1

Aprobat
Manager de Proiect



Sub-Activitatea A1.1.
Elaborarea programului educatial si a materialului suport pentru specialistii in
domeniul incluziunii sociale.

Titlu Livrabil:
Elaborarea programului educational si a materialului suport pentru specialistii in
domeniul incluziunii sociale- Modu`lul 2

Perioada de Elaborare:
1/12/2010- 30/04/2011
Revizuit/6/2011















MODUL EDUCATIONAL 2
Excluziune Sociala &
Incluziune Sociala


2

Cupri ns

1. Introducere
1.1. Concepte fundamentale - cheie
1.2. Obiectivele si obiectul modulului educational
1.3. Metodologia educationala
1.4. Material educational suport

2. Definitii si diferite moduri de percepere a excluziunii sociale
2.1. De la ce sunt excluse persoanele excluse social
2.2. Dimensiunile multiple ale fenomenului
2.3. Controverse fundamentale si conceptul de incluziune sociala
2.3.1. Incorporare dificla- adversa
2.3.2. Incluziune sociala
2.3.3. Auto-Excluziune

3. Dimensiunile importante ale excluziunii sociale
3.1. Excluziunea sociala ca proces
3.1.1. Relatii de putere
3.1.2. Labelling sau etichetarea si categorizarea
3.1.3. Spatiile sau domeniile excluziunii sociale
3.1.4. Discriminari structurale
3.2. Relatii conceptuale intre excluziune si saracie
3.3. Relatii intre excluziune si inegalitate
3.4. Cauze ascunse ale conflictului
3.4.1. Excluziunea sociala ca urmare a conflictelor
3.5. Pagini de Internet utile

4. Plan de actiune sociala la nivel national 2010-2012



4.1Domenii de interventie planificate la nivel national
5. Cauze si forme de excluziune sociala
5.1. Excluziune, drepturi si calitatea de cetatean (cetatenie)
5.2. Excluziune economica
5.3. Excluziune si identitate
5.3.1. Rasa
5.3.2. Etnie si cultura
5.3.3.Religie
5.3.4.Gen
5.3.5. Orientare sexuala

3

5.3.6. Tineri si copii
5.3.7. Varsta a treia
5.3.8. Handicap/ Dezabilitate fizica sau mintala
5.3.9 HIV/AIDS
5.4. Factori spatiali si degradarea mediului
5.5. Imigrare
5.6. Pagini de Internet utile

6. Determinand excluziunea sociala
6.1. Determinarea si masurarea excluziunii sociale
6.2. Utilizarea datelor calitative si cantitative
6.3. Utilizarea masutilor fara caracter de venit
6.4. Exemple de analize pentru excluziunea sociala

7. Impactele excluziunii sociale
7.1. Sanatate si educatie
7.2. Inegalitate de venit
7.3. Excluziune, dezvoltare si saracie
7.4. Violenta si insecuritate
7.5. Prosperitate individuala
7.6. Pagini utile de Internet

8.Dimensiuni ale incluziunii sociale in Romania
9.Abordarea ecluziunii sociale & politicile pentru incluziunea sociala
9.1. Cadrul theoretic si metodologic
9.2. Incluziunea perspective de gen (gender mainstreaming) in politica sociala
9.3. In practica
9.4. Instrumente de politica
9.4.1. Procese intersectate sau transversale (cross cutting)
- Legislatia impotriva discriminarilor
- Actiuni pozitive
- Participare
9.4.2. Aspecte special/sectoriale
- Furnizare de servicii
- Protective sociala
9.4.3. Integrarea sau incorporarea perspectivei de gen in politicile de incluziune sociala
9.5. Provocari pentru contributia international
9.6. Rolul societatii civile si miscarile sociale
9.7. Pagini utile de Internet

BIBLIOGRAFIE

4

1. Introducere

1.1. Concepte fundamentale - cheie

Pentru a intelege noile date, ajunse in primul-plan al societatii si, in special, pentru a identifica cauzele de
esec sau lipsa de eficienta a abordarilor adoptate pentru combaterea excluziunii sociale, va trebui sa
redeschidem discutia privind conceptele fundamentale cheie pe care le-am construit in cadrul
acestor abordari.

De exemplu, conceptul de excluziune sociala este o constructie utilizata pentru conceptualizarea unui proces
complex si complicat, prin intermediul caruia persoanele umane sunt conduse nu numai la saracie si
privatiuni, insa si la privarea drepturilor fundamentale umane, personale si sociale, care sunt legate atat
de accesul si participarea egala la viata economica, sociala si culturala, cat si de dreptul de a trai decent
si de a participa la luarea deciziilor care le afecteaza.

Oferim un exemplu de definire a fenomenului : excluziunea sociala este procedura prin intermediul careia,
anumite grupuri sunt dezavantajate in mod sistematic, deoarece se confrunta cu discriminari legate
de etine, rasa, religie, sex, orientare sexuala, origine, varsta, dizabilitate, migratie, locul in care
traiesc, etc. Discriminarile se creeaza fie din partea institutionalizarii publice, precum sistemul juridic,
educatie, servicii de sanatate si bunastare, fie din partea institutionalizarilor sociale, societatii si a
persoanelor
1


Desi conceptul de excluziune sociala a aparut pentru a se percepe ineficienta abordarilor care se concentrau
exclusiv sau in mod unilateral pe saracie de venit, conceptul ramane controversat si nu exista o definitie
acceptata de comun acord. De obicei, excluziunea sociala este un concept care se refera la grupuri si la
excluderea persoanelor datorita participarii acestora la grupuri care sunt supuse discriminarilor, de
exemplu rasiale, etnice, de gen, caracteristici geografice sau varsta.

Exista diferite abordari privind excluziunea sociala, care pun accentul pe diverse faze ale acesteia : grupurile
care sunt expuse riscului de excluziune, bunurile si drepturile de la care aceste persoane sunt excluse
(de ex. ocupare, educatie, drepturi civile, respect, etc.), problemele care rezulta din efectele excluziunii
sociale (de ex. venit redus, conditii precare de locuit, etc. ), procesele care conduc la excluziune,
institutiile implicate in prevenirea si combaterea excluziunii sociale.

Totusi, in cuda diferitelor abordari si puncte sau domenii evidentiate, exista o acceptare cu privire la
urmatoarele : excluziunea sociala este multidimensionala cu alte cuvinte cuprinde dimensiuni sociale,

1
Department of International Development (DFID), http://www.dfid.gov.uk.




5

politice, culturale si economice si functioneaza la diferite nivele sociale. De asemenea, este un fenomen
dinamic datorita faptului ca afecteaza persoanele in diferite moduri si in grad diferentiat, in timp. In
plus, este si un fenomen care se refera la corelarea punctelor de forta, din moment ca este un produs al
interactiunilor sociale care sunt caracterizate de relatii inegale de putere, si poate conduce la incetarea
relatiilor intre indivizi si societate, care ajung la lipsa de participare sociala, protectie sociala si putere. Pe
de alta parte, deoarece rareori lipsa de acces este deplina, exista un grad arbitrar privind punctul care
este limita excluziunii sociale si, prin urmare punctul de la care cineva poate fi considerat ca exclus.

O caracteristica extreme de utila a conceptului de excluziune sociala este concentrarea asupra procesului si a
relatiilor. Aceasta concentrare completeaza conceptul de inegalitate care se axeaza mai mult pe
diferentele intre diverse grupuri. De exemplu, inegalitatile sociale se conceptualizeaza ca limitari privind
oportunitatile de acces la educatie, ingrijire a sanatatii, bazate pe clasificare sau caracteristici, precum
genul, varsta sau etnia.

Termenul de excluziune este popular printre specialistii in domeniul stiintelor sociale, deoarece se
concentreaza la institutionalizari sociale, subiecti-actori, relatii si proceduri pentru care diferentele de
venit, masurate, sau lipsa de accesare a serviciilor sociale pot fi si indicator si rezultat.

In al doilea rand, si avand in vedere ca notiunea de nevoie ar ptea fi considerata notiune apolitica si, practic,
avem de-a face cu drepturile si nu pur si simplu cu nevoile, noua situatie manifesta nehotarare asupra
modului de abordare a persoanelor, deoarece se inlatura dimensiunea de tipic.
Acest lucru inseamna ca nu sunt suficiente clasificarile descoperite pentru ca sa intelegem persoana pe care o
avem in fata, in primul rand pentru ca, eventual, cineva intra in mai multe clasificari, ca imigrant sau
persoana de etnie roma, care, de exemplu, este si fara adapost si somer, si in al doilea rand pentru ca
persoana umana este o entitate unica si aduce cu ea o istorie si o identitate distincta.

In cele din urma, discutia asupra conceptelor fundamentale cheie si revizuirea acestora, are de a face cu
schimbarile care au avut loc in perceptiile privind grupurile vulnerabile si excluse social, care se reflecta
in dimensiuni importante ale diverselor abordari propuse, fie la nivel international, fie la nivelul UE,
precum, de xemplu, este mainstreaming (integrarea dimensiunii de incluziune sociala in toate politicile)
si incluziunea activa, care pare a fi cel mai modern raspuns la problemele persistente ale saraciei si
excluziunii sociale si reprezinta o cale diferita in ceea ce priveste prioritatile politicilor sociale.




1.2. Obiectivele si obiectul modulului educational

Scopul acestui modul este de a :
-analiza aspectele si dimensiunile fundamentale ale excluziunii sociale si diversele interventii care pe
parcursul timpului, au fost adoptate la nivel mondial in vederea combaterii excluziunii prin intermediul
unei prezentari bibliografice, relativ extinse si detaliate, de articole si studii.

6

-contribuiI la dezbaterea asupra provocarilor deschise ce se refera la cea mai adecvata abordare, in vederea
prevenirii excluziunii sociale si si a interventiilor pentru sprijinirea grupurilor si a persoanelor vulnerabile.

In acest modul educational, ne vom preocupa de concepte fundamentale si dimensiuni ce se refera la
fenomenul de excluziune sociala. Respectiv, ne vom preocupa de urmatoarele aspecte specifice :

Definitii si diferite moduri de perceptie a excluziunii sociale
Dimensiuni importante ale excluziunii sociale
Cauze si forme de excluziune sociala
Factori determinant ai excluziunii sociale
Impactele excluziunii sociale
Combatere a excluziunii sociale si politici de incluziune sociala
Tema de diagnosticare si acoperire a nevoilor cetatenilor sau ale subiectilor sociali si, in special, ale celor care
apartin grupurilor vulnerabile ,constituie numai una dintre dimensiunile unei probleme critice a
societatilor moderne, privind abordarea, atenuarea si combaterea excluziunii sociale.
In noul context, are sens sa vorbim despre nevoi, atat din punctul de vedere al auto-exprimarii, a vocii
persoanelor vizate, deci si al participarii acestora la procedurile care le afecteaza, cat si din punctul de
vedere al solidaritatii sociale, al datoriei statutului de a asigura drepturile umane si sociale care
reprezinta si cadrul asertiv al nevoilor. (Vougiouka ., 2008:4-8)
2
.


1.3. Metodologia didactica

Tehnicile educationale care pot fi utilizate :
- Prezentare
- Avalansa de idei
- Intrebari - raspunsuri
- Lucru in grup
- Discutie
- Lucrare grup / animatie in vederea mobilizarii, aprofunadrii in atitudini interne, stereotipuri,
procedure de consolidare

Mijloacele educationale care pot fi utilizate:

- Tabla
- Overhead projector

2 . Vougiouka (2008), Noi nevoi sociale Noi abordari de POlitica Sociala. Participare si
Consolidare a Subiectilor Sociali si de Bunastare, I.C. EQUAL A.S. CONVERGENTE/ ANETH -
EETAA, Septembrie 2008, Atena


7

- Prezentare video/ vizionare film pe Internet
- Culori, hartii, materiale de colaj, constructii

1.4. Material educational suport

Materialul educational al modulului, este destul de vast si contine o serie de articole si studii (vezi material de
justificare), se va acorda formatorilor si formatoarelor in format digital (CD/DVD). Acest material a fost
marcat (subliniat) pentru a fi clar care este continutul CD/DVD. Formatorii/formatoarele, in colaborare
cu responsabilul/responsabila de formare si cursantii/cursantele pot decide daca vor acoperi totalul
submodulelor sau se vor axa pe unele submodule si, mai profund, pe altele, in baza nevoilor
educationale, experientei relevante sau/si interesului participantilor. De asemenea, este in puterea
discretionara a tuturor factorilor de formare, sa decida cu care articole din materialul justificativ, doresc
sa se preocupe sau sa studieze, precum si daca doresc sa valorifice adresele electronice care sunt
enumerate la sfarsitul celor mai multe submodule.



8

2. Definitii si diferite moduri de percepere a excluziunii sociale

2.1. De la ce sunt excluse persoanele excluse social ?

Termenul de excluziune sociala a aparut pentru prima data in Europa unde tendinta a fost sa se puna
accent pe excluziunea spatiala. Initial, politicile s-au orientat pe cei care locuiau in zone defavorizate
unde conditiile precare de locuit, serviciile sociale inadecvate, slaba reprezentare/voce politica sau lipsa
de munca decenta, au contribuit la crearea experientei de marginalizare.

Diferitele moduri de percepere a excluziunii sociale si a incluziunii, reprezinta rezultatul (de clasificare,
stiintifica, etc.) originii si al pozitiei politice a diversilor analisti si specialisti in domeniul stiintelor sociale.
Cum putem percepe noile aspecte sociale care au aparut ca urmare a restructurarii democratiilor
capitaliste dezvoltate, de la mijlocul deceniului 70 si ulterior ? Examinand trei exemple solidaritatea,
specializarea si monopolurile grupurilor - cu ideologii politice, ne intrebam daca le putem asocia ?

Conform Silver (1994)
3
, notiunea de excluziune este posibil sa se indrepte pe anumite catogorii sociale, insa
in acelasi timp sa abata atentia de la tendintele generale de inegalitate care submineaza abordarile
unitare, in teremeni de protectie sociala.

Silver analizeaza trei exemple-cheie de excluziune, fiecare dintre acestea bazandu-se pe o diferita
conceptualizare a incluziunii si a calitatii de cetatean / cetatenie (citizenship):
In exemplul de solidaritate care predomina in Franta, excluziunea este rezultatul
intreruperii legaturii sociale - care, in special, are caracteristici culturale si morale si, mai putin
economice intre persoana si societate. Granitele culturale permit aparitia unor categorii binare social
construite pentru aranjamentul lumii, stabilind saracii si minoritatile etnice ca exclusi care se afla
exteriorizati (outsiders).
In exemplul de specializare, excluziunea reflecta discriminarile. Diferentierile sociale,
repartizarea economica a muncii si separarea domeniilor de viata sociala (social/public/privat) nu vor
produce categorii sociale, aranjate ierarhic, daca persoanele excluse sunt libere sa se deplaseze in afara
limitelor si granitelor si daca domeniile vietii sociale sunt reglementate de diferite principii si sunt legal
separate.
Al treilea exemplu considera excluziunea sociala ca si consecinta a crearii de
monopolii. Grupuri puternice care, frecvent, restrictioneaza accesul, celor care sunt exteriorizati, la
resurse valoroase, printr-o procedura de inchidere sociala (social closure).

3
Silver, H., 1994, Social Exclusion and Social Solidarity: Three Paradigms, International Labour
Review, Volume 133, Numbers 5-6, pp. 531-578 (vezi material justificativ)



9

Pe de alta parte, precum conceptul de excluziune are multe sensuri, in acelasi mod poate sa serveasca
diverse scopuri politice, sa fie valorificat in vederea formarii aliantelor politice sau/si consensului.
Daca, de exemplu, definim excluziunea ca un nou fenomen multidimensional, care
afecteaza persoanele la toate nivelele de ierarhie sociala, in anumite privinte, sau intr-o faza a vietii lor,
eventual, este mai usor sa construim mari aliante pentru combaterea excluziunii sociale.
Pe de alta parte, in masura in care se percepe excluziunea, in cadrul exemplului liberal
si specializat, cu termeni individualisti, este posibil sa reprezinte un eufemism pentru grupurile
stigmatizate si izolate. In acest caz, sensul conceptului se ingusteaza si se refera la cei care sunt
dezavantajati in mai multe moduri.

Excluziunea sociala, este un concept construit social si depinde de perceptia a ceea ce este considerat
normal.
In tarile dezvoltate, de exemplu, excluziunea sociala este definita in functie de statul bunastarii si de
ocuparea formala. Pe de alta parte, conform celor sustinute de Saith si Harriss-White (2007)
4
, in multe
tari dezvoltate, unde oamenii nu se bucura de un nivel de viata acceptabil, stabilirea a ceea ce este
normal nu este un fapt simplu, luand in considerare absenta statului bunastarii si a pietei muncii
reglementate.
Excluziunea sociala putand fi structurata pe baza ierarhiei si a excluziunii oamenilor pe criterii de rasa, casta
sau sex, din punctul de vedere al societatii care ii exclude, excluziunea poate aparea ca ceva normal.
Datorita fatului ca destul de frecvent este dificil sa se determine in mod obiectiv cine este exclus
social, din moment ce este o chestiune a criteriilor adoptate si a crizelor care se folosesc de fiecare data,
conceptul de excluziune sociala constituie un concept al carui semnificatie este contestata si
conceptualizata diferit in diverse tari din intreaga lume.

Excluderea sociala, de asemenea, poate fi vazuta ca o parte a abordarii lui Sen 2000)
5
pentru posibilitati
(capabilities) care se bazeaza pe ideea pentru functionalitati (functionings) si posibilitati.
Functionalitatile sunt acele pe care o persoana este capabila sa realizeze / sa faca si sa fie, pe parcursul
vietii acesteia, precum de exemplu sa aiba un corp sanatos, sa aiba stima de sine, sa fie educata, sa
participe la viata comunitatii, etc.
Posibilitatile sunt combinatiile diferitelor functionalitati care permit persoanei sa traiasca o viata valoroasa
pentru ea insasi. Din acest punct de vedere, excluziunea sociala poate fi vazuta ca un proces care
conduce la o situatie in care pentru anumite persoane si grupuri este mult mai dificil sa realizeze
anumite functionalitati. Cand este imposibil ca o persoana sa ajunga la o functionalitate, atunci este

4
Saith, R. and Harriss-White, B., 2007 (eds.), Defining Poverty in the Developing
World, Palgrave, pp. 75-90.

5Sen, A., 2000, Social Exclusion: Concept, Application, and Scrutiny', Asian Development
Bank; Sen, A., 1993 Inequality Reexamined, Oxford University Press (vezi material justificativ)


10

condusa la o stare de saracie si statutul de excluziune sociala poate fi definit ca o combinatie de
privatiuni.

2.2. Dimensiunile multiple ale fenomenului

Excluziunea sociala este multidimensionala si poate include lipsa de acces la ocupare, cai de atac juridic/
recompensare si pieti, lipsa de voce/reprezentare politica si insuficiente relatii sociale. De aceea nu este
suficient sa se analizeze aceste aspecte separat trebuie sa se cerceteze legaturile existente intre
acestea. De exemplu, excluziunea sociala poate reprezenta cadrul pentru perceperea privatiuniii si, in
special, a doua dimensiuni ale privatiunii: faptul ca are caracter multidimensional si procese si relatii
sociale ascunse.

O alta problema este relatia intre saracie si excluziune sociala si modul in care conceptul de excluziune sociala
poate fi valorificat ca instrument de trasare a politicilor. Excluziunea sociala coincide cu saracia, insa
concomitent se extinde in afara acesteia, deoarece cuprinde si aspecte relationale si de distribuire a
saraciei. Prin urmare, precum sustin Bhalla si Lapeyre (1997)
6
, cadrul analitic ar trebui sa perceapa
legatura intre dimensiunile economice, sociale si politice ale excluziunii sociale. Excluziunea sociala
considera, de asemenea, ca privatiunea si lipsa participarii sunt rezultate si ale altor factori, in afara
venitului redus.


Conform celor sustinute de Hills, Le Grand, si Piachaud (2002)
7
, exista trei abordari fundamentale si acestea
pun accentul pe rolul :
Persoanelor;
Institutionalizarilor si al sistemelor;
Discriminarilor si lipsei de drepturi dobandite;

In ceea ce priveste persoanele, si datorita complexitatii influentelor, este necesara o perspectiva mai extinsa.
Retorica excluziunii sociale evidentiaza actiunea intentionata (agency) si procesul. Cu toate acestea,
rezultatele masurabile par similare cu cele care se folosesc pentru saracie si privatiune.

Excluziunea sociala este un termen care a fost pus la indoiala. Se utilizeaza ca un alt mod de a vorbi despre
saracie, ca un concept mai larg care cuprinde aspecte, de polarizare, diferentiere si inegalitate si ca un
concept diferit de inegalitate.

6Bhalla, A. and Lapeyre, F., 1997, Social Exclusion: Towards an Analytical and Operational
Framework, Development and Change, Volume 28, pp. 413-433

7Hills, J., Le Grand, J. and Piachaud, D., (2002) Understanding Social Exclusion, Oxford University Press,
Oxford


11

Initial, s-a folosit in Franta pentru cei care se debarasau de sistemul de asigurare sociala, iar mai tarziu, in
Europa s-a asociat cu somajul pe termen lung.
Programul de Dezvoltare al Natiunilor Unite a fost cel care a contribuit la conceptualizarea globala a
termenului, subliniind drepturile civile si sociale fundamentale.

Cauzele excluziunii sociale, de asemenea, variaza si depind de raspunsurile la o intrebare esentiala : cine este
responsabil sau conduce la excluziune ? Fie daca este vorba de persoane, fie de institutionalizari sau o
elita.
Conform studiilor
8
relevante, abordarile legate de functionalitatea operationala a conceptului de excluziune
sociala, sunt doua.
Una dintre abordari se concentreaza pe probleme specifice care sunt considerate exemple de excluziune
sociala si cealalta caracterizeaza excluziunea sociala ca non-implicare in aspectele majore ale societatii.

Aceste abordari deriva din traditia de masurare a saraciei si a privatiunii si reflecta o pre-existenta schimbare
rezonabila in accentul de pe saracie pe excluziunea sociala , referitoare la o abordare multidimensionala,
analiza dinamica si concentrare la nivelul local/de comunitate.
Masurarile excluziunii sociale se debaraseaza de inceperile anterioare intentionand sa determine persoanele
a caror non-participare nu rezulta numai datorita lipsei de resurse, insa si ca o consecinta a altor factori
mai largi, precum discriminarea, sanatatea precara, localizarea geografica si
identificarea/verificarea/recunoasterea culturala.

Contextul pentru perceperea excluziunii sociale va trebui :
- Sa combine cele mai relevante cauze
- Sa recunoasca interactiunea intre diferite tipuri de influente
- Sa faciliteze analiza dinamica
- Sa cuprinsa diferite aspecte de excluziune
- Sa se poata aplica la diferite nivele (persoane si comunitati)
- Si, in mod ideal, sa se poate aplica la diferite comunitati, diferite niveluri sau tipuri de dezvoltare
economica si sociala.

Un astfel de cadru va trebui sa faca o distinctie intre influentele/efectele vechi si moderne. Cele mai vechi
influente se refera la:
- concentrarea capitalului uman, fizic si economic, de la persoane si comunitati,
iar influentele moderne se refera la:
- limitarea persoanelor si comunitatilor si la optiunile interne.
De asemenea, trebuie sa fie luate in consideratie influentele multi-directionale ale diferitelor niveluri ale
societatii (individ, familie, comunitate, local, national, global) pentru fiecare. In cele din urma, va trebui
sa admita ca toate rezultatele interactiunilor intre aceste niveluri, devin influente moderne care
afecteaza constrangeri si oportunitati.

8 Ibid


12


2.3. Controverse fundamentale si conceptul de incluziune sociala

Una dintre criticile pentru conceptul de excluziune sociala este ca se bazeaza pe ceea ce Hickey si du Toit
(2007)
9
numesc "moralitate subiectiva post-naratie", care cosidera ca incluziunea sociala este opusul
excluziunii sociale si, prin urmare, este, in mod inerent, buna/beneficica si dorita.
Prin urmare, eforturile de combatere a excluziunii, destul de frecvent, sunt conduse de concepte de
reglementare privind organizarea vietii sociale. Aceasta abordare ignora modurile in care termenii de
incluziune, frecvent, sunt problematici, conducand la slabire (in loc de animatie) si la partinire.


2.3.1. Incorporare dificila/adversa (adverse incorporation)

Conceptul de incorporare dificila sau adversa considera saracia si inegalitatea, in primul rand, ca o
consecinta a relatiilor economice si de putere, necesitand, prin urmare, eforturi pentru schimbarea
dinamicii sociale, politice si economice care conduce persoanele la o pozitie dezavantajata.
Hickey si du Toit (2007)
10
examineaza modul in care procesele de incorporare dificila si ale excluziunii sociale
sprijina saracia cronica, precum si politica si economia proceselor de saracie de-a lungul timpului.
Abordarea incluziunii adverse si a excluziunii sociale necesita mutarea din politici in politica si din interventii
specifice privind saracia in strategii de dezvoltare pe termen lung.
O atentie deosebita trebuie acordata industrializarii si restructurarii pietei muncii, miscarilor spre tari
dezvoltate si trecerea de la sistemele de client la sistemele care garanteaza drepturile civile.

2.3.2. Incluziune sociala

Incluziunea sociala a fost definita ca proces care promoveaza valori, relatii si institutionalizari care permit
tuturor persoanelor sa participe la viata sociala, economica si politica bazata pe egalitatea de drepturi,
simtul de dreptate si demnitate
11
Cu toate acestea si incluziunea sociala poate implica incluziunea cu
conditii de mizerie/inadecvate (precum si incorporarea dificila) si omogenizare culturala.

9 Hickey, S. and du Toit, A., 2007, Adverse Incorporation, Social Exclusion and Chronic
Poverty, Working Paper 81, Chronic Poverty Research Centre, University of Manchester.
(vezi material justificativ)

10
Ibid

11
UN Expert Group Meeting on Promoting Social Integration Draft Summary, Finland, July 8-10,
2008, Disponibil:
http://www.un.org/esa/socdev/social/meetings/egm6_social_integration/documents/DRAFT_EGM_Finla
nd_Summary.pdf

13


In acest caz, care sunt instrumentele politice care ofera o abordare trans-sectoriala mai consecventa si
coerenta pentru incluziunea sociala?
Conform studiilor, cercetarilor si abordarilor relevante, in special in cadrul UE
12
, contextul drepturilor umane
este cel care ofera cea mai eficienta baza pentru dezvoltarea poloticilor. De asemenea, acest cadru
poate solutiona unele tensiuni care apar in procesele conflictuale.

2.3.3. Auto-excluziune

Unele (minoritati) grupuri se auto-exclud de la societatea mai larga, in mod voluntar. Acest fenomen trebuie
sa se distinga de excluziunea sociala care este rezultatul cauzelor aflate in afara controlului persoanelor
care se confrunta cu aceasta.
De asemenea, in timp ce excluziunea sociala este legata, fara indoiala, de saracie, intrebarea este: Cum o
comunitate cu disparitati semnificative, in termeni de putere si prestigiu, se poate include social ?
De exemplu, care este relatia intre excluziunea sociala, dreptate si solidaritate ? Este posibil ca programele
specifice si axate pe solidaritatea sociala sa contribuie la incluziunea sociala/coeziunea sociala ?

Barry (1998)
13
sustine ca izolarea sociala, esential, se refera la fenomenul de non-participare (a unei persoane
sau a unui grup) la institutionalizarile predominante ale unei societati. Excluziunea sociala se refera si la
cazurile in care izolarea sociala apare din motive independente de controlul celor care sunt izolati social.
De la un moment dat, lipsa resurselor economice, face imposibil ca cineva sa se implice undeva in conditii de
egalitate. O societate cu piata economica si instituionalizari democratice liberale, este probabil sa
dispuna de doua tipuri de intrari si granite ale excluziunii sociale.
Unul separa pe cei care participa in mod regulat la instituionalizari, fata de cei care se afla in afara
institutionalizarilor, care in mod activ se deconecteaza de la institutionalizarile predominante.
Atat majoritatile cat si minoritatile se confrunta cu excluziunea care se concentreaza in ghetou (exclusi) si
in societatea inchisa si ingradita.



12
European Anti Poverty Network & Frazer H., (2008), Yes to an Active Inclusion
Based on Rights! Promoting EAPN Principles on Active Inclusion. Report of EAPN Seminar
on Active Inclusion, held in Paris on 13 June 2008, Brussels: EAPN

13 Barry, B., 1998, Social Exclusion, Social Isolation and Distribution of Income, Centre for
Analysis of Social Exclusion, London School of Economics, London (vezi material
justificativ)



14

Solidaritatea sociala este sentimentul pentru oamenii din jurul nostru, care se extinde si in afara
persoanelor cu care cineva are un contact personal.
Esentiala este recunoasterea ca strainii sunt persoane cu nevoi si drepturi fundamentale. Justitia sociala
formuleaza cererea de acces legal

Oportunitati inegale de ocupare
De exemplu, locuinta sociala izolata are efecte negative asupra capacitatii rezidentilor de a accesa informatiile
cu privire la oportunitatile de munca .
Calitatea scazuta a ocuparii reduce si motivatiile pentru educatie in generatia viitoare, subminand
perspectivele de munca si creand o tendinta negativa auto-consolidata.
Oportunitati inegale de educatie
Omogenizarea sociala a scolilor/a educatiei creste semnificativ cand parintii bogati isi indeparteaza copiii de la
sistemul educational de stat.
O masa critica de copii cu comportamente si asteptari de clasa medie, creaza resurse pentru ceilalti copii.
Negarea egalitatii de sanse in legatura cu politica
Deplina participare politica necesita o capacitate constienta de implicare in partidele politice si organisme
publice de politica, in grupuri de exercitare a presiunii politice si consultare. Oportunitatile reale pentru
ca o persoana sa faca acest lucru, presupun si existenta unor conditii materiale.

In plus, eroziunea solidaritatii sociale, reduce potentialul de justitie prin intermediul politicii. Lipsa de
intelegere intre majoritate si minoritatile excluse social, poate conduce la demonizarea celor din
urma. Echilibrul puterii politice intr-o democratie este un aspect al spatiului de mijloc: cu cat mai slabe
sunt legaturile solidaritatii sociale, cu atat mai putin spatiul de mijloc se intereseaza pentru coeziunea
sociala.

Un guvern care declara ca se intereseaza sa combata excluziunea sociala va trebui sa combata inegalitatea si
prin intermediul politicilor publice.

Intr-o societate in care partea principala a bunurilor si serviciilor este distribuita prin intermediul pietei si in
care bunurile care se furnizeaza public pot fi cumparate si in particular, legatura intre inegalitate si
excluziune sociala este foarte stransa.

Politicile publice pot face o diferenta in ceea ce priveste impactul avut de orice inegalitate in amploarea si
intensitatea excluziunii sociale.
De exemplu, cei care traseaza si aplica politici, se pot concentra asupra serviciilor publice de inalta calitate si
descurajarii finantarii acestora din resurse private.

Cu cat mai superioara este calitatea educatiei, sanatatii si transporturilor, cu atat mai inalt va fi costul
de imbunatatire a acestora in sectorul privat. Prin urmare, cea mai mare/ampla disparitate de venit este
posbil sa fie tolerata inainte de orientarea celor care apartin straturilor superioare spre furnizari private..
Politicile pot influenta preturile pentru a se reduce privatizarea bunurilor publice.

15

Retelele publice au tendinta de a aparea prin alte retele sociale, iar cea mai mare participare politica
poate fi asigurata numai prin intermediul incluziunii sociale

Activitate propusa

1. Urmariti discursul lui Chimamanda Ngozi Adichie a autoarei si naratoarei nigiriene de istorii, care
povesteste o istorie despre modul prin care a descoperit vocea sa cultural autentica, avertizand cu
privire la riscul implicat de o naratiune/istorie pentru o persoana, un grup sau o tara, riscul de
neintelegere sau interpretare eronata a realitatii.

Accesati urmatorul site
http://www.ted.com/talks/chimamanda_adichie_the_danger_of_a_single_story.html
pentru a urmari discursul, selectand subtitrarea in limba romana. Discursul are o durata de 18:49 min. In
continuare a inregistrat gandurile si sentimentele.

A. Ati fost vreodata impresionat de o istorie care in continuare s-a dovedit a fi total neadavarata? Ce s-a
intamplat? V-ati simtit vulnerabili? Puteti relata ce s-a intamplat? Care au fost efectele? Ganditi-va la
cazuri de persoane sau grupuri care printr-o singura istorisire pe care o cunoastem, ii impinge spre
inexistenta sau spre a deveni social invizibili.

B. Ce fel de persoane sunt usor de la impresionat si cand? In ce cazuri? Are importanta mijlocul utilizat
pentru a se transmite o istorie? Exista mijloace care sunt mai putin sau mai mult puternice?

C. Ce fel de stereotipuri avem pentru persoanele sau grupurile care sunt excluse social?
Cu ce fel de caracteristici se identifica sau sunt identificate persoanele excluse social?
Cu ce fel de caracteristici se identifica femeile?
Va puteti gandi la o poveste unica in aceste cazuri? Care sunt consecintele?

D. care este sentimentul construit pe percentia privind slabiciunea altora? Care sunt comportamentele
stereotipe care rezulta din sentimentul de compasiune?

E. care este rolul structurilor de putere in crearea si reproducerea unei istorii unice pentru alte persoane sau
grupuri? Luati in consideratie cazul femeilor si ganditi-va la cine nareaza istoria unica, prin ce mod si
cand. Ce inseamna ca o istorie unica despre o persoana sau un grup, devine si definitiva? De la ce se
priveaza persoana sau grupul?

F. Cand istoriile de la mijloacele de manipulare si privare a demnitatii unei persoane sau a unui grup, pot
deveni mijloace de consolidare si incurajare? Mijloace de restaurare a demnitatii persoanelor sau a
grupurilor?

Impartasiti-va gandurile si sentimentele, initial, in echipe.
In cazul in care ajungeti la concluzii concrete, le puteti face cunoscute si grupului.

16




3. Dimensiuni importante ale excluziunii sociale

3.1. Excluziunea sociala ca proces

Excluziunea sociala este un proces : poate cuprinde negarea sistematica a dreptului la resurse si servicii si
negarea dreptului de participare, in conditii egale, la relatiile sociale, la domenii/sfere economice,
sociale, culturale sau politice. Procesele de excluziune apar la diverse niveluri in interiorul si intre
gospodarii, sate, orase, tari si la nivel mondial.
Aceasta abordare se orienteaza spre subiectii-actori (actor-oriented approach) si este utila deoarece se
concentreaza pe cine face ce si in legatura cu care. De asemenea, ofera informatii cu privire la
organizatiile internationale de dezvoltare, in vederea determinarii procedurilor dinamice existente pe
care se pot axa pentru a le consolida sau a le reduce. Intr-o situatie in care exista diferente de putere in
relatiile sociale, intrebarea privind cine are privilegiul de a determina, cine determina si cine este
determinat, devine camp de conflict. De exemplu, Kabeer (2000)
14
, determina trei tipuri de
comportamente si practici sociale care conduc la excluziune (2000:91-93). Aceste tipuri pot fi constiente
sau inconstiente, prepozitionale sau non-prepozitionale, explicite sau informale si sunt dupa cum
urmeaza :

a) Mobilizarea prejudecatilor institutionalizate/ avantajarilor : Se refera la existenta unui total principal de
valori, convingeri, proceduri formale/ceremoniale si institutionale care in mod sistematic si neabatut
functioneaza in beneficiul persoanelor si grupurilor specifice, in detrimentul celorlalti." Acest mecanism
functioneaza fara decizii constiente din partea celor care reprezinta status quo.

b) Inchiderea sociala (social closure): Acesta este modul in care colectivitati sociale ,incearca sa-si
maximizeze profiturile prin restrangerea accesului la resurse si oportunitati pentru un cerc strans de
beneficiari."
Acest lucru inseamna monopolizarea respectivelor oportunitati pe baza caracteristicilor specifice ale unui
grup, precum rasa, limba, origine sociala si/sau religie. Institutionalizarile de stat provoaca excluziune
atunci cand, in mod intentionat, se fac discriminari in legi, politici sau programe.
In unele cazuri exista sisteme sociale care determina chiar si pozitia persoanelor in societate bazata pe
ereditate.

c) Practici de incompatibilitate sau nesubordonare (unruly practices): Se refera la decalajul intre norme si
aplicarea acestora. Institutionalizarile, informal, perpetua excluziunea cand angajatii din sectorul public

14 Kabeer, N., 2000, Social Exclusion, Poverty and Discrimination: Towards an Analytical Framework, IDS
Bulletin, 31(4), Institute of Development Studies, Brighton


17

exprima prejudecatile societatii prin intermediul pozitiei lor, institutionalizand, prin acest mod, un tip de
discriminare.

Procesele de excluziune nu se limiteaza la nivelurile inferioare ale ierarhiei sociale si apar la diverse niveluri
sociale. Marginalizarea, dezavantajarea si discriminarea exista independent de saracie. Prin urmare,
conceptul de excluziune sociala poate juca un rol important in perceperea procedurilor/proceselor
sociale ca si conflicte. Fischer (2008)
15
incearca sa solutioneze ambiguitatile semantice redefinind
excluziunea sociala ca un process de inhibitie si de repulsie/respingere.
Aceasta definitie isi concentreaza atentia asupra procedurilor aferente de dezavantaj, diferentiind
excluziunea sociala de saracie.
Excluziunea apare la toate nivelurile de ierarhie sociala, in timp ce excluziunile care nu conduc neaparat la
saracie, pot duce la un impact foarte grav asupra proceselor sociale cum ar fi, de exemplu, conflictul.



3.1.1. Relatii de putere

Analiza excluziunii sociale se concenteaza asupra celui care este exclus si a celui care este responsabil de
excluziune si din ce cauza. De exemplu, excluziunea sociala poate fi rezultatul unei discriminari
deliberate, exploatarii si al efortului de a proteja anumite privilegii.
In Uganda pentru a demonstra ca relatiile de putere, deseori, sprijina si perpetueaza inegalitatea si saracia in
cadrul societatilor .

In timp ce, indiscutabil, inegalitatea extrema si saracia, de multe ori, se amplifica atunci cand exista o slaba
dezvoltare economica, nu a fost acordata o atentie deosebita dinamicei modului in care se creaza si se
sustin inegalitatea si saracia.
Studiile de caz au artat c inegalitatea i srcia de multe ori rezulta din exercitarea puterii. Concret,
oamenii devin i rmn sraci din cauza unei aciuni deliberate sau inaciunii altora.

In cazul in care nu intelegem aceste relatii de putere, politicile proiectate pentru promovarea dezvoltarii vor
ajuta unele persoane si vor exclude altele, iar cei care sunt puternici, eventual vor manipula politicile
pentru a intensifica inegalitatile.

Datele din Uganda (Moncrieffe 2008) arata ca, pentru unele grupuri defavorizate, reducerea saraciei depinde
de o nelegere a relaiilor de putere. Acest lucru nu inseamna ca activele initiale si oportunitatile,
inegalitatile in cadrul grupurilor, actiunea politica (agentie) nu contribuie in mod semnificativ la saracie
si inegalitate.


15 Fischer, A. M., 2008, Resolving the Theoretical Ambiguities of Social Exclusion with Reference to
Polarisation and Conflict, DESTIN, London School of Economics



18

Dimpotriva, inseamna ca trebuie examinat mai mult rolul relatiilor de putere, care au un impact substantial
asupra cand si cum functioneaza activele si oportunitatile. Concentrarea pe aceste relatii deschide,
de asemenea, probleme care au implicatii serioase privind analiza saraciei si a inegalitatii.

In calitatea de actori sociali (social actors) persoanele pot accepta si mentine conditii care perpetueaza
inegalitatea lor..
Relaltiile de putere fortate sau nu, vizibile si invizibile, convenite sau impuse pot cauza saracia si
pot contribui la mentinerea inegalitatilor.
Stratificari apar chiar si in randul persoanelor care par a fi dezavantajate in aceleasi domenii.

In acest sens, activele/cele dobandite si oportunitatile, eventual, nu sunt de natura sa solutioneze
inegalitatile. Justitia necesita o intelegere profunda si o reala recunoastere a grupurilor si persoanelor
vizate de politici, precum si de relatiile de putere care intretin inegalitatile. Un prim pas important al
acestei recunoasteri, este respectul stilului de viata si a preferintelor persoanelor, in cazul in care aceste
selectionari si preferinte nu sunt contrare drepturilor umane ale altor membri ai grupului. Aceasta
perspectiva mai antropologica este esentiala pentru revelarea dimensiunilor relationale ale saraciei si
inegalitatii si poate conduce la o intalnire fructuoasa cu grupurile dezavantajate.

