioară
 se efectuează în prealabil toaleta organelor genitale externe (spălarea cu apă și
săpun a vulvei la femei și a glandului la bărbați, clătirea din abundență cu apă
curată, nu se șterge)
 primul jet de urină se lasă să curgă în toaletă, se recoltează apoi 10-20 de mL
de urină din jetul mijlociu în recipientul special, steril, fără a atinge interiorul
flaconului sau al capacului
 la femei, pentru a evita contaminarea probei cu secrețiile provenite din vagin,
se recomandă folosirea unui tampon intravaginal
 dacă recoltarea se face în prezența fluxului menstrual, se recomandă folosirea
unui tampon intravaginal
 se închide recipientul cu grijă
  se aduce imediat la laborator; dacă nu este posibil, se păstrează la frigider
(maxim 8 ore)
 prelevarea se va face în afara unui tratament antibiotic, la minim 3 zile de la
terminarea tratamentului
 atunci când recoltarea se efectuează sub tratament antibiotic, trebuie precizat
acest lucru, precum și antibioticul administrat

Recoltarea urinei la copii în colectoare speciale pediatrice

 se îndepărtează hârtia care acoperă banda adezivă

 pentru băieţi, penisul trebuie să fie plasat în interiorul punguţei pentru
colectarea urinei
 pentru fetiţe, vulva trebuie plasată în deschiderea pungii de colectare a urinei,
astfel încât să fie acoperită și partea superioară a organelor genitale
 după colectare, se leagă punguţa de urină, pentru a împiedica scurgerea
acesteia, astfel punga colectoare devine un recipient închis

Sediment Addis – Hamburger

 Sedimentul Hamburger este folosit pentru numărarea elementelor patologice

urinare (hematii, leucocite, cilindri) în condiţiile în care există suspiciunea
unei suferinţe renale, dar în cadrul examenului sumar de urină, sedimentul
urinar este normal. Leucocitele au aspectul unor globule sferice granulate, de
mărimi diferite, mai mari decât eritrocitele; pot apărea izolat sau grupat; sunt
în principal neutrofile, dar pot să apară: monocite, eozinofile şi macrofage.
Hematiile apar ca nişte discuri biconcave cu diametrul de 6-7 microni, nu
conţin nucleu, sunt perfect conturate şi se găsesc în număr foarte redus în urină
normală.
 Cilindrii sunt formaţiuni bine conturate cu capetele rotunjite sau rupte care se
formează în tubul contort distal şi colector din proteinele care trec prin
membrana bazală glomerulară, se coagulează şi se mulează pe forma tubilor.
Pot fi cilindrii hialini, leucocitari, eritrocitari, granuloşi, ceroşi şi epiteliali.
 se recoltează într-un recipient curat, bine spălat și uscat
 dimineața, pacientul își golește vezica urinară la toaletă, după care va ingera
exact 250 ml de apă
 se colectează urina timp de exact 3 ore, în recipientul care va fi adus la
laborator
 se recomandă repaus total în timpul efectuării acestui test
 se aduce imediat la laborator întreaga cantitate de urină

Urina din 24h

Pentru analizele efectuate din Urina din 24h (glicozurie, proteinurie, calciu urinar,
metanefrine/normetanefrine urinare etc.) recoltarea trebuie sa inceapa de dimineata.
Se va nota pe recient ora la care a fost inceputa recoltarea. Prima urina se arunca,
celelalte probele de urina se recolteaza intr-un recipient (de aproximativ 2-3 l, curat)
si se pastreaza la frigider. Ultima urina este stransa in dimineata urmatoare la aceiasi
ora. Se masoara toata cantitatea de urina, se omogenizeaza si se iau aroximativ 20 ml
intr-un recipient si se aduc la laborator. Pe recipientul respectiv se va nota volumul de
urina colectat in 24H
 Urina/24 ore

Acid delta aminolevulinic, 5-hidroxi indolacetat, acid homovanilic, acid

vanilmandelic, catecolamine, metanefrine, porfirine, cupru, zinc, acid uric, calciu, 17
cetosteroizi, 17 hidroxicorticosteroizi, clearance creatinină, cortizol
urinar, clor, creatinina, fosfor, glucoza, magneziu, microalbuminurie, oxalurie, potasiu,
proteine, sodiu, uree).