Strategiile care se bazeaza pe aceasta abordare necesita un angajament explicit la un inalt nivel politic si
perspectiva pe termen lung pentru punerea in aplicare. Unele propuneri ar putea fi :
Recunoasterea optiunilor stilului de viata a grupurilor dezavantajate, in loc de asimilare impusa;
Munca cu grupuri dezavantajate in vederea asigurarii utilizarii in conditii de siguranta a mediului lor;
Protectia ramurilor indigene de activitati si contributia pentru deschiderea noilor piete pentru
produsele lor
Deschiderea noilor oportunitati si surse de existenta;
Asigurarea ca sunt adecvate conditiile pentru minoritati pentru a-si dezvolta realizarile si pentru a-si
extinde alegerile.

Totusi, care sunt procesele de exploatare ? Tilly (1998)
16
examineaza modul in care tezaurizarea sansei si
exploatarea sunt cele doua modalitati-cheie prin care este generata si mentinuta excluziunea sociala.
Examinand sistemul de apartheid din Africa de Sud si inegalitatea categorica/explicita (categorical inequality)
incearca sa determine elementele-cheie de exploatare. Bazandu-se pe exemplul Africii de Sud si pe alte
cazuri istorice, Tilly aplica modelul lui in societatea contemporana pentru a demonstra ca exploatarea,
eventual nu atat de vizibila ca in Africa de Sud, continua sa infloreasca precum si in cazul
discrepantelor salariale pe criterii de gen, drepturi ale minoritatilor, etc.

Experienta istorica a Africii de Sud, fiind cel mai evident exemplu de inegalitate categorica, generata si de
catre guvern, afiseaza sapte elemente-cheie care indica si caracterizeaza exploatarea.

16 Tilly, C., 1998, Modes of Exploitation in Durable Inequality, University of California Press


19

In lumea moderna, exploatatorii, rareori, sunt atat de vizibili, insa sunt la fel de eficienti. Pentru grupurile
sub-reprezentate, precum femeile si minoritatile, aceste date trebuie luate in consideratie in scopul
eliminarii exploatarii, si sunt urmatoarele:

Cine sunt cei care detin puterea
Care sunt eforturile lor coordonate
Care sunt resursele de exploatare
Cine controleaza aceste resurse
Profiturile din aceste resurse
Excluderea categorica
Repartizarea inegala a profiturilor, in comparatie cu efortul

In lucrarea lui proprie, Tilly (1998)
17
examineaza tezaurizarea oportunitatii (opportunity hoarding) si corelarea
acesteia cu excluziunea sociala, folosind exemple de lant de migratie (chain migration) ;
-de exemplu, imigrantii din satul Roccasecca din Italia in Mamaroneck, Long Island din S.U.A. pentru a
demonstra cum grupurile specifice se organizeaza in vederea valorificarii oportunitatilor, excluzand alte
persoane de la profesiile si domeniile de antreprenoriat respective.
Chiar daca tezaurizarea oportunitatii nu duce neaparat la excluderea din societate, constituie un mecanism
de inegalitate categorical si daca este combinat cu exploatarea poate conduce la diferentieri catastrofale
privind oportunitatile si beneficiile diferitelor grupuri sociale.

Dezvoltarea unor astfel de retele este comuna in randul comunitatilor de imigranti, insa daca italienii-
americani controleaza gradinaria spatiului ca si activitate, excluzand alti angajati, cu greu ar fi putut fi
considerata exploatare. In schimb, termenul tezaurizare a oportunitatii descrie o strategie de sucess,
care implica :
Existenta unei retele distincte
Resurse valoroase care sunt regenerabile, pot fi monopolizate, sustinute prin intermediul activitatilor
retelei si consolidate sau modernizate prin modul de functionare a retelei
Separarea acestor resurse de catre membrii retelei
Crearea convingerilor si practicilor care pastreaza controlul retelei asupra resurselor

Retelizarea, resursele valoroase si repartizarea/separarea, conduc la o tezaurizare eficienta a oportunitatii,
producand avantaje in relatiile cu cei care se afla in afara retelei. Cu toate acestea, aceste avantaje nu
depind sau nu produc neaparat inegalitate categorica. Exploatarile agricole familiale, magazinele
familiale si alte tipuri de intreprinderi mici, de multe ori functioneaza cu o minima exploatare a muncii
sau deloc, insa cu toate acestea, castiga in urma chiriilor pentru uzul exclusiv al unui spatiu, al unei
rezerve si al unui fisier de clientela. Diversi profesionisti se organizeaza pentru a asigura monopolul

17 Ibid


20

distribuirii/furnizarii de servcii specifice, care frecvent, sunt sustinute de reglementarile de stat si
acordarea de licente.

O problema-cheie pentru dezbaterea privind excluziunea sociala este actiunea deliberata (agency).
Dezbaterea se refera la rolurile jucate de diversi actori sociale, precum si alte forte impersonale si
procese in provocarea excluziunii. Actorii si fortele acestea, pot, eventual, include globalizarea,
organismele internationale, elitele si grupuri si persoane excluse.

Atkinson (1998)
18
defineste excluziunea din punctul de vedere al relativitatii, actiunii intentionate si al
dinamicii, excluzand relatia tridimensionala intre saracie, somaj excluziune sociala si functionarea
pietei muncii in Marea Britanie. Somajul poate conduce la saracie, insa acest fapt nu este sigur. Pe de
alta parte, daca ocuparea promoveaza incluziunea, depinde de calitatea locurilor de munca. Este
important sa ne gandim la rolul guvernului si al intreprinderilor in termeni de excluziune.

Flexibilitatea pietei muncii promovate de catre Fondul Monitar International si Organismul de Cooperare si
Dezvoltare Economica (OCDE), vine in contrazicere cu traditiile din Europa, unde, recent, se acorda o
mare atentie asupra securitatii pietei muncii si a protectiei sociale. Politicile pentru flexibilitatea pietei
pot indrepta persoanele de la somaj catre locuri de munca marginalizate, fara perspective, in timp ce
ocuparea in sine nu contribuie la incluziunea sociala.
Noile locuri de munca, printre altele, ar trebui sa restabileasca si un sentiment de control, sa ofere o excelare
fundamentala si sa acorde perspective pentru viitor.

In multe tari din UE, cresterea masiva a somajului nu a fost insotita de o crestere corespondenta a saraciei, in
timp ce somajul presupune costuri care nu se refera la numai la pierderea de venit.
Este probabil ca persoanele sa fie excluse de la participarea in societate, prin intermediul interventiilor
statului, intreprinderilor care nu sunt dispuse sa investeasca in crearea locurilor de munca sau prin
deciziile privind preturile otinute de la furnizorii de bunuri si servicii de baza. Respectiv:
Sistemul guvernamental de indemnizatii poate exclude persoane sau grupuri, in cazul in care
programele de securitate sociala ofera avantaje unor anumite grupuri de angajati sau stigmatizeaza.
Cu privire la excluderea de pe piata muncii, o atentie speciala trebuie acordata influentei
intreprinderilor in crearea sau desfiintarea locurilor de munca. Daca, de exemplu, angajatorii considera
ca locurile de munca trebuie sa fie pe o perioada scurta, crearea locurilor de munca este mai putin
atractiva.
Persoanele sunt excluse de la consum, in cazul in care se afla in imposibilitatea de a participa la
practicile normale de consum ale societatii in cadrul careia traiesc.

18 Atkinson, A. B., 1998, Social Exclusion, Poverty and Unemployment in Hills, J. (ed.) Exclusion,
Employment and Opportunity, Centre for Analysis of Social Exclusion (CASE), London School of Economics,
London



21

Relationand indemnizatiile cu costul de viata, eventual acestea sunt insuficiente privind prevenirea
excluziunii de la consumul bunurilor si serviciilor de baza, deoarece o mare parte a populatiei devine mai
bogata, majorand preturile si saracii necesita un venit mai mare pentru a-si satisface nevoile.

Prin urmare, excluziunea sociala nu se refera numai la somaj, iar politicile guvernamentale pot face o
diferenta numai in cazul in care adopta o perspectiva mai larga pentru combaterea acesteia.
Trebuie sa se ia in consideratie rolul angajatorilor in desfiintarea si crearea locurilor de munca.
Masurile pentru piata muncii nu trebuie considerate ca alternative ale transferurilor sociale aceste
politici sunt complementare.
Forma securitatii sociale trebuie revizuita, insa furnizarea colectiva, fie ca este asigurare sociala, fie
venitul cetatenilor, fie participarea la venit, este de o mare importanta pentru asigurarea incluziunii
sociale.

Guvernul poate interveni in politicile de preturi ale bunurilor/serviciilor de utilitati privatizate, pentru a se
asigura ca toate persoanele au acces la serviciile de baza.

Excluziunea poate reprezenta rezultatul procesului istoric care conduce anumite grupuri de populatie la
precaritate. Capcanele de inegalitate si saracie au de-a face cu inegalitatile in oportunitatile economice,
politice si sociale. Inegalitatile care sunt combinate si persista in timp, retinand persoanele in saracie.
Bebbington (2007)
19
analizeaza notiunea de capcana a inegalitatii ("inequality trap") si sustine ca
abordarea capcanelor de inegalitate necesita o intelegere a tuturor fortelor de cauzalitate economice,
politice, sociale care formeaza inegalitatile si propune, la nivel international, trecerea spre oferirea
stimulentelor pentru schimbarea structurilor si a institutionalizarilor care sustin inegalitatea, precum si a
mecanismelor auto-sustinute care produc capcane de inegalitate.

Conform celor spuse de Bebbington, inegalitatea constituie, din punct de vedere politic, factorul esential in
procesul de dezvoltare. In afara conceptelor de reglementare pentru asigurarea egalitatii si justitiei,
exista o dimensiune pozitiva pentru abordarea inegalitatilor intr-o societate. Insemnand ca, inegalitatea
pe scara larga si omniprezenta (pervasive inequality) poate reduce dezvoltarea economica si poate
reprezenta un obstacol privind reducerea saraciei si a participarii politice. Cu toate acestea, datele arata
ca inegalitatea, frecvent, pentru diverse grupuri persista in timp si poate fi auto- sustinuta. In vederea
abordarii inegalitatii, societatile trebuie sa se impace cu relatiile de inegalitate. Insa, aria pentru asa
ceva, este limitata, tocmai datorita relatiilor de inegalitate. Aceste situatii sunt cunoscute ca si capcane
de inegalitate.

Evitarea capcanelor de inegalitate necesita perceperea structurilor si a comportamentelor instituionalizate
care perpetueaza inegalitatea ce caracterizeaza contexte specifice. Capcanele de inegalitate sunt

19 Bebbington, A. J. et al., 2007, Inequalities and Development: Dysfunctions, Traps and Transitions, in
Bebbington, A. et al., Institutional Pathways to Equity: Addressing Inequality Traps, World Bank,
Washington DC


22

aranjamente care pe parcursul timpului se consolideaza si se reproduc prin practici zilnice. Au
caracteristici politice, economice si socio-culturale care, adesea, sunt interdepedente. Faptul ca unele
tari ies din situatii de inegalitate, adanc inradacinata, nu diminueaza semnificatia conceptului de
capcana de inegalitate.

O abordare moderna si utila, este o combinatie a tehnocratiei care isi propune o abordare sociala ideala si
unitara, care se concentreaza exclusiv pe economia politica de inegalitate. In conformitate cu noua
abordare, inegalitatile formate istoric, se cristalizeaza in institutionalizari formale si informale, ale caror
structuri si comportamente pot fi schimbate prin intermediul unei actiuni intentionate, externe sau
interne. Acest nou cadru necesita o abordare mai coerenta in proiectarea politicilor. Persoane si
institutii, interesate in promovarea tranzitiei spre o societate mai egala si eficienta, trebuie sa ia in
considerare urmatoarele :

Provocarile legate de diagnoza s-au schimbat: in afara analizei costului inegalitatilor existente, sunt
necesare mai multe eforturi pentru determinarea si perceperea fortelor de cauzalitate care mentin
situatia actuala.
Trebuie ca schimbarea politica fie proiectata si implementata in moduri care vor conduce la
schimbarea echilibrelor politice sa fie recunoscut faptul ca nu vor exista beneficii in toate cazurile de
interventii externe, si ca in unele cazuri societatea poate fi condusa la echilibre distorsionate.
Sugestia externa, privind politicile interne necesare, esueaza. Pe de alta parte, motivatiile externe pot
sustine institutiile autohtone sa schimbe contractul social spre mai bine.

Din ce cauza unele persoane pot iesi si scapa de saracie, in timp ce altele sunt prinse in capcana saraciei
cronice ? In general, exista discrepante serioase cu privire la cauzele saraciei si procesele care determina
accesul la oportunitati economice si de mobilitate. Narayan si Petesch (2007)
20
examineaza diverse
abordari pentru a analiza mobilitatea persoanelor sarace si propun o abordare de consolidare care isi
propune sa perceapa factorii care stau la baza excluziunii si saraciei.

Dezacordurile asupra modului de masurare a mobilitatii economice continua. Conform punctului de vedere
economic, optiunile individuale pot fi clasificate pe termeni monetari.
Saracia este considerata ca o slabiciune sau incapacitate a persoanei umane sa consume suficient pentru a-si
satisface nevoile de baza. In conformitate cu abordarea sociologica, sansele pentru o viata mai buna,
sunt, in principal, un rezultat al includerii in grupuri sociale dezavantajate si nu un aspect al
particularitatilor individuale. Diverse studii incearca sa integreze aceste doua abordari, bazandu-se pe
perceperea sociologica a contextelor si valorificand date statistice dure din anchetele economice.
Frecvent aceasta combinatie s-a dovedit incomoda. In schimb, concentrarea pe consolidare ne ajuta sa

20 Narayan, D. and Petesch, P., 2007, Agency, Opportunity Structure and Poverty Escapes,
in Narayan, D. and Petesch, P., Moving Out of Poverty, World Bank, Washington DC (vezi
material justificativ)


23

avansam dincolo de masurarea mobilitatii si sa exploram procedurile de baza. Consolidarea se refera la
majorarea sanselor avute de catre oamenii saraci de a-si face alegerile si de a scapa de saracie.
Elementele-cheie ale abordarii include:

Oportunitatile structurale (opportunity structure): institutionalizarile si organismele pot oferi
oportunitati grupurilor dezavantajate prin intermediul informarii, actiunilor de incluziune, procedurilor
de responsabilitate si dezvoltare a capacitatilor locale. De asemenea, structura sociala stabileste
oportunitatile si prin intermediul nivelului de deschidere, concurenta si conflict.
Actiune intentionata (agency) pentru oamenii saraci : Actiunea intentionata se refera la capacitatea
personalor umane de a actiona individual sau colectiv, in vederea promovarii intereselor lor. Aptitudinile
personale si familiale pot constitui materiale, umane, sociale, politice sau psihologice. Aptitudinile
colective sunt: vocea, organizarea, reprezentarea si identitatea.
Interactiunea intre oportunitatile structurale si actiunea intentionata : Consolidarea este un proces
dinamic, influentat de norme, valori si regulamente. De exemplu, o reforma care necesita participarea
femeilor in cadrul consiliilor locale va fi afectata de relatiile intre sexe.
Rezultate de dezvoltare: Cuprind mobilitatea persoanelor sarace, imbunatatirea venitului, guvernare
mai buna si acces la justitie, mai multe principale servicii de incluziune si acces egal pe piata muncii.

In cele din urma, unii critici sustin ca abordarile privind excluziunea sociala examineaza puterea intr-un mod
foarte simplist, considerandu-i pe cei inclusi, ca fiind puternici si pe cei exclusi ca fiind neputinciosi. Cu
toate acestea, puterea ar trebui vazuta ca dispersata si fluida.

Este suficient cadrul excluziunii sociale pentru perceperea relatiilor intre marginalizare si saracie ?
Conceptele de excluziune sociala sustin ca ofera un cadru integral pentru analiza dezavantajului social. Cu
toate acestea, in conformitate cu Jackson (1999)
21
aceste abordari sunt simpliste deoarece se bazeaza
pe ipoteze discutabile pentru putere, marginalitate si actiune intentionata. Analiza de gen poate
consolida aspectul excluziunii sociale, relevand particularitatile anumitor forme de dezavantajare.

In conformitate cu Jackson, conceptele de excluziune sociala, constituie, tot mai mult, o parte integranta a
abordarilor de politica sociala. S-au dezvoltat in cadrul conversiei globale si a vizualizarii saraciei ca un
proces, intr-adevar multidimensional, si nu ca un aspect economic si au devenit populare deoarece
sustin ca percep si aspectele materiale si culturale ale saraciei, incercand sa consolideze diverse si
diferite forme de dezavantajare intr-un singur cadru. O analiza mai atenta si mai ales, analiza si critica de
gen, cu toate acestea, aduce la lumina o serie de probleme. De exemplu, studii relevante in India,
Malaezia si Nepal (Jackson, 1999)
22
arata ca:


24 Jackson, C, 1999, Social Exclusion and Gender: Does One Size Fit All? The European Journal of
Development Research, Volume 11, Number 1

25 Ibid


24

Marginalizarea nu este neaparat negativa. Acorda si marginalizari si oportunitati, in timp ce este
posibil ca femeile sa fie, concomitent, si excluse si incluse.
Incluziunea nu este neaparat pozitiva si, de obicei, implica un cost. Femeile, destul de des, trebuie sa
aleaga intre incluziune si subordonare / constrangere pe de o parte, sau autonomie si dificultati, pe de
alta parte.
Excluziunea nu este neaparat involuntara, precum presupun teoreticii.
Genul constituie o dimensiune importanta a diferitelor forme de excluziune, insa nu produce intr-un
mod uniform, categorii de exclusi.
Puterea este dispersata, imprevizibila si instabila. Abordarile legate de excluziunea sociala examineaza
puterea intr-un mod foarte simplist, considerand ca toti cei care sunt inclusi, sunt puternici si cei excluzi
sunt neputinciosi.

Persoanele umane modeleaza procesele sociale si institutionalizarile, si nu sunt pur si simplu persoane
inactive receptoare a influentelor acestora. Teoriile privind excluziunea sociala considera acesti factori
ca structurali si nu includ in mod adecvat conceptiile pentru actiune intentionata.
Abordarile pentru excluziunea sociala va trebui sa fie imbunatatite, in scopul de a se percepe mai bine
marginalizarea si limitele conceptului binar privind puterea si pentru a se percepe ca persoanele excluse
sunt subiecte care actioneaza in cadrul procesului de excluziune. Concret, conceptul ca barbatii si
femeile sunt subiecte de gen si nu grupuri stabilite, are o deosebita importanta pentru configurarea
politicilor. Extinderea drepturilor barbatilor si spre femei, pentru teme de terenuri sau ocupare de
exemplu, s-ar putea sa nu aduca incluziunea sociala asteptata. Aprofundarea abordarilor pentru
excluziunea sociala cu analiza de gen, va permite celor care proiecteaza politici:

Sa asigure ca programele de incluziune sociala referitoare la munca, vor construi perceptii pozitive
pentru contributia la relatiile din cadrul unei gospodarii si nu vor schimba o forma de dependenta in alta
mai rea.
Sa perceapa mai bine relatiile de putere si opozitie sau lipsa de opozitie din partea celor exclusi, prin
intermediul perceptiei subiectivitatii.
Sa perceapa mai bine procesele de gen care au de a face cu esecul privind dreptul de participare, pe
care abordarile pentru excluziunea sociala nu-l analizeaza suficient.
Sa evite excluziunea sociala cu costul excluziunii culturale.
Sa evite alunecarea de a echivala genul cu femeile, care este o tendinta a abordarilor pentru
excluziunea sociala.
Sa fie mai precisi in diferentierea caracterului excluziunii sociale, in cadrul diferitelor dimensiuni ale
identitatii (gen, rasa, dizabilitate, varsta, etc.).

Activitate propusa : exercitiul care urmeaza provine din cartea lui Arnold Mindell (2002:104-107) Prin Foc
26

si se refera la diverse forme de putere, concentrandu-se pe consitentizarea fiecaruia privind formele de
putere pe care le detine el/ea insasi.

25

Mai precis, Mindell sustine ca majoritatea oamenilor au o mare constientizare privind puterea celorlalti si o
constientizare limitata in ceea ce priveste puterea lor proprie. Clasifica puterea in sase categorii :
-sociala (bani, clasa sociala, studii, etc.),
-psihologica (de exemplu, constientizarea ca o persoana poate reusi),
-spirituala (credinta profunda ca viata are un sens, fie ca este numit Dumnezeu, fie natura salbatica),
- localitate (sa te afli in resedinta ta, orice inseamna acest lucru pentru fiecare si in functie de drepturile
sociale pe care aceasta le implica).
Exercitiul se rezolva individual si membrii grupului isi impartasesc, ceea ce doresc ei insisi, de la concluziile,
gandurile sau sentimentele acestora.
1. In care grupa nationala apartii ? Cu ce grup etnic te identifica ceilalti ? Care este
nationalitatea ta ? Sexul ? Profesia ? Religia ? Nivelul educational ? Clasa economica ? Relatia ta ?Varsta
? Starea ta fizica ?
2. Care sunt privilegiile legale sau avantajele pe care simti ca ti le suprima datorita identitatii tale
? care sunt problemele economice care consideri ca decurg datorita identitatii tale ? Care sunt
problemele psihologice cu care te confrunti si simti ca sunt legate de lipsa privilegiilor sociale ?
3. Care privilegii se coreleaza cu identitatea ta ? Ia-ti timpul necesar si devine concret. Daca nu
stii, intreaba pe cineva dintr-un alt grup sa-ti vorbeasca despre acestea. Dispui de privilegii legate de
calatorii si imigrare ? Te bucuri de sentimentul de apartenenta la o mica comunitate sau la majoritate ?
Dispui de putere educationala, sociala sau economica ? Care sunt privilegiile ce se leaga de starea ta
fizica si de starea de sanatate ? care sunt privilegiile legate de sexul tau ? Borbeste despre sentimentul
de mandrie, capacitatea ta de venit, educatia ta, modul in care iti abordezi familia, varsta ta. Ceilalti te
vad asa cum te vezi tu pe tine insuti ? Dintre cele care iti apartin, care sunt dorite de alte persoane ?
Care sunt privilegiile ce se coreleaza cu alegerea partenerului/partenerei tau/tale ? Cu limba materna ?
Cu educatia ta ? Reusesti sa vorbesti in public? Ai incredere in aptitudinile tale de lider ?
4. Sarbatoreste-ti privilegiile, in mintea ta sau cu prieteni. [...] Daca nu-ti poti sarbatori
privilegiile, gandeste-te la gandeste-te la posibilitatea de a internaliza opiniile lumii in legatura cu
originea ta etnica, sexul sau orientarea ta sexuala, polarizandu-te impotriva ta. Sau, poate ca nu poti
sarbatori deoarece te simti vinovat, avand ceva care celorlalti le lipseste.
5. Sa-ti aduci aminte de privilegiile tale psihologice. [...] Te trezesti in fiecare dimineata asteptand
cu nerabdare ziua care vine ? Daca da, dispui de o putere de care ceilalti nu se bucura. [...] care este
metoda ta personala pentru solutionarea tensiunilor si a problemelor ? In cazul in care este o metoda de
succes, dispui de un grad mare de putere psihologica.
6. Ce parere ai despre privilegiile tale spirituale ? [...]
7. Prin ce mod iti utilizezi privilegiile puternice ? [...] iti poti partaja sau utiliza privilegiile astfel
incat ceilalti sa fie mandri pentru cele proprii ? Poti scoate la suprafata problemele si prejudecatile ?

26

8. Care tensiuni si aspecte se prezinta in cadrul grupului local in care apartii ? Cum se coreleaza
aceste tensiuni cu non-cunostinta privilegiilor tale ?
9. Imagineaza-ti ca iti folosesti puterea si privilegiile pentru a-ti schimba relatiile, comunitatea,
lumea.
10. Cum te simti ? Prezinta-ti sentimentul cu culori pe o coala 4.


26 Arnold Mindell (2002) PRIN FOC, Editura Grafes. Titlul originalului 'Sitting in the Fire'
(www.processwork.org ;
27 Aici se intelege si orientarea sexuala. Observati dificultatea pe care o are individul cand se refera la
aceasta tema, in cazul in care simte ca se diferentiaza de majoritate.




3.1.2. Labelling sau Etichetarea sau Categorizarea


`"Procesul de instrainare sau diferentiere, prin intermediul caruia cineva devine altcineva. ('othering') sau
se limiteaza (bordering), constituie doua procese de excluziune importante.
"Procesul prin care cineva devine altcineva este un proces prin intermediul caruia un grup dominant
defineste existenta unui grup inferior sau mai neputincios. Acest lucru se realizeaza prin crearea
categoriilor si a etichetelor, precum si a perceptiilor pentru ceea ce un grup dominant considera ca
defineste caracteristicile persoanelor care apartin in aceste categorii. Atunci cand se intampla acest
lucru, o persoana sau un grup sunt tratati, de catre un alt grup, ca "obiecte", in timp ce "obiectivarea"
permite celor care fac acest lucru, sa contravina normelor morale ale relatiilor sociale.

Delimitarea, frecvent, insoteste procesul anterior si cuprinde crearea limitelor spatiale si simbolice sau a
limitelor pentru a fi excluse persoanele. Aceste limite le obstacoleaza accesul pe piata muncii, la servicii
si domenii sau campuri politice.

Care sunt proceselecheie care contribuie la inegalitate ? In conformitate cu Eyben
23
si Schwalbe
24
care au
realizat studii relevante privind inegalitatea in SUA, exista patru procese generice care ofera un cadru al

23 Eyben R., 2004, 'Inequality as Process and Experience' in Eyben R., and Lovett J., Political and Social
Inequality: A Review, IDS Development Bibliography 20, Institute of Development Studies, Brighton (vezi
material justificativ)


27

subiectului care actioneaza, pentru perceperea modului in care se mentine sau se transforma
inegalitatea. Aceste procese sunt :

- Diferentierea si obiectivarea:
Diferentierea cuprinde definirea unui grup inferior prin intermediul categoriilor si a categorizarilor care
permit tratamentul persoanelor umane ca obiecte si perceptia ca nu exista actiune intentionata
(agency).

- Mentinerea limitelor spatiale si simbolice:
Mentinerea inegalitatii necesita mentinerea limitelor spatiale si simbolice intre grupurile dominante si cele
subordinate. Acest lucru poate fi realizat prin concentrarea si transferul culturii si al capitalului uman,
prin intermediul administrarii spatiului, precum si prin amenintari sau violenta.

- Managementul emotional:
Sentimentele persoanelor dependente pot fi obiect de administrare de actre cei care sunt interesati sa
mentina status quo-ul prin intermediul reglementarii cuvantului, a subiectivitatii emotionale si
controlului inregistrarii evenimentelor majore.

- Adaptarea subordonata:
exista diferite tipuri de adaptare : schimb de putere sau de autonomie pentru protectie, crearea sub-
culturilor alternative, prostitutia, etc. Cele mai multe strategii de adaptare au un efect dublu pun sub
semnul intrebarii unele inegalitati, in timp ce produc altele.
De asemenmea, profesionisti si cercetatori care se axeaza pe cuantificarea si masurarea categoriilor de
persoane pentru a stabili nevoile acestora, precum si pentru a proiecta interventii relevante, pun
etichete. Acesta nu este doar un proces potential de instrainare si limitare, insa afecteaza relatiile de
putere prin moduri care declanseaza perturbatii sociale si submineaza eforturile axate pe cresterea
egalitatii.

Insa, care este valoarea acestui proces ? Ce inseamna caracterizarile, clasificarile, etichetele si incadrarea
(framing) pe care o facem ? Si cum se leaga cu repartizarea puterilor sociale, politice si economice si
asigurarea notiunilor hegemonice si a valorilor? In conformitate cu Moncrieffe (2007)
25
, desi procesul
de clasificare este inevitabil si important pentru politici, abordarea gresita a unor astfel de practici
hegemonice are efecte daunatoare care submineaza obiectivele morale ale interventiilor.


24 Schwalbe M.,2007, Rigging the Game How Inequality Is Reproduced in Everyday Life, Oxford University
Press: New York

25 Moncrieffe, J., 2007, Labelling, Power and Accountability: How and Why our Categories Matter, in
Moncrieffe, J. and Eyben, R., The Power of Labelling, Earthscan



28

Clasificarea si incadrarea are de a face cu modul in care am inteles o situatie ca o problema. Acest lucru
reflecta modul in care diferite aspecte sunt reprezentate (sau nu) in dezbaterile publice si in discursul
public. Etichetele au de a face cu modul in care persoanele umane sunt numite sau clasificate in scopul
de a se integra in aceste cadre. Este un proces care dezvaluieste perceptii subiective privind modul de
plasare a persoanelor umane in diverse spatii ale clasei sociale, precum si conditiile cu care societatea
intra in contact cu acestea, in diferite contexte si la diferite momente de timp. Motivele care conduc la
clasificari difera, in timp ce procesele de clasificare produc diverse rezultate, care frecvent sunt
neasteptate. Cu toate acestea, chiar si atunci cand intentiile sunt altruiste, etichetele pot modifica,
degrada sau stigmatiza intregi grupuri de persoane umane.

Pe de alta parte, neclasificarea si neincadrarea au o mare importanta deoarece exista posibilitatea ca
anumite aspecte sau si persoane umane sa ramana in afara politicilor, programelor si agendei publice.

Procesele de clasificare si incadrare includ relatii complexe de responsabilitate si relatii obligatorii
diferentiate care au consecinte semnificative pentru urmatoarele :
1) cadrele si etichetele care sunt recunoscute si aplicate in diferite contexte,
2) luptele sau pretinderile care urmeaza suprautilizarea anumitor categorii si
3) spatiile care sunt lasate pentru a se pretinde sau a se refuza o etichta. Unele dintre consecintele negative
ale clasificarii (etichetarea) si a incadrarii (framing) sunt:

In special, daca sunt de la o anumita distanta, pot ignora subcategorii de persoane umane si o serie de
aspecte esentiale.
Cadrul si etichetele pot acoperi diversitatea interpretarilor care sunt critice pentru abordarea
problemelor propriu-zise, pe care clasificarile incearca sa le evidentieze .
Contextele hegemonice si etichetele se pot concentra pe anumite probleme si solutii si sa excluda
altele, mult mai importante.
Contextele birocratice si etichetele pot, cu usurinta, sa asocieze problemele observate cu persoanele,
producand in acest mod o paralizie/dezorganizare sociala, consolidand noi forme de inegalitate si
mentinand relatiile inegale de putere, deja existente.
Cadrele si etichetele pot conduce la discriminari si stigmatizare, precum si la consolidarea incalcarii
drepturilor umane.

3.1.3. Spatiile si domeniile excluziunii sociale

Excluziunea sociala poate aparea in diferire spatii si domenii: in cadrul institutionalizarilor de stat, pe piata, in
comunitate si in familie. In cazul in care o persoana umana este pe deplin privata de la accesul la bunuri,
servicii si drepturi, sau daca accesul sau se realizeaza in conditii inegale, atunci vorbim de excluziune.
Excluziunea este rezultatul relatiilor de putere formate de aceste domenii. Din acest punct de vedere,

29

conform Gaventa (2006)
26
, conceptul de limita este foarte important. Relatiile de putere contribuie la
configurarea limitelor pe care le au spatiile participative (participatory spaces), ceea ce este posibil in
interiorul limitelor lor, cine poate intra, precum si identitatile, motivele (discourse) si interesele pe care
trebuie sa le aiba (Gaventa 2006:26). Puterea trebuie perceputa in functie de modul de creare a
diferitelor campuri, a nivelelor de putere existente in cadrul acestor campuri si a diferitelor forme de
putere ce le traverseaza. Sociologii care lucreaza in acest domeniu inteleg ca perceperea si preocupatia
cu relatiile de putere este un mijloc de promovare a masurilor preventive impotriva saraciei.

Unde insa trebuie sa tinteasca eforturile acestora si care sunt strategiile pe care trebuie sa le valorifice ?
Gaventa studiaza o abordare pentru analiza puterii care este cunoscuta sub denumirea "cubul puterii"
("power cube") care, eventual, constituie primul pas pentru a deveni mai vizibile cele mai ascunse si
invizibile forme de putere.
Cubul puterii ofera un cadru pentru analiza domeniilor, locatiilor si formalor de putere, precum si
interdependentele acestora. Include trei dimensiuni de nivele de putere (mondial, national si local), trei
domenii/ spatii (inchise, suscitate si generate/dorite) si trei forme (tacute, invizibile si vizibile). Ca si
cubul lui Rubik, diversele parti ale cubului pot fi rotate in diferite moduri.

In ultimii ani, la scara mondiala, pare ca spatiul politic pentru participarea la guvernare, se extinde. Ce se
intampla insa in realitate ? Intr-adevar aceste spatii se deschid, cresc perspectivele guvernarii prin
intermediul democratiei sau este vorba de forme de co-administrare sau/si accord, care deviaza energia
sociala de la alte forme de participare politica ? Cornwall (2004)
27
examineaza studii de caz din
Brazilia, India, Bangladesh, Mexic, Africa de Sud, marea Britanie si SUA pentru a explora aspecte de
reprezentare, integrare, voce si eficienta a participarii cetatenilor.

Domeniile de participare sunt percepute ca miscari pentru extinderea oportunitatilor oferite in scopul
participarii cetatenilor la guvernare, ca mijloc pentru abordarea deficitelor democratice sau ca o
remodelare radicala a interactiunii intre stat si cetatenii care integreaza retele de-a lungul limitelor
institutionale.
Perceptia participarii ca "spatiu sau domeniu" evidentiaza relatiile de putere din cadrul acestuia. Aceste
domenii pot fi "stimulatoare", pot fi puse la dispozitie de catre guvern, care incearca sa raspunda
cerintelor cetatenilor sau pot fi rezultatul unor presiuni si modificari in politici. Pot fi temporare sau pe
termen lung, domenii populare la care persoanele umane participa din proprie initiativa sau si spatii

26
Gaventa, J., 2006, Finding the Spaces for Change: A Power Analysis, IDS Bulletin, Volume 37,
Number 6 (vezi material justificativ)


27
Cornwall, A., 2004, New Democratic Spaces? The Politics and Dynamics of Institutionalised
Participation, IDS Bulletin, Volume 35, Number 2, pp. 1-10 (vezi material justificativ)


30

cucerite, adica spatii care exista ca rezultat al unor cerinte de succes. Ceea ce conteaza sunt conditiile
stabilite pentru participarea egala si articularea vocii, precum si faptul ca o mare parte a dinamicii
acestor noi institutionalizari democratice, abia a inceput sa se realizeze.

3.1.4. Discriminari structurale

Excluziunea sociala, apare atunci cand anumite grupuri sunt excluse din societate si de la dreptul de
participare la economie, viata sociala si politica. Discriminarile functioneaza, bineinteles, prin
intermediul institutionalizarilor, regulamentelor si valorilor, pot avea un impact vizibil in cazul in care
valorile si ideile influenteaza auto-perceptia pentru persoane umane excluse si capacitatea acestora de
a-si pretinde drepturile. O modalitatea de se schimba acest lucru, sunt abordarile bazate pe drepturile
umane care pun accentul pe eliminarea discriminarii, pe incluziune si consolidare a grupurilor
vulnerabile sau marginalizate.

Conceptul de "inegalitate structurala ("structural inequality") este descris de Dani & de Haan (2008)
28
ca o
situatie care rezulta cand grupuri spcifice nu se bucura de un status egal cu alte grupuri, datorita
relatiilor inegale in roluri, functii, drepturi si sanse. Cu ocazia intrebarii puse privind modul de realizare a
Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, Dani & de Haan sustin ca institutionalizarile guvernamentale
eficiente pentru abordarea acestor obiective pot aparea numai prin politicile care promoveaza
integrarea, care, bineinteles, nu este necesar sa se realizeze in detrimentul dezvoltarii economice. In
schimb, institutionalizarile care contribuie la integrare, furnizand servicii mai bune pentru intreaga
populatie, dezvoltand capitalul uman si social, pot facilita o dezvoltare economica mai durabila si egala.

Intr-un stat in care se promoveaza integrarea, politicile raspund nevoilor majoritatii cetatenilor si creaza
sanse egale pentru toti/toate. Cele doua aspecte de baza pentru crearea unor astfel de state, in principal
in tarile dezvoltate, sunt institutionalizarile slabe si inegalitatile structurale care genereaza relatii inegale
intre diferite grupuri de populatie. Inegalitatile sunt dificil de abordat, printre altele, si datorita faptului
ca nu sunt recunoscute ca fiind nedrepte. Recunoasterea inegalitatilor structurale este primul pas al
unui proces lung care va trebui sa includa acceptarea diversitatii, conceptual de cetatenie
multiculturala/ calitatea cetateanului (multicultural citizenship) si eforturile pentru integrarea acesteia
in institutionalizarile publice. De asemenea, o importanta esentiala prezinta participarea persoanelor
interesate pe tot parcursul acestui process. Participarea asigura o mai mare responsabilitate si permite
discutii cu privire la continutul reformelor viitoare.


28
Dani, A. A. and de Haan, A., 2008, Social Policy in a Development Context: Structural Inequalities
and Inclusive Institutions, Dani, A. A. and de Haan, A., 2008, Inclusive States: Social Policy and Structural
Inequalities, World Bank, Washington DC, pp. 1-37


31

In forma lor extrema, discriminarile structural ear putea fi descrise ca violenta structurala o notiunea care
face vizibil "mecanismul social de opresiune". Farmer (2004)
29
, intr-un articol in care analizeaza boli
precum AIDS si pneumonia in mediul rural din Haiti si corelarea acestora cu saracia si inegalitatea,
precum si cu structurile sociale si economice in cadrul carora sunt percepute, sustine ca intelegerea
excluziunii si a marginalizarii este, oricum, distorsionata, deoarece persoanele umane cele mai
marginalizate si oprimate mor si, prin urmare, durerea si situatiile extreme cu care se confrunta raman
vizibile si uitate. Pentru Farmer important este sa percepem ca distribuitia si prevalenta AIDS si a
pneumoniei precum si anterior, al sclaviei este istoric data si condusa economic. In inima violentei
structurale se afla inegalitatile sociale : rasismul, inegalitatea de gen si saracia extrema care, in ciuda
prosperitatii moderne, sunt legate de proiecte si programe sociale care incep de la sclavie si ajung pana
la dezvoltarea neinfranata.

3.2. Relatii conceptuale intre excluziune si saracie

Persoanele umane excluse social sunt sarace, mai ales daca saracia este definita intr-un mod
multidimensional. Cu toate acestea, exista unele diferente semnificative intre conceptul de saracie si cel
al excluziunii sociale:
i. Majoritatea persoanelor umane intr-o societate pot fi sarace, adica traiesc ceea ce se numeste
incuziune nefavorabila sau adversa (adverse incorporation), insa nu am putea spune ca majoritatea
oamenilor sunt exclusi.
ii. In cele mai multe cazuri, excluziunea sociala implica inegalitatea sau privarea relativa, in timp ce
saracia, nu neaparat.
iii. Excluziunea sociala presupune procese de excludere, aranjamente institutionale si actori responsabili
privind excluziunea, in timp ce saracia, nu neaparat.

Care sunt consecintele definitiilor alternative ale saraciei ? Nu cumva abordarile diferite determina diferite
persoane ca sarace ? In conformitate cu Stewart, Saith & Franco (2007)
30
care examineaza consecintele
a patru abordari diferite pentru masurarea saraciei (monetara, capacitati, excluziune sociala si metode
participative) prin intermediul analizei teoretice si a cercetarii empirice in Peru si in India, saracia nu
poate fi definita si masurata "obiectiv", iar celelalte definitii contin ipoteze arbitrare. Exista o lipsa de
suprapuneri empirice pentru persoanele definite ca sarace, in conformitate cu diferitele abordari ce se

29
Farmer, P., 2004 An Anthropology of Structural Violence, Current Anthropology, Volume 45, Issue
3, pp. 305-325

30
Stewart, F. et al., 2007, Alternative Realities? Different Concepts of Poverty, their Empirical
Consequences and Policy Implications in Stewart, F., Saith, R. and Harriss-White, B., Defining
Poverty in the Developing World, Palgrave Macmillan


32

aplica si acest fapt inseamna ca politicile care vizeaza o forma de saracie, nu ajung la persoanele afectate
de alte forme de saracie.

Excluziunea sociala este, intr-adevar, o notiune mai utila decat notiunea de saracie, pentru abordarea privarii
? Silver (2007)
31
in studiul sau asupra excluziunii sociale incearca sa depaseasca perspectiva ingusta a
saraciei ce se concentreaza la redistribuirea financiara sau materiala. Excluziunea, ca un proces gradual
de ruptura sociala, conform Silver, constituie o conceptualizare mai cuprinzatoare si complexa pentru
dezavantajul social.

In timp ce exista o serie de puncte comune intre excluziune si saracie cronica, conceptul de excluziune sociala
depaseste unele dintre aspectele legate de abordarea saraciei cronice. De exemplu:
- Perspectiva saraciei cronice pare ca va continua tendinta istorica, ce caracterizeaza elitele si factorii de
decizie politica, acestia facand separatii si discriminari intre saraci.
- Exista pericole cand accentul se pune pe saracii de o durata de cativa ani si nu pe un numar mai mare
de persoane umane care sunt vulnerabile.
- Solutiile care subliniaza participarea persoanelor excluse in vederea depasirii izolarii, poate incuraja
excluziunea celor mai neputincioase si a celor mai izolate persoane umane.
Saracia cronica, in special, cand este inregistrata in termeni monetari, permite comparatii mai mari intre tari
si perioade de timp, insa in detrimentul contextelor specifice in care apar saracia si mecanismele de
reproducere a acesteia.

Dificultatea definirii excluziunii sociale, face dificila masurarea acesteia. Pe de alta parte, in cel mai bun caz,
teoria privind excluziunea sociala recunoaste reclamatiile structurale ale procesului si nu caracteristicile
exclusilor.
Studiul dinamicii excluziunii sociale va trebui sa puna accentual pe mare numar al persoanelor care
traiesc o mare parte a vietii lor intr-o situatie de defavorizari multiple datorita transformarilor, aflandu-
se in imposibilitate de a le controla.
In cadrul teoriei excluziunii sociale se analizeaza dimensiunile materiale si imateriale, dinamicile
individuale si de grup.
Continutul excluziunii sociale se modeleaza si de contextele nationale si locale.
Excluziunea accentueaza legaturile orizontale, desi cele din urma pot contribui la redistribuirea
verticala.

Pe parcursul procesului de excluziune sociala, relatiile depasesc resursele, iar excluziunea poate aparea la
nivel individual, de comunitate, local, chiar si international.


31
Silver, H., 2007, The Process of Social Exclusion: The Dynamics of an Evolving Concept, Chronic
Poverty Research Centre (vezi material justificativ)



33


Conceptul de excluziune sociala a dominat in Europa si in Marea Britanie in cadrul dezbaterilor privind
saracia. Du Toit (2004)
32
examineaza introducerea discursului(discourse) privind excluziunea sociala in
aria dezvoltarii si a studiilor de saracie si analizand rezultatele cercetarii pentru saracia cronica intr-o
regiunea din Africa de Sud, sustine ca notiunea de excluziune sociala nu poate capta modul in care
saracia poate fi excerbata de producerea si acumularea averii. In conformitate cu du Toit, conceptul de
"incorporare dificila sau adversa" ("adverse incorporation") contribui mai mult la perceperea saraciei in
comunitatile dezvoltate, spre deosebire de conceptul de excluziune sociala pe care il considera ambiguu
si ideologic incarcat.

Capcanele saraciei sunt inevitabile intr-o societate polarizata precum cea din Africa de Sud ? Adato, Carter si
May (2006)
33
cerceteaza capitalul social si barierele din calea unei mobilitati ascendente, valorificand,
cantitativ si calitativ, datele din deceniul 1990. Un numar mare de sud-africani sunt intr-adevar prinsi in
capcana saraciei. Relatiile sociale sunt deosebit de utile pentru gospodariile care nu sunt sarace.





3.3. Relatiile intre excluziune si inegalitate

Conceptele excluziunii sociale si ale inegalitatii sunt strans legate. Ingalitatile in cadrul societatilor, in care
anumite grupuri sunt expuse discriminarilor, pot conduce la excluziune. In mod similar, excluziunea
sociala implica si inegalitatea. Spre deosebire de inegalitatile verticale care afecteaza persoane umane,
inegalitatile orizontale se refera la disparitatile intre grupuri, precum ar fi excluderea sociala.
Inegalitatile orizontale, precum si excluziunea sociala, sunt multidimensionale si includ forme sociale,
economice si politice ale excluziunii. Pe de alta parte, inegalitatile orizontale nu sunt, intotdeauna, atat
de grave incat sa conduca la o situatie de excludere sociala.

Politicile si initiativele axate pe reducerea inegalitatilor orizontale si a excluziunii sociale sunt similare.
Ambele aplica abordare multidimensionala si, in general, vizeaza mai ales grupuri, si mai putin persoane.
De asemenea, ambele tipuri de politice stabilesc responsabilitatea grupurilor mai bogate si necesitatea

32
Du Toit, A., 2004, Social Exclusion Discourse and Chronic Poverty: A South African Case Study,
Development and Change, Volume 35, Number 5, pp. 987-1010

33
Adato, M., Carter, M. and May, J., 2006, Exploring Poverty Traps and Social Exclusion in South
Africa Using Qualitative and Quantitative Data, Journal of Development Studies, Volume 42, Number 2, pp.
226-247


34

ca politicile de combatere a excluziunii sociale si a inegalitatilor, sa se refere atat la cele mai bogate
grupuri cat si la cele mai sarace. Discursul (discourse) privind excluziunea sociala in America Latina, de
exemplu, a aparut, in parte, datorita recunoasterii, pe scara larga, a nivelurilor inalte de inegalitate in
regiune. In Africa sub-sahariana, dezbaterea asupra reducerii saraciei, se concentreaza tot mai mult, pe
inegalitate, deschizand astfel, puncte de intrare pentru abordarea excluziunii sociale.

Din acest motiv, insa, sunt importante grupurile, pentru prosperitatea individuala si coeziunea sociala ? Cand
si cum conduc la un conflict inegalitatile orizontale ? Reflectia actuala pentru dezvoltare pune
persoanele umane in centrul analizelor si al politicilor, in timp ce se pune accentul pe inegalitatea intre
oameni. Stewart (2004)
34
examineaza motivele pentru care grupurile sunt importante pentru
prosperitatea unei persoane umane si coeziunea sociala si argumenteaza ca inegalitatile intre grupuri
cultural formate (inegalitati orizontale) constituie o dimensiune importanta, insa neglijata, a dezvoltarii.
Principalele concluzii ale lui Stewart, care s-a ocupat cu noua studii de caz (Brazilia, Fiji, Malaezia, Mexic,
Irlanda de Nord, Africa de Sud, Sri Lanka, Uganda si SUA) sunt urmatoarele:

Inegalitatile orizontale reprezinta inegalitati intre grupuri cultural definite, care apar cand se considera
identice identitatile culturale cu inegalitatile politice, economice si sociale. In cazurile in care identitatile
etnice se leaga de diferentele economice si sociale, se accelereaza si maximeaza conflictul.
In cazul in care privatiunea politica si economica sunt identice, instabilitatea se poate manifesta cu
revolutii, proteste si tulburari sociale. Vehementa acestor actiuni si gradul de satisfacere a cerintelor
invocate, depinde de marimea relativa a grupului si de puterea regimului.
In unele cazuri instabilitatea este subminata de cei puternici din punct de vedere politic, care
efectueaza un atac impotriva celor avantajati economic. Uneori, cei puternici din punct de vedere
politic, ii ataca pe cei slab dezvoltati economic, intr-un mod de avertizare.
In majoritatea cazurilor examinate, au fost adoptate actiuni pozitive care, in linii generale, au
inregsitrat succes insa nu au eliminat inegalitatile orizontale, in timp ce nu au fost evidente rezultatele
negative pentru economie.
Este relative usor sa se masoare inegalitatile orizontale, desi datele sunt incomplete. In cazul in care
exista numai grupuri mare, rapoartele simple pot inregistra situatia. Cu toate acestea, nu este,
intotdeauna, usor sa se selecteze grupurile de baza si sa se determine limitele intre acestea. In cazul in
care masurarile sunt mai problematice, inegalitatile orizontale par a fi mai putin importante.

Dar de ce este importanta inegalitatea ? Conform Raportului pentru Dezvoltarea Umana a ONU (2005)
35
, care
examineaza modul in care inegalitatile interdependente in venituri, sanatate si educatie conduc oamenii

34
Stewart, F., 2004, 'Horizontal Inequalities: A Neglected Dimension of Development', Working Paper
No.1, Centre for Research on Inequality, Human Security, and Ethnicity, Oxford (vezi material justificativ)

35
United Nations Development Programme, 2005, 'Inequality and Human Development', in Human
Development Report 2005: International Co-operation at a Crossroads - Aid, Trade and Security in an

35

saraci la un dezavantaj, chiar si miscarile cele mai modeste spre o egalitate mai mare de redistributie pot
contribui la dezvoltare si la accelerarea progresului in legatura cu Obiectibele de Dezvoltare a Mileniului
(Millennium Development Goals - MDGs).

3.4. Cauze ascunse ale conflictului

Legaturile intre excluziunea sociala, conflict si nesiguranta, atat la nivel de motive, cat si la nivel de
consecinte, sunt foarte stranse. Astazi, intr-adevar, exista argumente convigatoare ca unele forme de
excluziune sociala produc contitiile pentru aparitia conflictelor care pot lua forma de tulburari politice,
revolte, conflicte violente armate sau actiuni teroriste. Grupurile care se confrunta cu dezavantaje
serioase si au caracteristici comune (etnie sau religie de exemplu), pot recurge la violenta pentru a-si
cere drepturile si pentru a ataca inegalitatile. Diferentele, in sine, intre grupuri nu sunt sificiente pentru
a conduce la conflict, insa excluziunea sociala si inegalitatile orizontale ofera teren fertil pentru proteste
violente. Prin urmare, concetul de excluziune sociala poate contribui la solutionarea conflictului
deoarece determina care sunt motivele acesteia. Din analiza motivelor care conduc unele societati cu
inegalitati orizontale acute in conflict si altele nu, a devenit clar ca un conflict apare mai frecvent atunci
cand avem o combinare a conflictelor orizontale socio-economice si politice.

Stewart, Brown si Langer (2008)
36
examineaza relatia intre inegalitatile orizontale si conflict si sustin ca
inegalitatile orizontale majore constituie o sursa posibila de conflict atunci cand strabat nediminuat
dimensiunile sociale, culturale si politice. Pe de alta parte, in timp ce inegalitatile socio-economice
constituie un teren fertil pentru manifestarea conflictelor si inegalitatile in status-ul cultural unesc
grupurile, inegalitatile politice sunt cele care motiveaza liderii pentru a-si mobiliza oamenii in revolta.

In ce mod, insa, interactioneaza cauzal saracia si inegalitatea cu conflictul ?
Desi exista o perceptie larg raspandita ca saracia si inegalitatea pot conduce la un conflict, natura acestei
interactiuni nu poate fi perceputa in profunzime. Kanbur (2007)
37
porinind de la studii economice

Unequal World, United Nations Development Programme, Human Development Report Office, New York,
ch. 2


36
Stewart, F., Brown, G, K. and Langer, A., 2008, Major Findings and Conclusions on the Relationship
between Horizontal Inequalities and Conflict, in Horizontal Inequalities and Conflict: Understanding Group
Violence in Multiethnic Societies, Palgrave Macmillan

37
Kanbur, R. 2007, Poverty and Conflict: The Inequality Link, International Peace Academy, New
York (vezi material justificativ)



36

recente, discuta aceasta interactiune si impactele acesteia pentru politici. In timp ce inegalitatea este o
consecinta naturala a proceselor economice, in special cele conduse de piata, impactele acesteia asupra
securitatii apar atunci cand rezultatele inegalitatii se aliniaza cu diviziunile socio-politice.

Relatia de cauzalitate intre saracie, inegalitate si conflict este ambigua. In timp ce conflictele violente
constituie o caracteristica a tarilor mai sarace, averea poate oferi mijloacele pentru conflict sau poate
elimina motivele care conduc la aceasta din urma corelarea puterilor si a particularitatilor unei tari
joaca un rol-cheie.


In conformitate cu Kanbur (2007) doi sunt factorii importanti pentru a explica in ce mod nivelele scazute de
tensiune pot escalada la violenta: istoria inegalitatii si cresterea brusca a inegalitatii in directii care
afecteaza si alti factori socio-economici. Pe de alta parte, nu exista un plan unic de actiune datorita
diferentelor istorice si sociale intre tari. Cu toate acestea, politicile trebuie, printre altele, sa vizeze:
Reducerea sistematica a inegalitatilor de intra-grup in randul grupurilor-cheie de populatie, astfel incat
conditiile sa nu favorizeze conflictele.
La construirea grilei de interconectare a grupurilor, astfel incat scanteile care apar in cadrul vietii
sociale si economice sa nu declanseze conflicte.
La proiectarea pachetului de politici care nu majoreaza inegalitatea intre grupurile-cheie de populatie..

Un alt studiu care examineaza gradul in care inegalitatile orizontale contribuie la manifestarea conflictelor si
daca in anumite conditii politice provoaca conflicte, este cel al lui stby (2008)
38
, in care incearca sa
evalueze impactele mediului politic in 55 de tari dezvoltate in relatia dintre inegalitatile orizontale socio-
economice si conflictele politice. Evaluand factorii legati de inegalitatile socio-economice si crearea
conflictelor, stby trage urmatoarele concluzii :

Nici marimea populatiei, nici durata pacii nu au importanta.
Inegalitatile privind veniturile si educatia intre grupurile regionale, au o importanta mai mare decat
inegalitatile dintre grupurile religioase sau entice, iar conflictul provocat datorita inegalitatilor de venit
nu este afectat de tipul de regim.
Inegalitatea in educatie este posibil sa declanseze conflicte mai mult in regimuri democratice, decat in
cele mai putin democratice sau severe.
Este de doua ori mai probabil ca o democratie cu mari inegalitati orizontale regionale in educatie, sa
se confrunte cu conflicte decat un regim autoritar, cu acelasi nivel de inegalitati orizontale.
Cu cat mai democratic este un regim, cu atat mai pozitiva este influenta inegalitatilor orizontale in
declansarea conflictelor. Perspectivele pentru conflicte datorita inegalitatilor orizontale cresc mai mult
atunci cand sistemele de alegeri integreaza mai multe persoane sau grupuri, in jocul politic.

38
stby, G., 2008, Horizontal Inequalities, Political Environment and Civil Conflict: Evidence From 55
Developing Countries, in Horizontal Inequalities and Conflict: Understanding Group Violence in
Multiethnic Societies, Palgrave Macmillan


37

Perspectivele pentru conflicte datorita inegalitatilor socio-economice pot creste proportional cu majorarea
excluziunii politice a grupurilor minoritare intr-o tara.

Un aspect examinat de catre specialistii in stiinte politice in tarile slabe sau vulnerabile, este inexistenta unui
Consiliu Social intre stat, grupurile de elita care detin puterea si grupurile entice/comunitatile.
Inexistenta "Consiliului Social" conduce la fragmentare, care este exacerbate din cauza aparitiei
varietatii de probleme referitoare la exploatarea resurselor sociale, etnice, precum si a altor resurse.

Studii relevante sunt: studiul lui Douma (2006)
39
care abordeaza saracia si escaladarea conflictelor in Nigeria
si Senegal si studiul lui Lindemann (2008)
40
care se axeaza pe conflictele din Africa sub-Sahariana, o
regiune cu cele mai intense conflicte din lume, si sustine ca potentialul statelor post-coloniale din Africa
sub-Sahariana depinde de capacitatea partidelor politice, aflate la putere, de a se confrunta cu traditia
istorica a fragmentarii sociale. .

Inegalitatile orizontale este posibil sa se bazeze sip e diferente reale si imaginare, care devin obiect de
exploatare de catre diferiti lideri, in scopul de a exercita si de a-si mentine puterea. Langer & Ukiwo
(2007)
41
analizeaza datele unei cercetari sociale in Ghana si Nigeria asupra modului in care persoanele
considera identitatile si perceptiile lor pentru dominanta institutionalizarilor de stat de anumite grupuri
etnice si religioase.
Datele evidentieaza ca diferente semnificative in perceptiile comparative privind identitatile si statul din
ambele tari, care probabil sunt de natura sa explice de ce Nigeria pare a fi mai predispusa la conflicte
violente decat Ghana.

Activitate propusa: Urmatorul exercitiu se bazeaza pe cartea lui Arnold Mindell Prin foc (2002:129-130).
Obiectivul este explorarea functionarii revansei in conflictele cu ceilalti, fie ca se refera la relatii
personale, fie la relatii sociale mai largi. Se lucreaza in mod individual si in continuare sentimentele si

39
Douma, P., 2006, Poverty, Relative Deprivation and Political Exclusion as Drivers of Violent
Conflict in Sub Saharan Africa, Journal on Science and World Affairs, Volume 2, Number 2, pp. 59-69 (vezi
material justificativ)

40
Lindemann S., 2008, 'Do Inclusive Elite Bargains Matter? A Research Framework for Understanding
the Causes of Civil War in Sub-Saharan Africa', Discussion Paper 15, Crisis States Research Centre, London
School of Economics and Political Science

41
Langer, A., Ukiwo, U., 2007, Ethnicity, Religion and the State in Ghana and Nigeria: Perceptions
from the Street, CRISE Working Paper No. 34, Centre for Research on Inequality, Human Security and
Ethnicity, Oxford (vezi material justificativ)


38

convingerile pot fi discutate in perechi. Revenind in plen, perechile pot prelucra modul de imbinare a
abuzului pe termen lung cu nevoia de represalii, precum si cai de iesire din aceasta situatie.


1. Aminteste-ti un conflict pe durata mare pe care l-ai avut cu o alta persoana sau grup. Iti poti
aminti cum a fost sa te simti suparat, furios, chiar si sa vrei sa te razbuni ?
2. Ce rol a jucat folosirea puterii sociale, psihologice sau spirituale, in mod constient sau
inconstient a celorlalte persoane, in dorinta dumneavoastra pentru represalii? De ce fel de putere
dispuneau? Cum au folosit-o? Prin ce mod puterea lor a fost subtila si, astfel, dificil de a te apara
impotriva acesteia? S-au comportat ca dictatori sai in mod opresiv?
3. Ai dori sa-I ranesti pe ceilalti, fizic sau psihic? Ai transmis comentarii despre acestia sau i-ai
insultat? Consideri ca revansa ta a fost cauzata numai de catre acestia sau si datorita unor rele
tratamente pe care le-ai suportat anterior, si impotriva carora nu te-ai putut apara?
4. Gandeste-te daca dorinta ta pentru revansa, a prelungit conflictul.
Imagineaza-ti ca acest conflict, de care iti aduci aminte, revine astazi. Imagineaza-ti ca ai curajul sa urmaresti
puterea ta si a celorlalti, oferind mai mult timp pentru tine insuti pentru a accepta razbunarea proprie si
pentru a o depasi prin a o trai".

3.4.1. Excluziunea sociala ca urmare a conflictelor

In afara de motiv de conflicte, excluziunea sociala poate fi si rezultat al unui conflict. Conflictele difuze pot
marginaliza intregi societati si constituie o cauza majora a existentei refugiatilor care ulterior, sunt
exclusi de la locul sau din tara de refugiu.
Halabi (2004)
42
descrie evenimentele din ultimii 50 de ani, inainte de infiintarea primelor tabere de refugiati
palestinieni in Liban si relatia intre aceste evenimente si violenta endemica inter-comunitara in aceste
lagare. De asemenea, descrie politicile de excluziune ale statului libanez, care au condus la cresterea
tensiunilor si a conflictelor care subminau procesele de pace si reconciliere sociala dupa razboiul civil.
Un studiu de caz in lagarul Chatila arata modul in care aceste realitati afecteaza viata de zi cu zi a
refugiatilor palestinieni ai a celorlalti locuitori din lagar, declansand conflicte privind identitatea si
perpetuand ostilitatea.

In conformitate cu Fraser (2009)
43
, anumite grupuri, cum ar fi femeile, de multe ori sunt marginalizate, chiar
mai mult, datorita conflictelor. In timp ce conflictul poate crea spatiul ca femeile sa-si asume noi roluri,

42
Halabi, Z., 2004, Exclusion and Identity in Lebanons Palestinian Refugee Camps: a Story of
Sustained Conflict, Environment and Urbanization, Volume 16, Number 2, pp. 39-48 (vezi material
justificativ)

43
Fraser, E., 2009, The Impact of Conflict on Womens Voice and Participation,

39

in acelasi timp, poate crea si noi forme de vulnerabilitate. Conflictele, astazi, sunt insotite de cazuri de
violenta sexuala impotriva femeilor si fetelor. Rezultatul este ca femeile se confrunta cu stigmatizarea
sociala ca urmare a violului, se ranesc sau se infecteaza cu HIV. Aspectele de securitate care apar pe
perioada fazei post-conflictuale, de asemenea, pot bloca accesul femeilor si fetelor la servicii. Cand
scolile sunt distruse si copiii sunt nevoiti sa se deplaseze pe distante mari, este foarte probabil ca fetele
vor ramane acasa, pentru a evita riscul de rapire, violenta si exploatare sexuala.

Anumite sub-grupuri de femei, este probabil sa devina extrem de vulnerabile datorita conflictelor si, frecvent,
sunt invizibile in cadrul procedurilor de pace post-conflictuala. Este vorba de tinerele femei, femeile care
sunt reprezentante de familie si femeile care apartin la grupuri (deja) marginalizate. Cu toate acestea,
femeile nu reprezinta, neaparat, grupul unic si cel mai marginalizat in cadrul unei anumite societati. In
plus, participarea femeilor nu are, neaparat, rezultate pozitive pentru femei, din moment ce nu au toate
femeile voce egala sau aceleasi nevoi. Alte aspecte de identitate, in afara genului, cum ar fi de
exemplu, etnia, religia si varsta pot fi la fel de importante.

De asemenea, conform McDevitt (2009)
44
, masura in care conflictul restrange libertatea de miscare a
femeilor depinde de o serie de factori, cum ar fi de exemplu, faza in care se afla conflictul, daca femeile
sunt fortate sa devina refugiate, daca sunt afectate, direct sau indirect, de conflict si de normele
culturale ale regiunii in care are loc conflictul. Delasare fortata, de exemplu, in unele cazuri, conduce la o
mobilitate sporita, oferind femeilor posibilitatea de a-si asuma roluri si responsabilitati suplimentare (de
exemplu, rolul responsabilului principal pentru mijloacele de trai ale familiei/breadwinner). Cu toate
acestea, este un consens general acceptat, ca frica de violenta, in marea majoritate a cazurilor,
restrange libera circulatie a femeilor. In perioade de insecuritate politica, economica si sociala, tendinta
de a infirma valorile traditionale care par sa protejeze femeile si fetele, limitand, in acelasi timp,
mobilitatea acestora, este puternica.

3.5. Pagini utile de Internet
Chronic Poverty Research Centre (CPRC)
http://www.chronicpoverty.org
Centre for Research on Inequality, Human Security and Ethnicity (CRISE)
http://www.crise.ox.ac.u


GSDRC Helpdesk Research Report, Governance and Social Development Resource Centre,
Birmingham

44
McDevitt, A., 2009, The Impact of Conflict on Womens Education, Employment and
Health Care, GSDRC Helpdesk Research Report, Governance and Social Development
Resource Centre, Birmingham


40

Activitate propusa

1. Care sunt cuvintele care va vin in minte atunci cand auziti expresia persoana fara adapost? Inregistrati-le
pe o foaie de hartie. In continuare urmariti discursul lui Becky Blanton.

Becky Blanton este autoare, fotograf si fosta jurnalista. Inainte cu cativa ani, s-a decis sa traiasca intr-un
van/semi-camion inchis, pentru un an si sa calatoreasca ca sa-si cunoasca tara. Insa, atunci cand s-a
intrat in recesiune si nu a mai avut un job ca libera profesionista, calatoria sa a condus-o spre a ramane
fara adapost. Urmariti discursul acesteia despre experienta sa si cum a devenit una dintre femeile active
din punct economic din America, fara adapost.

Accesati urmatorul site
http://www.ted.com/talks/becky_blanton_the_year_i_was_homeless.html
pentru a urmari discursul, selectand subtitrarea in limba romana. Discursul are o durata de 07:10 min.

A. Care sunt gandurile si sentimentele care apar? Cum raspunde la idea dumneavoastra despre ce inseamna
persoana fara adapost, discursul lui Becky Blanton?

B. In cazul in care ati incerca sa va vedeti orasul prin ochii unei personae fara adapost, ce v-ar impresiona? Ce
v-ar excita ? Ce v-ar dezamagi ?

C. Ce nou aduce privirea unei persoane fara adapost, ca si informatie? Prin ce mod ati putea incorpora
aceasta privire in modul in care lucrati?

D. Incercati sa identificati momentele in care v-ati simtit ca o persoana fara adapost. Ce v-a determinat sa va
simtiti astfel? Ce v-a instrainat? Ce v-a mentinut prezenti/prezente?

E. In cazul in care aduceti aceasta perspectiva in munca dumneavoastra cu femei care sunt expuse excluziunii
sociale, sau cu femei imigrante sau refugiate, ce s-ar schimba in modul prin care va abordati obiectul
dumneavoastra, insa, mai presus de orice, persoanele umane?

F. Incercati sa raspundeti la urmatoarea intrebare: ce inseamna faptul ca daca esti sau daca te simti ca fiind
persoana fara adapost, are de-a face, mai ales, cu comportamentul si, mai putin, cu situatia?

Impartasiti-va gandurile si sentimentele, initial, in perechi. In cazul in care ajungeti la concluzii concrete, le
puteti face cunoscute in grup.

4.Dimensini ale incluziunii sociale in Romania

Excluziunea social afecteaz indivizi i comuniti n moduri foarte diverse, care nu pornesc doar de la
srcie aa cum se consider de obicei ci i de la neintegrare social cauzat de neparticiparea la
relaiile sociale n care se implic majoritatea, de la lipsa unui loc de munc, de la posibile

41

disfuncionaliti familiale, de la discriminare sau intoleran .a.m.d. Excluziunea sociala a unor
persoane sau categorii, are cauze numeroase i ia forme multiple, transmindu-se adeseoride la o
generaie la urmtoarea. Tocmai de aceea, combaterea fenomenului prin msuri active deincluziune
trebuie s aib un caracter multidisciplinar i s se bazeze pe o abordare coordonat.
nc de la nceputul anului 2009, activitatea n domeniul incluziunii sociale i politicilor familiale s-a axat pe
garantarea accesului la prestaii i servicii sociale i pe promovarea mecanismului naional de susinere a
procesului de incluziune social, prin:

Garantarea drepturilor la prestaii sociale prin dezvoltarea capacitii administrative
a Ageniei Naionale pentru Prestaii Sociale, i a structurilor sale teritoriale;

Dezvoltarea i diversificarea serviciilor sociale prin iniierea i implementarea unor
Programe de Interes National (n domeniul persoanelor vrstnice, persoanelor fr
adpost, persoanelor cu handicap i persoanelor victime ale violenei domestice),
programelor susinute financiar din mprumuturi rambursabile ale Bncii Mondiale
(Programul de Incluziune Social), programe de dezvoltare a serviciilor sociale din
fonduri nerambursabile Phare 2006.

Anul 2010 reprezint un an important n reformarea politicilor de incluziune social la nivel european.
O serie de instrumente sunt revizuite, dnd un rol important domeniului incluziunii sociale n ansamblul
politicilor sociale. Noua Agend Social European revizuit stabilete principalele iniiative i aciuni
politice pe care Uniunea European la are n vedere, iar una din prioriti se refer la Combaterea
srciei i excluziunii sociale.
Instrumentul de baz al politicilor de incluziune social este Recomandarea CE privind incluziunea activ
care adreseaz statelor membre recomandarea ca n propriile strategii s ia n considerarea 3 piloni
complementari:

Politici de integrare pe o piaa a muncii sustenabil i de calitate a tuturor persoanelor
vulnerabile i care pot lucra;

Asigurarea unui venit suficient pentru o via decent;

Asigurarea accesului la servicii sociale de calitate.

Perioada 2010 2012 se va axa pe o regndire a politicilor sociale n general, astfel nct s rspund noilor
recomandri europene, prin dezvoltarea de programe integrate privind politicile familiale, precum i
prin implementarea unor msuri de promovare a politicilor de incluziune activ. Pentru a putea atinge
aceste deziderate, este nevoie ca la nivel naional s se asigure o bun coordonare n domeniul
politicilor de incluziune social, bazat pe consultare i cooperare. n prezent se deruleaza un prim
proces de consultare cu profesionitii din domeniul incluziunii social pentru a putea identifica nevoile
reale de dezvoltare a sistemului, dar totodat i ntr-un proces de monitorizare a presei pentru a
contientiza jurnalistul romn asupra responsabilitii sociale i individuale.

42


n cadrul procesului de consultare realizat pn n prezent, s-au conturat principalele domenii deintervenie
pentru anul 2010 2012, precum i msurile care nsoesc aceste aciuni pentru a ne atinge obiectivele
stabilite:


DOMENIUL DE INTERVENIE

Msuri concrete de aciune

EDUCAIE

1. Dezvoltarea programelor educaionale n funcie de cerinele pieei muncii;
2. Prevenirea abandonului colar;
3. Servicii de consiliere / informare colar pentru familiile din comuniti defavorizate cu privire la avantajele
participrii la procesul educaional;
4. Dezvoltarea programelor de nvmnt pe toat durata vieii;
5. Facilitarea accesului la educaie a copiilor din comunitile izolate;
6. Creterea calitii procesului de nvmnt n mediul rural;

7. Promovarea programelor care s dezvolte participarea la nvmntul precolar;
8. Dezvoltarea mult mai pregnant a programului coal dup coal;
9. Educaie intercultural ca metodologie i spirit intercultural;
10. Susinerea material a copiilor care provin din familii defavorizate, regndirea sistemului de acordare a
burselor sociale.

OCUPAREA

1. Diversificarea programelor destinate recalificrii la locurile de munc;
2. Flexibilizarea pieei muncii (locuri de munc cu timp parial, angajarea la domiciliu) prin programe de
angajare intite pentru beneficiarii de venit minim garantat;
3. Msuri de ocupare a persoanelor cu handicap adecvat nevoilor sale, precum i cointeresarea, stimularea
angajatorilor pentru angajarea acestei categorii de persoane;
4. Dezvoltarea de noi abiliti pentru noi locuri de munc;
5. Favorizarea crerii de noi locuri de munc n special pentru grupurile dezavantajate prin dezvoltarea
sectorului economiei sociale: definirea conceptului de ntreprindere social i sprijinirea crerii de
ntreprinderi sociale;
6. Crearea de locuri de munc prin care s se promoveze meseriile tradiionale (revalorificarea valorilor
fiecrui individ);
7. Sistem naional de previzionare a pieei muncii;
8. Creterea gradului de contientizare / educare a angajatorilor cu scopul de a elimina reticena acestora
atunci cnd angajeaz persoane aflate n dificultate;

43

9. Asigurarea resurselor financiare pentru implementareamsurilor active.


SNTATE

1. Dobndirea calitii de asigurat n sistemul de sntate a unui numr de 97% din populaie
2. Faciliti i gratuiti pentru persoane i grupuri vulnerabile;
3. Programe de prevenire a mbolnvirilor n special n cadrul comunitilor srace;
4. Facilitarea accesului egal la servicii de sntate i mbuntirea calitii actului medical;
5. Creterea rolului medicului de familie ca actor social;
6. Dezvoltarea sistemului de asisten medical de urgen;
7. Introducerea cardului electronic de asigurat n sistemul asigurrilor de sntate;
8. Dezvoltarea serviciilor de ngrijiri de sntate coordonat cu cele sociale i cele de ngrijiri pe termen lung;
9. Dezvoltarea sistemului de asigurri de sntate private.
10. Acces gratuit la pachetul minim de servicii medicale pentru toi cetenii.


PROTECIE SOCIAL

1. Evaluarea nevoilor sociale existente n comunitate;
2. Eficientizarea folosirii resurselor financiare destinate susinerii msurilor din sistem;
3. Evaluarea efectelor / impactului prestaiilor sociale acordate i dezvoltarea de programe intite pe
integrare i nu pe crearea de dependen de sistem;
4. Msuri concrete i inte pe nevoile persoanelor nevoiae (subvenionarea plii energiei electrice,
utilitilor, etc)
5. Sisteme de servicii de incluziune social coordonate ntre toate sectoarele,
6. Creterea ponderii cheltuielilor pentru msuri active n total cheltuieli sociale.
7. Pachet de servicii sociale minime ce trebuie asigurat ntr-o comunitate;
8. Sistem public de pensii unitar;
9. Stimularea dezvoltrii serviciilor sociale care s conduc la creterea gradului de autodeterminare i
independen;
10. Programe de servicii sociale personalizate i integrate i de calitate;
11. Dezvoltarea de servicii sociale i a infrastructurii pentru persoane vrstnice
12. ncurajarea parteneriatului public privat (Externalizarea furnizrii serviciilor sociale ctre organizaiile
neguvernamentale);
13. Creterea competenelor profesionale a persoanelor cu responsabiliti n domeniul acordrii de servicii
sociale.

LOCUIRE

1. Crearea de locuine sociale cu posibilitatea de cumprare ulterioar destinate grupurilor vulnerabile;
2. Programe mult mai intite pentru eliminarea /ameliorarea fenomenului persoane fr adpost;

44

3. Susinerea tinerelor familii n obinerea unei locuine
4. mbuntirea infrastructurii de canalizare, ap, gaz;
5. Acces la locuine cu chirii speciale pentru toi cetenii avnd n vedere veniturile obinute de acetia;
6. Creterea gradului de implementare a programelor existente;


Pe lng aceste msuri concrete, urmare consultrilor realizate, au reieit o serie de recomandri utile,
pentru mbuntirea bunei guvernri n domeniul incluziunii sociale:

DESCENTRALIZAREA
Judeul nivelul optim de descentralizare;
Introducerea de criterii administrative, financiare i de resurse umane n evaluarea posibilitii autoritilor
locale de a prelua un serviciu.

COORDONARE A PROCESULUI LEGISLATIV:

Eliminarea neconcordanelor legislative / a volatilitii legislative
Elaborarea de studii de impact cu privire la gradul de implementare a legislaiei nainte de a fi modificat /
amendat.

RESPONSABILIZARE SOCIAL:

La nivelul autoritilor locale:
Campanii de informare pentru a contientiza autoritile locale cu privire la rolul pe care l au;
Crearea de centre de informare a cetenilor cu privire la drepturile sociale (n cadrul SPAS);
Msuri pentru a favoriza redobndirea ncrederii i respectului n profesionitii din instituie;
La nivelul ceteanului:
Educaie incluziv: a-i determina pe ceteni s se implice n viaa social a comunitii;
Promovarea participrii n procesul de luare a deciziilor i dezvoltarea de proiecte comune;
Introducerea n programa colar lecii privind spiritul civic

MECANISME FINANCIARE :
Flexibilizarea procedurilor de accesare a fondurilor structurale;
Asigurarea resurselor financiare pentru continuarea proiectelor care au rezultate bune preluarea unei
pri a cheltuielilor de ctre stat.

PARTENERIATE
Redefinirea legturilor dintre societatea civil, mediul de afaceri, autoriti i stat pentru a crete gradul de
contientizare c toi suntem parte a societii;
Existena unei metodologii comune / unitare de colaborare n domeniul incluziunii sociale pentru a avea o
viziune unitar despre nevoile sociale i msurile existente


45

CONTINUAREA EFORTURILOR PENTRU MBUNTIREA SISTEMELOR DE COLECTARE A DATELOR:
Consolidarea mecanismelor de colectare a datelor, n special la nivel local;
Crearea unui set de indicatori din domeniul social care s confere o imagine clar despre nevoile i
programele existente n judee (eventual la nivel de localitate);
Dezvoltarea infrastructurii informatice pentru favorizarea acestui proces.



46

5. Cauze si forme de excluziune sociala

Procesele de excluziune sociala se refera la diverse dimensiuni :
Excluziunea politica poate include privarea drepturilor politice/ a drepturilor civile, cum ar fi de
exemplu, participarea politica si dreptul de organizare, precum si dreptul de securitate personala,
libertate de exprimare, egalitate de sanse pentru aplicarea deciziilor judecatoresti. Bhalla & Lapeyre
(1997:420)
45
sustin ca excluziunea politica implica si perceptia ca statul, care garanteaza drepturile si
libertatile fundamentale, nu este neutru, insa reprezinta mecanismul esential al claselor dominante si,
prin urmare, se pot face discriminari intre diverse grupuri sociale.
Excluziunea economica cuprinde lipsa de acces pe piata muncii, la credite si la alte forme de capital.
Excluziunea sociala poate lua forma de discriminare pe baza diferitelor dimensiuni care includ sexul,
etnia, varsta, etc., care conduc la sanse reduse de acces, al acestor grupuri, la servicii sociale si limiteaza
participarea lor pe piata muncii.
Excluziunea culturala se refera la masura in care diverse valori, norme, stiluri de viata sunt acceptate si
respectate.

Aceste procese sunt interdependente si coerente, si avand in vedere complexitatea efectelor asupra
indivizilor, este imposibil sa se stabileasca o cauza unica si specifica in cadrul excluziunii sociale.
Persoanele umane pot fi excluse datorita unor acte intentionate din partea celorlalti (de exemplu,
discriminari din partea angajatorilor), datorita rezultatelor din diverse procese intr-o societate care nu
include acte intentionate necesare sau, rareori, prin selectare. In general, cu toate acestea, cauzele
excluziunii sociale care conduc la saracie, suferinta, si, uneori, la moarte, pot fi atribuite modului de
functionare a relatiilor de putere inegale.

Prin ce mod afecteaza politica, iesirea individuala sau colectiva din saracie ? Tilly (2007)
46
examineaza
politicile de excluziune si politica de producere sau reproducere a saraciei vizand legaturile cauzale a
patru componente: excluziunea sociala, saracia, iesirea din saracie si procesele integrale care produc
inegalitatea intre categoriile sociale. Excluziunea sociala se afla in centrul procedurilor care produc
inegalitatea, iar iesirea din saracie depinde de eliminarea sau de confruntarea impactelor excluziunii
sociale.


45
Bhalla, A. and Lapeyre, F., 1997, Social Exclusion: Towards an Analytical and Operational
Framework, Development and Change, Volume 28, Number 3, pp. 413-433.

46
Tilly, C., 2007, Poverty and the Politics of Exclusion, in Narayan, D. and Petesch, P. (eds.), Moving
out of Poverty, World Bank Publications, Washington, D.C. (vezi material justificativ)



47

Oare sunt motivele saraciei cronice si prin intermediul caror mecanisme sociale se mentine? Prin ce mod un
grup slab poate obtine sustinatori/avocati si cum poate reprezenta o parte a agendei politice ?
Mosse (2007)
47
examinand studiile de caz din vestul Indiei pentru a explora modul de legatura intre saracie si
cunostintele noastre privind modul in care functioneaza sistemele social, conomice, politice si culturale.
In conformitate cu Mosse, saracia cronica se dezvolta in cadrul dezvoltarii capitaliste si perpetua prin
intermediul relatiilor obisnuite de exploatare si tezaurizarii oportunitatilor (opportunity hoarding). In
vederea abordarii acestei situatii, sunt necesare strategii de multi-nivel si pe termen lung.

Excluziunea sociala, insa, poate reprezenta si rezultatul persistentei saraciei. Din ce motiv inegalitatile
orizontale persista in unele cazuri, in timp ce in altele se reduc ? Stewart si Langer (2007)
48
examineaza
studii de caz de inegalitati orizontale in diverse tari si propun un cadru teoretic in care
complementaritatile intre productivitate si concentrarea diferitelor tipuri de capital, tind sa conduca la
cicluri auto-persistente de succes si esec. Persistenta inegalitatilor orizontale nu este inevitabila. Pe de
alta parte, sunt necesare interventii, atat in functie de concentrarea capitalului uman, cat si in functie de
grupurile defavorizate din punct de vedere economic, astfel incat ultimle sa-si acopere diferentele.