Se recoltează în recipient curat, bine spălat şi uscat, astfel:

 în prima zi, la trezire, pacientul urinează la toaletă, notează ora

 în continuare, timp de 24 de ore (pe parcursul întregii zile şi nopţi, până a doua
zi la aceeași oră) va colecta urina în recipient
 în tot acest timp se recomandă evitarea efortului fizic, administrarea de
diuretice, expunerea la temperaturi ridicate
 se recomandă ingerarea a cel puţin 2 litri de lichide; se va evita consumul
exagerat de lichide
 recipientul în care se recoltează urina se ţine la frigider (2-8°C), într-un loc
întunecos se aduce la laborator întreaga cantitate de urină colectată timp de 24
de ore sau un eșantion dacă există posibilitatea măsurării exacte a diurezei
Dacă pe parcursul celor 24 de ore pacientul are defecaţie, se vor lua măsuri ca
urina să nu se contamineze cu materii fecale.

Administrarea de medicamente poate influența valorile unor analiți determinați din

urina/24 ore.

17 Cetosteroizi: medicamente care cresc nivelul: antibiotice, Cloramfenicol,

Clopromazina, Dexametazona, Fenotiazine, Chinidina, Spironolactona; medicamente
care scad nivelul: anticoncepționale, estrogeni, rezerpina, salicilați (utilizare
îndelungată), tiazidice.

17 Cetosteroizii,reprezintă metaboliţi ai precursorilor secretaţi de glandele

suprarenale, testicule, iar în cantitate mică de ovare. La bărbaţi aproximativ 2/3 din
cantitatea totală de 17-cetosteroizi urinari provine din glandele suprarenale, în timp ce
la femei provine aproape exclusiv din glandele suprarenale.

Semnificație clinică

Determinarea acestor metaboliţi este utilă pentru monitorizarea producţiei de

androgeni la nivelul suprarenalei.

Nivel scăzut de 17-cetosteroizi:

 bărbaţi: hipogonadism primar (sindrom Klinefelter, castrare),

hipogonadism secundar (panhipopituitarism)
 femei: boala Addison

Nivel crescut de 17-cetosteroizi:

  tumori testiculare
 hiperplazie suprarenală
 carcinom suprarenal
 sindrom Cushing
 la unele femei cu hirsutism.

Bibliografie

Acid vanilmandelic: medicamente care cresc nivelul: cafeina, epinefrina, levodopa,

litiu, nitroglicerina; medicamente care scad nivelul: clonidina, disulfiram, guanetidina,
imipramina, inhibitor de monoaminoxidaza, fenotiazine, reserpine.

Acidul 3-metoxi-4-hidroximandelic, cunoscut sub numele de acid vanilmandelic,

constituie principalul metabolit al al epinefrinei şi norepinefrinei. Este produs aproape
în exclusivitate prin îndepărtarea şi degradarea de către ficat a catecolaminelor şi
metaboliţilor acestora din circulaţia sangvină, enzima hepatică responsabilă fiind
alcool-dehidrogenaza

Catecolamine urinare: nivel crescut la administrarea de: alcool, aminofilina, cafeină,

cloral hidrat, clonidina (terapie de lungă durată), medii de contrast care conţin iod,
disulfiram, epinefrină, eritromicină, insulină, metildopa, acid nicotinic (doze mari),
nitroglicerină, chinidină, riboflavină, tetracicline. Nivel scăzut la administrarea de:
guanetidină, rezerpină, salicilaţi.