5.1. Excluziune, drepturi si calitatea de cetatean (cetatenie)

Exista legaturi clare intre conceptul de excluziune sociala si abordarea bazata de drepturile umane pentru
dezvoltare. Analiza excluziunii sociale poate contribui la determinarea grupurilor care nu au acces la
drepturi si a factorilor sau organizatiilor/organelor responsabile pentru limitarea accesului acestora la
drepturi. O astfel de analiza este utila, in principal, cand drepturile nu constituie parte a agendei
deoarece contribuie la atragerea atentiei asupra celor care intr-o anumita societate nu au acces la
resurse, institutionalizari sau procese de luare a deciziilor. Cu toate acestea, analiza excluziunii sociale
este, de asemenea, legata de dezvoltarea unei agende care se concentreaza pe cetatenie (citizenship),
participare, democratizare si responsabilitate.

Se ocupa cu caracterul politic al privarii deoarece examineaza relatiile intre absenta drepturilor politice si
nivelurile de saracie. Cetatenia se concentreaza pe capacitatea de exercitare a drepturilor individuale si
colective, in timp ce inegalitatile privind aceasta capacitate pot produce ierarhizarea sociala care creaza
cetateni de categoria primara si secundara. Acest fapt inseamna ca, in fata legii, nu sunt egale toate

47
Mosse, D., 2007, Power and the Durability of Poverty: A Critical Exploration of the Links between
Culture, Marginality and Chronic Poverty, Chronic Poverty Research Centre, London (vezi material
justificativ)

48
Stewart, F. And Langer, A., 2007, Horizontal Inequalities: Explaining Persistence and Change,
Centre for Research on Inequality, Human Security and Ethnicity, Oxford (vezi material justificativ)



48

persoanele si ca nu au toti acelasi acces la bunurile publice oferit de stat. Dimensiunile politice ale
excluziunii includ absenta drepturilor politice (de exemplu participarea politica si dreptul de organizare),
instrainarea sau lipsa de incredere in procedurile politice si absenta dreptului de exprimare si a dreptului
de sanse egale.

Insa, care sunt avantajele abordarii excluziunii sociale privind aspectele referitoare la drepturile politice ?
Gore (1995)
49
in articol examineaza, printre altele, excluziunea sociala si ca "cetatenie/calitate de
cetatean incompleta" (incomplete citizenship) si sustine ca termenul de cetatenie trebuie sa constituie
a parte clara a politicilor de dezvoltare. Cetatenia activa pare a fi extrem de limitata in multe tari cu
venituri mici, iar drepturile politice, frecvent sunt atribuite drepturilor sociale. Deci, in timp ce
potentialitatea drepturilor umane indeamna guvernele sa acorde cetatenilor drepturi specifice,
potentialitatea macro-economica submineaza capacitatea reala a tarilor de a realiza acest lucru.

Cu toate acestea, exista anumite valori centrale pe care persoanele umane le coreleaza cu conceptul de
cetatenie, cum ar fi de exemplu, valorile de justitie sociala si solidaritate. Ce inseamna cetatenia activa
pentru grupurile marginalizate, la nivel mondial ? Si ce sugereaza aceste semnificatii in legatura cu
obiectivul de a construi socitati incluzive ? Kabeer (2005)
50
descrie unele dintre valorile si semnificatiile
asociate cu cetatenia activa si examineaza modul in care discutia despre cetatenie activa, drepturi si
obligatii pot fi intrpretate in lumina acestor valori si propune aparita unei agende de dezvoltare care se
va baza pe abordarea drepturilor explicite.

Ce poate contribui la aspectele de cetatenie in dezbaterea privind institutionalizarile politice in societatile
care sunt impartite ? Ce poate insemna distribuirea echitabila a drepturilor politice ? Gibney (2008)
51

examineaza aspectul de acces la cetatenia activa si drepturile conexe ale celor care nu sunt cetateni. In
ultimii ani, au crescut studiile referitoare la tirania majoritatilor etnice in sistemele politice democratice,
insa si tirania cetatenilor, in timp ce castiga teren si reflectia pentru membrii societatii care sunt privati

49
Gore, C., 1995, Markets, Citizenship and Social Exclusion, in Rodgers, G., Gore, C. and Figueiredo, J.,
Social Exclusion, Rhetoric, Reality, Responses, A contribution to the World Summit for Social Development,
International Institute for Labour Studies, Geneva (vezi material justificativ)

50
Kabeer, N., 2005, The Search for Inclusive Citizenship: Meanings and Expressions in an
Interconnected World, in Kabeer, N. (ed.), Inclusive Citizenship, Zed Books, London

51
Gibney, M., 2008, Who Should be Included? Noncitizens, Conflict and the Constitution of the
Citizenry, in Stewart, F., (ed.), Horizontal Inequalities and Conflict: Understanding Group Violence in
Multiethnic Societies, Palgrave Macmillan, London



49

de cetatenie sau constituie membri non-tipici ai societatii si daca au sanse reale de a obtine drepturi
civile.

5.2. Excluziunea economica

Distribuirea resurselor si acumularea averei reprezinta un process inegal bazat pe relatii de putere,
capacitatea diverselor grupuri sa exercite presiune pentru intresele lor si influenta in agenda guvernului
si in politicile orientate.

Excluziunea economica se refera, de asemenea, la excluziunea (partiala sau totala) a angajatilor de pe pietele
principale: de munca, incredere/de credit si de securitate. Aplicarea abordarii excluziunii sociale de pe
pietele muncii evidentiaza diferentele reale si sporite, intre someri si angajati, economiile deschise si
informale, sectoarele formale si non-formale. In timp ce aceasta excluziune joaca un rol important in
reproducerea inegalitatii, este, de asemenea, si rezultatul propriu-zis al inegalitatilor referitoare la
accesul la resurse, ocupare, educatie si servicii publice. De exemplu, nivelul educational si, in special,
analfabetismul pot reprezenta cauza importanta de excludere de pe piata muncii.

Justino si Litchfield (2005)
52
examineaza relatia intre discriminarile impotriva minoritatilor etnice si
populatiilor indigene si excluziunea acestora din viata economica. Concret, cele doua cercetatoare
studiaza diferitele forme de discriminari cu care se confrunta populatiile indigene si analizeaza cauzele
excluziunii lor economice si sustin ca discriminarile constituie un obstacol major pentru dezvoltare si,
prin urmare, ar trebui sa reprezinte punctul central al politicilor aplicate.

Excluziunea de pe piata muncii poate fi, de asemenea, rezultatul discriminarilor pe motive aferente etniei,
religiei, genului, varstei sau clasei sociale. Thorat, Attewell, si Rizvi (2009)
53
examineaza daca religia si
casta afecteaza oportunitatile de ocupare a absolvntilor in India. Exploreaza raspandirea discriminarilor
in procedurile de solicitarilor pentru ocupare in intreprinderi moderne in sectorul privat si
concluzioneaza ca procedurile de excludere sunt puse in functiune, deja, dintr-un stadiu incipient.
Favoritismul datorita castei si excluziunea sociala continua sa exista pe piata muncii in India
contemporana urbana.

5.3. Excluziune si identitate


52
Justino, P. and Litchfield, J., 2005, Economic Exclusion and Discrimination: The Experience of
Minorities and Indigenous Peoples, Minority Rights Group International (vezi material justificativ)

53
Thorat, S., Attewell, P. and Rizvi, F. F., 2009, Urban Labour Market Discrimination, Indian Institute
of Dalit Studies, New Delhi (vezi material justificativ)


50

In contacul, intractiunea, colaborarea, coexistenta noastra cu alte persoane care elemnete ale identitatii
noastre ies in fata, au voce si de ce ? Care sunt dimensiunile identitatii ce raman ascunse ? Pe care
eticheta intram si care este cea care nu ne cuprinde si din ce motiv ? In care clasificare am dori sa-i
includem pe ceilalti sau ceilalti sa ne includa pe noi ? Cand vorbim, de exemplu, despre persoane
vulnerabile sau excluse, ce ne vine in minte ? Cum vorbesc persoanele despre ceea ce sunt si cum
vorbim noi despre ceea ce consideram ca sunt ceilalti ?

In cazul in care, potrivit Nussbaum (2005)
54
, cunoasterea realitatii interioare a unui alt individ reprezinta o
profunda dorinta si, concomitent, o cunoastere imposibila, la care, cu toate acestea, persistam, este
important sa avem in vedere ca aspectul acesta nu este, pur si simplu, o problema de cunoastere, insa,
mai presus de toate, o problema morala creata de stimulemtele si dorintele cu care abordam fiintele
care sunt, in acelasi timp, deosebite de noi, insa si foarte importante pentru planurile noastre (ibid
2005:836). Prin urmare, cineva ar putea sustine ca promovarea/dezvoltarea unei serii de dimensiuni
relevante si probleme ce au de-a face cu perceperea si cunoasterea celorlalti si a nevoilor acestora,
precum si eforturile pentru eliberearea zonelor care permit aparitia non-exprimarii, pot contribui la
solutionarea problemei in acces si productie a opiniei personale, in solutionarea problemei legate de
puterea inegal distribuita, de care o persoana dispune pentru a produce o opinie clar exprimata, ceea ce
constituie o conditie sine qua non pentru accesul la exercitarea efectiva a drepturilor de cetatean intr-o
societate democratica.

Punctul nostru de pornire este identitatea celuilalt sau imprumutand cuvintele lui Douzina (2006)
55

celalalt este pe primul loc. Acesta constituie conditia de existenta a limbii, a sine si de drept. Celalalt
intotdeauna ma surprinde, deschide o fisura in peretele meu, ataca ego-ul. Celalalt este inaintea mea si
striga: Unde stai? Unde esti tu acum ? si nu cine esti (ibidem 2006: 490).

O identitate care este un amalgam de o multitudine de date si informatii, evident, nu se limiteaza la cele
inregistrate in arhivele institutiilor de stat sau in formularele de primire si ale istoriei personale ale
structurilor care ofera servicii sociale. Si chiar aceste informatii intrate (de exemplu genul, varsta, religia,
originea, limba, statutul social, participarea la retele sociale sau la alte retele, dizabilitati fizice, etc.),
totalul carora constituie ceea ce noi numim particularitate si unicitate a fiecarei fiinte umane, nu au
aceeasi importanta sau mai precis, nu au aceeasi importanta in acelasi moment.


54
Nussbaum M. C, (2005) Sex si justitie sociala. Atena: Editura Scripta.



55
Douzinas ., (2006) Sfarsitul Drepturilor Umane, Atena: Editura Papazisi


51

Pe de alta parte, nici una dintre aceste intrari nu este nesemnificativa. Nici nu este cert ca exista o variabila
importanta (de exemplu, originea sau sexul) care constituie esenta identitatii si, prin urmare poate fi
denumita identitate. De asemenea, conform Maalouf (2000)
56
, in cuda fatului ca exista o ierarhizare a
datelor care compun identitatea fiecarui individ, este cert ca in diverse circumstante ierarhizarea nu
ramane neschimbata.

Insa, in timp ce fiecare intrare separate a noastra ne poate uni cu mai multe persoane, cu cat mai multe
intrari sunt puse pe masa, cu atat mai unica se dovedeste a fi identitatea noastra. Fiecare persoana,
fara exceptie, dispune de o identitate complexa, unica si de neinlocuit care nu se confunda cu
identitatea nimanui. Celalalt, intotdeauna este o persoana unica, speciala care detine locatie si timp, gen
si istorie, nevoi si dorinte (Maalouf, 2000).

Cu toate acestea, identitatea nu reprezinta ceva dat o data si pentru totdeauna. Se modeleaza si se schimba
pe tot parcursul vietii si in functie de mediul social, care determina sensul pe care il primeste, de fiecare
data, o intrare a noastra (de exemplu genul nostru sau varsta noastra), precum si conditiile de includere
sau excludere a noastra de catre un grup sau, in general, de catre societate.

Pe de alta parte, identitatea unui individ nu este suma sau clasa a unor intrari autonome (nimeni nu este
numai somer sau numai reprezentant al unei familii monoparentale, sau numai copil cu dizabilitati
fizice). Identitatea noastra este unitara si o vietuim ca un intreg, care poate fi amenintat (ca intreg),
fiind suficient sa nu se recunoasca numai un singur element al acesteia (etnie, religie, rasa, de exemplu).
Din acest motiv, probabil, singurul element universal, in discursul drepturilor umane este recunoasterea
unicitatii absolute a unei fiinte umane si a obligatiei noastre morale de a o salva si de a o proteja
(Douzinas 2006).

Cand si de ce, cu toate acestea, identitatea devine o problema ? Conform Melucci (2002)
57
identitatea
devine o problema din momentul in care mediul social devine complex, diferentiat si incert. Situatia
postmoderna, caracterizata de o serie de neintelegeri referitoare la disponibilitatea resurselor si
modurile de captura a acestora, caracterul nevoilor contemporane, interdependenta componentelor
sistemului, schimbarea naturii puterii si a formelor de modulare a actiunii colective, conduce individul la
o identitate nedeterminata si continuu negociabila.


56
Maalouf ., (2000) Identitati criminale, Atena: Editura Oceanida

57
Melucci ., (2002) Culturi in Joc. Diferente pentru a convietui. Atena: Editura Gutenberg.



52

Identitatea persoanei umane moderne este cinetica, relationala si de procedura si potentiala si, in principal,
de la construire, identitatea devine actiune, in timp ce insecuritatea si reversibilitatea constituie
componente ale experientei umane (Melucci 2002:203-206).

Procedurile de diferentiere care caracterizeaza societatile moderne au ca rezultat nu numai cresterea
complexitatii vietii sociale, insa si individualizarea simultana a sferei sociale. Consecinta proceselor de
mai sus este faptul ca pierderea devine o stare permanenta a experientei contemporane care este in
concordanta cu perceptia privind lipsa de experinta a optiunilor disponibile, momentelor de timp si a
spatiilor pentru actiune (Melucci 2002:207-208).

Pe de alta parte, individualizarea socialului, cu exceptia conditiilor pentru redeterminarea identitatii
personale, deschide un nou domeniu al inegalitatilor sociale nu numai la nivel material, unde, datorita
privarii, procesul de individualizare poate deveni imposibil de se auto-indeplini, insa si la nivel cultural si
subiectiv.

Individualizarea societatii, cu alte cuvinte, impune noi limite asupra capacitatii persoanelor umane de a-si
reinnoi planurile personale, biografiile individuale si actiunea lor colectiva.
Acest lucru se datoreaza faptului ca o conditie pentru recunoasterea diferentei este includerea identitatii
personale intr-un colectiv si, prin urmare, intr-un sistem de relatii. Neintegrarea inseamna non-
recunoasterea diferentei, si nimeni nu poate fi recunoscut ca un actor separat si subiet social, daca nu
participa intr-un domeniu cultural comun de actiune.
Identitatea colectiva inseamna participare si posibilitate de articulatie si de pretindere a solicitarilor. Aici se
ridica intrebarea daca persoanele excluse social pot forma o identitate sociala (in baza intereselor
comune) si sa prezinte un motiv independent care ar va schimba echilibrul de forte, precum de exemplu,
se intampla in organizatiile de advocacy (advocacy groups) care pot uni membri ai grupurilor vulnerabile
pe baza aspectelor specifice (cum ar fi revendicarea drepturilor de munca, combaterea discriminarilor,
etc.) si sa contribuie la articularea pretentiilor politice fata de stat sau sa formeze platforme politice mai
extinse.

Precum s-a mentionat anterior, excluziunea sociala, frecvent, este rezultatul unui proces de discriminare sau
"instrainare/depersonalizare" (othering) pe baza identitatii culturale, sociale sau rasiale. Aceste
discriminari pot declansa procese puternice de excluziune, care pot fi sistematice si intentionate, si sa
rezulte din politici care sunt inscrise in institutionalizarile formale ale statului, cum ar fi de exemplu, in
cazul de apartheid din Africa de Sud.

Procedurile si practicile de excludere pot fi, de asemenea, adanc inradacinate in modul de functionare a
pietelor de munca. De exemplu, Popay (2008)
58
, examineaza exemplul majoritatii indigene Tuareg din

58
Popay, J. et al., 2008, Defining and Measuring Social Exclusion', in Understanding and Tackling
Social Exclusion, Final Report to the WHO Commission on Social Determinants of Health from the Social
Exclusion Knowledge Network, Part 2

53

nordul Nigeriei. Tuareg reprezinta numai 1% din cadrele superioare de conducere si 15% din angajatii
din industria de uraniu, care a afectat pamanturile lor traditionale si a pus in pericol viata lor. Procesele
de excluziune, de asemenea, pot fi consolidate si prin intermediul practicilor religioase, traditionale si
culturale asa cum se arata si de catre sistemul de caste din India si pot fi inradacinate in
comportamente si atitudini sociale dominante si practici daunatoare.

Istoria drepturilor civile este o istorie trista. Privarea resurselor si a drepturilor unor grupuri de catre altele,
reprezinta un exemplu tipic si nicio forma istorica importanta de cetatenie nu a existat incompatibila cu
acest tip de excluziune. Kabeer (2002)
59
examineaza doua diferite forme de cetatenie (citizenship):
comunitatea imaginara a statului-natiune cu drepturile si obligatiile acesteia si a altor comunitati in
cadrul statului-natiune cu cererile si obligatiile lor si cerceteaza modul in care aceste forme de cetatenie
formeaza modelele de acces si excluziune de la resurse.

Das (2009)
60
, analizeaza modul in care politicile de identitate (identity politics) au contribuit la marginalizarea
si excluziunea diferitelor grupuri in sud-estul Indiei. Frecvent, excluziunile iau o forma bipolara cu
contraste, precum: majoritate/minoritate, fiii pamantului/ imigranti, localnici/ straini, de campie/de
munte, etc. Ingrijorarea populatiilor locale privind autonomia si pastrarea limbii si a culturii va trebui sa
se considere o conditie prealabila a justitiei distributive si nu insuficienta de functionare a unei societati
civile sanatoase.

53.1. Rasa

Studiile care examineaza cu atentie rolul pe care il joaca rasa, saracia si inegalitatea in excluziunea sociala,
sunt putine.
Acest fapt se intampla deoareece problema ramane tabu in multe tari si, pin urmare, datele care ar sprijini
analizele relevante, sunt insuficiente. Pe de alta parte, unele studii pentru America Latina au aratat ca
anumite grupuri etnice se confrunta cu discriminari si dezavantaje in ceea ce priveste accesul la
educatie, la piata muncii si remunetii. Veniturile mici ale acestora conduc la niveluri disproportionate si
ridicate ale saraciei.


59
Kabeer, N., 2002, Citizenship and the Boundaries of the Acknowledged Community: Identity,
Affiliation and Exclusion, Institute of Development Studies Working Paper no. 171, IDS, Brighton (vezi
material justificativ)

60
Das, N. K. 2009, Identity Politics and Social Exclusion in Indias North-East: The Case for
Redistributive Justice, Bangladesh e-Journal of Sociology, Volume 6, Number 1 (vezi material justificativ)


54

Wade (2005)
61
, analizeaza cum persoanele umane se confrunta cu procesul de imixtiune rasiala-culturala prin
intermediul unei abordari ce se concentreaza asupra vietii de zi cu zi. Pune accentul pe modurile in care
mestizaje, imixtiunea, ca un proces trait include pastrarea spatiilor constante pentru diferente rasiale si
culturale in paralel cu spatiile pentru similitudine si omogenitate.
Astfel, scoate in evidenta modul in care conceptele privind incluziunea si excluziunea in procedurile de
imixtiune se inter-relationeaza si contesteaza perceptiile publice privind identitatea.

In timp ce Hooker (2005)
62
, se ocupa cu diferite intrebari:
Din ce motiv peisajul drepturilor civile in America Latina este atat de neregulat ? In ciuda reformelor
constitutionale si institutionale si a masurilor impotriva discriminarilor, nivelurile de inegalitate rasiala si
ale discriminarilor impotriva africanilor latini si a populatiei indigene sunt foarte ridiacte. Reformele
multi-culturale din deceniul 1980 si 1990 care au recunoscut indigenilor multe drepturi colective nu au
avut acelasi impact asupra afro-latinilor. Hooker examineaza regimuri multi-culturale din regiune, in
ceea ce priveste drepturile civile si constata ca accentul pus pe diferenta culturala sau pe identitatea
etnica fata de rasa, este impotriva afro-latinilor.


5.3.2. Etnie si cultura

Ca si in cazul de rasa, diferentele etnice pot conduce la accesul redus la bunuri si servicii, precum si la
acumularea redusa a activelor si bunurilor, in timp de excluziunea poate afecta posibilitatea de revenire
la aceste bunuri in cadrul pietei muncii. Acest fapt are implicatii extrem de importante pentru saracie si
prosperitate. De asemenea, excluderea etnica (precum si cel de rasa) poate reprezenta rezultatul
proceselor institutionale care discrimineaza sau si rezultatul atitudinilor si practicilor sociale.

Discriminarile sunt, mai ales, problematice atunci cand apar in organizatii din sectorul public care sunt
responsabile pentru furnizarea serviciilor sociale. Prin urmare, si crearea structurilor reale de incluziune
sociala, in acest context este deosebit de importanta. Un exemplu relevant este lucrarea lui Mustapha
(2005)
63
, care examineaza modul in care se manifesta mobilizarea etnica si confruntarea in Nigeria

61
Wade. P., 2005, Rethinking Mestizaje: Ideology and Lived Experience Journal of Latin American
Studies, Volume 37, pp. 239-257 (vezi material justificativ)

62
Hooker, J., 2005, Indigenous Inclusion/ Black Exclusion: Race, Ethnicity and Multicultural
Citizenship in Latin America, Journal of Latin American Studies, Volume 37, Number 2, pp. 285-310. De
asemenea: http://canafro.iglooprojects.org/library/indigenoug/juliethook

63
Mustafa, A. R., 2005, Ethnic Structure, Inequality and Governance of the Public Sector in Nigeria,
Centre for Research on Inequality, Human Security and Ethnicity, Oxford (vezi material justificativ)

55

multi-etnica. In acest articol se examineaza procedurile contradictorii ale fragmentarii etnice si regionale
si ale agendei privind construirea natiunii in Nigeria. In ciuda eforturilor continue pentru construirea
politica a natiunii, activarea diferitelor etnii este puternica.

Inegalitatile legate de statutul cultural, apar atunci cand normele culturale, practicile si simbolurile anumitor
grupuri devin obiectul tratamentului diferentiat sau al recunoasterii. In articolul lui Langer si Brown
(2007)
64
, sunt determinate trei aspecte-cheie ale inegalitatii culturale:

1) recunoasterea practicilor religioase si a ceremoniilor,
2) drepturile lingvistice si recunoasterea limbii, si
3) recunoasterea practicilor etno-culturale.

Inegalitatile culturale pot conduce la activarea grupului sau si la violenta datorita relatiei lor inerente cu
identitatea grupului. Langer si Brown (2007) analizeaza relatia dintre statutul cultural si activarea
gupului in contextul mai larg al inegalitatilor orizontale (insemnand al inegalitatilor intre grupurile
cultural definite) si ajung la concluzia ca nedreptatile impotriva unui grup si conflictele violente pot
aparea din cauza tratamentului inegal sau a statutului acordat diferitelor practici culturale ale diverselor
grupuri de catre stat. Cele mai periculoase cazuri apar atunci cand toate cele trei dimensiuni ale
inegalitatii orizontale socio-economica, politica si culturala tind spre aceeasi directie.

Ce indicatori ar trebui fi folositi pentru a se masura accesul persoanelor la drepturile culturale? Si prin ce mod
poate consolidarea vietii culturale sa contribuie la incluziune sociala si participare? Laaksonen (2005)
65
,
examineaza trei consultari geografice diferentiate pentru incluziunea culturala si determina, in functie
de prioritate, drepturile-cheie culturale pentru comunitatile din intreaga lume. Sustine ca un mediu
cultural deschis permite participarea si promoveaza accesul persoanelor umane la drepturile lor, precum
si un simt de responsabilitate sociala. .
Pe de alta parte, specialistii in domeniul aferent dezvoltarii, va trebui sa fie deosebit de atenti cand evalueaza
alte culturi, examinand intotdeauna la nivel organizational si la nivel individual ideile culturale proprii
si dinamicele puterii. Rolul acestora este de a crea un spatiu de dezbatere pentru culturi, de catre cei


64
Langer, A. and Brown, G., 2007, 'Cultural Status Inequalities: An Important Dimension of Group
Mobilization', CRISE Working Paper no. 41, Centre for Research on Inequality Human Security and
Ethnicity, Oxford (vezi material justificativ)


65
Laaksonen, A., 2005, Measuring Cultural Exclusion through Participation in Cultural Life, Third
Global Forum on Human Development: Defining and Measuring Cultural Exclusion, January 17-19, Paris
(vezi material justificativ)


56

care se afla in interior, asigurand participarea grupurilor excluse si oferindu-le dreptul de a stabili ele
insasi care sunt practicile pe care le considera opresive si ce actiuni doresc sa-si asume de fiecare data.

5.3.3. Religia

Excluziunea asociata cu religia, in general, se refera la doua tipuri. Atat negarea dreptului de exercitare a
religiei, cel putin egal, cat si excluziunea persoanelor de la drepturile legale, economice si politice,
datorita religiei sau a identitatii lor religioase. O alta dimensiune importanta se refera la excluziunea
membrilor unui grup, de la anumite practice religioase, de catre grupul religios insuri. De exemplu, in
India exista practica de neatins, care exclude pe Dalit de la templele hindusilor. Bhargava (2004)
66
in
articolul sau, se ocupa de rolul religiei in teme de excluziune si incluziune in India, Pakistan si
Bangladesh. Sustine ca intr-o societate din Asia de Sud care apartine unui stat secular precum India,
perspectivele de incluziune sunt mai mari decat intr-o societate in care statul este laic, precum Pakistan
sau Bangladesh, unde posibilitatile de excluziune sunt mai mari.

Una dintre caracteristicile principale ale excluziunii sociale ce se refera la religie, se bazeaza pe modul in care
este construit nationalismul, pentru a include caracteristici religioase. Se observa ca foarte frecvent
anumite natiuni sunt identice, in ceea ce priveste caracteristicile religioase sau stereotipurile. Un
exemplu este Grecia, care pe durata dictaturii din anii 1967-1974 a fost insotita de expresia Grecia
crestinilor greci. Pe scurt, notiunea de identitate greceasca o cuprindea pe cea crestina si, prin urmare,
nu lasa un cadru de integrare sau participare a grecilor care traiau in conformitate cu alte convingeri
religioase. Precum si nationalismul, asa si religiile organizate, construiesc identitati bazate pe cine
apartine sau se permite sa apartina (in grup, ideologie, spatiu, etc.).
De asemenea, o mare parte a excluziunii sociale cu punct de pornire de la convingerile religioase, se refera la
lumescul indirect, non-admisibil al institutionalizarilor religioase. Astfel, de exemplu, invazia cruciatilor in
1096 AD in Locurile Sfinte se coreleaza printre altele cu jocurile interne de putere ale Bisericii Catolice,
insa si incercari pentru impunerea din partea secularistilor emergenti care aveau ca scop servirea
intereselor proprii in afara cadrului religios al epocei lor sau a persoanelor care o reprezentau. Astazi, in
Europa de Vest, insa si in America de Nord, musulmanii se identifica sterotipic cu violenta. Istoriile insa
au un flux. Fraza urmatoare este atribuita sultanului Saladin : Legati-i pe Franci, uitati-va cu cata manie
lupta pentru religia lor, in timp ce noi musulmanii nu aratam nicio caldura in desfasurarea razboiului
sfant.
67
Intr-un sens, vine sa accentueze fluiditatea pe baza careia sunt construite identitatile religioase
si interactiunea lor cu identitatile nationale.


66
Bhargava, R., 2004, Inclusion and Exclusion in South Asia: The Role of Religion, United
NationsDevelopment Programme (vezi material justificativ)


67 Amin Maalouf (1983) CRUCIADELE DIN PUNCTUL DE VEDERE AL ARABILOR , Editura Livani,
Atena. Titlul originalului: Les croisades rues par les Arabes.

57

Exercitiu propus: Deoarece una dintre caracteristicile emergente ale Europei contemporane o constituie
cresterea continua a islamofobiei, corelata frecvent cu o serie de interdictii in numele dreptului la
libertatea religioasa, ne vom concentra la tema respectiva. In realitate, insa, consideratii similare s-ar
putea referi la fenomene corespondente, in orice parte a lumii. Urmariti, deci, video Hijab in Europe
(http://www.youtube.com/watch?v=1pJM6PatinI). In continuare inregistrati-va gandurile si sentimentele.
Impartasiti-le cu grupul.
1. Puteti recunoaste influenta fenomenelor ca acestea care se descriu in film, in viata de zi cu zi a
locului dvs. precum se modeleaza de politica exersata la nivel local, institutional, insa si public?
2. In ce mod interzicerea exprimarii convingerilor religioase asigura (sau nu asigura) posibilitatea
libertatea intelectuala, exprimarea culturala libera, etc.?
3. In ce mod devenim orbi la propriile noastre simboluri religioase, precum se reprofuc, indirect
insa si direct, prin intermediul traditiilor, rutinelor zilnice, standardelor culturale?
4. Puteti identifica prejudecatile stereotipe privind caracteristicile religioase ale Celuilalt?
5. Concentrati-va asupra dialogului din film prin cemod formatoarea submineaza decizia
cursantei sale?
6. Si in cele din urma, daca, in loc sa va opriti la dialoguri, observati privirile ce se schimba (sau nu
se schimba !), ce fel de istorie ati fi povestit, la ce fel de sentimente ati fi ajuns?

Video complementare:
MIR: Europe and Islamophobia
http://www.youtube.com/watch?v=hd8BZxdjO9w
Yvonne Ridley Against Islamophobia
http://www.youtube.com/watch?v=f1Be-i4cotc
Minarets Ban: Growing Islamophobia?
http://www.youtube.com/watch?v=PbiHDemlc9I
Religious Discrimination
http://www.youtube.com/watch?v=pkLFG0CtdEo











5.3.4. Gen

Discriminarile impotriva femeilor, sau mai corect, discriminarile de gen sunt larg raspandite si sistematice, cu
rezultatul ca femeile sa fie supuse excluziunii din diverse domenii/zone. De exemplu, femeile continua sa

58

se confrunte cu obstacolele in calea participarii lor politice, in timp, pe plan global, sunt sub-
reprezentate, atat la nivel national, cat si local, in cadrul organelor respective de guvernare.

De asemenea, exista importante diferentieri intre cele doua sexe privind integrarea pe piata muncii. De
exemplu, in economia informala, caracterizata de nesiguranta locului de munca, conditiile precare de
lucru si salariile mici, angajatii principali sunt femeile.

Persistenta si reproducerea excluziunii femeilor, este, de asemenea, intarita de normele sociale si religioase.
In multe comunitati, barierele traditionale continua sa impiedice femeile sa circule in afara casei, in timp ce
pentru un numar mare de femei, ingrijirea domiciliului si a copiilor le impiedica sa lucreze in afara casei
sau in zona rezidentiala. Excluziunea sociala are avantaj semnificativ pentru analiza de gen: este dinamic
si orientat spre proces, permite focalizarea si tuturor celor care sunt integrati si tuturor celor care sunt
exclusi, precum si celor care contribuie atat la excluziune, cat si la incluziune. In plus, ofera posibilitatea
pentru tipul de analiza de multi-nivel, necesara pentru o percepre mai buna a genului si a altor relatii
sociale complexe. Bibliografia de specialitate axata pe gen, este extrem de bogata si nu poate fi
acoperita in detaliu, in aceast modul. Sursele enumrate aici, au ca scop evidentierea unor aspecte
importante ale interconexiunilor care exista intre gen si excluziunea sociala.

Costa, Silva, si Vaz (2009)
68
, examineaza rolul de gen in perceperea cresterii venitului, saraciei si a inegalitatii
si sustin ca egalitatea de gen este cruciala pentru fiecare incercare de combatere a saraciei. Analiza lor
se bazeaza pe simulari la scara mica in opt tari din America Latina si acopera patru domenii de
inegalitate de gen: participarea pe piata muncii, statutul de munca, discriminarile in remuneratii si
caracteristicile de asigurare. Conform concluziilor lor, cresterea participarii femeilor pe piata muncii se
coreleaza pozitiv cu o egalitate economica mai mare si mai cuprinzatoare.

O intrebare care i-au preocupat pe teoreticieni este modul in care inegalitatile de gen afecteaza activitatea
economica a femeilor in tarile dezvoltate. Morrisson si Jutting (2005)
69
, introduc indicatori inovativi
pentru masurarea limitarilor impuse femeilor prin intermediul institutionalizarilor sociale, cum ar fi:
legile, normele, traditii si codurile de conduita. Acestia sunt cei mai importanti factori care determina
participarea femeilor la activitati economice in afara gospodariei. Masurile axate pe imbunatatirea

68
Costa, J., Silva, E. and Vaz, F., 2009, The Role of Gender Inequalities in Explaining Income Growth,
Poverty and Inequality: Evidences from Latin American Countries, International Policy Centre for Inclusive
Growth, United Nations Development Programme (vezi material justificativ)

69
Morrisson, C. and Jutting, J. P., 2005, Womens Discrimination in Developing Countries: A New
Dataset for Better Policies, World Development, Volume 33, Issue 7, pp. 1065-1081
http://ideas.repec.org/a/eee/wdevel/v33y2005i7p1065-1081.html


59

accesului femeilor la educatie si sanatate vor avea un efect redus in cazul in care institutionalizarile
sociale continua sa faca discriminari impotriva femeilor.

De ce, totusi, se acorda prioritate la inegalitatea de gen, fata de alte forme de opresiune bazate pe clasa,
etnie sau religie ? Plantegna (2004)
70
bazandu-se pe informatiile obtinute in urma programului de
formare pe teme de gen, examineaza genul, identitatea si puterea in cadrul organismelor de dezvoltare
si concluzioneaza ca identitatile, intotdeauna, sunt multiple si interdependente si, prin urmare, pot fi
vazute in mod izolat.

Dinamicele puterii intre diferite identitati ofera privilegii pentru unele si pe altele le fac vulnerabile. Formarea
pe teme de gen, trebuie sa recunoasca aceste diferente si sa identifice strategii in vederea promovarii
egalitatii.
Care este relatia intre sexualitate si dezvoltare ? Cornwall si Jolly (2006)
71
examineaza un aspect care a fost
ignorat de catre bibliografia de baza care o examineaza fie ca tema de sanatate si reproducere sau o
respinge ca lux. In realitate, sexualitatea constituie o preocupare-cheie a oamenilor din intreaga lume,
in timp ce politicile de dezvoltare, in mod intentionat sau neintentionat, deja au un impact asupra
sexualitatii. Sexualitatea este un aspect legat de o serie de domenii, precum si bunastarea umana.
Tacerile, tabuurile si asteptarile sociale cu privire la sex, adesea, intensifica sau construiesc in mod
negativ stereotipurile de gen si afecteaza persoanele umane cu o orientare sexuala diferita (lesbiene,
homosexuali, bisexuali, etc.).

Acoperirea mass-media a recentelor alegeri prezidentiale in Afganistan au scos la lumina participarea redusa
a femeilor alegatori, subliniind lipsa personalului feminin de la sectiile de votare, votarea prin
intermediul reprezentantilor insemnand a membrilor masculini din familie, precum si amenintarea cu
violenta retributiva impotriva femeilor alegatoare si candidate. Cu toate acestea, bibliografia de
specialitatea referitoare la aceste teme, in mare parte, tace atat in Afganistan, cat si in general.
Conform Khan (2009)
72
stim putine lucruri despre dinamicele reale ale accesului femeilor la procedurile
electorale si la sansele de participare in calitatea de candidat.


70
Plantegna, D., 2004, Gender, Identity, and Diversity: Learning from Insights Gained in
Transformative Training Gender and Development, Volume 12, Number 1, pp. 40-46

71
Cornwall, A. and Jolly, S., 2006 Introduction: Sexuality Matters, IDS Bulletin, Volume 37, Number 5,
pp. 1-11 (vezi material justificativ)

72
Khan, S., 2009, Gender and Elections in Afghanistan, GSDRC Helpdesk Report, Governance and
Social Development Resource Centre, Birmingham


60



Activitate propusa :


They say that instead of a brush
he used a knife on me -
a savage geometry.
But I say, look again,
this is the closest
anyone has got to the pain.
[...]
Each time my own face cracks
he rushes to pick up the pieces
with pencil and pad -
storing each fragment
each briny drop already pearled
for some future need -
'Women' he sighs,
'they're suffering machines'.

61

[...]
Picasso, I want my face back
the unbroken photography of it.
Once I lived to be stroked



by the fingers of your brushes.
Now I see I was more an accomplice
to my own uprooting
watching the pundits gaze
open-mouthed at your masterpieces,
while I hovered like a battered muse
my private grief made public.

Intrebarile ridicate aici privind ceea ce genereaza ascultarea poeziei. Cu toate acestea, acordati o atentie
speciala urmatoarelor fraze:
'Femeile suspina/sunt ca masini destinate sa sufere', acum vad ca am fost complice/in dezradacinarea mea
proprie si cu tristetea mea personala transformata intr-un spectacol public.

5.3.5. Orientarea sexuala

Accentul pe sexualitate este direct legat de ceea ce se defineste ca rol natural de gen. Adica cine
consideram ca reprezinta un rol normal masculin si feminin. Orice abatere de la aceasta norma sau
provocare catre aceasta, este tratata ostil sau ca o amenintare directa fata de ceea ce noi numim familia
nucleara. In esenta, fiecare abatere de la perceptiile traditionale privind rolurile de gen, insa si
orientarea sexuala spre celalalt sex, in general, pun sub reexaminare regulamentele care stabilesc ceea
ce se considera ca si test de comportament pentru fiecare gen, in timp ce emfaza institutionalizarilor pe
sprijinirea sexualitatii heterosexuale (ca si cum ar fi atacata de o alta optiune de coexistenta) aduce in
prim plan doua tendinte :
Identificarea dialecticii si a intereselor de stat si de religie organizata,
Accentul structurilor de stat pe controlul sexualitatii umane si, prin urmare, al corpului uman.
Prin urmare, legislatia isi propune impunerea unei serii de legi care limiteaza exprimarea libera, insa si dreptul
de relatii al persoanelor LGBT (Lesbian, Gay, Bisexual, Transgender). ILGA (International Gay and Lesbian
Association, http://ilga.org/) mentioneaza: In Romania, desi varsta de incheiere a unei relatii sexuale este
aceeasi pentru cuplurile heterosexuale si pentru cele homosexuale, protocolul L.12 din Conventia pentru
Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale (precum s-a modificat ulterior Protocolului L.
12) a fost semnata si ratificata, discriminarile bazate pe orientarea sexuala sunt interzise, etc., se afla,

62

inca, in cursa de recunoastere juridica, recunoasterea cuplurilor de acelasi sex, precum si posibilitatea
acestora de a adopta copii (fie in comun, fie complementar
73
). Vezi articolul respectiv:

Ce inseamna sa apartina cineva la o minoritate sexuala? Formele moderne de eliminare [...] in diferite parti
ale lumii, includ:
Arestare fara motiv,
Acuzatii nedrepte si nefondate, in special in ceea ce priveste relatia cu minori,
Violenta, tortura si viol,
Concedier si somaj,
Intimidare la scoala, insa si in lata parte,
Suspendarea dreptului la viata privata,
Pedeapsa in penitenciare, penalizari, flagelare,
Executare.
74


De multe ori, se observa o separare intre ceea ce numim heterosexism si termenul homophobia utilizat pe
scala larga. Astfel, unele institutionalizari se caracterizeaza ca homophobes (de exemplu legislatia care
interzice adoptarea copiilor de catre cuplurile de homosexuali), sau aceeasi etimologie a cuvantului nu
inceteaza sa prezinte rasismul, ca un raspuns la orientarea sexuala a unei personae, ca rezultat al unei
forme, asa zise, de patologie intrinseca.

Care este imaginea de ansamblu din lume? Homosexualitatea ramane ilegala in cel putin 70 de tari, iar in 7
dintre acestea, se aplica pedeapsa cu moartea. Se estimeaza ca in Iran, de exemplu, cel putin 200 de
persoane sunt executate in fiecare an, in multe tari se interzice schimbarea de sex, in timp ce in unele se
permite, insa, fara nicio prevedere pentru proceduri juridice care permit schimbarea documentelor si a
datelor personale in baza noii identitati (precum rezulta in urma schimbarii sexului). In paralel, in tari
precum SUA, adesea exista legi care interzic sodomia si, astfel, intra sub ordinea oricarui procuror sau
judecator care decide cum se va aplica litera legii.

Din punct de vedere istoric, homosexualitatea a fost, in mod repetat, alungata. Secolul 20 nu constituie o
exceptie. In al 2lea Razboi Mondial, nazistii au trimis barbatii gay in lagarele de concentrare si obligau
femeile homosexuale sa intre in prostitutie in cadrul lagarelor, numind aceste persoane sexual
degenerate. In 1934 Uniunea Sovietica a aplicat legislatia in baza careia relatiile homosexuale erau
interzise si pedepsite cu munca fortata pe o duarta de 5 ani. Au fost caracterizate resturi imperialiste
si, ca atare, erau inchisi in lagarele de recuperare din 1960 si in continuare. In cele din urma, in SUA, de
la mijlocul secolului 20 femeile homosexuale si barbatii homosexuali au fost caracterizati ca periculosi
ca si comunismul si erau fortati sa participe la tehnici terapeutice care cuprindeau: hipnoterapie,
electrosoc, interventii chirurgicale, lobotomie, terapii hormonale, excizie, etc.

73 In practica, acest lucru inseamna ca daca o femeie are deja un copil dintr-o relatie anterioara, adoptarea
sau inseminare artificiala, partenerul sau potential care poate aparea pe parcurs (si in cadrul unei relatii de
convietuire stabile) nu este recunoscut din punct de vedere juridic ca parinte.
74 Baird, 2001:73.

63


Si acum? In cartea lui Global Sex, Dennis Altman (2001, The University of Chicago) mentioneaza ca
modificarile exponentiale provoaca o astfel de panica, incat sa se urmareasca revenirea (in mod foarte
selectiv) la ceea ce numim valori traditionale, prevazand ca datorita faptului ca lumea intra tot mai
mult in subordinea influentei si imaginilor reproduse de capitalismul de consum, incercarile de a rezista
globalizarii devin tot mai acerbe. Astfel, traditiile pe care rareori le invocam, se coreleaza cu concepte
precum ingrijire, compasiune si atribuire. De cele mai multe ori, se tinteste impunerea de autoritarism,
patriarhat, nationalism si xenofobie (Baird, 2001:13)
75
.

In acelasi timp, nicio reglementare legislative nu este suficienta, daca nu se schimba atitudinile indivizilor in
viata de zi cu zi, modul in care se aplica sau se percepe legislatia existenta de catre structuri, persoane,
institutionalizari guvernamentale, administratia publica locala, etc.
Acesta mentioneaza un travestit din Africa de Sud, dupa schimbarea constitutiei, astfel incat sa se interzica
discriminarile in numele orientarii sexuale : Draga mea, toate acestea nu sunt nimic altceva decat un
frumos nimic. Poti, cu toate acestea, sa ma violezi, sa ma furi si nu pot face ceva daca ma lovesti. Adica
ce sa fac? Iti voi lipi Constitutia pe fata? Nu sunt nimic mai mult decat un travestit negru... Insa stii ceva?
De atunci de cand am auzit despte Constitutie, in sinea mea, ma simt liber (extras al lui Mark Gevisser,
Different Rainbows in Baird, 2001:27).

Activitate propusa : Urmariti urmatoarele scurte filme si inregistrati-va gandurile si sentimentele personale.
In continuare impartasiti-le cu ceilalti membri din grup.
Ana
http://www.youtube.com/watch?v=U6rO9UINgYo
Transit
http://www.youtube.com/watch?v=wsGYvzx2oIs&playnext=1&list=PL471618E39307288B&index=26
Gay and Lesbian Rights
http://www.youtube.com/watch?v=SuOtcfVRHFA&feature=related
In continuare concentrati discutia pe urmatoarele intrebari :
V-ati identificat cu personajele principale din aceste 3 filme?
Daca da, ce v-a permis sa va identificati cu acestea?
Daca nu, ce v-a impidicat?
Cat de sigura este considerata identitatea dvs. sexuala? (urmariti usurinta sau dificultatea pe
care le intalniti, atunci cand ajunge momentul sa vorbiti, urmariti tacerea in grup: ce este ceea ce
interzice exprimarea libera?)
In ce masura recunoasteti formele de sexualitate care scapa de norma asteptata? In cateva
cuvinte: cat de vizibile sunt cuplurile homosexuale sau diferitele sexualitati in ochii dumneavoastra si ce
este ceea ce permite sau interzice posibilitatea de viziune?

75 Vanessa Baird (2001) NO-NONSENSE GUIDE TO SEXUAL DIVERSITY, The New Internationalist by
Verso, London.

64

Observati accentul pus de filme pe viata emotionala a personajelor principale, fata de practica
sexuala. In schimb, aceasta din urma constituie punctul central al majoritatii institutionalizarilor
heterosexuale, patriarhale. La ce consideri ca se datoreaza acest lucru?



5.3.6. Tineri si copii

Desi pentru majoritatea persoanelor din Vest, tranzitia de la tinerete la varsta adulta este "normala", in multe
tari, persoanele umane se afla tot mai mult in imposibilitatea de a atinge nivelurile sociale si economice
care se coreleaza cu viata adulta. Aceasta tendinta a fost denumita "impiedicarea trecerii la maturitate"
si, de asemenea, este cunoscuta sub numele "prioada de asteptare" (waithood) in Orientul mijlociu sau
ca "tinerete barbateasca" (youthmen) in Rwanda. Excluziunea tinerilor este foarte raspandita in tarile
cu structuri de putere rigide si conservatoare care conduc la excluderea tineretului si a altor grupri
sociale marginalizate. De exemplu, persoanele tinere din Orientul Mijlociu, frecvent, considera ca,
guvernele lor nu sunt alese, sunt flagrante si corupte si nu ofera solutii legale pentru nemultumirea
tinerilor. Intersectia de sex al tineretii su alte dimensiuni de incapacitate fac excluziunea sociala un cadru
util pentru analiza.

Kabbani si Kamel (2007)
76
examineaza factorii care Contribuie la excluziunea economica a tinerilor din Siria,
precum si modul in care factorii acestia interactioneaza si analizeaza dimensiunile institutionale,
economice si sociale ale excluziunii tinerilor. In conformitate cu concluziile acestora, o combinatie de
factori contribuie la excluziunea economica, cu factorii multipli de risc avand un efect cumulativ.

In ceea ce priveste copiii, se subliniaza ca se astepta ca Realizarea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului
(Millennium Development Goals - MDG) precum si a obiectivelor generale ale Declaratiei Mileniului ar fi
schimbat viata a milioane de copii, salvandu-i de la boli, moarte prematura, saracie extrema si
malnutritie, ajutandu-i sa obtina acces la apa potabila si conditii sanitare decente, precum si la
invatamant primar. Cu toate acestea, deoarece Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului s-au concentrat
pe termeni nationali medii, copiii din comunitatile marginalizate sunt supusi riscului de a pierde sansa de
acces la servicii de baza cum ar fi ingrijirea sanatatii, educatie si protectie. In conformitate cu Unicef
(2006)
77
este foarte important sa se identifice cauzele principale de excludere si de invizibilitate a unor
copii pentru a se include in Obiectivele de Dezvoltare corespunzatoare si pentru a se asigura protectia
acestor copii.


76
Kabbani, N. and Kamel, N., 2007, Youth Exclusion in Syria: Social, Economic and Institutional
Dimensions, Middle East Youth Initiative, Washington DC / Dubai (vezi material justificativ))
77
UNICEF, 2006, Excluded and Invisible: The State of the World's Children 2006, United Nations
Children's Fund, New York

65

In cele din urma, un alt aspect referitor la copii este legatura intre casta si starea de sanatate. Thorat si
Sadana (2009)
78
sustin ca discriminarile si excluziunea, asociate cu "neatinsul" contribuie la sanatatea
precara a pesoanelor umane care apartin castelor inferioare. Mai ales, referitor la alimentatie, copiii
care apartin castelor inferioare expun indicatori extrem de scazuti de sanatate si prosperitate. In
vederea inversarii acestor tendinte, sunt necesare masuri preventive de integrare si, in special,
programe de combatere a saraciei, precum si programe de educatie. La fel de necesara este si o
campanie pe termen lung pentru a informa populatia rurala si pentru a o incuraja sa utilizeze serviciile
de ingrijire si sanatate.

In acelasi timp, trebuie sa spunem ca excluziunea sociala a tinerilor nu se reproduce numai datorita saraciei,
clasei sociale, starii de sanatate precara, etc. Frecvent, in ceea ce priveste tinerii si copiii, excluziunea
sociala se reproduce datorita stereotipurilor sociale acceptate care se reproduc in termeni de grup social
special, stabilind printr-un mod restrictiv, ceea ce inseamna tinerete sau copilarie. Si astfel, ca
urmare, ce asteptari trebuie cineva sa aiba de la copii si tineri, care din drepturile acestora sunt
recunoscute si, de asemenea, care aptitudini. Daca cineva, de exemplu, se refera la textele puterii
dominante pentru adolescenta, va constata ca frecvent adolescenta se abordeaza in lumina unei
patologii, care este stabilita ca dezechilibru hormonal, analizat de terapeuti si medici. Examinand mai
profund motivele si functionarea acestui discurs pronuntat, trebuie sa ne intrebam : cine aduce acest
motiv, care sunt motivatiile lui, ce va castiga.
Tineretea (si in general varsta) constituie un element-cheie pe baza caruia se construieste identitatea.
Foucault
79
analizeaza relatia dintre productivitate si putere, cuplate cu procesele de construire a
identitatii. Deci, care dintre caracteristicile adolescentei si ale copilariei pe care le consideram sigure,
constituie, de fapt, procese de asigurare a acestor structuri de putere si productivitate? Si in ce mod?

Activitatea propusa: Urmariti filmele Instruction Manual for Life
(http://www.youtube.com/watch?v=kAIpRRZvnJg), New Boy
(http://www.youtube.com/watch?v=FdeioVndUhs) Ken Robinson Says School Kills Creativity
(http://www.ted.com/talks/lang/eng/ken_robinson_says_schools_kill_creativity.html) si prelucrati
urmatoarele intrebari:

Care este relatia intre lumea adulta si cea minora?
In ce mod stereotipurile adultilor determina tipul vietii emotionale preconizate a copiilor si tinerilor,
posibilitatile de coexistenta cu diferitul, aptitudinile premise sau nepermise de a le dezvolta la nivel
personal insa si colectiv?
Care este relatia institutionalizarilor si a excluziunii sociale?
Cum tarile organizate incep razboiul in baza institutionalizarilor?
Prin ce mod reprezinta copiii si tinerii, o minoritate sociala?

78
Thorat, S. and Sadana, N., 2009, Discrimination and Childrens Nutritional Status in India, IDS Bulletin,
Volume 40, Issue 4, pp. 25-29
79 Foucault, M (1980) Power/Knowledge: Selected Interviews and Other Writings 1972-1977,
New York, Harvester Wheatsheaf

66


In continuare sunt recomandate site0uri care ofera posibilitatea de extindere a programelor si metodologiilor
de consolidare a copiilor si a tinerilor, insa si de utilizare a imaginii animate pentru constientizare:

Paulo Freire The Banking Method vs. Problem Solving Education
http://www.youtube.com/watch?v=K5zbnE__0XQ
Venezuela Documental Tocar y Luchar Fenomeno de las orquestas en Venezuela
http://video.google.com/videoplay?docid=903133441508820754&ei=E6WoS6yBMYyF-
Aa_sonfBQ&q=tocar+y+luchar+venezuela#
Inspiring Venezuela's Children a Note at a Time
http://www.youtube.com/watch?v=q4T2142svS8&feature=fvst
Corpos Percussivos: Empowering favela kids with music
http://www.youtube.com/watch?v=4kJxzzPRELY&feature=related
The Encyclopedia for Informal Education
http://www.infed.org/
Animarts The Art of the Animateur
http://www.animarts.org.uk/
Working with Experience Animating Learning
http://www.questia.com/read/103084455
Frankie
http://www.youtube.com/watch?v=XFEpvf6gRZo&feature=channel
The Ball
http://www.youtube.com/watch?v=ErYcScPcaHg&feature=channel
It takes two: Glimpses of the Creative Youth Workshop Project of Thrace
http://www.discourseunit.com/arcp/4.htm
Behind the Scenes with the Circus Project
http://www.youtube.com/watch?v=JdmO0RJccOM
The Circus Project - Jenn Cohen
http://dotsub.com/view/49860434-1874-41ec-84bd-bd71b5224d8a


53.7. Varsta a treia

Ca si in cazul tineretii, combinatia varstei inaintate cu genul, etnia, deficienta (fizica sau intelectuala) pot
conduce la discriminari impotriva persoanelor varstnice sau si la marginalizarea acestora. Eventual,
persoanele varstnice se confrunte cu dezavantaje multidimensionale, printre care lipsa resurselor,
izolarea si epuizarea fizica.

Aceste dezavantaje sunt strans legate de procesele si aranjamentele institutionale care le exclud de la viata
economica, sociala si politica a comunitatii in cadrul careia apartin. Aceste procese includ legi care
discrimineaza si practici de guvern, atitudini negative, si practice discriminatorii ale membrilor de
familie, ale furnizorilor de ingrijire sau servicii de sanatate si ale angajatorilor. Prejudecatile bazate pe

67

varsta exclud persoanele varstnice de la procesele de consultare si luare a deciziilor in cadrul familiei si
comunitatii, insa si la nivel national si pot conduce la negarea furnizarii de servicii si asistenta datorita
varstei.

Barbatii si femeile in varsta, astazi, reprezinta grupul de populatie in crestere rapida la nivel global si,
concomitent, unul dintre grupurile cele mai sarace. Beales (2000)
80
, a examinat obstacolele cu care se
confrunta persoanele varstnice pentru a reusi recunoasterea dificultatilor intampinate, precum si a
modurilor pentru protectia si promovarea drepturilor lor. Potrivit Beales, includerea persoanelor in
varsta in strategiile globale de eradicare a saraciei si inregistrarea drepturilor umane se bazeaza pe un
argument convingator economic si moral.
O cercetare extrem de interesanta privind imbatranirea si sanatatea in Eurpa, este cercetarea SHARE - Survey
of Health, Ageing and Retirement in Europe, care este primul studiu stiintific care examineaza diferitele
moduri de viata ale persoanelor cu varsta de 50+, in 11 tari europene, din Scandinavia pana la
M.Mediterana. Cercetarea s-a bazat pe un esantion reprezentativ care a depasit 30.000 de persoane,
concentrandu-se pe teme precum mediul de familie, relatiile de familie, munca, pensiile, siguranta
economica si sanatatea. Rezultatele ofera repere importante pentru exercitarea politicilor alternative in
viitor si vor continua sa se consolideze, completandu-se prin ulterioare valuri de cercetare
81
.
Activitate propusa: Inregistrati semnificatia cuvantului imbatranesc. Care considerati ca sunt
caracteristicile batranetii ? care sunt stereotipurile care insotesc batranetea? Inregistrati-le si pe
acestea. Observati putin realitatea din viata de zi cu zi: conversatiile pe strada, cadrul institutional,
frazele stereotipe (in engleza exista o vorba : nu poti preda noi trucuri unui caine batran exista
expersii similare in limba dvs.?). Cat rezoneaza viata zilnica cu esenta cuvintelor pe care le folosim pentru
a descrie varsta a treia?
Urmariti filmele care urmeaza si n continuare inregistrati ganduri si sentimente:
Say No to Ageism
http://www.youtube.com/watch?v=irCS2_27ytI&feature=related
When Do You Think Someone is Old?
http://www.youtube.com/watch?v=i9z4QCR4qxw&feature=related
Old Age

80
Beales, S., 2000, The Mark of a Noble Society: Human Rights and Older People, HelpAge International,
London (vezi material justificativ)
81 Pentru mai multe informatii, vezi site-ul relevant: SHARE - Survey of Health, Ageing and Retirement in
Europe http://www.share-project.org/

68

http://www.youtube.com/watch?v=e7DcrVIdaSk&feature=channel
Daca ati incerca sa inregistrati cadourile pe care timpul le aduce in viata unui om, atunci cum ati defini
continutul cuvantului imbatranesc? Ce diferente sau asemanari se observa intre 1-a si a 2-a
inregistrare a cuvantului. In ce masura se reflecteaza atitudinile sociale ma largi? Cum se exprima aceste
atitudini sociale in viata de zi cu zi a persoanelor varstnice, adica prin ce mod reproduc si inverseaza
fenomenele de excluziune sociala? In cele din urma, cum interactioneaza cu institutionalizarile si
structurile?
5.3.8. Handicap/ Dezabilitate fizica sau mentala

Persoanele cu handicap fizic sau mental sau de invaliditate (sau Persoane cu Nevoi Speciale), frecvent, au un
acces limitat la educatie, ocupare si servicii publice. Unele dintre aceste obstacole cu care se confrunta
se leaga de accesul lor fizic la cladiri, servicii sau mijloace de transport in comun, de exemplu. De
asemenea, frecvent se confrunta cu obstacole institutionale (legislatia care conduce la discriminari) sau
si comportamente care exclude sau stigmatizeaza. Consideratiile actuale privind handicapul si
dezabilitatea s-au orientat de la abordarea medicala/privilegiata, spre abordari care adopta punctul de
vedere al drepturilor sociale si umane si pun accentul pe abordarea standardelor institutionale, juridice
si sociale.

Persoanele cu nevoi speciale (persoane cu handicap) reprezinta aproximativ 10% din populatia generala si
majoritatea acestora se confrunta cu saracia pe termen lung. Potrivit Yeo (2001)
82
, va fi dificila
realizarea obiectivelor internationale de dezvoltare daca nu include si persoanele cu dezabilitati. Pe de
alta parte, exista riscul ca obiectivele sa se concentreze, in special, pe cei care pot iesi mai usor din
saracie si nu pe cei care se confrunta cu saracia pe termen lung.

Si in timp ce la nivel de retorica se acorda atentie pe drepturile persoanelor cu handicap din intreaga lume,
ceea ce s-a realizat la nivel practic este insuficient. In acelasi moment, cercetarile utilizeaza diverse
definitii pentru dezabilitate si handicap, iar in paralel, aceste definitii devin tot mai complexe datorita
diferentirelor culturale, cu privire la care sunt dezabilitatile sau handicapurile care conduc la
marginalizare. Persoanele cu handicap nu sunt in masura de a exercita o mare influenta asupra
planificatorilor de politici, si nu este usor sa fie identificati de catre cercetatori; rezultatul, de multe ori
este de a fi exclusi si de la metodele propriu-zise de cercetare ce se utilizeaza. Cu toate acestea, in
conformitate cu Yeo (2001), informatii nepublicate evidentiaza ca un mare numar disproportionat de
persoane cu dezabilitati, in toate tarile, se fla printre grupurile care se confrunta cu saracia cronica.




82
Yeo, R., 2001, Chronic Poverty and Disability, Chronic Poverty Research Centre, Manchester (vezi
material justificativ)


69

Activitatea propusa: Urmariti video Talk (Disability Rights Commission)
http://www.youtube.com/watch?v=k3AeIFup1qY&feature=&p=FBEFD5522F4DAB0A&index=0&playn
ext=1 si Dancing Queen http://www.youtube.com/watch?v=Ev0lib5b9CQ&feature=channel in
continuare discutati emotiile, gandurile, preocuparile care au rezultat pe parcursul urmaririi acestui
video.

In continuare concentrati-va asupra urmatoarelor intrebari :
Prin ce mod construiti sau reproduceti si dumneavoastra, (constient sau nu) o lume (in cercul
dvs de prieteni, in vecinatate, in societatea mai larga, etc.) care semnifica normalitati si non-normalitati?
Cand distribuirea se transforma in obstacol sau proces de reproducere a excluziunii sociale?

Video suplimentare pentru urmarire:
About Being Considered Retarded
http://www.youtube.com/watch?v=qn70gPukdtY&feature=related
Bill Shannon Challenges Notions of Disability
http://www.youtube.com/watch?v=y4DjDUL-egs&feature=related
A Mini Documentary About People with Down Syndrome
http://www.youtube.com/watch?v=Wvd-83OLXEE&feature=related



5.3.9. HIV/AIDS

Excluziunea sociala poate creste factorii de risc care conduc la HIV facand prevenirea acestei boli, chiar mai
dificila. Stigmatul care insoteste boala, de asemenea, inseamna ca in multe tari persoanele care au HIV si
AIDS, este probabil, ca sunt excluse social. Unele grupuri considera ca excluziunea lor este un fel de
compromis deoarece au fost infectate de virus si se critica pe ele insasi pentru starea lor (de exemplu,
barbatii homosexuali, femei tinere si vaduve). Acest lucru poate face tratamentul HIV & AIDS si mai
dificil.

Operario (2008)
83
, examineaza modul in care epidemia HIV afecteaza dezvoltarea umana, precum si
provocarile puse populatiilor vulnerabile in tarile din Europa de Est si Comunitatea Statelor
Independente (C.S.I.). Operario adopta perspective dezvoltarii umane pentru a oferi o abordare analitica
care raspunde provocarilor complexe generate de HIV.

Activitate propusa: urmariti video Svetlana's Story
(http://www.youtube.com/watch?v=QbucYGCIHDI&feature=related). In continuare discutati asupra
urmtoarlor teme:

83
Operario, D., 2008, Chapter 2: The Epidemic Through Voices Impact and Vulnerability, in UNDP,
Living with HIV in Eastern Europe and CIS: The Human Cost of Social Exclusion, United Nations
Development Programme (vezi material justificativ)

70

Cum ati simtit vazand-o si auzind-o pe Svetlana ?
In ce mod excluziunea sociala impune tacerea?
In ce mod excluziunea sociala creaza peisaje emotionale internalizate? Sau altfel, cum
interactioneaza emotiile si excluziunea sociala?
In ce mod interactioneaza inegalitatile institutionale si perceptiile stereotipe zilnice?
In ce mod poate cineva sa prlucreze atitudinile streotipe la nivel de vecinatate sau municipiu,
incluzand actiuni de constientizare, dezvoltare a constientizare de zi cu zi privind impactele excluziunii
sociale la nivel emotional?
Si deci, cum sentimentul de excluziune sociala moduleaza tesutul social?

5.4. Factori spatiali si degradarea mediului

Inegalitatile spatiale se refera la disparitatile sau diferentele intre zonele rurale si urbane sau/si intre zonele
geografice dezavantajate si avantajat. Dezavantajul spatial poate reprezenta rezultatul distantei sau a
indepartarii unei zone geografice de la un centru si poate face mai dificila participarea rezidentilor la
procedure socio-economice mai ample. De asemenea, poate functiona si prin intermediul separarii
mediului urban si cel al subculturilor de violenta (subcultures of violence), criminalitate, dependenta
de droguri si degradare, care frecvent caracterizeaza zonele urbane defavorizate si cartierele
marginalizate.

In unele cazuri, ghetourile grupurilor marginalizate etnice si religioase sunt formate ca un rezultat direct al
violentei sociale. In multe tari, aceste inegalitati sunt, partial, in crestere si ca rezultat al consecintelor
inegale ale comertului si ale globalizarii si sunt, extrem de alarmante cand coincid cu separari politice
sau etnice. Dimensiunea spatiala a excluziunii nu poate fi separata complet de la dimensiunile
referitoare la resurse sau aspecte de identitate: de obicei, grupurile marginalizate cultural si economic
sunt cele care locuiesc in spatii si zone defavorizate si sarace. Activitatile care au importanta economica
si politica se concentreaza, de obicei, pe centrele urbane, care beneficiaza de fluxul continuu al noilor
resurse economice si umane, din regiuni. De asemenea, politicile guvernelor, adesea, sunt partinitoare
fata de aceste zone, rezultatul fiind ca, in afara de fluxul continuu al resurselor spre regiunile/zonele
centrale, zonele din regiune sa nu fie in masura sa se auto-dezvolte economic.

Kanbur & Venables (2005)
84
in cadrul programului de cercetare UNU-Wider pentru "Inegalitatile Spatiale in
Dezvoltare" au analizat datele referitoare la aria ingalitatilor spatiale in peste 50 de tari dezvoltate.
Conform cercetarii, si inegalitatile spatiale intre zonele rurale si urbane, precum si intre regiunile
geografice avantajate si dezavantajate sunt foarte mari. In cadrul cercetarii, se propun o serie de
interventii politice necesare pentru asigurarea unei distributii spatiale mai echitabile a infrastructurilor si
a serviciilor sociale si politici care asigura o mobilitate mai mare a populatiei.


84
Kanbur, R., Venables, A., 2005, Spatial Inequality and Development: An Overview of UNU-WIDER Project
(vzi material justificativ)

71

Fischer (2005)
85
, analizeaza modul in care dezvoltarea economica si transformarea in China au afectat
marginalitatea structurala in regiunile tibetane, aplicand o perspectiva macro-socio-economica pentru a
identifica prin ce mod dezvoltarea economica si transformarea interactioneaza cu schimbarea sociala si
miscarile populatiei in zonele din Tibet si cum aceste procese afecteaza aparitia sau agravarea
marginalizarii si a excluziunii sociale. Fischer sustine ca aspectele economice cele mai presante cu care
se confrunta Tibet se leaga de marginalizarea socio-economica a majoritatii de tibetani de catre
dezvoltarea rapida a statului.

Frecvent, grupurile vulnerabile se concentreaza in zone cu investitii reduse, terenuri limitate si lipsa de
oportunitati. Aceste zone includ cartierele sarace sau subdezvoltate, in care lipsesc serviciile si
infrastructurile de sanatate si educatie. Aceste zone subdezvoltate nu numai adapostesc grupuri
vulnerabile, insa reprezinta chiar ele insasi zone vulnerabile.

Kruijt (2008)
86
, examineaza consecintele urbanizarii rapide in lumea curs de dezvoltare si modul de abordare
a acestora, subliniindu-se marea importanta politica a combaterii saraciei urbane. Se concentreaza pe
procedurile informale, excluziunea sociala si exploreaza conceptul de orase divizate.

In acelasi timp, degradarea mediului, ca urmare a dezastrelor naturale, insa si ca urmare a interventiei umane
pe scara larga in numele unei dezvoltari, adeseori, eronate, este responsabila pentru migrarea fortata a
grupurilor mari de populatie (in multe cazuri, daca ne referim la zone virgine, vorbim despre
populatiile indigene) sau si pentru supravietuirea grupurilor mari de populatie in conditii marginale. Un
exemplu de migrare fortata il constituie evacuarea treptata a satelor datorita crearii unui baraj mare pe
raul Narmada, in regiunea Madhya Pradesh din India.

In ianuarie 2004 locuitorilor din Jahlsindhi (este locuit de membrii comunitatii indigene Adivasi) li s-a acordat
un termen de cateva saptamani pentru a decide daca vor accepta sa se mute in cartierele sarace ale
oraselor din apropiere sau intr-un loc ospitalier apropiat, altfel s-ar fi inecat impreuna cu animalele lor.
Programul de mutare fortata, insa si a lucrarilor pentru construirea barajului a fost finantat de catre
Banca Mondiala. Pe parcursul lucrarilor, pe o perioada de 50 de ani, 16 milioane de persoane au fost
fortate sa se mute.

In paralel, in tari precum Nigeria, multe sate abia supravituiesc datorita prezentei marilor companii miniere si
de rafinare a petrolului. Scurgerile frecvente de petrol, -datorita accidentelor, insa si instalatiilor
inadecvate, - polueaza mediul natural, si, prin urmare, sursa de hrana si apa a rezidentilor. Accidente
similare, insa si poluare sistematica au existat in multe parti din lume. Europa nu constituie o exceptie.
De exemplu, zonele industriale sunt, in mod sistematic, locuite de segmente de populatie cu venituri

85
Fischer, A. M., 2005, State Growth and Social Exclusion in Tibet: The Challenges of Recent Economic
Growth, Nordic Institute of Asian Studies, Copenhagen
86
Kruijt, D., 2008, Divided Cities: Urban Informality, Exclusion and Violence, in Sourcebook: A Rich Menu
for the Poor, Ministry of Foreign Affairs, Netherlands (vezi material justificativ)


72

mici sau modeste, care fie ca sunt incapabile sa se deplaseze, fie ca lucreaza in industriile poluante.
Efecte similare provoaca si razboaiele, datorita faptului ca sistemele de armament produc, in afara de
victime de razboi, si reziduuri care raman pe sol si in apele zonelor ranite.

Activitate propusa: Observati fotografiile. Ce ganduri apar atunci cand le eplorati? Luati in considerare
urmatoarele:
Cine va fi responsabil pentru aceasta situatie?
Ce roluri se implica?
Ce fel de responsabilitate are fiecare rol implicat?
In ce mod s-ar putea schimba ceva pe termen lung, insa sis curt?
Care este responsabilitatea dumneavoastra in ceea ce priveste imagini ca si aceastea?


Imaginea 1: Raul Citarum in Java Indonesia.


73


imaginea 2: In Devescer din Ungaria, octombrie


5.5.
Imi
gra
re

Imi
gra
rea
poa
te
fun
ctio
na
ca
o
mo
dali
tat
e
de
iesi
re din saracie, insa ca si un motiv de excluziune sociala. De exemplu, viramentele de peste hotare pot
ajuta gospodariile care le primesc, sa-si creasca veniturile si nivelurile de consum, precum si capacitatea
lor de a se confrunta cu adversitatile sociale si economice. Cu toate acestea, imigrantii (care isi parasesc
satele pentru a se muta in centre urbane, de exemplu), frecvent nu au aceleasi drepturi politice, sociale
si economice cu ceilalti cetateni din orase sau din centrele urbane. Se confrunta cu nesiguranta, sunt
angajati in locuri de munca prost platite, sau se concentreaza in zone vulnerabile (cartiere sarace cu
conditii precare de locuinta si infrastructuri sociale subdezvoltate) si, eventual, niveluri ridicate de
criminalitate si violenta. In acest context este posibil sa se dezvolte motive (discursuri) privind
amenintarea pe care o reprezinta imigrantii la stabilitatea si coeziunea sociala, si practicile de rasism si
excluziune sociala din partea grupului majoritar, care se bazeaza pe frica si ignoranta.

In ce mod, pot planificatorii de politici sa maximizeze oportunitatile si sa minimizeze riscurile legate de
nivelurile crescute de migratie (interna si internationala)? In conformitate cu Department for
International Development (DFID 2007), imigrarea reprezinta un risc pentru imigranti, tarile de trimitere
si tarile de primire. Cu toate acestea, beneficiile migratiei pot fi marite, prin intermediul imbunatatirii
planificarii pentru mobilitatea interna a populatiei, prin incurajarea imigrarii legale, prin promovarea

74

metodelor cu cost scazut pentru trimiterea viramentelor, si bineinteles prin aplicarea politicilor axate pe
incluziunea sociala a imigrantilor.

Care este relatia intre saracia cronica si procesele de imigrare? In timp ce strategiile de trai sunt multiple si
variate, pentru multi oameni saraci, imigrarea reprezinta o componenta importanta a acestor strategii.
Kothari (2002), examineaza caracteristicile celor care se deplazeaza/migreaza si ale acelor care raman,
precum si impactul politicilor actuale de imigrare asupra saraciei cronice si determina noi domenii
potentiale de cercetare.

Activitate propusa: care cuvinte va vin in minte, atunci cand auziti cuvintele 'imigrant' sau 'imigrare';
mentionati-le pe o foaie de hartie. Acum, urmariti filmul . "The Sign Holder
(http://www.youtube.com/watch?v=yTFReQNvs2Q).

Ce ganduri si sentimente apar? Cum raspunde, la idea dumneavoastra despre ce inseamna imigrant,
protagonista din film?
Acum incercati sa va vedeti localitatea prin privirea unui strain. Ce v-a surprins? Ce v-a bucurat? Ce v-a
dezamagit?
Ce informati noua aduce privirea strainului ? Cum ati putea include aceasta privire ?
Incercati sa identificati clipe in care v-ati simtit straini in localitatea dumneavoastra. Ce v-a instrainat? Ce
v-a tinut prezenti/prezente?
Daca ati aduce aceasta cunostinta in lucrul dumneavoastra cu imigrantii sau refugiatii, ce s-ar schimba in
modul in care abordati obiectul dumneavoastra, insa mai presus de orice oamenii ?
Incercati sa raspundeti la urmatoarea intrebare : pana cand ramane cineva strain?

Impartasiti-va gandurile si sentimentele, la inceput, in perechi. In cazul in care ati ajuns la o concluzie, puteti
sa va intoarceti in grup si sa le impartasiti.


5.6. Pagini utile de Internet
Siyanda - mainstreaming gender equality www.siyanda.org
Helpage International - An organisation standing up for the rights of older people worldwide
http://www.helpage.org
UNICEF http://www.unicef.org
Development Research Centre on Migration, Globalisation and Poverty http://www.migrationdrc.org
Pentru mai multe informatii despre excluziunea sociala si justitie, vezi Ghidul de Justitie :
Human rights, gender and social exclusion (part 1):
http://www.gsdrc.org/go/topic-guides/justice/human-rights-gender-and-social-exclusion-part-1-
Human rights, gender and social exclusion (part 2):
http://www.gsdrc.org/go/topic-guides/justice/human-rights-gender-and-social-exclusion-part-2-

75

OECD, 2010, Atlas of Gender and Development: How Social Norms Affect Gender Equality in non-OECD
Countries, Organisation of Economic Co-operation and Development, Paris
http://browse.oecdbookshop.org/oecd/pdfs/browseit/4110011E.PDF
Department of International Development (DFID), http://www.dfid.gov.uk
SHARE - Survey of Health, Ageing and Retirement in Europe
http://www.share-project.org/

Activitate propusa

Urmariti discursul lui Kavita Ramdas, directoarea Fondului International pentru Femei (Global Fund for
Women), care sustine ca investitia in femei poate deschide/ crea posibilitati enorme la nivel mondial.
Kavita vorbeste despre modul in care femeile realizeaza incurajarea si consolidarea, combinand stilul
occidental de viata cu practicile cultural traditionale. Se refera la trei exemple de femei puternice care se
lupta pentru a imbunatati lumea, in timp ce, concomitent, incearca sa valorifice traditiile locale.

Accesati urmatorul site
http://www.ted.com/talks/kavita_ramdas_radical_women_embracing_tradition.html
pentru a urmari discursul, selectand subtitrarea in limba romana. Discursul are o durata de 18:40 min. In
continuare inregistrati-va gandurile si sentimentele.

A. Sunteti de acord sau nu cu opinia vorbitoarei, ca femeile pot sa salveze lumea sau sa aduca schimbare
sociala deoarece pun sub semnul intrebarii unele polaritati pe care de ani de zile le-am acceptat, cum ar
fi de exemplu, contrastul intre modernitate si traditie? Intr-adevar, pot femeile sa fie radicale si prin
intermediul traditiei?
B. Va puteti gandi la astfel de exemple, din experienta si experientele proprii? In ce mod considerate ca
aceste polaritati ne determina ? Prin ce mod le putem inversa?
C. Din ce motiv femeile, in timp ce sunt cele care sunt oprimate de traditii, pe de alta parte sunt cele care le
mentin sau le reproduc? Ce credeti ca se intampla? Calea pentru schimbarea sociala si revendicare, este
unul sau mai multe? Ce trebuie sa schimbam pentru a vedea acest lucru, pentru a-l auzi, pentru a-l
intelege?
D. Care dintre cele trei exemple ale lui Kavita v-a impresionat mai mult si din ce cauza? Va putei gandi la
exemple similar pentru orasul sau tara dumneavoastra?

Impartasiti-va gandurile si sentimentele, initial, in perechi. In cazul in care ajungeti la concluzii concrete, le
puteti face cunoscute in grup.

6. Determinarea excluziunea sociala


6.1. Determinarea si masurarea excluziunii sociale


76

Masurarea excluziunii sociale se coreleaza cu definitia fenomenului, in timp ce diferitele abordari care uneori
sunt adoptate pentru determinarea excluziunii sociale pun accentul pe dimensiunile care, de fiecare
data, difera (de exemplu, daca persoanale beneficiaza de oportunitatile de care dispun sau nu), se
bazeaza pe idei preconcepute pentru grupurile de populatie care urmeaza sa fie excluse (de exemplu,
persoanele care traiesc in zone izolate, persoanele care apartin anumitor grupuri rasiale, etc.) sau si pe
cercetari de estimare pentru grupurile care sunt definite ca excluse. Toate aceste abordari tind sa
identifice diferite persoane umane sau grupuri ca fiind excluse, in cazul in care situatiile de excludere
difera in mod semnificativ si au dimensiuni diferite la nivel mondial. Cu toate acestea, nu este posibil sa
existe numai un model de indicatori care va fi valabil in orice context si cadru.

De exemplu, antropologii sociali si sociologii sustin ca excluziunea constituie un proces si, prin urmare,
determinarea si masurarea fenomenului inseamna riscul de reificare a anumitor categorii statistice la
nivel de grupuri. Pe de alta parte, economistii sustin ca analiza si concentrarea datelor statistice
referitoare la excluziunea sociala poate contribui la determinarea grupurilor care sunt excluse, a
formelor si nivelelor de excluziune cu care se confrunta si cuantificarea impactelor excluziunii.

Datele diferentiate permit monitorizarea progresului si identificarea schmbarilor referitoare la anumite
grupuri, de-a lungul timpului. De asemenea, datele statistice pot sa indrepte atentia asupra excluziunii
si sa consolideze strategiile de advocacy si presiune. In plus, aparitia profilului si a vizibilitatii grupurilor
excluse este posibil sa constituie un act dinamic. Colectarea datelor multidimensionale care se refera la
dimensiuni economice, sociale, politice precum si la alte dimensiuni este esentiala pentru proiectarea si
implementarea politicilor eficiente care vizeaza reducerea inegalitatilor si incluziunea sociala.

In ciuda problemelor deschise si a riscurilor, astfel de date sunt necesare si contribuie la stabilirea actiunilor
necesare, precum si la estimarea eficientei si a impactelor ale celor din urma. Pe de alta parte,
disponibilitatea anumitor date diferentiate si fiabile, de-a lungul timpului, continua sa reprezinte o
provocare.

Burchardt, Le Grand si Piachaud (2002)
87
, au examinat modul de dezvoltare si de aplicare a unei masurari
dinamice si multidimensionale a excluziunii sociale prin intermediul aplicarii unei definitii pentru
fenomen, in cercetarea pentru familiile din Marea Britanie, care s-a desfasurat incepand cu anul 1991
pana in 1998 (British Household Panel Survey, 1991-1998). Studiul examineaza diferite dimensiuni ale
excluziunii sociale in anumite momente de timp si analizeaza gradul de participare a persoanelor la
"activitati - cheie" pe baza unei game de dimensiuni si durate de timp. Dezvoltarea masurarilor empirice
pentru excluziunea sociala se refera si la determinarea rezultatelor care sunt importante in sine, si nu
atat ca indicatorii altor probleme. Cu toate acestea, instrumentele de masurare disponbile nu
examineaza gradul la care non-participarea la activitatile-cheie este voluntara.

87
Burchardt, T., Le Grand and Piachaud, 2002, Degrees of Exclusion: Developing a Dynamic,
Multidimensional Measure, in Hills, J. Le Grand, J. and Piachaud, D., 2002, Understanding Social Exclusion,
Oxford University Press, Oxford


77


6.2. Utilizarea datelor calitative si cantitative

Unele forme de excluziune sociala sunt relativ usor de masurat, in timp ce pentru altele, acest lucru nu este
valabil. De exemplu, atunci cand exista o distinctie clara intre grupuri, inregistrarea excluziunii sociale
este posibil sa fie mai usoara. Prin contrast, in cazurile in care avem identitati multiple ceea ce este
mai obisnuit este posibil ca limitele intre grupuri sa fie neclare si unele grupuri excluse sa fie
invizibile. Astfel de cazuri sunt populatiile migratoare pentru care este dificil sa se colecteze informatii,
sau persoanele care sufera de boli si pentru care este dificil sa se colecteze date si informatii sensibile
prin intermediul metodelor traditionale.

Gacitua-Mario si Woden (2001)
88
examineaza impactele politice ale analizelor integrate pentru saracie,
asupra celor care proiecteaza si aplica politicile in America Latina. Respectiv, selecteaza trei studii de caz
din Argentina, Chile si Uruguay pentru a examina propunerile de cercetare care asociaza abordari
cantitative si calitative si sustin ca guvernele va trebui sa imbunatateasca furnizarea de servicii catre
comunitatile marginalizate, prin campaniile publice de informare si dezvoltarea sistemelor de colectare
a datelor privind saracia existenta in aceste regiuni.