Alte medicamente care pot influența determinarea catecolaminelor:

 medicamente antihipertensive (blocanţii canalelor de calciu, alfa blocanţi)

 inhibitori de monoaminoxidaza (IMAO)

Examen citologic

 se recoltează direct în recipientul de unică folosință

 NU se colectează urina de dimineaţă
 se recomandă colectarea urinei după un exerciţiu fizic moderat (plimbare,
urcarea unor scări etc.) pentru a facilita descuamarea celulelor uroteliale

Materii fecale
Examen coproparazitologic

 se prelevează mici cantităţi de materii fecale din diferite porţiuni ale scaunului
într-un coprorecoltor fără mediu de transport sau alţi aditivi
 recipientul trebuie să fie închis etanş, pentru a nu se vărsă conţinutul şi pentru
a păstra umiditatea probei
  se evită contaminarea cu apă (conţine protozoare libere nepatogene care pot
crea artefacte) sau cu urină, care poate distruge formele vegetative ale
protozoarelor patogene
 se poate păstra la frigider (maxim 12 ore)

Hemoragii oculte

Hemoragiile oculte din materiile fecale isi pot avea originea in oricare din organele
tubului digestiv.

Melena (scaun negru lucios, moale, pastos) indica de obicei o hemoragie digestiva
superioara, adica o sangerare provenita din esofag, stomac, duoden, eventual jejun.
Astfel, hemoglobina este transformata sub actiunea sucurilor digestive pana la
hematina, care se regaseste in materiile fecale. Hematochezia (sange rosu emis ca
atare, izolat sau amestecat cu materiile fecale) este sugestiva pentru o hemoragie care
a avut loc in portiunile terminale ale intestinului, adica in rect, colon, eventual in ileon
(colite ulcerative, boala Crohn, carcinom colorectal, polipoza).

Determinarea hemoragiilor oculte este un test screening deosebit de important pentru

medicina preventiva. Numeroase studii au aratat ca folosirea regulata a acestui test,
izolat sau impreuna cu sigmoidoscopia, reduce semnificativ mortalitatea prin cancer
colo-rectal.

-se prelevează în coprorecoltor de unică folosinţă fără mediu de transport o cantitate

minimă de materii fecale

-se recolteaza 3 portiuni cat o aluna din puncte diferite ale bolului fecal.

Prelucrare necesara dupa recoltare – se lucreaza in aceeasi zi.

Stabilitate proba – 24 ore la temperatura de 2°C – 8°C.

 nu este necesar un regim alimentar

Scaun de digestie

Investigarea tulburarilor de digestie, absorbtie si tranzit intestinal: sindrom de

malabsorbtie, disfunctii pancreatice exocrine, disfunctii biliare, fistula gastrocolica,
fibroza chistica

Timp de 1 saptamana inainte de recoltare pacientului nu i se administreaza bariu,

uleiuri minerale, bismut, Metamucil, compusi de magneziu, laxative si nu foloseste
supozitoare, creme, lubrifianti. Timp de 72 ore inainte de recoltare tine un regim cu
50-60 g unt (50-150g grasimi/zi), 100-200g carne rosie, 500g lapte, 200-300g cartofi,
100g paine1;2;3;5 si abstinenta de la alcool2. Copiii nu pot ingera aceste cantitati de
alimente; se recomanda un regim constant 72 ore inainte de recoltare, care sa includa
cantitati suficiente de grasimi si carne rosie.
-se recoltează în coprorecoltor de unică folosinţă
 -se recomandă un regim de probă de 2-3 zile, care constă în administrarea
tuturor principiilor alimentare (proteine, carbohidrați, grăsimi, săruri minerale):

-75-150 g carne tocată insuficient preparată termic

-pireu de cartofi

-50-60 g unt şi lapte

+/- ouă moi

-pâine prăjită, biscuiţi

-brânză

-jeleu de fructe

Investigarea digestiei se poate face și fără administrarea regimului de probă, dacă se

asigură polivalența alimentaţiei.

 se prelevează mici cantităţi de scaun în coprorecoltor Coprocultura, antigene

virale (Adenovirus, Rotavirus)
 se recoltează în coprorecoltor de unică folosinţă, de preferat cu mediu de
transport pentru coprocultura, NU și pentru Adenovirus, Rotavirus
 se prelevează porţiuni patologice (porţiuni lichide ale scaunului, fragmente
mucoase, sangvinolente, puroi) sau fragmente din diferite porţiuni ale unui
scaun omogen, dintr-un scaun emis spontan
 Important:
 se aduce imediat la laborator

Spută
Cultură (examen bacteriologic)

Se explică pacientului diferenţa dintre spută, salivă şi secreţie rino-faringiană înghiţită

şi expectorată sputa emisă spontan se recoltează dimineaţa, când schimbarea poziţiei
corpului din clino- în ortostatism favorizează eliminarea secreţiilor bronşice

 în prealabil, se impune eliminarea secreţiilor nazofaringiene (suflarea nasului),

spălarea dinţilor, clătirea abundentă a gurii cu apă, urmată de efectuarea unei
gargare profunde cu ser fiziologic, pentru a împiedica contaminarea probei cu
flora de la acest nivel
 sputa obţinuta după o tuse profundă, va fi expectorată direct în recipientul
steril

Salivă
Recoltarea salivei pentru determinarea cortizolului salivar
  recoltarea se face dimineaţa între orele 6:00–10:00, după-masa între orele
16:00–20:00 sau la ora 24:00 (± 30 minute)
 dimineaţa, saliva se colectează înainte de efectuarea igienei dentare, iar în
timpul zilei după cel puţin 30 de minute de la consumul de alimente sau
lichide
 pentru colectarea salivei la ora 24:00, consumul de alimente sau lichide şi
igiena dentară se efectuează înainte de ora 20:00, se evită efortul fizic intens
după ora 20:00, se recomandă clătirea cavităţii bucale cu apă înainte de
colectarea salivei

– fibre musculare nedigerate: absente;

– fibre musculare digerate: rare (<10 fibre/hpf*);

– grasimi neutre (trigliceride): <50 globule/hpf;

– acizi grasi liberi, sapunuri: <100 globule/hpf;

– amidon, celuloza: rare (5-10 granule/10-15 hpf).

* hpf = camp microscopic de putere mare (40x)

Interpretarea rezultatelor

• Prezenta fibrelor musculare partial digerate sau nedigerate pledeaza pentru o

tulburare de digestie: obstructie biliara, disfunctie pancreatica exocrina (fibroza
chistica), fistula gastrocolica1;2, hiposecretie gastrica de acid clorhidric (tesutul
muscular nu poate fi digerat in intestin daca acidul clorhidric nu disociaza si digera
tesutul conjuctiv) sau tranzit gastro-intestinal accelerat.

• Cresterea acizilor grasi in scaun (in special acizi grasi si sapunuri) se asociaza cu
sindromul de malabsorbtie cauzat de: boala celiaca, sprue, boala Whipple, enterita
regionala, boala Crohn, fibroza chistica, atrofia de malnutritie. De asemenea, cresterea
grasimilor in scaun (in special grasimi neutre) se asociaza cu maldigestie cauzata de
obstructia biliara, bolile pancreatice in care exista un deficit de lipaza (fibroza chistica,
pancreatita cronica, neoplazie, calcul obstructiv), sindromul de intestin scurt dupa
rezectie chirurgicala, by-pass sau in anomalii congenitale1;2.

Exista o corelatie intre prezenta fibrelor musculare si a grasimilor in scaun1.

• Prezenta unei cantitati mari de amidon in scaun semnifica insuficienta pancreatica,

dar si tranzit intestinal accelerat. Prezenta unei cantitati mari de celuloza este
consecinta, de cele mai multe ori, a unui tranzit intestinal accelerat3;4.

Limite si interferente

Pentru fibre musculare: bismut, uleiuri minerale, compusi de magneziu1.

Pentru grasimi neutre si acizi grasi liberi:

-Cresteri: laxative, in special uleiuri minerale, supozitoare, lubrifianti, ingestia de
maioneze dietetice, dressing-uri pentru salate, dieta bogata in fibre (>100g/zi)1;2.

-Scaderi: Metamucil, bariu2.

-Alti factori care pot influenta testul: alcool, clorura de potasiu, carbonat de calciu,
Neomicina, Kanamicina si alte antibiotice cu spectru larg, bismut1;2.

Pentru zaharuri:

-Cresteri: la nou nascut.

-Scaderi: fermentatie bacteriana (daca specimenul nu este analizat imediat la primirea

in laborator si nu se refrigereaza)3.