Popay (2008)
89
, in a doua parte a raporului relevant al sau, se concentreaza pe teme referitoare la definirea si
masurarea excluziunii sociale si descrie abordarea generala a Social Exclusion Knowledge Network
(SEKN) a Organismului Mondial al Sanatatii (WHO) si modelul concenptual care a fost elaborat pentru
fenomen. In acest context, se examineaza axele de baza ale conceptului de excluziune sociala, precum si
legatura intre excluziunea sociala, sanatatea populatiei si inegalitatile privind sanatatea. De asemenea,
se prezinta o serie de studii tematice de caz, pentru caracterul, scara si impactele proceselor de
excluziune si se descriu unele abordari tipice de masurare a fenomenului.

Stewart, Brown, si Mancini, (2005)
90
, examineaza motivele datorita carora inegalitatile intre grupuri si
persoane sunt importante, precum si cel mai bun mod pentru masurarea inegalitatilor orizontale
(horizontal inequalities). Sustin ca inegalitatile orizontale sunt importante pentru prosperitatea
individuala a membrilor dintr-un grup, insa si, in general, pentru dezvoltare. Cele mai multe dezbateri
privind inegalitatea se refera la inegalitatea verticala (vertical Inequality) intre persoanele umane, care

88
Gacitua-Mario, E., and Woden, Q., 2001, Measurement and Meaning: Combining Quantitative and
Qualitative Methods for the Analysis of Poverty and Social Exclusion in Latin America, World Bank,
Washington, DC (vezi material jutificativ)
89
Popay, J. et al., 2008, Defining and Measuring Social Exclusion', in Understanding and Tackling Social
Exclusion, Final Report to the WHO Commission on Social Determinants of Health from the Social Exclusion
Knowledge Network, Part 2
90
Stewart, F., Brown, G., and Mancini, L., 2005, Why Horizontal Inequalities Matter: Some Implications for
Measurement, Centre of Research on Inequality, Human Security, and Ethnicity, Oxford (vezi material
justificativ)


78

se limiteaza la unele variabile economice, cum ar fi de exemplu, venitul sau consumul. Inegalitatile
orizontale care reprezinta inegalitatile intre grupuri - in mare masura au fost ignorate de catre cei care
au proiectat politicile, in ciuda faptului ca afecteaza bunastarea si politica de stabilitate. Estimarea
inegalitatilor orizontale este dificila datorita faptului ca identitatile de grup sunt fluide, multiple si
eventual endogene. Pe de alta parte, in conformitate cu Stewart, Brown, si Mancini, (2005), diferentele
traite sunt importante si suficient de clare in multe societati si, prin urmare, daca se tine cont de natura
aleatorie a definitiilor privind grupurile, este posibil sa se masoare ca inegalitati orizontale.

6.3. Utilizarea masurilor fara caracter de venit

In timp ce saracia de venit constituie un indicator semnificativ al excluziunii sociale, nu este insa singurul
indicator. Exista o serie de indicatori non-monetari si indicatori subiectivi care ar trebuie sa se exploreze
la nivel inter-sectorial si de-a lungul timpului.

De exemplu, infrastructura, materialele de constructie si detinerea unor anumite active specifice durabile
sunt importante in masurarea inegalitatii privind nivelul de trai. McKenzie (2005)
91
, se concentreaza
asupra saraciei in Mexic si evidentiaza ca, in cazul in care nu exista informatii despre venitul familiei si
despre consum, se pot utiliza indicatorii pentru active (asset indicators) pentru masurarea inegalitatilor
privind nivelul de trai. Conform studiului lui McKenzie, de fapt si in urma verificarii datelor pentru venit
si a datelor demografice participarea baietilor la scoala (in Mexic) se coreleaza negativ cu nivelul de
stat al inegalitatii.

Verner si Alda (2004)
92
, examineaza factorii de risc (risk factors) pentru tinerii din Brazilia de S-E si modul in
care aceste riscuri se transfera de la o generatie la alta. Constatarile se bazeaza pe cercetarea realizata
in cele mai sarace zone urbane din Fortaleza, cu utilizarea unui nou instrumet care acopera urmatoarele
domenii: a) originea socio-economica, b) educatia, c) sanatatea si sexualitate, d) capitalul social si
violenta si e) ocuparea si activitatea economica.

Tehnicile inovatoare de masurare, cum ar fi de exemplu tehnica inregistrarii socio-economice (vezi mai jos)
pot contribui la constientizare publicului larg, privind temele de excluziune sociala. Camara, Monteiro,
etc. (2004)
93
, examineaza modul in care analiza spatiala a indicatorilor socio-economici, inregistrata in
anumite regiuni geografice, poate contribui la perceperea modelelor de excluziune sociala din orasele
lumii in curs de dezvoltare. Cercetatorii evalueaza indicatorii sociali care s-au utilizat in Sao Paolo,
prezinta metodologii pentru inregistrarea excluziunii sociale in zonele urbane si sustin ca specialistii in
domeniul stiintelor sociale si cei care proiecteaza politicile pot beneficia de tehnici de inregistrare socio-

91
McKenzie, D. J., 2005, Measuring Inequality with Asset Indicators, Journal of Population Economics,
Volume 18, Number 2, pp. 229-260 (vezi material justificativ)
92
Verner, D. and Alda, E., 2004, Youth At Risk, Social Exclusion and Intergenerational Poverty Dynamics: A
New Survey Instrument with Application to Brazil, World Bank, Washington, D.C (vezi material justificativ)
93
Camara, G. et al., 2004, Mapping Social Exclusion/Inclusion in Developing Countries: Social Dynamics of
So Paulo in the 1990s, Centre for Spatially Integrated Social Science (vezi material justificativ)

79

economica, care pot fi valorificate de exemplu in reproiectarea zonelor administrative ale Sao Paolo,
conform indicatorilor de excluziune sociala.

6.4. Exemple de analize pentru excluziunea sociala

Dezavantajele intampinate de persoanele excluse sunt multidimensionale si suprapuse., Care dintre aceste
diferite dimensiuni au cea mai mare importanta pentru excluziunea unui anumit grup, depinde de
context. Conceptul de excluziune sociala poate sa constituie baza pentru analiza contextuala specifica
(context-specific analysis) si sa permita controversarea notiunilor privind incluziunea. Astfel, de
exemplu, in unele societati sau intre grupuri, participarea pe piata muncii poate constitui elementul
central in jurul caruia se reunesc celealte date de privatiune, in timp ce in alte cazuri, cel mai important
factor poate fi identitatea religioasa. In continuare se prezinta unele analize speciale de excluziune
sociala care se refera la anumite tari.

Mario si Woolcock (2007)
94
examineaza modalitatile de reducere a saraciei in Brazilia si cerceteaza
inegalitatea, excluziunea si mobilitatea limitata. Considera ca inegalitatea de venit constituie obstacolul
principal pentru reducerea saraciei in Brazilia si sustin ca pentru consolidarea incluziunii sociale sunt
necesare politici redistributive. Acest fapt inseamna ca politicile ar trebui sa se concentreze asupra
dezvoltarii pietei, institutionalizarilor politice, sociale si culturale si a mecanismelor relevante de aplicare
a politicilor care vor consolida coeziunea sociala si procedurile de responsabilitate.

In conformitate cu Raportul pentru Drepturile Umane in China
95
, tara care in ultimii 25 de ani a trait rapide
schimbari economice si sociale, transformarea Chinei a evidentiat politicile negative fata de minoritati.
Aspectele-cheie care impiedica minoritatile sa-si exercite drepturile, include participarea politica limitata
si conditionata, dezvoltarea partinitoare si protectia insuficinta a identitatii culturale a minoritatilor.

7. Impactele excluziunii sociale


Procesele de diferentiere care conduc la complexitate tot mai mare si, concomitent, la individualizarea
excluziunii sociale, efectiv, transforma societatile moderne in societati de risc. Pe de o parte, cresc
oportunitatile persoanelor, si pe de alta parte slabeste importanta traditiei si se lichideaza axele stabile
de orientare a actiunii subiectilor. In prezent, persoanele, care de fapt nu dispun de criterii necesare
acceptate, sunt obligate sa ia decizii pentru toate aspectele vietii lor, selectand dintre diferite versiuni. In
acelasi moment, transformarile si intreruperile in traseele individuale fac biografia omului modern o
biografie de risc. Asumarea responsabilitatii pentru planul de viata este mult mai individualizata,

94
Mario, E. G. et al., 2007, Overview: Assessing Social Exclusion and Mobility, in Mario, E. G. and
Woolcock, M., (eds.) Social Exclusion and Mobility in Brazil, World Bank, Washington DC
95
Human Rights in China, 2007, 'China: Minority Exclusion, Marginalisation and Rising Tensions', Minority
Rights Group, London (vezi material justificativ)


80

succesul sau esecul sunt foarte apropiate, si persoana umana traieste optiunile sale ca un risc personal.
Omul modern, intr-un mediu care se schimba rapid, este obligat sa aleaga, fiind tot mai mult nevoit sa
restabileasca continuitatea si consecventa identitatii si a vietii sale, orientadu-si viata spre noi directii.

Componentele de baza insa si cauzele noii situatii sunt atat destabilizarea pietei muncii si prin urmare si a
traseelor de munca, cat si restructurarea sau dereglementarea statului bunastarii.
Cele mai importante schimbari la nivelul pietei muncii se refera la:
- Fluiditatea modelului de raport dependent de munca tipic (permanent) si aparitia noilor
forme de munca, flexibile, incerte si ocazionale.
- Schimbarea calificarilor profesionale in cadrul restructurarilor sectoarelor economice si
schimbarea drepturilor fortei de munca
- Continuarea traseelor profesionale, ca urmare a fluiditatii modelului de biografie normala
de munca.

In prezent, linia de separare nu se trage numai intre cei care se afla pe piata muncii si in afara acesteia, intre
angajati si non angajati, insa si intre cei care lucreaza temporar, ocazional si fara drepturile
fundamentale ale protectiei sociale si ale asigurarii si cei care lucreaza cu norma intreaga si au un loc
permanent de munca, remunerati pe baza contractelor colective relevante si dispun de drepturile
stabilite de legislatia muncii si de asigurari.

Cu alte cuvinte, munca sigura si asigurata pe tot parcursul vietii, constituie un privilegiu al unei parti a fortei
de munca in continua scadere. De asemenea, pentru un mare numar al noilor locuri de munca, al caror
profil devine tot mai neclar si fluid, nu este necesara o anumita identitate profesionala, insa, in principal,
competente. In cele din urma, deoarece viitorul muncii este obscur, in ceea ce priveste totalul locurilor
de munca, somajul tinde sa nu mai constituie o circumstanta exceptionala, insa o situatie obisnuita sau o
faza a traseului profesional pentru un numar tot mai mare de angajati.
Insa, in timp ce a fost perturbat modelul principal de organizare a traseului vietii profesionale, persoanele
umane continua sa astepte un traseu profesional permanent si continuu, pentru a avea o perspectiva de
viata, mai stabila si mai sigura, si sa sa fie capabile sa-si planifice soarta generala biografica si, prin
urmare, sa puna statului bunastarii, cereri noi si de tip diferit.

Pe de alta parte statul modern al bunastarii sau statul social sub dereglementare, in cadrul caruia sunt
dereglementate total regulile de asigurare si protectie a angajatilor, regulamentele de justitie sociala, de
echitate si negociere politica a inegalitatii si a redustribuirii veniturilor si a resurselor, trebuie sa
raspunda la nevoile emergente care decurg ca rezultat al destabilizarii pietei muncii, insa si a distrugerii
sau irosirii retelelor sociale si sa efectueze o noua functie, confruntandu-se in acelasi moment cu un tip
de revolutie sociologica potrivit lui Rozanvalon (2003: 253)
96
. O revolutie care printre altele, are de-a
face cu faptul ca s-au schimbat subiectii acestui stat al bunastarii. Astfel, in afara de problemele de
finantare, disfunctiile intense ale mecanismelor, slabiciunea adaptarii metodelor vechi de administrare a

96
Rozanvalon P., (2003) Noul aspect social. Reexaminand statul bunastarii. Atena: Metechmio

81

domeniului social si provocarea principiilor care structureaza solidaritatea sociala, insa si perceptia
noastra privind drepturile sociale, statul trebuie sa satisfaca nevoile noilor subiecti sociale.

Excluziunea sociala face dificila realizarea anumitor obiective sociale cum ar fi reducerea saraciei si a
malnutritiei, deoarece frecvent exista bariere ascunse care nu permit abordarea si contactul cu
persoanele umane care sunt social excluse. Excluziunbea sociala, printre altele, cuprinde mai multe
dimensiuni de excludere care se pot consolida una pe cealalta. De exemplu, combinatia excluziunii
economice si educationale inseamna ca persoana umana se confrunta cu dificultati in ambele domenii.
Behrman, Gaviria si Szekely (2003)
97
, au examinat perceptiile si realitatile excluziunii sociale in America
Latina prin intermediul studiilor de caz din cinci tari. Inegalitatea pare a fi, mai ales, rezultatul absentei
oportunitatilor pentru mari segmente de populatie, in timp ce inegalitatea de sanse poate fi facuta pe
baza de gen, origine etnica, locul de resedinta sau pozitie sociala. Pe de alta parte, se subliniaza ca
frecvent politicile cele mai evidente nu sunt intotdeauna cele mai eficiente pentru combaterea
excluziunii sociale.
In continuare, ne vom referi, pe scurt, la unele efecte ale excluziunii sociale.


7.1. Sanatate si educatie

Cea mai mare saracie a grupurilor excluse social, adesea, inseamna nivele mai mici de sanatate si educatie, in
special atunci cand saracia se combina cu indepartarea din centrele urbane si lipsa de infrastructuri si
servicii sociale.
Mathieson, Popay, Enoch, Escorel, etc. (2008)
98
, ridica intrebari referitoare la limitele datelor empirice
existente in functie de relatiile intre inegalitate in ceea ce priveste sanatatea si excluziunea sociala si
incearca sa examineze contributia conceptului de excluziune sociala in teoriile privind inegalitatea
sociala in sanatate. Sustin ca focalizarea pe situatia excluziunii sociale nu reuseste sa recunoasaca
legatura de cauzalitate critica cu inegalitatile care conduc la putere si nu se ia in consideratie
posibilitatea de inegalitate vizata in randul grupurilor marginalizate.

Excluziunea culturala de asemenea poate sa conduca la ambiguitate privind educatia si sa consolideze, chiar
mai mult, inegalitate veniturilor.

97
Behrman, J., Gaviria, A. and Szekely, M., 2003, Social Exclusion in Latin America:
Perception, Reality and Implications, in Behrman, J. R. et al., 2003, Whos In and Whos
Out: Social Exclusion in Latin America, Inter-American Development Bank
98
Mathieson, J. et al., 2008, Chapter 8: Social Exclusion and Health Inequalities, in Social
Exclusion:Meaning, Measurement and Experience and Links to Health Inequalities - A Review of Literature,
Final Report to the WHO Commission on Social Determinants of Health from the Social Exclusion
Knowledge Network (vezi material justificativ)

82

Yi (2005)
99
, incearca sa explice rezultatele scolare slabe ale minoritatii populatiei musulmane in China prin
interviuri cu membrii comunitatilor care traiesc in regiunile de frontiera din Qinghai-Gansu si sa
analizeze impactul excluziunii culturale in comportamentul educational si performantele minoritatii
entice. Situatia este tensionata deoarece pe de o parte exista dorinta musulmanilor sa dobandeasca
drepturi sociale si politice in ocupare si educatie si pe de alta parte musulmanii dispun de un capital
social si cultural, limitat, pentru a atinge acest obiectiv. Yi sustine ca este necesara o abordare mai
coerenta in identitatea etnica si drepturile minoritatilor pentru a nu se agrava tensiunile existente, in
general, intre minoritati si cumunitate.

7.2. Inegalitate de venit

Excluziunea sociala poate sa conduca sau sa fie rezultatul diferentelor in distribuirea de venit, segmentele de
populatie cele mai bogate bucurandu-se de o proportie mai mare din venitul national. Inegalitatea de
venit rezulta din inegalitati in distribuirea de active cum ar fi terenuri, credit si educatie.
Barron (2008)
100
, examineaza impactul discriminarilor si a excluziunii in inegalitatea de venit intre lucratorii
non-indigeni din Peru, precum si politicile care pot contribui la aceasta inegalitate inter-etnica.
Inegalitatile care rezulta prin excluziunea sociala sunt, intr-un sens, auto-consolidate. Cercetarile recente au
evidentiat modul in care inegalitatile de venit persista datorita celor doua capcane de inegalitati
asociate cu competentele/ posibilitatile persoanelor umane precum si cu accesul la capital. Din ce motiv
persista aceste inegalitati pentru atat de mult timp si prin ce mod pot fi abordate?

Participarea la un grup este importanta deoarece prosperitatea unei persoane umane este afectata si de
conditiile individuale de viata si de situatia grupului in cadrul caruia apartine. Pe de alta parte, conform
Stewart (2009)
101
, complementaritatile puternice, marea legatura intre competente/posibilitati si
capital, explica persistenta inegalitatii intr-un grup. Acest fapt inseamna ca fara interventiile speciale,
privarile multiple privind posibilitatile si activele, vor continua sa impiedice persoanele umane sau
grupul sa atinga nivelul altor grupuri sociale. Prin urmare, abordarea inegalitatilor orizontale impune
guvernelor sa treaca, dincolo de eliminarea discriminarilor existente, tipice, la inegalitati care isi au
radacina in discriminarile din trecut, care, de asemenea, trebuie abordate. Sunt necesare actiuni pozitive
in domenii cum ar fi educatia si ocuparea, deoarece inegalitatile sociale si culturale, referitoare la capital
(social) nu pot fi eliminate prin intermediul politicilor totale sau generale,.


7.3. Excluziune, dezvoltare si saracie

99
Yi, L., 2005, Muslim Narratives of Schooling, Social Mobility and Cultural Difference: A Case Study in
Multi-ethnic Northwest China, Japanese Journal of Political Science, Volume 6, Number 1, pp. 1-28 (vezi
material justificativ)
100
Barron, M., 2008, Exclusion and Discrimination as Sources of Inter-Ethnic Inequality in Peru,
Economia, Volume 31, Number 61, , pp. 51-80 (vezi materialul justificativ)
101
Stewart, F., 2009, Horizontal Inequality: Two Types of Trap, Journal of Human Development and
Capabilities, Volume 10, Number 3, pp. 315-340

83


Dovezile pentru corelatia pozitiva a dezvoltarii economice si egalitatii sunt suficiente. O explicatie pentru
acest lucru este ca printr-o egalitate mai mare se realizeaza mai mari investitii in educatie, sanatate si
nutritie. De asemenea, datele evidentiaza ca politicile proiectate pentru confruntarea excluziunii sociale
pot conduce la forme mai egale de dezvoltare, deoarece grupurile excluse, treptat, dobandesc un acces
mai mare la educatie, ocupare si oportunitati antreprenoriale. Deoarece segmentele de populatie
excluse pot fi destul de mari, politicile orientate pot afecta cresterea capitalului uman si extinderea
pietelor economice, in timp ce, simultan, reduc riscul de instabilitate politica si impactele mai
cuprinzatoare asupra dezvoltarii economice.

Cu alte cuvinte, cu cat creste inegalitatea, cu atat se diminueaza impactul dezvoltarii economice asupra
reducerii saraciei. In plus, interactiunea inegalitatilor economice cu alte inegalitati este de natura sa
conduca la consecinte negative pentru dezvoltare. De exemplu, cresterea economiei sau inovarea
depind de procedurile competitive de intrare care sunt suprimate de catre institutionalizarile economice
inegale. Din acest motiv si egalitatea mai mare in institutionalizarile politice este considerata ca fiind
importanta pentru dezvoltare: deoarece se leaga cu furnizarea mai extinsa si mai calitativa a educatiei,
care la randul sau se traduce ca o forta de munca mai eficienta.
Cu alte cuvinte s-ar putea spune ca in afara chestiunii de justitie si a drepturilor umane, combaterea
excluziunii sociale prezinta si beneficii economice nu numai pentru grupurile excluse insa si, in general,
pentru societate. Un astfel de caz examineaza Zoninsein (2001)
102
, care se preocupa de tarile din
America Latina si Caraibe, iar Gradstein (2003)
103
, examineaza cheltuielile publice pentru educatie in
tarile in curs de dezvoltare, dezvaluind diferente majore in distributia resurselor intre bogati si
populatiile sarace.

7.4. Violenta si insecuritate

Atunci cand grupurile si, in special, tinerii, se simt exclusi din structurile de putere si sunt private de solutii
juridice sau sociale acceptabile pentru a se exprima si a vorbi despre nedreptatile suferite, violenta
poate constitui sansa de a dobandi voce si controlul asupra vietii lor.
Hilker si Fraser (2009)
104
, examineaza factorii care contribuie la excluziunea tinerilor si sporesc posibilitatile
tinerilor de a se implica in situatii violente, analizand datele pentru relatia intre excluziune, violenta,
conflicte si situatii fragile. Moser si Mcllwaine (2000)
105
, sunt interesati sa inregistreze punctul de

102
Zoninsein, J., 2001, The Economic Case for Combating Racial and Ethnic Exclusion in Latin American
and Caribbean Countries, Research Report, Inter-American Development Bank, New York
103
Gradstein, M., 2003, The Political Economy of Public Spending on Education, Inequality and Growth,
World Bank, Washington DC
104
Hilker M. and Fraser E., 2009, 'Youth Exclusion, Violence, Conflict and Fragile States', Report prepared
for DFID by Social Development Direct, London (vezi materialul justificativ)
105
Moser, C. and Mcllwaine, C., 2000, Chapter 2: Summary Findings Perceptions of General Problems and
Violence, in Moser, C. and Mcllwaine C., Urban Poor Perceptions of Violence and Exclusion in Colombia,
World Bank, Washington DC

84

vedere al persoanelor umane sarace care traiesc in zonele urbane din Columbia pentru cele mai
importante probleme ale comunitatilor lor, precum si modul in care comunitatile sarace urbane percep
violenta si excluziunea.

7.5. Prosperitatea individuala

O mare importanta prezinta si dimensiunile psihologice ale excluziunii cum ar fi lipsa de putere, voce si
independenta si vulnerabilitatea fata de exploatare si umilire. Eyben, Kabeer, si Cornwall, (2008)
106
,
subliniaza semnificatia posibilitatii pentru actiunea intentionata (agency) care permite persoanelor
umane sarace sa imbunatateasca calitatea relatiilor lor si sa asigure respectul si demnitatea fata de
persoana proprie. Conform celor scrise, prejudiciul persoanelor care sunt expuse la disciminari pe baza
clasificarilor de catre societate si pe baza conceptelor bine stabilite privind inferioritatea acestora sau
tabu-urile sociale pentru sex, moarte si mizerie, depaseste cu mult dezavantajul economic si lipsa vocei
politice. Atunci cand persoanele sunt tratate ca fiind inferioare, datorita culorii, genului, modului de
viata si a locului de resedinta, etc., este posibil sa internalizeze simtul ca nu merita, simt care afecteaza
puternic perceptia lor privind ceea ce pot realiza si drepturile care trebuie sa le fie acordate de catre
societate. Eyben, Kabeer, si Cornwall propun un cadru de perceptie conceptualizata si de explorare
functionala a consolidarii persoanelor sarace si examineaza diferite aspecte de consolidare sociala,
economica si politica.

Insa din ce motiv cultura este importanta privind dezvoltarea si reducerea saraciei? Capacitatea de a aspira
este o aptitudine culturala indreptata spre viitor. Potrivit Appadurai (2004)
107
, consolidarea acestei
aptitudini ar putea sprijini persoanele sarace sa se opuna si sa schimbe conditiile lor de saracie. Aceasta
pozitie se sprijina pe viziunea de cultura ca dialogul intre asteptari si traditii care sunt legate de
problemele clasei sociale, care pot fi in conflict cu obiectivele curente de dezvoltare sau cu alte
obiective. Factorii de decizie politica pot aborda aceasta cultura a asteptarii prin intermediul construirii
capacitatii relevante.
Hoff si Pandey (2008)
108
, au lucrat in India si au explorat mecanismele prin care discriminarile sociale
afecteaza realizarile individuale, precum si motivele datorita carora discriminarile din trecut persista
chiar si atunci cand barierele juridice sunt eliminate. Sustin ca relatia intre discriminari, identitate sociala
si comportament sunt motivele datorita carora impactele discriminarilor din trecut persista de-a lungul
timpului pentru anumite grupuri de populatie.

106
Eyben, R., Kabeer, N. and Cornwall, A., 2008, Conceptualising Empowerment and the Implications for
Pro-Poor Growth, Institute of Development Studies, Brighton (vezi materialul justificativ)
107
Appadurai, A., 2004, The Capacity to Aspire: Culture and the Terms of Recognition, in Rao, V. and
Walton, M., Culture and Public Action, Stanford University Press

108
Hoff K. and Pandey P., 2008, 'Economic Consequences of Social Identity: Discrimination, Social Identity,
and Durable Inequalities', American Economic Review, Volume 96, Number 2, pp. 206-211 (vezi materialul
justificativ)


85


7.6. Pagini utile de Internet
World Bank Poverty and Inequality Research: Pro-Poor Growth
http://go.worldbank.org/2AZ9SA3610
Overseas Development Institute: Growth and Equity programme
http://www.odi.org.uk/programmes/growth-equity/


8.Dimensiuni ale incluziunii sociale in Romania; indicatori
Promovarea incluziunii sociale, sau mai bine spus lupta impotriva saraciei si excluziunii sociale, reprezinta un
deziderat foarte important al UE si se doreste a se pune in aplicare prin indeplinirea unor obiective
specifice, comun acceptate de toate statele, prin implementarea unor planuri nationale de actiune,
dezvoltarea unui sistem de masurare si de raportare periodica a schimbarilor aparute.Saracia este un
fenomen care afecteaza populatia mondiala intr-o pondere semnificativa, imbracand diferite forme,
cum ar fi: malnutritie, somaj, lipsa resurselor monetare, excluziune si izolare sociala.
Monitorizarea progreselor realizate in reducerea acestui flagel se realizeaza cu ajutorul unui sistem de
indicatori statistici de incluziune sociala, care permit masurarea intr-o maniera comparativa a evolutiei
fenomenului.
La summitul de la Laeken din decembrie 2001, Consiliul European a aprobat o lista de 10 indicatori primari si
8 indicatori secundri pentru a oferi date statistice care sa permita descrierea diverselor aspecte legate
de incluziunea sociala, aspect ce apartin unor domenii importante:saracie monetara si inegalitate,
ocupare, stare de sanatate si educatie.
Acesti 18 indicatori comuni sunt completati de a treia categorie de indicatori cei tertiari, care asigura
posibilitatea estimarii unor fenomene specific diferitelor tari.
In cele ce urmeaza enumeram categoriile de indicatori mai sus mentionti.

INDICATORI PRIMARI:
1. Rata saraciei ( la pragul de 60% din venitul median)
2. Indicele inegalitatii veniturilor(raportul dintre quintila superioara si cea inferioara)
3. Rata saraciei persistente la pragul de 60% din venitul median
4. Deficitul median relativ
5. Coeficientul de variatie a ratei ocuparii
6. Rata somajului de lunga durata
7. Ponderea populatiei din gospodariile fara persoane ocupate
8. Ponderea tinerilor de 18-24 de ani care au parasit de timpuriu sistemul educational
9. Speranta de viata la nastere
10. Ponderea persoanelor care isi aprecieaza starea de sanatate ca fiind rea sau foarte rea

INDICATORI SECUNDARI:

1.Dispersia in jurul pragului de saracie
2.Rata saraciei la un prag ancorat in timp

86

3.Rata saraciei inainte de transferurile sociale(inclusiv sau exclusiv pensiile)
4.Coeficientul GINI
5.Rata saraciei persistente la pragul de 50% din venitul median
6.Ponderea somerilor de lunga durata in totalul somerilor
7.Rata somajului de foarte lunga durata
8.Ponderea persoanelor de 25-64 ani cu nivel scazut de instruire

Setul naional de indicatori de incluziune social este structurat pe 3 grupe mari: (1) indicatori primari, (2)
indicatori secundari, (3) indicatori teriari care caracterizeaz mai multe aspect principale ale
condiiilor de via ale populaiei (veniturile i cheltuielile de consum; starea de srcie i dimensiunea
ei; piaa muncii, gradul de ocupare a forei de munc i omajul; nivelul de instruire, gradul de
cuprindere n formele de nvmnt i abandonul colar; starea de sntate i asistena medical;
condiiile de locuit,caracteristicile i dotrile locuinelor; infracionalitatea).
Stabilirea indicatorilor primari si a celor secundari a necesitat un efort deosebit, generat de multiple scopuri
carora acestia trebuie sa le raspunda.In primul rand indicatorii de incluziune sociala trebuie sa identifice
esenta problemelor si sa aiba o interpretare normativ acceptata.
Indicatorii de nivel teriar au fost grupai pe 7 domenii care acoper n mod relevant dimensiunile importante
ale excluziunii sociale: srcie i inegalitate, transferuri sociale, piaa muncii, condiii de locuit, educaie,
excluziunea de la sntate, ordinea public.

Exemplu de indicatori

(-) Rata srciei relative este un indicator al incidenei srciei care reprezint ponderea n totalul populaiei
a persoanelor din gospodriile care au un venit disponibil pe adult echivalent(inclusiv sau exclusiv
contravaloarea consumului din resurse proprii) mai mic dect nivelul pragului de srcie. n mod curent,
acest indicator se determin pentru pragul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult
echivalent. n studiile de incluziune social, indicatorul este ntlnit uneori sub denumirea de rata
riscului de srcie.

Rata srciei se calculeaz ca raport ntre numrul persoanelor sracei numrul total al populaiei.

(-) Rata srciei n raport cu un prag ancorat n timp este un indicator care poate evidenia modificrile
produse n timp de incidena sraciei, ca urmare a schimbrilor care au avut loc n tabloul general al
nivelului de bunstare a societii. Indicatorul reprezint ponderea persoanelor al cror venit disponibil
pe adult echivalent din anul curent (inclusiv consumul din resurse proprii sau exclusiv consumul din
resurse proprii dup caz) a fost inferior pragului de sracie determinat pentru un an anterior (de obicei
cu 3 ani n urm, pragul meninnduse constant n aceast perioad).
(-) Rata srciei nainte de transferurile sociale este un indicator prin care poate fi
evideniat efectul produs prin aplicarea unor msuri de protecie social, denumite generic transferuri
sociale, asupra incidenei fenomenului srciei.
n cadrul transferurilor sociale se cuprind: veniturile de tip pensie (cea mai important component),alocaiile
pentru copii i alte prestaii familiale, ajutoarele i alte prestaii de omaj, indemnizaiile pentru

87

concediu medical, indemnizaiile i ajutoarele pentru persoanele cu handicap, bursele colare i
universitare, ajutoarele IOVR, ajutoarele pentru persoanele cu venituri reduse etc.

Indicatorul se prezint n dou forme:

a) Rata srciei nainte de transferurile sociale, inclusiv pensiile (adic se scad din veniturile disponibile toate
transferurile sociale primite, inclusiv pensiile);
b) Rata srciei nainte de transferurile sociale, exclusiv pensiile (adic se scad din veniturile disponibile acele
transferuri sociale care nu sunt de natura pensiilor, acestea din urm fiind pstrate in volumul
veniturilor);

(-) Coeficietul Gini este un indicator al severitii srciei, cu care se caracterizeaz inegalitatea distribuirii
veniturilor sau resurselor ntre membrii societii. Valoarea indicatorului,care variaz ntre 0 i 1 (sau 0 i
100%), arat ct din venitul total ar mai trebui redistribuit pentru ase ajunge la situaia (ipotetic !) n
care venitul s fie egal mprit ntre toi membrii societii.
Astfel, dac valoarea tinde ctre 1 (sau100 %) se poate conchide c inegalitatea este mare,veniturile fiind
concentrate n mare msur la un grup restrns de persoane, deci este o situaie grav sub aspectul
distribuirii resurselor; dar dac valoarea tinde ctre 0 nseamn c srcia nu este prea adnc i o
oarecare ridicare a nivelului de trai poate face ca un numr mare de gospodrii s prseasc sfera
srciei. Coeficientul Gini poate fi calculat separat att pentru persoanele srace,ct i pentru
persoanele non-srace, avnd aceeai semnificaie, dar pentru setul naional deindicatori de incluziune
social estimaiile se realizeaz numai pentru ansamblul populaiei.
Ca i n ca cazul altor indicatori, pentru coeficientul Gini se utilizeaz att venitul disponibil pe adult
echivalent inclusiv consumul din resurse proprii , ct i venitul disponibil pe adult echivalent exclusiv
consumul din resurse proprii

9. Abordarea excluziunii sociale si politicile pentru incluziunea sociala


9.1. Cadrul teoretic si metodologic

In cazul in care potrivit Bauman (2005)
109
producerea deseurilor umane sau mai exact, risipa vietilor
umane, si crearea de populatii superflue constituie o consecinta inevitabila a procesului de
modernizare, a evolutiei modernitatii si un efect secundar, inevitabil, al dezvoltarii economice, desi daca
mult mai mult pierderea pozitiei sociale a unei persoane si incluziunea acesteia in randul celor social
fara adapost este o situatie care nu are o cale de intoarcere vizibila, la calitatea de membru deplin al
societatii, este evident ca este vorba de o situatie care nu poate fi abordata cu politici traditionale de
bunastare si sociale, fiind dat ca obiectul dreptului de incluziune nu este o indemnizatie, insa o pozitie
sociala (Rozanvalon 2003:279)
110
. Prin urmare rezulta un aspect politic major in legatura cu

109
Bauman Z., 2005, Vieti rispite. Resturile modernismului, Atena: Katarti.
110
Rozanvalon P., 2003, Noul aspect social. Reexaminand statul bunastarii. Atena: Metaichmio.

88

abordarea/abordarile strategice si politicile adecvate pentru combaterea excluziunii sociale si
consolidarea incluziunii sociale.

Insa ce este incluziunea sociala? Frecvent apare ca o forma de ortopedie morala, un instrument de
transformare a obiceiurilor persoanelor umane, a calitatilor morale, sociale si profesionale, insa si ca
mecanism de dobandire a calitatilor comportamentale care sunt in concordanta cu cultura
antreprenoriala si cele care o disting dinamism, adaptabilitate, spirit deschis, iventivitate, flexibilitate,
etc.
In realitate, incluziunea sociala este un concept ideologic si politic care fie ca ramane deschis, caracterizand
un set de practici sociale experiementale care converg la combaterea excluziunii sociale, fie ca stabileste
un domeniu neclar de interventii (nationale, europene si internationale) care se caracterizeaza de
diferite abordari.
De asemenea, este domeniul de cautare a noilor relatii intre ocupare si bunastarea sociala, domeniul in care
se incearca configurarea noilor relatii intre drepturile sociale si obligatiile morale, asociatia redistribuirii
venitului si a remuneratiei si a crearii unui spatiu intermediar intre munca remunerata si activitatea
sociala. In ceea ce priveste principiul, conceptul de incluziune sociala, in esenta, ne invita sa ne gandim,
pozitiv, privind ceea ce trebuie sa eliminam sau sa respingem: pe scurt pentru drepturile sociale cu
termenii clasici si cu punctul de vedere care caracterizeaza solidaritatea in cadrul statului bunastarii.

Potrivit Levitas (2004)111 trei sunt principalele motive (discourses) care sunt structurate pentru incluziunea
sociala. In primul rand, motivul incluziunii sociale care se limiteaza la abordarea excluziunii de pe piata
muncii, si se pare ca a dominat in tarile UE. Concret, prin accentul pus pe politicile de making work pay,
insemnand politicile care incearca sa faca munca profitabila si, prin urmare, mai avantajoasa din punct
de vedere financiar, decat indemnizatiile sociale, se incearca o mobilizare a persoanelor somere si a
celor inactive in vederea integrarii pe piata muncii. In al doilea rand, motivul de redistribuire care
considera excluziunea ca fiind rezultatul saraciei si a lipsei de resurse care impiedica satisfacerea
nevoilor cetatenilor si participarea acestora la aspectele multiple ale vietii sociale si politice. Acest motiv
se pare ca pierde teren in mediul economic si politic mai larg. In ultimul rand, motivul moral pentru cei
saraci care ataseaza excluziunea la comportamentul anomic si la valorile celor saraci, care desi frecvent
gresite, se detecteaza in punctele de vedere inconjuratoare privind campul.

Daca de exemplu ne intoarcem la Uniunea Europeana vom constata ca strategia europeana a adoptat un
program slab de incluziune sociala care continua sa cuprinda planuri fragmentare si sa se sprijine pe
imbunatatiri limitate care se pot realiza cu utilizarea larga a indicatorilor statistici, schimbul de
experienta si bunle practici (Levitas 2004)
112
. In acest context, politicile de ocupare constituie varful
lancii in exercitarea politicii sociale, creand frecvent imposibilitati de determinare a limitelor si a
domeniilor de interventie a uneia fata de cealalata.


111
Levitas R., 2004, Ce este excluziunea sociala la PETMEZIDOU M., PAPATHEODOROU CHR., (redact.)
(2004) Saracia si Excluziunea Sociala. Atena: Exantas 2004: 225-265
112
Ibid

89

Este caracteristic ca, in ciuda faptului ca excluziunea sociala reprezinta una dintre temele teoretice si politice
care apar in cadrul logicii societatea activa, in realitate combaterea fenomenului este, aproape
exclusiv, legata de ocuparea remunerata care devine panaceul de abordare a discriminarilor multiple
si regula inviolabila pentru toti si toate. Astfel, noul model al statului European al bunastarii dj din
deceniul anului 90 a inceput sa se orienteze spre abordari integrate in ceea ce priveste politicile active
de bunastare si ocupare, prioritatea de baza fiind dezvoltarea economica sustenabila, ocuparea de
calitate si solutionarea problemelor de coeziune si incluziune sociala.

Obiectivul masurilor propuse a fost atat independenta cetatenilor de statul bunastarii si orientarea
acestora spre cautarea activa a ocuparii, cat si participarea beneficiarilor de beneficii sociale la masuri
active de ocupare. Cu alte cuvinte, cu instrument conceptual de baza (sau si constatare potentiala)
activarea, politicile de ocupare devin un camp de intalnire sau mai precis de cuplare a politicii
economice cu cea sociala (Karamesini & Kouzis, 2005)
113
, in timp ce obiectivele politicilor active de
ocupare se unesc cu obiectivele bunastarii sociale. Precum evidentiaza si Petmezidou (2003)
114
activarea
este regula predominanta in exercitarea politicii si conditia centrala pentru furnizarea beneficiilor si
serviciilor sociale.

Activarea, in contrast cu munca in schimbul indemnizatiei sau recompensa (workfare)
115
, ca notiune, este
larga si include o mare gama de optiuni fie pentru cei care primesc indemnizatii, fie pentru grupurile
excluse social, si in general nu se acopera de sistemul de protectie sociala (de exemplu, formare,
educatie, ocupare subventionata, plasare la un loc de munca, activitati colective, invatarea limbii, etc.).
Obiectivul activarii este ca persoanele subventionate sa-si imbunatateasca competentele si aptitudinile,
sanatatea psihica si fizica, sa creeze contacte sociale, sa-si imbunatateasca participarea si sa-si
consolideze drepturile ca si cetateni. Potrivit cu Nagopoulo (2005)
116
, politicile de activare numai prin
investitia in resursele umane, sociale, psihologice si culturale, pot realiza obiectivul de incluziune sociala
in sens larg, luand in consideratie complexitatea problemelor si oferind interventii de specialitate care
raspund asteptarilor si nevoilor individuale.


113
Karamesini M., Kouzis G., (redact.) 2005, Ocupare politica Campul de cuplare a politicii sociale cu cea
economica . Atena: KEKMOKOP, Gutenberg.
114
Petmezidou M., 2003, Politica sociala in Grecia. Provocari si perspective. Atena: Litere Elene.
115
workfare sau munca fortata conform termenului propus de Karamesini si Kouzi
(2005) vizeaza reducerea dependentei si reducerea costului indemnizatiilor de somaj, in
timp ce strategia acestuia se concentreaza pe reformarea sistemelor de protectie sociala si
introducerea unor conditii mai austere pentru conditiile de acces la indemnizatii. In aceasta
abordare incluziunea (sociala si economica) reprezinta responsabilitatea individului si este
personala.
116
Nagopoulos N., 2005, Actiuni coordinate si complementare de interventie integrata pentru consolidarea
ocuparii. Aplicatii si studii de caz in cadrul proiectelor Equal. Atena: KEK INE GSEE.

90

Cu toate acestea, prioritatea politicilor de ocupare si renumita tranzitie de la stat la piata, cu exceptia
faptului ca este o prioritate controversata, politica si ideologica, modifica si cadrul sensului dat politicii
sociale insasi.

De fapt, o serie de politici publice cum ar fi politicile de ocupare, politica educationala, politicile pentru
incluziunea sociala, etc., se includ intr-un nou tip de politica sociala care se combina cu obiective cum ar
fi accent pus pe flexibilitatea pietei muncii, competitivitatea economiei insa si flexibilitatea muncii care
reprezinta dimensiunile de baza ale strategiei europene pentru ocupare, si coexista cu numeroase
declaratii si prevederi cu continut social si care vizeaza grupurile social vulnerabile.

Schimbarea directiei politicilor de incluziune sociala in deceniul90 se caracterizeaza de asemenea si de o
balansare intre abordarile universale (si nationale) si cele orientate sau selective (si locale). In acest
context, politicile de incluziune sociala sau integrare conduc la politici care se axeaza pe categorii
speciale de populatie, diferentiind, cu toate acestea, fara a modifica principiul consecvent, mijloacele de
actiune si obiectivele acestora si facand organizarea/elaborarea unei abordari politice coordonate si
integrate in beneficiul grupurilor vulnerabile, dificila si mai ales non-eficienta.

In ultimele doua decenii, rezulta doua evenimente majore: in primul rand fenomenul de excluziune
reprezinta problema sociala majora, cu riscul de limitare a sferei sociale numai la acest domeniu si de
denaturare a perceptiei noastre despre societate datorita acestei concentrari, si in al doilea rand, asa-
numita problema sociala schimba centrul de greutate trecand de la o analiza totala a sistemului cu
termeni de exploatare si redistribuire, la o abordare axata pe grupurile vulnerabile sau indivizi din
populatie. Una dintre consecintele acestei schimbari este modul in care statul bunastarii devine selectiv
pentru a aborda, in special, criza financiara. Beneficiile sociale sunt targetate sau selective
(targeted/selective) punand accentul pe anumite forme de histerezis in interiorul populatiei, in interiorul
anumitor grupuri de populatie (minoritati, culturale, de gen, etc.) sau persoane individual. Precum
subliniaza si Titmuss (2000: 48- 49)
117
aceasta considerare se bazeaza pe furnizarea de servicii selective
de inalt nivel la anumite grupuri social vulnerabile, insa nu la toate.

Una dintre criticile la aceasta abordare mentioneaza ca selectivitatea este coerenta cu o simplificare
sociologica si formeaza o perceptie schematica pentru societate separand-o in doua campuri:
privilegiatii si exclusii social, a caror identitate este considerata ca fiind data, deoarece sunt considerate
categorii distincte ale populatiei. In plus, in cazul in care selectivitatea devine un principiu filosofic exista
riscul ca statul bunastarii sa se limiteze la un sistem de contributie pentru saraci (Rozanvalon 2003)
118
.
De asemenea, se pune sub semnul intrebarii economisirea de resurse prin intermediul politicilor
orientate deoarece in procesul de universalizare este vizata prevederea stabila si permanenta a
terenului si a surselor de provenienta a finantarilor, in timp ce in procesul de politici orientate se
urmareste in mod continuu identificarea (insolida) a finantarilor necesare, pe baza conditiilor socio-
economice si a circumstantelor.

117
Titmuss R., 1958, Essays on the welfare state. London: Allen and Unwin
118
Ibid

91


In plus, se evidentiaza ca in timp ce cu procesul de universalizare suntem condusi la reducerea continua a
finantarilor necesare (ca o consecinta a tendintei de eliminare treptata a fenomenului), in procesul
politicilor orientate cautarea de noi finantari poate conduce la blocaje si la tensiuni sociale majore.

Incercarea de identificare si de evidentiere a grupurilor tinta specifice sau speciale si proiectarea
interventiilor selective, in afara ca aduce o serie de probleme metodologice serioase, seamana cu un
hiatus in ceea ce priveste efortul pentru o mai mare precizie in desrierea nevoilor specifice ale fiecarui
grup (de fiecare data), impune nu numai partititii exhaustive insa se pare ca atinge limita de epuizare a
specificitatii, cu riscul de suprapunere in definirea acestora. Salamizarea
119
acestui tip submina
eficienta actiunilor si creaza dificultati pentru identificarea celui care de fiecare data trebuie selectat.
Discriminarile sociale, in plus, nu sunt rezultatul unei defalcari anormale a coeziunii sociale, insa
elementul endemic al sistemului.


Aparitia noilor inegalitati in combinatie cu insufletirea inegalitatilor traditionale si aparitia noilor subiecti si
receptorilor sociali, pun sub semnul intrebarii orientarea centrala a politicilor sociale, consolizand dileme
teoretice si politice pentru tipul politicilor adecvate (universale/ totale/universalistic sau selective /
targetate/selective/ targeted). Constatarea ca politicile sociale se proiecteaza pe baza abordarii
mecaniciste, grupurile tinta specifice devenind ineficiente, marcheaza aparitia semnificatiei
interventiilor orizontale sau trans-sectoriale, pentru a se aborda in paralel probleme de textura
diferita, care se refera concomitent la aceeasi sau la diferite persoane, care, in primul rand par a face
parte din acelasi grup social vulnerabil, si cu termeni de politica individualizata pentru a se aborda
particularitatea fiecarui caz in parte.

O abordare diferita insa coerenta, se indreapta spre o universalizare potentiala a interventiilor impotriva
excluziunii sociale, orientate tot mai mult catre grupurile social vulnerabile si incepand de la perceperea
vulnerabilitatii sociale ca un multi-nivel, deloc statistic, in ceea ce priveste intensitatea componentelor
sale, conditia relationala si nevoia coordonata de abordare a acesteia. Faptul este ca, totusi, fiecare
discutie (teoretica si politica) pentru ceea ce este excluziunea sociala si, implicit, incluziunea sociala, se
poate stabili in cadrul dezbaterii publice care evidentiaza rolul si necesitatea transformarii anumitor
sisteme de protectie sociala. Cu alte cuvinte, consensul nu este evident. Constituie parte a proceselor de
consultare care acorda voce la cei care sunt invizibili. Prin urmare, consensul este provocarea deschisa
si nu este dat o data pentru totdeauna, din moment ce are de a face cu corelarea de putere intr-un
moment istoric dat.


9.2. Integrarea perspectivei de gen (gender mainstreaming) in politica sociala

119
"Salamizarea" in sensul de doua procese simultane si interdependente: fragmentarea sau multi-
segmentarea grupurilor vulnerabile (in grupuri etnice, minoritare, persoane fara adapost, persoane cu
handicap, imigranti, dependenti de substante, etc.) si re-imbinarea sau unirea acestora in cadrul careia,
totusi, continua sa ramana vulnerabile.

92


Desi politicica sociala, precum si asistenta sociala si solidaritatea sociala sunt politici considerate, in primul
rand, instrumente pentru abordarea discriminarilor de gen si a dimesiunii de gen in excluziunea sociala.
Nu sunt nici deosebit de prietenoase pentru femei, nici neutre privind genul (gender) (social). Pentru a
intelege sensul bunastarii / politicii sociale in statul de bunastare post-modern, va trebui sa analizam si
sa percepem pozitia femeilor si, in principal, faptul ca infiintarea statului bunastarii este de gen, precum
a dovedit cercetarea feminina din deceniul 1970, care a pus sub semnul intrebarii neutralitatea politicii
sociale cu privire la gen.

Insa ce inseamna introducerea de gen in politica sociala? Prin introducerea de gen in politica sociala, pe de o
parte dobandim o perspectiva pentru a descrie si analiza institutionalizarile, relatiile si pozitiile care se
stabilesc in cadrul politicii sociale si, pe de alta parte, contribuim la un efort reglementativ sau politic
pentru reconstituirea politicii sociale si integrarea perspective de gen in institutionalizari, astfel incat
cele din urma sa reflecte mai bine perspectivele si nevoile femeilor, in toata diversitatea lor. Altfel spus,
genul ne permite sa evidentiem dimensiuni, probleme si solicitari care se axeaza pe perceperea si
cunoasterea pozitiei femeilor in societate (si nu numai) si a nevoilor lor, pentru a se elibera sau a crea
spatiile, spatiile publice, pentru a se articula inefabilul. Prin urmare, genul si, in special, articularea
cererilor din partea femeilor pot, eventual, contribui la eliminarea inegalitatii privind accesul la sfera
publica si procedurile publice de producere a opiniei/cunoasterii. Cererea pentru o politica feminist
sociala, se axeaza pe o distribuire mai egala a puterii, astfel incat femeile sa aiba drepturi egale si acces
la procesul de producere la discursul public si la cereri sau opinie. Fapt care reprezinta o conditie
esentiala pentru accesul femeilor la exercitarea drepturilor de cetatenie (citizenship).

Insa prin ce mod am fost condusi de altruismul obligatoriu al femeilor in statul modern al bunastarii?
Pentru intelegerea noilor date este necesar sa reincadram statul moden social in contextul prezentului
ciclu (insemnand sa examinam ce inseamna prabusirea statului social deficitar/rezidual si
dereglementarea atat a economiei si a pietei muncii, cat si a statului bunastarii in cadrul capitalismului
modern si a crizei economice, financiare si sociale) si, mai ales, daca si prin ce mod se creaza noii
termeni de percepere si analiza a politicii sociale, in general, si, in special, in relatie cu femeile. In acest
context, este deosebit de important sa intelegem cine sunt cei afectati, si in special, cine sunt cele
afectate (prin diferite moduri si cu diferite efecte) mai mult, de criza si ce este necesar pentru a se
aborda aceasta inegalitate sociala.

Miscarea feminista (precum si alte miscari sau grupuri de sprijin si retele de solidaritate) articuleaza noi
cereri, sustinand ca practicile, clasificarile si relatiile bunastarii, care, pana recent, au fost considerate ca
fiind date, trebuie explorate pentru a se constata daca, intr-adevar, contribuie la emancipare si
idependenta sau la subordonare si dependenta. Se exercita critica la statul bunastarii care este
considerat ca institutie de discriminari si sunt contestate atat modelele dominante care se
caracterizeaza ca paternaliste (deoarece creaza relatii coloniale intre furnizori si utilizatori, prin
punerea persoanelor intr-o pozitie de dependenta), cat si discursul (discourse) ingrijirii care fie ca ignora
vocile utilizatorilor, fie ca stabileste criterii de eligibilitate a persoanelor care merita (dezavantajati cu
drepturi) sau nu merita (dezavantajati cu sarcini si responsabilitati) sa faciliteze sau sa se consolideze.

93

Motivele de ingrijire sau discursurile (discourses) pentru saracie, de exemplu, nu numai interactioneaza cu
alte motive si perceptii predominante, care se refera la sexualitate, moralitate, relatiile intre sexes au
familie, insa, devin si mijloc de separare si aprofundare a discriminarilor in detrimentul subiectilor
sociale (cum ar fi de exemplu, in cazul mamelor tinere necasatorite, a femeilor imigrante, etc.). Cererile
stabilite de catre miscarea feminista aduc, in prim plan, limitarile caracterului universal insuficient sau si
impropriu al politicii sociale, precum si egalitatea restrictionata/conditionata si calitatea de cetatean,
promovate de excluziune (spre deosebire de incluziune) ca o component statului bunastarii postbelic. In
acest context, apar o serie de noi riscuri sociale, ca urmare a nedreptatilor cultural si sociale care sunt
cauzate de inegalitatile relatiilor de putere in societate, cum ar fi diferitele forme de violent (rasiala, e
familie, abuz, viol, hartuire), discriminarile, nerecunoasterea drepturilor egale, etc. Din acest motiv,
varful lanciei este o noua abordare a subiectilor sociali ca cetateni si cetatence active care isi articuleaza
propriile nevoi in cadrul organizarii democratice a serviciilor sociale. Abordarea femeilor ca
persoane/subiecti dependent care necesita sprijin si ajutor si semnificatia integrarii prspectivei de gen in
analiza statului social pentru schimbarea orientarii si restructurarea inegalitatilor de gen care se
reproduc in acest context.

Relatia statului bunastarii cu femeile si genul, au preocupat cercetarea feminist si teoria pentru o serie de
motive :
Serviciile oferite de statul bunastarii acopera nevoile spatiului particular care, stereotipic, este identificat
cu femeile, care datorita acestei identitati reprezinta si majoritatea receptilor acestor servicii.
Femeile reprezinta majoritatea angajatilor in sectorul tert al economiei, parte a caruia sunt serviciile
sociale (educatie, sanatate, ingrijire, etc.), chiar exercitand, profesii considerate ca fiind feminine
(invatatoare, asistente medicale, pedagogi, etc.). (separare profesionala orizontala)
Serviciile statului bunastarii care se refera si se adreseaza familiei, intervin in relatiile dintre sexe,
influentand fragmentarea muncii casnice si a responsabilitatilor de ingrijire.
Discursul politic si ideologic care se dezvolta de catre statul bunastarii configureaza modelele de gen si
practicile de zi cu zi, atribuind un sens diferit, drepturilor sociale ale barbatilor si femeilor.

Cele mai importante critici feministe abordeaza statul bunastarii ca o institutie de discriminari in detrimentul
femeilor, ca o institutie de organizare de stat a vietii de familie, ca o institutie patriarhala si, in ultimul
rand, ca o institutie de reproducere a societatii de gen.

In special, statul bunastarii este o institutie de discriminari in detrimentul femeilor, si acest lucru este evident
in inegalitatile existente in beneficii, indemnizatii si dispozitiile protective, precum si in perceptia ca
femeile au nevoie de protectia sotilor lor, sau a familiei, deorece sunt inferioare/ cetateni slabi.

Statul bunastarii ca institutie de organizare a vietii de familie joaca un rol important in reproducerea,
mentinerea si legalizarea familiei partiarhale, si din acest motiv servirea capitalismului si mentinerea
respective forme de familie, sunt aspect care predomina in cadrul statului bunastarii. Obiectivul este de
a se asigura si organiza reproducerea fortei de munca printr-un mod adecvat. Pentru a se modifica
structura familiei, muncii si a vietii de zi cu zi, va trebui sa fie subminat modul capitalist de productie si
relatiile partriarhale si, in principal, va trebui sa se redetermine relatia intre sfera publica si cea privata.

94

Ceea ce nu se explica din abordarea statului bunastarii ca institutie de organizare a vietii de familie este
din ce motiv nu se schimba rolurile celor doua sexe in cadrul familiei, chiar si atunci cand barbatii si
femeile lucreaza (Stratigaki, 2007)
120
.

De asemenea, in calitatea de institutie a patriarhiei, statul bunastarii, organizeaza controlul asupra
sexualitatii femeilor si a reproducerii functiunii acestora, in beneficiul barbatilor. Sistemele publice de
sanatate, sprijinirea familiei, politia, sistemul de educatie si juridic, precum si tehnologiile de
reproducere constituie intrumente aferente unui astfel de control. Slabiciunea acestei abordari se
datoreaza faptului ca nu poate percepe posibilitatea de independenta sau de emancipare care se ofera
femeilor, atunci cand depind, din punct de vedere economic, de statul bunastarii si nu de sotul lor.
(Stratigaki, 2007)
121
.

In cele din urma, statul bunastarii ca institutie de reproducere a societatii de gen, se axeaza, in principal, pe
organizarea reproducerii sociale, insemnand reproducere a unei forte de munca cu un nivel satisfacator
de educatie, protectie sociala si sanatate. Conditia prealabila pentru acest lucru este sa ramana in afara
pietei muncii o parte a fortei de munca si, respective, femeile casatorite. Prin munca neremunerata a
femeilor (munca in familie si ingrijire) se asigura reproducerea sociala, precum si majorarea nivelului de
consum de catre femei (servicii domestice si bunuri). Avantajele acestei abordari este ca faciliteaza
explicatia functiilor conflictuale ale statului bunastarii in legatura cu femeile. Cu alte cuvinte, faptul ca
unele servicii de stat imbunatatesc, pe termen scurt, viata de zi cu zi a femeilor, in timp ce concomitent,
pe termen lung, consolideaza modelele sociale de gen. De exemplu, statul bunastarii ca angajator sau ca
furnizor de servicii catre familie, consolideaza femeile, oferindu-le oportunitati pentru independenta
economica si sociala. Pe de alta parte, institutionalizarile cum ar fi educatia, familia, sistemul de
sanatate, etc., stabilesc limitari si separari intre spatiile masculine si feminine, timpuri si practici,
care greu se transforma. De asemenea, sprijinul familiei ca o unitate sociala unitara, vine in opozitie cu
promovarea independentei economice a femeilor si consolidarea acestora ca cetateni egali (Stratigaki,
2007)
122
.

Precum s-a mentionat mai sus, nevoia pentru proiectarea si adoptarea politicilor universal si orizontale care
sprijina persoana umana pe tot parcursul vietii sale (de la nastere pana la deces, prin diferite moduri,
masuri si politici sociale) pe baza drepturilor individuale/sociale si nu numai pe durata crizelor si a
suspendarilor care se refera la traseul lor profesional sau personal (in principal masuri de prevenire a
saraciei si a excluziunii sociale si nu numai masuri de combatere fenomenelor). Acest lucru inseamna
politici universale in combinatie cu masuri speciale, preocupari si dispozitii pentru crize sau probleme
sociale deosebite (actiuni pozitive, de exemplu, in paralel cu actiunile de mainstreaming pentru
incluziunea sociala strategii duble sau multiple pentru femeile care sunt parinti monoparentali, femeile

120
Stratigaki M., (2007) Sexul politicii sociale. Atena: Metaichmio

121
Ibid.
122
Ibid.

95

cu familii numeroase, femei somere, femei din mediul rural, expuse la saracie, femei care sunt victime
de violenta, imigrante, femei de etnie roma, etc.).

Intrebarile si cererile stabilite in cadrul abordarilor contemporane feministe, sunt legate atat de venitul
minim garantat pentru un standard decent de trai, cat si de politicile pentru autonomia si independenta
femeilor pe baza de cetatenie (citizenship) si a drepturilor lor politice si sociale. De asemenea,
furnizarile si interventiile statului bunastarii va trebui sa sprijine femeile ca si persoane individuale si ca o
categorie sociala, in timp ce beneficiile directe pentru femei ar trebui sa se imbine cu atenuarea sau
eliminarea separatiilor intre cele doua sexe. In plus, organizarea sociala de maternitate si ingrijirea
copiilor sau intrebarea cine ingrijeste copiii va trebui sa reprezinte aspectul principal de restructurare
a statului bunastarii, in timp ce va fi necesar sa fie luate in seama si urmatoarele aspecte prioritare:
Cheltuieli sociale mai mari pentru combaterea saraciei si a violentei impotriva femeilor
Sprijinirea noilor forme de familie
Alte reforme care se axeaza pe schimbarea etapizata si pe termen lung, a modelelor sociale de gen.

Cu alte cuvinte, este necesar un nou model de politica sociala care va recunoaste ingrijirea nu numai ca
dimensiune economica, insa ca si aspect al prosperitatii sociale si individuale. Acest fapt inseamna ca nu
este suficienta proiectarea si implementarea politicilor care, pur si simplu, vor fi "prietenoase pentru
femei" sau prietenoase pentru familie si societate (Noua Conventie de Egalitate, Espring Andersen,
2006)
123
. Din contra, in cadrul noului model este necesara reorganizarea deplina a timpului social si
schimbarea sistemului de valori prin care este depreciata munca de ingrijire, in beneficiul muncii
remunerate.

9.3 In practica

Combaterea excluziunii sociale necesita abordari multiple ale politicilor si interventiilor intr-o serie de
domenii specifice si paralele care sunt complementare si interactioneaza. Daca de exemplu, politicile se
indreapta spre un singur aspect al excluziunii sociale (de exemplu, excludere de pe piata muncii)
succesul interventiei este eventual imposibil, deorece alte aspecte ale excluziunii vor "impiedica"
eficienta acestuia. Prin urmare, prima prioritate este inregistrarea si determinarea dimensiunilor si
motivelor excluziunii (vezi de asemenea, Capitolul 3 Dimensiunile importante ale excluziunii sociale si
Capitolul 4 Motive si forme de excluziune sociala). Kabeer (2005)
124
, sustine ca abordarea care se sprijina
pe filosofia "la fel cu celelalte/ nimic diferit", pana in acest moment s-a dovedit ca fiind insuficienta
pentru a raspunde provocarilor puse de exclziunea sociala din urmatoarele motive :


123
Espring Andersen, G. (2006) De ce avem nevoie de un nou stat social, Atena: Dionikos

124
Kabeer, N., 2005, Social Exclusion: Concepts, Findings and Implications for the MDGs, Paper
commissioned as background for the Social Exclusion Policy Paper, Department for International
Development (DFID), London. (vezi materialul justificativ)

96

1. Procedurile predominante de concentrare a datelor tind sa defineasca saracii din punctul de vedere al
activelor si al venitului. Prin urmare, absenta datelor, diverse si distincte, face grupurile excluse social
(statistic, si nu numai) "invizibile".
2. Este mai putin probabil pentru grupurile excluse social sa beneficieze de la dezvoltarea economica in
comparatie cu alte grupuri deoarece dispun de resurse mai limitate si datorita discriminarilor cu care se
confrunta pe piata (muncii si a produselor), fiindu-le mai dificil sa transforme resursele lor in venit.
3. Este mai putin probabil ca grupurile excluse social sa aiba acces la forme "tipice" de beneficii sociale.
Atitudinile sociale predominante care frecvent fac discriminari, se reproduc si de catre specialistii si
functionarii care sunt responsabili pentru beneficiile sociale (publice). De asemenea, este mai putin
probabil sa fie in masura sa cumpere aceste servicii pe piata private, platind costul necesar.
4. In general, este mai putin probabil pentru grupurile excluse social sa participe la modelele tipice de
democratie. In special, in cazurile in care grupurile excluse social constituie minoritate, este posibil sa nu
existe un stimulent pentru partidele politice care se afla la putere, pentru a lua in consideratie interesele
acestora, daca nu reprezinta un mare numar de alegatori sau nu sunt in masura sa exercite o mare
presiune sau influenta. De asemenea, este mai putin probabil sa dispuna de resursele necesare pentru a
revendica ranguri politice.
125
Din acest motiv si abordarea excluziunii sociale necesita politici strategice si
pe termen lung care vor raspunde dezavantajelor multiple si suprapuse cu care se confrunta grupurile
marginalizate.
In continuare se vor prezenta abordari, metode si moduri care au fost aplicate de catre guverne, societatea
civila, donatori si organizatii caritabile in scopul combaterii excluziunii sociale.

9.4. Instrumente de politica

Instrumentele de politica impotriva excluziunii sociale includ o gama extinsa incepand de la masuruile
legislative impotriva discriminarilor la nivel national si supranational si ajungand la miscarile societatii
civile care se concentreaza pe asigurarea vocei persoanelor excluse.
Ce putem invata de la politicile si actiunile existente pentru combaterea excluziunii sociale. Popay, Escorel, si
Hernandez, (2008)
126
, examineaza politicile de stat, initiativele strategice pentru dezvoltarea politicilor si
coordonare si rolul societatii civile si al sectorului privat. Sustin ca sponsorii/donatorii ar trebui sa
dezvolte moduri care permit sistemelor universalizate de protectie sociala si serviciilor de baza (gratuit)
sa fie finantate si de catre tarile in care venitul mediu este scazut.

Piron si Curran (2005)
127
, examineaza modul in care guvernele din Brazilia, Africa de Sud si India abordeaza
excluziunea inregistrand lectiile de experienta care au rezultat. Obiectivul este sa evalueze succesul
diverselor strategii pentru combaterea inegalitatilor si sustin ca, in timp ce actiunile pozitive si un cadru

125
Ibid Kabeer (2005: 30-35)
126
Popay J., Escorel S., Hernandez M., 2008, 'Tackling Exclusionary Processes', in Understanding and
Tackling Social Exclusion, Final Report to the WHO Commission on Social Determinants of Health from the
Social Exclusion Knowledge Network, Part 3
127
Piron, L. H. and Curran, Z., 2005, Public Policy Responses to Exclusion: Evidence from Brazil, South
Africa and India, Overseas Development Institute (ODI), London (vezi materialul justificativ)

97

politic-legal care faciliteaza incluziunea sociala, contribuie la combaterea excluziunii, sunt, de asemenea,
necesare politici publice coordonate si o economie politica echitabila pentru a se asigura eficacitatea
politicilor aplicate.

In multe societati, in afara de discriminari, exista si mari inegalitati orizontale, adica lacune mari in ceea ce
priveste prosperitatea in randul grupurilor de populatie clar definite (pe baza de exemplu, a genului sau
a etniei), in timp ce frecvent lipsa de respect fata de drepturile egale si dificultatile pentru revendicarea
drepturilor, constituie factori de baza care contribuie la saracie si la excluziunea economica si sociala.
ONeill si Piron, (2003)
128
, subliniaza importanta drepturilor umane si a abordarilor care se sprijina pe
acestea, pentru combaterea discriminarilor, fie ca lucrul acesta se incearca la nivel de tari, fie se incearca
la nivelul societatii civile si al organizatiilor internationale care lupta impotriva discriminarilor si a
inegalitatilor.

In Uniunea Europeana, din anul 2006 s-a dezvoltat o riposta "de jos" din partea ONG-urilor la propunerile si
directionarile UE privind integrarea activa pentru a se asigura drepturile umane si accesul egal al tuturor,
fara exceptii, la bunuri si servicii. Motivul articulat are de-a face cu apelul pentru o Europa mai sociala in
care se asigura dreptul pentru o viata fara saracie si dreptul la participarea egala a tuturor oamenilor,
fara exceptii, intr-o societate de solidaritate. Prin urmare, incluziunea activa, ca o strategie integrata
pentru indeplinirea drepturilor fundamentale va trebui sa asigure ca venitul minim pentru un trai
decent, serviciile sociale accesibile din punct de vedere economic si calitative, precum si alte servicii,
munca decenta, si participarea deplina la societate sunt drepturi umane inalienabile. Conform acestei
abordari, Reteaua Europeana Impotriva Saraciei (EAPN, 2008)129 a propus o serie de principii care se
refera la cei trei piloni ai incluziunii active, precum si cinci principii universale care va trebui sa guverneze
abordarea si masurile propuse de politica.

Cu temele de politica pentru combaterea inegalitatilor se preocupa si Stewart, Brown, si Langer (2008)
130

care se concentreaza pe teme de inegalitati orizontale si conflicte, precum si unitatea de Programe de
Dezvoltare ONU (UNDP 2009)
131
, care a emis o compilatie (portfolio) cu initiative si programe de
consolidare care au fost asumate la nivel mondial, obiectivul fiind incluziunea sociala si dezvoltarea.


128
ONeill, T., Piron, L-H., 2003, Rights-Based Approaches to Tackling Discrimination and Horizontal
Inequality, Overseas Development Institute (ODI), London (vezi materialul justificativ)
129
EUROPEAN ANTI POVERTY NETWORK & FRAZER H. (2008) Yes to an Active Inclusion based on rights!
Promoting EAPN Principles on Active Inclusion Report of EAPN seminar on Active Inclusion held in Paris on
13 June 2008 Brussels: EAPN
130
Stewart, F., Brown, G. K. and Langer, A., 2008, Policies Towards Horizontal Inequalities, in Stewart, F.,
(ed.), Horizontal Inequalities and Conflict: Understanding Group Violence in Multiethnic Societies, Palgrave
Macmillan
131
UNDP, 2009, Envisioning Empowerment: A Portfolio of Initiatives for Achieving Inclusion and
Development, United Nations Development Programme


98

9.4.1. Procese intersectate sau transversale (cross cutting)

Politicile sociale pot, fie sa consolideze, fie sa limiteze constiinta/constientizarea grupului si concomitent pot
fie sa exacerbeze, fie sa reduca excluziunea sociala. Cele mai multe state, in prezent, dispun de legislatie
impotriva discriminarilor directe, iar in destule tari, guvernele au introdus politici orientate prin diferite
tipuri de actiuni pozitive. La nivel national, combaterea excluziunii sociale, necesita eforturi coordonate
si pe termen lung, care vor aborda aspecte legate de drepturile legale, reprezentarea politica, resursele
economice, accesul la servicii-cheie, precum si aspecte legate de perceptii si comportamente.

Aceste masuri este posibil sa se refere la aplicarea legislatiei care asigura ca toate grupurile de populatie vor
avea dreptul la accesarea institutionalizarilor sociale si la resurse si la politici de actiuni pozitive (de
exemplu pentru ocupare, educatie si reprezentare politica). Guvernele de asemenea pot incerca sa
determine formele de excluziune la toate nivelele de organizare adminsitrativa. De asemenea, ar trebui
sa fie deosebit de atente pentru a nu se confunda incluziunea cu asimilarea culturala incluziunea
sociala inseamna ca se ofera spatiu si se arata respect de catre cultura dominanta (nationala) a unei tari,
fata de culturile excluse si marginalizate. De asemenea, politicile ar trebui sa fie concepute intr-un
anumit context, deoarece politicile care sunt adecvate pentru o tara, nu se potrivesc unei alte tari.

In cele din urma, un alt aspect care trebuie luat in consideratie sunt factorii culturali si socio-psihologici care
fac eliminarea discriminarilor extrem de dificila. Contestarea sistemelor de credinta sau a proceselor
discriminatorii poate ameninta nu numai angajamentele financiare existente care ii ajuta pe cei care fac
discriminari, insa si perceptia asupra lumii si a identitatii lor sociale.


Legislatia impotriva discriminarilor

In unele contexte, grupurile excluse pot fi expuse la discriminari legale. In aceste cazuri, prevederile
constitutionale, legile, regulamentele si politicile, fie ca promoveaza in mod explicit practici de
tratament discriminatoriu, fie ca nu reusesc sa protejeze legal dreptul la un tratament non-
discriminatoriu, sau chiar nu reusesc sa remedieze discriminarea cu recurgerea la cai de atac.
Prin ce mod poate legislatia pentru drepturile umane sa expuna si sa se opuna la incalcarile drepturilor
sociale si economice. Tomasevski (2005)
132
, examineaza experientele didactice care pot rezulta in urma
unor procese relativ recente pentru drepturile umane la nivel mondial si exploreaza aplicarea legislatiei
relevante prin intermediul studiilor de caz. Acest lucru deosebit de important, potrivit Tomasevski, este
ca aplicarea legislatiei pentru drepturile umane poate sustine politicile impotriva saraciei, dat fiind faptul
ca persoanele sarace sunt cele care sufera cele mai multe incalcari ale drepturilor lor.



132
Tomasevski, K., 2005, Strengthening Pro-Poor Law: Legal Enforcement of Economic and Social Rights',
Human Rights and Poverty Reduction Background Paper, Overseas Development Institute (ODI), London
(vezi materialul justificativ)

99

Actiuni pozitive

Actiunile pozitive pot lua diferite forme care includ actiuni speciale pentru anumite grupuri de populatie sau
cote in programe pentru populatia generala (de exemplu, cotele pentru someri/somere de etnie roma,
pentru persoanele cu handicap, pentru femeile somere in varsta de peste 45 de ani, etc.), subventiile
pentru educatie si ocupare, precum si prevederea de reprezentare politica obligatorie (prin lege) pentru
grupurile marginalizate. Aceste programe sunt de succes, deoarece permit reprezentarea grupurilor
minoritare in guvern / pozitii administrative. Totusi, aceste actiuni nu sunt intotdeauna eficiente. In India
de exemplu, politicile actiunilor pozitive nu au avut impacte semnificative asupra saraciei, in timp ce in
unele cazuri au fost aplicate in cadrul unei opozitii sociale puternice, nereusind sa schimbe atitudinile si
convingerile majoritatii populatiei.

Cu toate acestea, in timp ce eforturile pentru sporirea reprezentarii politice a grupurilor minoritare au avut
un oarecare succes in ceea ce priveste schimbarea prioritatilor guvernelor locale, normele sociale si
culturale continua sa constituie o bariera semnificativa pentru asigurarea egalitatii grupurilor excluse.

Eforturile de a spori sprijinirea consolidarii si a incluziunii sociale prin intermediul actiunilor pozitive tind sa se
concentreze pe legislatie si institutionalizari, in timp ce concomitent ar trebui sa se puna accentul si pe
aplicarea si crearea unui mediu pozitiv care va contribui la schimbarile in relatiile de putere.
Heyer si Jayal (2009)
133
, examineaza rezultatele politice si economice si provocarile care au aparut in India in
urma aplicarii programului de discriminari pozitive (positive discrimination) care au avut impacte mixte,
asigurand numai un nivel minim de incluziune pentru grupurile defavorizate si punand temele de
discriminari in agenda publica. Heyer si Jayal sustin ca in ciuda oricaror realizari, programul este
insuficient, in timp ce grupurile defavorizate ar trebui sa creeze miscari politice mai puternice pentru a-si
revendica drepturile.
Dos Santos (2006)
134
, abordeaza aspectul discriminarilor rasiale in Brazilia intr-un moment in care se aplica pe
scara larga actiunile pozitive si sustine ca mitul privind democratia rasiala limiteaza posibilitatea pentru
o discutie deschisa privind temele de rasism si identitate rasiala deoarece impune restrictii in
determinarea relatiilor rasiale non-disfunctionale. Sustine ca intrebarea esentiala in legatura cu actiunile
pozitive in Brazilia nu este cine este negru, ci mai degraba ce fel de societate doresc sa construiasca
brazilienii.
Din ce motiv interventiile conventionale care vizeaza consolidarea femeilor sunt insuficiente? Cornwall si
Edwards (2010)
135
, se concentreaza pe optiuni, negocieri, naratiuni si contextul experientei traite de
femei si constata ca respectiva consolidare este un proces de negociere complex si nu numai o
succesiune liniara de intrari si rezultate. Guvernele si institutiile de dezvoltare trebuie sa acorde o mai

133
Heyer, J. and Jayal, N. G., 2009, Challenge of Positive Discrimination in India, Centre for Research on
Inequality, Human Security and Ethnicity, Oxford (vezi materialul justificativ)
134
Dos Santos, S. A., 2006, Who is Black in Brazil? A Timely or a False Question in Brazilian Race Relations
in the Era of Affirmative Action?, Latin American Perspectives, Volume 33, Number 4, pp. 30-48
135
Cornwall, A. and Edwards, J., 2010, Introduction: Negotiating Empowerment, IDS Bulletin, Volume 41,
Number 2, pp. 1-9

100

mare atentie la structurile care reproduc inegalitatea de gen, investind in crearea unui mediu care va
abilita femeile si consolidand institutii sau si ONG-uri se opune problemelor de putere adanc
inradacinate care reprezinta obstacole la orice schimbari.

Participare

Strategiile care vizeaza cresterea si aprofundarea participarii cetatenilor la procedurile de luare a deciziilor si
la procedurile de responsabilitate a guvernelor sunt diverse. Aceste strategii includ actiuni pentru
sporirea persoanelor care au dreptul de participare la alegeri, pentru informarea celor care iau decizii
privind opiniile cetatenilor, precum si actiuni pentru participarea politicienilor in cadrul consultarilor pe
teme politice. Perceptia care guverneaza aceste strategii este ca infiintarea noilor spatii pentru
participarea publica va oferi o oportunitate pentru forme directe de participare politica in procesul
politic.

Cu toate acestea, crearea pur si simplu a noilor spatii de participare nu garanteaza un grad mare de
incluziune sociala si nu ofera, neaparat, segmentelor de populatie marginalizate, posibilitatea sa-si
articuleze vocea si sa pretinda responsabilitate. Rezultatele abordarilor participative sunt afectate direct
de relatiile de putere care pot conduce la inegalitate.

Caracteristic este ca si in interiorul miscarilor sociale care vizeaza asistenta persoanelor sarace, este posibil ca
relatiile inegale de putere sa se reproduca la nivel local conducand la excluziunea celor marginalizati.
Aceste relatii de putere ar trebui sa fie percepute in functie de modul de creere a spatiilor de
participare, nivelele de putere care exista in cadrul acestor tari si diferite forme de putere in interiorul
acestora. De asemenea, de mare importanta este examinarea privind cine participa, pe ce baza si a ale
carui interese reprezinta.

Prin ce mod ar putea participarea sa ofere perspective reale pentru schimbarea de status quo pentru
grupurile sociale marginalizate istoric? Cornwall si Coelho (2007)
136
in acest capitol introductiv, prin
intermediul studiilor de caz, examineaza perspectivele democratice ale unei serii de institutionalizari
participative diversificate si constata ca exista o diferenta intre mecanismele juridice si birocratice care
au fost create pentru a institutionaliza participarea si realitate in ceea ce priveste excluziunea actuala a
celor mai saraci si marginalizati cetateni.

Castillejo (2009)
137
, in raportul sau pentru seminarul organizat de catre FRIDE
138
, in cadrul unui program de
cercetare cu o durata de doi ani, privind optiunile politicilor care consolideaza drepturile politice ale

136
Cornwall, A., and Coelho, V. S. (eds.) 2007, Spaces for Change? The Politics of Participation in New
Democratic Arenas, Zed Books, London (vezi materialul justificativ)
137
Castillejo, C., 2009, 'Strengthening Women's Citizenship in the Context of State Building', Fundacin
para las Relaciones Internacionales y el Dilogo Exterior (FRIDE), Madrid (vezi materialul justificativ)
138
FRIDE este o Organizatie Europeana a Expertilor cu sediul in Madrid pentru mai multe informatii
vezi http://www.fride.org/

101

femeilor in tarile in care sunt fragile sau nesigure, cerceteaza sansele oferite pentru participarea politica
a femeilor, pentru drepturile si posibilitatea de pretindere a responsabilitatii din partea statului.

In conformitate cu acest raport, va trebui in cadrul strategiilor pentru crearea tarilor sa include si urmatoarele
obiective: consolidarea calitatii de cetatean pentru femei/ consolidarea cetateniei (citizenship) femeilor,
reconcilierea cu institutionalizarile formale care afecteaza viata femeilor, abordarea barierelor
economice si sociale care elimina existenta esentiala a cetateniei femeilor, precum si consolidarea
participarii organizatiilor de femei la procedurile politice.

Cu aceasta tema, printre altii, se va preocupa si Hudock (2003)
139
, care examineaza participarea activa a
cetatenilor la consultari in functie de rolul mass-media, si Tandon (2003)
140
, care examineaza contributia
societatii civile la reformele politice care se realizeaza in cadrul sistemelor democratice si implicarea
acesteia in procedurile politice care vizeaza consolidarea grupurilor marginalizate.

9.4.2. Aspecte speciale / sectoriale

In ultimii ani, este tot mai mult recunoscut faptul ca initiativele pentru dezvoltare cu obiective inclusive,
pentru abordarea universala in furnizarea serviciilor si pentru protectia sociala, pot atenua impactele
negative ale excluziunii pentru anumite grupuri pe termen lung. De exemplu, educatia are un impact
pozitiv asupra venitului si potrivit multor cercetatori, reducerea decalajului in durata de absolvire a scolii
este posibil sa reduca in mod semnificativ, inegalitatile inter-etnice. Pentru nevoile acestui modul
educational, ne vom preocupa de furnizarea serviciilor si de protectia sociala.

Furnizare de servicii

De obicei, grupurile excluse nu au acces la servicii sau, in cel mai bun caz, au un acces limitat la servicii de
calitate. Acest lucru poate limita posibilitatea acestora sa beneficieze de oportunitatile care sunt
dipsonibile pentru alti membri ai societatii. Accesul la educatie, care reprezinta un serviciu deosebit de
important datorita impactului acestuia asupra capacitatii persoanelor umane sa traiasca, precum si
asupra capacitatii acestora de a participa la chestiunile sociale si politice, este un exemplu caracteristic.

Interventiile timpurii in domeniul educatiei, pot juca un rol important in reducerea inegalitatilor, insa sunt
foarte dependente de participarea politica, planificarea strategica si investitii. Acesti factori includ
proceduri prin care sunt luate deciziile pentru distribuirea resurselor, stimulentele acordate furnizorilor
de servicii pentru a servi anumite grupuri si capacitatea grupurilor de utilizatori sa solicite servicii
speciale.

139
Hudock, A., 2003, 'Hearing the Voices of the Poor: Encouraging Good Governance and Poverty Reduction
Through Media Sector Support', World Learning for International Development, Washington D.C. (vezi
materialul justificativ)
140
Tandon, R., 2003, 'Civil society and policy reforms', IDS Civil Society and Governance Policy Brief No. 9,
Institute of Development Studies, Brighton (vezi materialul justificativ)

102


Pinnock, et. al., (2008)
141
, examineaza rolul ONG-urilor in promovarea proceselor de incluziune prin
intermediul sistemelor de invatamant in tarile in curs de dezvoltare. Valorifica experienta din initiativa
"Salvati copiii din Marea Britanie" (Save the Children UK) care este sectiunea nationala a unei intiative
internationale din peste 100 de tari, in vederea determinarii modificarilor necesare in sistemele de
invatamant pentru a se include toti copiii, fara exceptie, pentru a se evidentia abordarile care au
functionat bine, precum si modalitatile de presiune in aceasta directie.