Exsudatul faringian
 pacientul va evita consumul de alimente sau lichide şi nu va efectua toaleta
bucală (spălat pe dinţi)
 prelevarea se va face în afara unui tratament antibiotic, la minim 3 zile de la
terminarea tratamentului
 atunci când se face sub tratament antibiotic, trebuie precizat acest lucru,
precum și antibioticul administrat

Faringitele si tonsilitele sunt cele mai frecvente afectiuni ale tractului respirator superior
pentru care pacientul se adreseaza medicului si, implicit, laboratorului. Majoritatea sunt de
etiologie virala si se vindeca spontan, altele sunt bacteriene, unele cu riscuri evolutive grave,
dar beneficiind de tratament antimicrobian. Faringitele si amigdalitele sunt in proportie de
70% virale. Din cele bacteriene pe primul loc ca frecventa si gravitate se situeaza cele
determinate de Steptococcus pyogenes. Exudatul faringian este recomandat in special pentru
diagnosticul faringitelor cu Streptococ β hemolitic (grup A - Streptococcus
pyogenes, responsabil de majoritatea faringitelor bacteriene, carora le imprima gravitate
prin complicatiile infectioase:- sinuzite, otite medii, mastoidite, flegmon amigdalian, angina
Ludwig, reumatism articular acut, glomerulonefrita, coree; grup B,C si grup G - ocazional
cauze de faringite bacteriene). Alti agenti etiologici ai faringitelor, ocazional intalniti,
produc : faringite gonococice (N. gonorrhoeae) sau meningococice (N. meningitidis),
angina difterica (Corynebacteriae diphteriae); angina produsa de Arcanobacterium
haemolyticum, angina Vincent determinata de germeni anaerobi fusospirilari , angina
candidozica, sau cea produsa de Mycoplasma pneumoniae, Chlamydia pneumoniae.

Indicatiile testului: Cele mai frecvente afectiuni in copilarie vizeaza sfera ORL.
Unele dintre ele pot fi grupate sub denumirea de infectii acute ale cailor aeriene
superioare (IACRS). Exudatul faringian este o analiza care ajutala descoperirea unor
afectiuni precum amigdalita, otita, faringita, laringita si alte probleme ale cailor
respiratorii superioare. Infectiile bacteriene se vindeca cu ajutorul antibioticelor,
pe cand tratamentul celor virale se adreseaza in principal ameliorarii manifestarilor de
boala (febra, tuse, durere, stare de voma etc). Numai in cazul in care o viroza se
complica cu suprainfectii de natura bacteriana se apeleaza la tratamentul antibiotic

Dozare de medicamente
Acid valproic/10-OH – carbamazepina/carbamazepina 10,11-
epoxid/fenitoina/fenobarbital/oxcarbazepina: recoltarea se va efectua înaintea
administrării unei noi doze

Carbamazepina: recoltarea se va efectua înaintea administrării unei noi doze

sau la 6 - 18 ore de la ultima administrare

Digoxina: recoltarea se va efectua înaintea administrării unei noi doze sau la 8

- 12 ore de la ultima administrare

Lamotrigina: recoltarea se va efectua înaintea administrării unei noi doze sau

la cel puţin 12 ore de la ultima administrare

Primidon: recoltarea se va efectua înaintea administrării unei noi doze sau la

cel puţin 2 - 4 ore de la ultima administrare

Prolactina
Prolactina este un hormon al carui rol principal este sa declanseze si sa sustina
productia de lapte (lactatia). Prolactina este in mod normal crescuta la femeile
insarcinate si imediat dupa nastere. Prolactina este in mod normal scazuta la barbati si
la femeile care nu sunt insarcinate. Acest test masoara cantitatea de prolactina din
sange. Prolactina este produsa de portiunea frontala (lobul anterior) a glandei pituitare
(hipofiza), un organ de forma unei boabe de strugure, situat la baza creierului. O
substanta chimica produsa de creier denumita dopamina impreuna cu
hormonul estrogen controleaza productia si eliberarea de prolactina de catre glanda
pituitara.

 recoltarea se efectuează dimineaţa, între 8:00 – 12:00, à jeun (pe nemâncate),

la minim 2 ore de la ridicarea din pat
 înainte de recoltare se evită stresul şi exerciţiile fizice
 la femei se recomandă prelevarea între zilele 2 - 5 ale ciclului menstrual şi în
absenţa oricărei stimulări mamare
 se recomandă evitarea administrării prealabile a medicamentelor care cresc
concentraţia prolactinei (estrogeni, progesteron şi androgeni, fenotiazine şi alte
medicamente antipsihotice, antidepresive, anxiolitice, opiacee, metoclopramid,
domperidon, metildopa, antihistaminice, antagonişti ai receptorilor H2, cum ar
fi cimetidina, medicamente antihipertensive, antituberculoase)
 Testarea prolactinei poate fi utilizata, impreuna cu alte teste hormonale (de ex,
hormonul de crestere), pentru:

 Stabilirea cauzei galactoreei (secretia de lapte care nu este asociata cu sarcina

sau cu alaptarea)
  Diagnosticarea cauzei infertilitatii si a disfunctiei erectile la barbati

 Diagnosticarea cauzei dereglarilor menstruale si/sau a infertilitatii la femei

 Depistarea si diagnosticarea tumorilor care produc prolactina in exces
(prolactinoame), monitorizarea tratamentului acestora si depistarea recidivelor.
Semnele si simptomele prolactinomului sunt cefaleea inexplicabila, tulburarile
de vedere (daca glanda pituitara anterioara si/sau tumora se maresc
semnificativ, pot pune presiune pe nervul optic), secretie mamara inexplicabila
 Evaluarea functiei glandei pituitare anterioare sau depistarea unor disfunctii
ale glandei pituitare

Daca ai o afectiune sau iei medicamente care influenteaza productia de dopamina, se

poate recomanda monitorizarea concentratiilor de prolactina.

PSA (antigenul specific prostatic), PSA liber

Antigenul specific prostatic (PSA) este prezent in citoplasma celulelor epiteliale
ductale prostatice, in secretiile laminei ductale (lichid seminal, prostatic), urina, ser.
Antigenul specific prostatic este responsabil in special de dizolvarea gelului format la
ejaculare, prin proteoliza proteinelor majore din sperma : semenogelina I si II si
fibronectina. Proteoliza mediata de PSA induce lichefierea ejaculatului si eliberarea
progresiva a spermatozoizilor mobili.

Antigenul specific prostatic (PSA) circula in sange sub diferite forme moleculare
datorita complexelor pe care le formeaza cu inhibitori de proteaze :

 PSA complexat cu α1-antichimotripsina (PSA-ACT) este principala forma

imunoreactiva din ser (60 - 90 %)
 PSA complexat cu α2 macroglobulina - aceasta forma nu este detectabila (<
0,1 %)
 Free PSA este o forma enzimatic inactiva - nu se asociaza cu inhibitori (10 -
40 %)

 recomandă recoltarea înaintea efectuării unei manevre asupra prostatei (tuşeu

rectal, masaj prostatic, biopsie prostatică, prostatectomie) sau la minim 3
săptămâni de la efectuarea acesteia
 se evită mersul pe bicicletă şi exerciţiile fizice de tip fitness

Nivele crescute de antigen specific prostatic au fost gasite la pacienti cu

cancer prostatic, hipertrofie benigna de prostata, inflamatii ale altor tesuturi
genito-urinare adiacente.
 Analize de sange
Este recomandabil ca probele de sange sa se recolteaze dimineata, 7.30-10.30, dupa
un post anterior de 12 ore, repaus in noaptea precedenta si 30 minute inaintea
recoltarii, si inaintea administrarii tratamentelor de orice fel. Exceptii In cazul
afectiunilor acute se pot recolta analize in regim de urgenta – hemoleucograma, PCR
sau in cazul anumitor hormoni ce trebuie recoltati la ora sau in ziua precizata de
medicul curant (cortizolul, progesteronul etc).
Important
Atunci cand se urmeaza un tratament medicamentos se intreaba
intotdeauna medicul curant daca este nevoie sau nu a se opri tratamentul
pentru a recolta probe de laborator si se precizeaza acest lucru in
momentul recoltarii.