Urmatorul articol subliniaza inegalitatile intre barbati si femei privind accesul acestora la resursele agricole
(teren, tehnologie, echipament, credit, pieti) si exploreaza strategiile de interventie care sunt necesare
pentru a se aborda limitarile de acces la aceste resurse. Concret, Quisumbing Pandolfelli (2009)
142
,
pun accentul pe strategii-cheie pentru reducerea decalajului de gen in productia agricola, examinand
eforturile femeilor fermiere sarace pentru sporirea accesului si a controlului resurselor productive, in
Africa sub-sahariana si Asia de Sud.

Protectia sociala

Protectia sociala este un instrument important pentru reducerea saraciei si a excluziunii sociale. Atat in tarile
dezvoltate cat si in cele in curs de dezvoltare, destule programe de asistenta sociala vizeaza promovarea
productivitatii si a adaptabilitatii sau/si a flexibilitatii familiilor sarace si vulnerabile cu copii, si in special
a familiilor care au ramas in afara sistemelor traditionale de protectie sociala. De exemplu, intr-o serie
de tari din America Latina guvernele au optat pentru un transfer de numerar (subventie), pentru a
incuraja familiile sarace sa-si trimita copiii la scoala si sa asigure accesul acestora la serviciile de
sanatate.

Obiectivul acestor programe este reducerea vulnerabilitatii in termen scurt si intreruperea ciclului de
generatii a saraciei pe termen lung, oferindu-se copiilor posibilitatea de a deveni membri productivi ai
societatii. Insa o parte a programelor de protectie sociala care este omisa, sunt relatiile de
responsabilitate, aflate in schimbare, intre guverne, furnizori de servicii si familiile sarace. Obligatia de
responsabilitate din partea statului sau a furnizorilor de servicii, frecvent nu este reglementata, astfel
incat nu se asigura egalitatea de acces sau/si calitatea serviciilor.

Pe de alta parte, deoarece aceste programe sunt relativ recente, eficacitatea lor privind eliminarea saraciei pe
termen lung, nu a fost evaluata. Evaluarile existente au evidentiat ca gama limitata a acestora si
proiectarea deficienta, pot contribui la consolidarea si nu la eliminarea diviziunilor sociale.

141
Pinnock, H. et. al., 2008, 'Making Schools Inclusive: How Change Can Happen', Save the Children UK,
London (vezi materialul justificativ)
142
Quisumbing, A. and Pandolfelli, L., 2009, Promising Approaches to Address the Needs of Poor Female
Farmers, International Food Policy Research Institute, Washington, DC (vezi materialul justificativ)

103

In conformitate cu abordarea CIARIS Centru de Invatare si Documentare pentru Incluziunea Sociala (CIARIS
Learning and Resources Centre on Social Inclusion), a Biroului International al Muncii (2006)
143
asistenta
sociala nu este un panaceu impotriva excluziunii sociale si va trebui sa fie luata in consideratie pe baza
sistemelor de protectie sociala si ocupare, mai largi, precum si a strategiilor pentru reducerea saraciei.
Prin urmare, ar trebui sa se recunoasca limitele programelor de asistenta sociala si sa se ia masuri
pentru imbinarea acestora cu politicele sociale mai intgrate si cuprinzatoare si cu politicele de ocupare.

9.4.3. Integrarea sau incorporarea perspectivei de gen in politicile de incluziune sociala

In cadrul Uniunii Europene, egalitatea de gen constituie un drept fundamental si valoare comuna a UE,
precum si o conditie necesara pentru realizarea obiectivelor UE in vederea dezvoltarii, ocuparii si
coeziunii sociale. Atat in cadrul hartii de traseu pentru egalitatea intre barbati si femei 20062010
144
,
precum si in cadrul metodei deschise de coordonare, Uniunea Europeana evidentiaza necesitatea de
independenta economica, in termini egali, intre barbati si femei, si se angajeaza sa consolideze
integrarea perspective de gen in protectia sociala si incluziunea sociala. Din acest motiv, Comisia a
redactat un Manual relevant
145
care ofera orientari pentru procesele necesare si pasii care trebuie
urmati, in vederea eliminarii inegalitatilor de gen si a promovarii egalitatii intre barbati si femei.
Repectiv, pentru realizarea acestui obiectiv, se valorifica strategia de abordare dubla (dual approach),
care se refera la integrarea perspective de gen (gender mainstreaming) precum si la actiuni special sau
pozitive in favoarea femeilor. Acest lucru inseamna ca perspectiva de gen, care nu constituie scop in
sine, si se refera la relatiile intre barbati si femei, precum si evaluarea diferitelor impacte ale masurilor si
politicilor specific, se integreaza in fiecare etapa distincta a procedurii de trasare a politicii (proiectare,
implementare, monitorizare si evaluare).
Pasii prevazuti sau recomandati pentru integrarea perspectivei de gen sunt urmatorii:

1-UL PAS
Organizare, constientizare, cultivare a sentimentului de proprietate si crearea bazei structurale si
culturale pentru sanse egale. Acesta include formularea scopurilor si a obiectivelor, elaborarea unui plan
specific si detaliat, formarea bugetului si a stabilirii responsabilitatilor institutiilor implicate. De
asemenea, pe parcursul primului pas se stabileste si disponibilitatea resurselor necesare pentru
implementarea planului.
AL 2-LEA PAS
Cunostinte privind diferentele de gen. Pentru a se determina daca politica examinata este neutra din
punctul de vedere al genului, trebuie sa fie clar daca afecteaza viata de zi cu zi a populatiei si daca exista
diferente intre femei si barbati, in domeniul respectiv. Din acest motiv, sunt necesare date statistice

143
CIARIS Learning and Resources Centre on Social Inclusion, 2006, Social Assistance as an Instrument of
Social Inclusion: Practices and Policy Choices, Draft background paper, International Labour Organization,
Geneva
144
COM(2006) 92 1.3.2006: http://ec.europa.
eu/employment_social/gender_equality/gender_mainstreaming/roadmap_en.html.
145 http://ec.europa.eu/employment_social/gender_equality/docs/2007/ manual_gend_mainstr_en.pdf.

104

fiabile si actualizate si indicatori repartizati pe gen, precum si analiza acestor date in scopul determinarii
diferentelor intre cele doua sexe si a tendintelor.
AL 3-LEA PAS
Evaluarea impactelor in functie de gen (gender impact assessment), pentru a se preveni sau elimina
consecintele negative, nedorite, si pentru a se imbunatati calitatea si eficienta politicii examinate. Acest
lucru inseamna ca se realizeaza o comparatie si evaluare a situatiei existente si a tendintelor care
decurg, pe baza rezultatelor anticipate.
146
. Obiectivul evaluarii impactelor in functie de gen, este sa se
determine impactul potential al unei politici asupra situatiei respective a femeilor si barbatilor, pentru a
se asigura ca va contribui la realizarea egalitatii si eliminarea inegalitatilor.


AL 4-LEA PAS
In cazul in care se dovedeste ca o politica are un impact negativ asupra egalitatii sexelor sau este, in
mare masura, neutra in ceea ce priveste cele doua sexe (gender neutral), va trebui sa se caute
modalitatile de reproiectare sau reconfigurare a acesteia, pentru a se asigura ca, intr-adevar, politica
respective promoveaza egalitatea de gen. Uneori, modificarile necesare sunt fundamentale si alteori au,
in principal, caracter corectiv acest fapt depuinde de gradul de exceptare de la obiectivul stabilit in
cadrul unei politici date, precum si de rezultatele anticipate ale acesteia in ceea ce priveste cele doua
sexe.


9.5. Provocari pentru contributia internationala

Excluziunea sociala prezinta diferite provocari la diversi sponsori, organizatii de caritate si donatori (donors).
De asemenea, mari sunt si diferentele in ceea ce priveste disponibilitatea datelor, caracterul excluziunii
si perceperea fenomenului in diferite tari din intreaga lume, in timp ce datele inregistrarilor (nationale)
si ale cercetarilor pentru saracie, frecvent nu se inregistreaza datele pentru grupurile excluse social. In
plus, deoarece organizatiile de caritate, de obicei, sunt foarte mari si dispersate, este necesar timpul
pentru incorporarea abordarilor impotriva excluziunii sociale in interventiile acestora. Din acest motiv si
dezvoltarea indicatorilor pentru monitorizarea si evaluarea programelor care sunt proiectate si
implementate la scara mondiala, constituie o procedura dificila si dureroasa.

Eyben si Leon (2005)
147
analizeaza experienta unui angajat intr-o organizatie de sprijin si a unui consultant
national care participa la proiectarea programelor impotriva excluziunii sociale si sustin ca

146
Ghid pentru evaluarea impactelor in functie de gen. Serviciul Editurilor Oficiale ale Comunitatilor
Europene. Disponibil la adresa electronica:
http://ec.europa.eu/employment_social/gender_equality/docs/gender/gender_en.pdf.
147
Eyben, R. and Leon, R. 2005 'Whose Aid? The Case of the Bolivian Elections Project' in Mosse, D. and
Lewis, D. (eds.), 'The Aid Effect: Giving and Governing in International Development', Pluto Press, London


105

sponsorii/organizatiile de caritate nu reusesc sa creeze un spatiu constructiv pentru societatea civila
pentru ca ultima sa fie in masura sa influenteze relatiile intre guverne si asistenta pentru dezvoltare.

Rezultatul este ca arhitectura institutionalizarilor participative si normele institutionale care apar, nu pot sa
depaseasca inadvertentele serviciilor sociale, nici sa abordeze excluziunea sociala care se reproduce prin
organizarea administrativa a statului, a instrumentelor de politici si a modurilor de aplicare a acestora.
Autorii valorifica un studiu de caz din Bolivia si un program de caritate care avea ca obiectiv, cresterea
participarii persoanelor excluse social, la alegerile nationale din Bolivia 2000.

Prin intermediul programului s-au evidentiat dilemele privind proprietatea nationala" la obiectivele
guvernului, in timp ce acelasi program a fost considerat ca o amenintare pentru puterea claselor
privilegiate. Eyben si Leon sustin ca asistenta internationala poate fi considerata ca problematica si
ambigua in ceea ce priveste semnificatia darului, in cadrul careia relatiile de putere sunt imbibate cu
scopuri morale.

9.6. Rolul societatii civile si al miscarilor sociale

Organizatiile societatii civile pot contribui si la schimbari imediate, pe termen lung, prin diferite moduri:
apararea intereselor colective, consolidarea procedurilor de responsabilitate, crearea mecanismelor de
solidaritate si de promovare a participarii, influentarea procedurilor de luare a deciziilor, implicarea
directa in furnizarea de servicii si contestarea prejudacatilor. Prin aceste moduri, grupurile excluse pot
deveni motoare de schimbare prin intermediul crearii sau participarii la organizatii care reprezinta
interesele lor. De asemenea, organizatiile societatii civile pot juca un rol important in elaborarea
cercetarilor pentru a se evidentia profilul grupurilor excluse. Pe de alta parte, aceste activitati pot fi
limitate de o serie de factori institutionali, cum ar fi tipul de guvernare in cadrul caruia se dezvolta,
nivelul de descentralizare a institutionalizarilor de stat si alte dimensiuni referitoare la modul de
guvernare si organizare a administratiei.

Houtzager (2003)
148
, examineaza caracteristicile noilor politici de incluziune si contesta perceptia ca o
consolidare a interventiilor necoordonate si descentralizate in societatea civila si piata, este suficienta
pentru a se produce rezultatele la nivel de guvern/ administratie centrala. Sustine ca incluziunea rezulta
numai prin institutionalizarile de reprezentare si de consultare care vor permite ambelor parti
(societate si guvern) sa negocieze solutii colective pentru sfera publica si privata.
Studiile de caz au dovedit ca miscarile sociale pot functiona ca primii pasi pentru dezvoltarea identitatii si
cetateniei (citizenship), care nu apar neaparat, prin intermediul implicarii cu statul. Miscarile sociale
permit persoanelor umane sa transforme nemultumirile personale sau amaraciunile in nedreptate
colectiva si in continuare in actiune.

148
Houtzager, P. P., 2003, 'Introduction: From Polycentrism to the Polity', in Houtzager, P. P. and Moore, M.,
(eds.) 'Changing Paths: International Development and the New Politics of Inclusion', University of
Michigan Press, Ann Arbor, MI, pp 1-31.

106

Eyben si Ladbury (2006)
149
sustin ca sentimentul de cetatenie/ drept de cetatean, (citizenship), incepe cu
ordinea de zi a persoanelor insasi. Indivizii creaza o identitate politica in jurul unei probleme care le
afecteaza in mod direct viata. Participarea la un grup, mai ales al celor marginalizati, si sentimentul de
demnitate si solidaritate care decurge in cadrul acestei calitati de membru poate mobiliza persoanele sa
se implice in procesul politic. Eyben si Ladbury sustin ca legalitatea unui stat se consolideaza de
participarea cetatenilor care, frecvent, se dezvolta in jurul problemelor locale si se poate consolida, in
plus, prin intermediul interventiilor societatii civile si ale ONG-urilor.

Miscarile sociale sunt foarte active in America Latina unde au lucrat pentru integrarea unei game largi de
grupuri marginalizate. Insa prin ce mod pot miscarile sociale din tarile in curs de dezvoltare sa valorifice
conceptele de cetatenie pentru a cere, de la stat, drepturile fundamentale? Earle (2008)
150
, examineaza
o miscare sociala care se axeaza pe locuinte pentru cetatenii cu venituri reduse din Sao Paolo. In Brazilia
notiunea de cetatenie este legata de furnizarea de servicii si, prin urmare, lipsa de acces la serviciile de
baza este considerata "cetatenie limitata". Incadrarea drepturilor de baza ca "drepturile de cetatean"
reprezinta un instrument puternic in campaniile miscarilor sociale.
In concluzie, am putea spune ca participarea nu constituie un aspect instrumental care extinde pluralitatea,
insa, in cele din urma, un aspect-cheie politic, moral si filosofic, care se leaga de consens (persoanelor si
grupurilor vulnerabile si excluse, in acest caz) si responsabilitatea sociala, dat fiind ca este vorba de
participare la drepturi umane si bunuri sociale. Prin urmare, atunci cand ne preocupam de nevoile
grupurilor vulnerabile, ar trebui ca, in aceasta dimensiune, sa integram si teme de recunoastere,
drepturi, noi cereri care au fost introduse in ordinea de zi a politicilor sociale, de catre noile subiecte de
bunastare, insa si de miscarile de recunoastere, grupurile de suport, organizatiile voluntare sau non-
guvernamentale.


9.7. Pagini utile de Internet
Women in Informal Employment: Globalizing and Organizing
http://www.wiego.org
International Labour Organisation Strategies and Tools Against Social Exclusion and Poverty (ILO-
STEP)
http://www.ilo.org/public/english/protection/secsoc/step/
Learning and Resources Centre on Social Inclusion (CIARIS)
http://www.ilo.org/public/english/protection/secsoc/areas/ciaris.htm
The European Social Network (ESN)

149
Eyben, R. and Ladbury, S., 2006, 'Building Effective States: Taking a Citizen's Perspective', Development
Research Centre, Citizenship, Participation and Accountability, Institute of Development Studies, Brighton
(vezi materialul justificativ)

150
Earle, L., 2008, 'Social Movements and Citizenship: Some Challenges for INGOs', International Training
and Research Centre (INTRAC), Oxford (vezi materialul justificativ)


107

http://www.esn-eu.org/Home/index.htm
European Website on Integration
http://ec.europa.eu/ewsi/en/index.cfm
Eurofound, the European Foundation for the Improvement of Living and Working Conditions
http://www.eurofound.europa.eu/about/index.htm
Daphne programme
http://ec.europa.eu/justice_home/daphnetoolkit/html/welcome/dpt_welcome_en.html
European Commission - Employment, Social Affairs and Equal Opportunities
http://ec.europa.eu/social/main.jsp?langId=en&catId=750
European Institute for Gender Equality (EIGE)
http://www.eige.europa.eu/
European Anti Poverty Network (EAPN)
http://www.eapn.eu/
UNICEF
http://www.unicef.org/
Council of Europe
http://www.coe.int/
OECD
http://www.oecd.org/
UN Division for the Advancement of Women
http://www.un.org/womenwatch/daw/
The Poverty Site
http://www.poverty.org.uk/
World Health Organisation (WHO)
http://www.who.int/
FEANTSA, the European Federation of National Organisations Working with the Homeless
http://www.feantsa.org/code/en/hp.asp













108

BIBLIOGRAFIE

Bibliografie in limba greaca

Bauman Z., (2005) , Vieti risipite. Reziduuile modernitatii, Atena: Katarti.

Vougiouka A., (2008), Noi nevoi sociale Noi abordari de Politica Sociala. Participare si Consolidare a
Subiectilor Sociali si de Ingrijire , IC EQUAL A.S. CONVERGENTE/ ANETH - EETAA, Septembrie 2008,
Atena.

Douzinas K., (2006) Sfarsitul Drepturilor Umane. Atena: Editura Papazisi.

Espring Andersen, G. (2006) De ce avem nevoie de un nou stat social, Atena: Dionikos.

Karamesini M. Kouzis G., (redact.) (2005), Ocupare politica a domeniului de combinatie a politicii economice
si sociale. Atena: KEKMOKOP, Gutenberg.

Levitas R., (2004), Ce este excluziunea sociala la PETMEZIDOU M., PAPATHEODOROU CHR. , (redact.)
(2004)Saracia si Excluziunea Sociala . Atena: Exantas 2004: 225-265.

Maalouf A., (2000)Identitatile criminale, Atena: Editurile Okeanida.

Maalouf A., (1983) CRUCIADELE DIN PUNCTUL DE VEDERE AL ARABILOR, Editura Livani, Atena, Titlul
originalului: Les croisades rues par les Arabes.

Melucci ., (2002) Culturi in joc. Diferente pentru a convietui. Atena : Editura Gutenberg.

Mindell Arnold (2002) IN FLACARA, Editura Grafes. Titlul originalului 'Sitting in the Fire'.

Nagopoulos N., (2005), Actiuni coordinate si complementare de interventie integrate pentru consolidarea
ocuparii. Aplicari si studii de caz in cadrul proiectelor Equal. Atena: KEK INE GSEE.

Nussbaum M. C, (2005) Genul si justitia sociala, Atena: Editura Scripta.

Petmezidou M., 2003, Politica sociala in Grecia. Provocari si perspective, Atena: Ellinika Grammata.

Rozanvalon P., (2003) Noul aspect social. Reexaminand statul bunastarii Atena: Metaichmio.

Stratigaki M., (2007) Genul politicii sociale , Atena: Metaichmio.

Bibliografie in limba straina


109

Adato, M., Carter, M. and May, J., (2006), Exploring Poverty Traps and Social Exclusion in South Africa Using
Qualitative and Quantitative Data, Journal of Development Studies, Volume 42, Number 2, pp. 226-247.

Appadurai, A., (2004), The Capacity to Aspire: Culture and the Terms of Recognition, in Rao, V. and Walton,
M., Culture and Public Action, Stanford University Press.

Atkinson, A. B., (1998), Social Exclusion, Poverty and Unemployment in Hills, J. (ed.) Exclusion, Employment
and Opportunity, Centre for Analysis of Social Exclusion (CASE), London School of Economics, London.

Baird V., (2001) NO-NONSENSE GUIDE TO SEXUAL DIVERSITY, The New Internationalist by Verso, London.

Barron, M., (2008), Exclusion and Discrimination as Sources of Inter-Ethnic Inequality in Peru, Economia,
Volume 31, Number 61, , pp. 51-80.

Barry, B., (1998), Social Exclusion, Social Isolation and Distribution of Income, Centre for Analysis of Social
Exclusion, London School of Economics, London.

Beales, S., (2000), The Mark of a Noble Society: Human Rights and Older People, HelpAge International,
London.

Bebbington, A. J. et al., (2007), Inequalities and Development: Dysfunctions, Traps and Transitions, in
Bebbington, A. et al., Institutional Pathways to Equity: Addressing Inequality Traps, World Bank,
Washington DC.

Behrman, J., Gaviria, A. and Szekely, M., (2003), Social Exclusion in Latin America: Perception, Reality and
Implications, in Behrman, J. R. et al., 2003, Whos In and Whos Out: Social Exclusion in Latin America,
Inter-American Development Bank.

Bhalla, A. and Lapeyre, F., (1997), Social Exclusion: Towards an Analytical and Operational Framework,
Development and Change, Volume 28, pp. 413-433.

Bhargava, R., (2004), Inclusion and Exclusion in South Asia: The Role of Religion, United Nations
Development Programme.

Bird K., (2007), 'The Intergenerational Transmission of Poverty: An Overview', Overseas Development
Institute, London, and the Chronic Poverty Research Centre, Manchester, United Kingdom.

Burchardt, T., Le Grand and Piachaud, (2002), Degrees of Exclusion: Developing a Dynamic, Multidimensional
Measure, in Hills, J. Le Grand, J. and Piachaud, D., 2002, Understanding Social Exclusion, Oxford
University Press, Oxford.


110

Camara, G. et al., (2004), Mapping Social Exclusion/Inclusion in Developing Countries: Social Dynamics of So
Paulo in the 1990s, Centre for Spatially Integrated Social Science.

Castillejo, C., (2009), 'Strengthening Women's Citizenship in the Context of State Building', Fundacin para las
Relaciones Internacionales y el Dilogo Exterior (FRIDE), Madrid.

CIARIS Learning and Resources Centre on Social Inclusion, (2006), Social Assistance as an Instrument of Social
Inclusion: Practices and Policy Choices, Draft background paper, International Labour Organization,
Geneva.

Cornwall, A., and Coelho, V. S. (eds) (2007), Spaces for Change? The Politics of Participation in New
Democratic Arenas, Zed Books, London.

Cornwall, A. and Edwards, J., (2010), Introduction: Negotiating Empowerment, IDS Bulletin, Volume 41,
Number 2, pp. 1-9.

Cornwall, A., (2004), New Democratic Spaces? The Politics and Dynamics of Institutionalised Participation,
IDS Bulletin, Volume 35, Number 2, pp. 1-10.
.
Cornwall, A. and Jolly, S., (2006) Introduction: Sexuality Matters, IDS Bulletin, Volume 37, Number 5, pp. 1-
11.

Costa, J., Silva, E. and Vaz, F., (2009), The Role of Gender Inequalities in Explaining Income Growth, Poverty
and Inequality: Evidences from Latin American Countries, International Policy Centre for Inclusive
Growth, United Nations Development Programme.

Dani, A. A. and de Haan, A., (2008), Social Policy in a Development Context: Structural Inequalities and
Inclusive Institutions, Dani, A. A. and de Haan, A., 2008, Inclusive States: Social Policy and Structural
Inequalities, World Bank, Washington DC, pp. 1-37.

Das, N. K. (2009), Identity Politics and Social Exclusion in Indias North-East: The Case for Redistributive
Justice, Bangladesh e-Journal of Sociology, Volume 6, Number 1.

De Haan, A., (1999), Social Exclusion: Towards an Holistic Understanding of Deprivation, Department for
International Development, London.

Department for International Development (DFID), (2007), 'Moving Out of Poverty Making Migration Work
Better for Poor People', Policy Paper, DFID, London.

Dos Santos, S. A., (2006), Who is Black in Brazil? A Timely or a False Question in Brazilian Race Relations in
the Era of Affirmative Action?, Latin American Perspectives, Volume 33, Number 4, pp. 30-48.


111

Douma, P., (2006), Poverty, Relative Deprivation and Political Exclusion as Drivers of Violent Conflict in Sub
Saharan Africa, Journal on Science and World Affairs, Volume 2, Number 2, pp. 59-69.

Du Toit, A., (2004), Social Exclusion Discourse and Chronic Poverty: A South African Case Study,
Development and Change, Volume 35, Number 5, pp. 987-1010.

Earle, L., (2008), 'Social Movements and Citizenship: Some Challenges for INGOs', International Training and
Research Centre (INTRAC), Oxford.

European Anti Poverty Network & Frazer H., (2008), Yes to an Active Inclusion Based on Rights! Promoting
EAPN Principles on Active Inclusion. Report of EAPN Seminar on Active Inclusion, held in Paris on 13 June
2008, Brussels: EAPN.

Eyben R., (2004), 'Inequality as Process and Experience' in Eyben R., and Lovett J., Political and Social
Inequality: A Review, IDS Development Bibliography 20, Institute of Development Studies, Brighton.

Eyben, R., Kabeer, N. and Cornwall, A., (2008), Conceptualising Empowerment and the Implications for Pro-
Poor Growth, Institute of Development Studies, Brighton.

Eyben, R. and Ladbury, S., (2006), 'Building Effective States: Taking a Citizen's Perspective', Development
Research Centre, Citizenship, Participation and Accountability, Institute of Development Studies,
Brighton.
Eyben, R. and Leon, R. (2005) 'Whose Aid? The Case of the Bolivian Elections Project' in Mosse, D. and Lewis,
D. (eds.), 'The Aid Effect: Giving and Governing in International Development', Pluto Press, London.

Farmer, P., (2004) An Anthropology of Structural Violence, Current Anthropology, Volume 45, Issue 3, pp.
305-325.

Fischer, A. M., (2008), Resolving the Theoretical Ambiguities of Social Exclusion with Reference to
Polarisation and Conflict, DESTIN, London School of Economics.

Fischer, A. M., (2005), State Growth and Social Exclusion in Tibet: The Challenges of Recent Economic
Growth, Nordic Institute of Asian Studies, Copenhagen.

Fraser, E., (2009), The Impact of Conflict on Womens Voice and Participation, GSDRC Helpdesk Research
Report, Governance and Social Development Resource Centre, Birmingham.

Foucault, M (1980) Power/Knowledge: Selected Interviews and Other Writings 1972-1977, New York,
Harvester Wheatsheaf.


112

Gacitua-Mario, E., and Woden, Q., (2001), Measurement and Meaning: Combining Quantitative and
Qualitative Methods for the Analysis of Poverty and Social Exclusion in Latin America, World Bank,
Washington, DC.

Gaventa, J., (2006), Finding the Spaces for Change: A Power Analysis, IDS Bulletin, Volume 37, Number 6.

Gibney, M., (2008), Who Should be Included? Noncitizens, Conflict and the Constitution of the Citizenry, in
Stewart, F., (ed.), Horizontal Inequalities and Conflict: Understanding Group Violence in Multiethnic
Societies, Palgrave Macmillan, London.

Gore, C., (1995), Markets, Citizenship and Social Exclusion, in Rodgers, G., Gore, C. and Figueiredo, J., Social
Exclusion, Rhetoric, Reality, Responses, A contribution to the World Summit for Social Development,
International Institute for Labour Studies, Geneva.

Gradstein, M., (2003), The Political Economy of Public Spending on Education, Inequality and Growth, World
Bank, Washington DC.

Halabi, Z., (2004), Exclusion and Identity in Lebanons Palestinian Refugee Camps: a Story of Sustained
Conflict, Environment and Urbanization, Volume 16, Number 2, pp. 39-48.

Heyer, J. and Jayal, N. G., (2009), Challenge of Positive Discrimination in India, Centre for Research on
Inequality, Human Security and Ethnicity, Oxford.

Hickey, S. and du Toit, A., (2007), Adverse Incorporation, Social Exclusion and Chronic Poverty, Working
Paper 81, Chronic Poverty Research Centre, University of Manchester.

Hilker M. and Fraser E., (2009), 'Youth Exclusion, Violence, Conflict and Fragile States', Report prepared for
DFID by Social Development Direct, London.

Hills, J., Le Grand, J. and Piachaud, D., (2002) Understanding Social Exclusion, Oxford University Press, Oxford.
Hoff K. and Pandey P., (2008), 'Economic Consequences of Social Identity: Discrimination, Social Identity, and
Durable Inequalities', American Economic Review, Volume 96, Number 2, pp. 206-211.

Hooker, J., (2005), Indigenous Inclusion/ Black Exclusion: Race, Ethnicity and Multicultural Citizenship in Latin
America, Journal of Latin American Studies, Volume 37, Number 2, pp. 285-310.

Houtzager, P. P., (2003), 'Introduction: From Polycentrism to the Polity', in Houtzager, P. P. and Moore, M.,
(eds.) 'Changing Paths: International Development and the New Politics of Inclusion', University of
Michigan Press, Ann Arbor, MI, pp 1-31.

Hudock, A., (2003), 'Hearing the Voices of the Poor: Encouraging Good Governance and Poverty Reduction
Through Media Sector Support', World Learning for International Development, Washington D.C.

113


Human Rights in China, (2007), 'China: Minority Exclusion, Marginalisation and Rising Tensions', Minority
Rights Group, London.

Jackson, C, (1999), Social Exclusion and Gender: Does One Size Fit All? The European Journal of
Development Research, Volume 11, Number 1.

Justino, P. and Litchfield, J., (2005), Economic Exclusion and Discrimination: The Experience of Minorities and
Indigenous Peoples, Minority Rights Group International.

Kabbani, N. and Kamel, N., (2007), Youth Exclusion in Syria: Social, Economic and Institutional Dimensions,
Middle East Youth Initiative, Washington DC / Dubai.

Kabeer, N., (2005), The Search for Inclusive Citizenship: Meanings and Expressions in an Interconnected
World, in Kabeer, N. (ed.), Inclusive Citizenship, Zed Books, London.

Kabeer, N., (2005), Social Exclusion: Concepts, Findings and Implications for the MDGs, Paper commissioned
as background for the Social Exclusion Policy Paper, Department for International Development (DFID),
London.

Kabeer, N., (2002), Citizenship and the Boundaries of the Acknowledged Community: Identity, Affiliation and
Exclusion, Institute of Development Studies Working Paper no. 171, IDS, Brighton.

Kabeer, N., (2000), Social Exclusion, Poverty and Discrimination: Towards an Analytical Framework, IDS
Bulletin, 31(4), Institute of Development Studies, Brighton.

Kanbur, R. (2007), Poverty and Conflict: The Inequality Link, International Peace Academy, New York.

Kanbur, R., Venables, A., (2005), Spatial Inequality and Development: An Overview of UNU-WIDER Project.

Khan, S., (2009), Gender and Elections in Afghanistan, GSDRC Helpdesk Report, Governance and Social
Development Resource Centre, Birmingham.

Kothari, U., (2002), Migration and Chronic Poverty, Chronic Poverty Research Centre, Chronic Poverty
Research Centre, Institute for Development Policy and Management, Manchester.
Kruijt, D., (2008), Divided Cities: Urban Informality, Exclusion and Violence, in Sourcebook: A Rich Menu for
the Poor, Ministry of Foreign Affairs, Netherlands.

Laaksonen, A., (2005), Measuring Cultural Exclusion through Participation in Cultural Life, Third Global
Forum on Human Development: Defining and Measuring Cultural Exclusion, January 17-19, Paris.


114

Langer, A. and Brown, G., (2007), 'Cultural Status Inequalities: An Important Dimension of Group
Mobilization', CRISE Working Paper no. 41, Centre for Research on Inequality Human Security and
Ethnicity, Oxford.

Langer, A., Ukiwo, U., (2007), Ethnicity, Religion and the State in Ghana and Nigeria: Perceptions from the
Street, CRISE Working Paper No. 34, Centre for Research on Inequality, Human Security and Ethnicity,
Oxford.

Lindemann S., (2008), 'Do Inclusive Elite Bargains Matter? A Research Framework for Understanding the
Causes of Civil War in Sub-Saharan Africa', Discussion Paper 15, Crisis States Research Centre, London
School of Economics and Political Science.

Mario, E. G. et al., (2007), Overview: Assessing Social Exclusion and Mobility, in Mario, E. G. and Woolcock,
M., (eds.) Social Exclusion and Mobility in Brazil, World Bank, Washington DC.

Mathieson, J. et al., (2008), Chapter 8: Social Exclusion and Health Inequalities, in Social Exclusion:Meaning,
Measurement and Experience and Links to Health Inequalities - A Review of Literature, Final Report to
the WHO Commission on Social Determinants of Health from the Social Exclusion Knowledge Network.

McDevitt, A., (2009), The Impact of Conflict on Womens Education, Employment and Health Care, GSDRC
Helpdesk Research Report, Governance and Social Development Resource Centre, Birmingham.

McKenzie, D. J., (2005), Measuring Inequality with Asset Indicators, Journal of Population Economics,
Volume 18, Number 2, pp. 229-260.

Moncrieffe, J., (2008), Beneath the Categories: Power Relations and Inequalities in Uganda, in Bebbington A.
et al., Institutional Pathways to Equity: Addressing Inequality Traps, World Bank, Washington DC.

Moncrieffe, J., (2007), Labelling, Power and Accountability: How and Why our Categories Matter, in
Moncrieffe, J. and Eyben, R., The Power of Labelling, Earthscan.

Morrisson, C. and Jutting, J. P., (2005), Womens Discrimination in Developing Countries: A New Dataset for
Better Policies, World Development, Volume 33, Issue 7, pp. 1065-1081.

Moser, C. and Mcllwaine, C., (2000), Chapter 2: Summary Findings Perceptions of General Problems and
Violence, in Moser, C. and Mcllwaine C., Urban Poor Perceptions of Violence and Exclusion in
Colombia, World Bank, Washington DC.

Mosse, D., (2007), Power and the Durability of Poverty: A Critical Exploration of the Links between Culture,
Marginality and Chronic Poverty, Chronic Poverty Research Centre, London.
Mustafa, A. R., (2005), Ethnic Structure, Inequality and Governance of the Public Sector in Nigeria, Centre
for Research on Inequality, Human Security and Ethnicity, Oxford.

115


Narayan, D. and Petesch, P., (2007), Agency, Opportunity Structure and Poverty Escapes, in Narayan, D. and
Petesch, P., Moving Out of Poverty, World Bank, Washington DC.

OECD, (2010), Atlas of Gender and Development: How Social Norms Affect Gender Equality in non-OECD
Countries, Organisation of Economic Co-operation and Development, Paris.

ONeill, T., Piron, L-H., (2003), Rights-Based Approaches to Tackling Discrimination and Horizontal Inequality,
Overseas Development Institute (ODI), London.

Operario, D., (2008), Chapter 2: The Epidemic Through Voices Impact and Vulnerability, in UNDP, Living
with HIV in Eastern Europe and CIS: The Human Cost of Social Exclusion, United Nations Development
Programme.

stby, G., (2008), Horizontal Inequalities, Political Environment and Civil Conflict: Evidence From 55
Developing Countries, in Horizontal Inequalities and Conflict: Understanding Group Violence in
Multiethnic Societies, Palgrave Macmillan.

Pinnock, H. et. al., (2008), 'Making Schools Inclusive: How Change Can Happen', Save the Children UK,
London.

Piron, L. H. and Curran, Z., (2005), Public Policy Responses to Exclusion: Evidence from Brazil, South Africa
and India, Overseas Development Institute (ODI), London.

Plantegna, D., (2004), Gender, Identity, and Diversity: Learning from Insights Gained in Transformative
Training Gender and Development, Volume 12, Number 1, pp. 40-46.

Popay, J. et al., (2008), Defining and Measuring Social Exclusion', in Understanding and Tackling Social
Exclusion, Final Report to the WHO Commission on Social Determinants of Health from the Social
Exclusion Knowledge Network, Part 2.

Popay J., Escorel S., Hernandez M., (2008), 'Tackling Exclusionary Processes', in Understanding and Tackling
Social Exclusion, Final Report to the WHO Commission on Social Determinants of Health from the Social
Exclusion Knowledge Network, Part 3.

Quisumbing, A. and Pandolfelli, L., (2009), Promising Approaches to Address the Needs of Poor Female
Farmers, International Food Policy Research Institute, Washington, DC.
Saith, R. and Harriss-White, B., 2007 (eds.), Defining Poverty in the Developing World, Palgrave, pp. 75-90.

Schwalbe M., (2007), Rigging the Game How Inequality Is Reproduced in Everyday Life, Oxford University
Press: New York.


116

Sen, A., (2000), Social Exclusion: Concept, Application, and Scrutiny', Asian Development Bank; Sen, A., 1993
Inequality Reexamined, Oxford University Press.

Silver, H., (2007), The Process of Social Exclusion: The Dynamics of an Evolving Concept, Chronic Poverty
Research Centre.

Silver, H., (1994), Social Exclusion and Social Solidarity: Three Paradigms, International Labour Review,
Volume 133, Numbers 5-6, pp. 531-578.

Stewart, F., (2009), Horizontal Inequality: Two Types of Trap, Journal of Human Development and
Capabilities, Volume 10, Number 3, pp. 315-340.

Stewart, F., Brown, G, K. and Langer, A., (2008), Major Findings and Conclusions on the Relationship between
Horizontal Inequalities and Conflict, in Horizontal Inequalities and Conflict: Understanding Group
Violence in Multiethnic Societies, Palgrave Macmillan.

Stewart, F., Brown, G. K. and Langer, A., (2008), Policies Towards Horizontal Inequalities, in Stewart, F., (ed.),
Horizontal Inequalities and Conflict: Understanding Group Violence in Multiethnic Societies, Palgrave
Macmillan.

Stewart, F. et al., (2007), Alternative Realities? Different Concepts of Poverty, their Empirical Consequences
and Policy Implications in Stewart, F., Saith, R. and Harriss-White, B., Defining Poverty in the
Developing World, Palgrave Macmillan.

Stewart, F. & Langer, A., (2007), Horizontal Inequalities: Explaining Persistence and Change, Centre for
Research on Inequality, Human Security and Ethnicity, Oxford.

Stewart, F., Brown, G., and Mancini, L., (2005), Why Horizontal Inequalities Matter: Some Implications for
Measurement, Centre of Research on Inequality, Human Security, and Ethnicity, Oxford.

Stewart, F., (2004), 'Horizontal Inequalities: A Neglected Dimension of Development', Working Paper No.1,
Centre for Research on Inequality, Human Security, and Ethnicity, Oxford.

Tandon, R., (2003), 'Civil society and policy reforms', IDS Civil Society and Governance Policy Brief No. 9,
Institute of Development Studies, Brighton.

Thorat, S., Attewell, P. and Rizvi, F. F., (2009), Urban Labour Market Discrimination, Indian Institute of Dalit
Studies, New Delhi.

Thorat, S. and Sadana, N., (2009), Discrimination and Childrens Nutritional Status in India, IDS Bulletin,
Volume 40, Issue 4, pp. 25-29.


117

Tilly, C., (2007), Poverty and the Politics of Exclusion, in Narayan, D. and Petesch, P. (eds.), Moving out of
Poverty, World Bank Publications, Washington, D.C.

Tilly, C., (1998), Modes of Exploitation in Durable Inequality, University of California Press.

Titmuss R., (1958), Essays on the welfare state. London: Allen and Unwin.

Tomasevski, K., (2005), Strengthening Pro-Poor Law: Legal Enforcement of Economic and Social Rights',
Human Rights and Poverty Reduction Background Paper, Overseas Development Institute (ODI), London.

UNICEF, (2006), Excluded and Invisible: The State of the World's Children 2006, United Nations Children's
Fund, New York.
UNDP, (2009), Envisioning Empowerment: A Portfolio of Initiatives for Achieving Inclusion and
Development, United Nations Development Programme.

UNDP, (2005), 'Inequality and Human Development', in Human Development Report 2005: International Co-
operation at a Crossroads - Aid, Trade and Security in an Unequal World, United Nations Development
Programme, Human Development Report Office, New York, ch. 2.

Verner, D. and Alda, E., (2004), Youth At Risk, Social Exclusion and Intergenerational Poverty Dynamics: A
New Survey Instrument with Application to Brazil, World Bank, Washington, D.C.

Wade. P., (2005), Rethinking Mestizaje: Ideology and Lived Experience Journal of Latin American Studies,
Volume 37, pp. 239-257.

Yeo, R., (2001), Chronic Poverty and Disability, Chronic Poverty Research Centre, Manchester.

Yi, L., (2005), Muslim Narratives of Schooling, Social Mobility and Cultural Difference: A Case Study in Multi-
ethnic Northwest China, Japanese Journal of Political Science, Volume 6, Number 1, pp. 1-28.

Zoninsein, J., (2001), The Economic Case for Combating Racial and Ethnic Exclusion in Latin American and
Caribbean Countries, Research Report, Inter-American Development Bank, New York.