Servicii sociale si parteneriatul public privat

Precizari conceptuale privind serviciile sociale In ultimul timp, in Romania se constata o crestere tot mai mare a interesului pentru cooperarea dintre sectorul public si cel privat in domeniul politicilor sociale. Cresterea disponibilitatii si a capacitatii sectorului privat de a prelua o serie de responsabilitati ale sectorului public in domeniul social a avut drept rezultat multiplicarea eforturilor de accelerare a realizarii obiectivelor si proiectelor programate prin reducerea in ansamblu a costurilor si imbunatatirea calitatii serviciilor sociale. Drept punct de pornire in dezvoltarea diverselor forme de parteneriat public privat in domeniul social este chiar unul din cele mai importante principii ale asistentei sociale: parteneriatul social ca mijloc de realizare si evaluare a masurilor de asistenta sociala . De o relevanta deosebita pentru un parteneriat de succes este implementarea acestuia in stricta concordanta cu alte cateva principii ale asistentie sociale: solidaritatea sociala, universalitatea dreptului la asistenta sociala, garantarea accesibilitatii acesteia, flexibilitatea masurilor de asistenta sociala si aducerea lor in concordanta cu necesitatile reale ale persoanei sau ale familiei aflate in dificultate; recunoasterea independentei si autonomiei personalitatii, respectarea demnitatii umane. Asistenta sociala este o componenta a sistemului national de protectie sociala, in cadrul caruia statul si societatea civila se angajeaza sa previna, sa limiteze sau sa inlature efectele temporare sau permanente ale unor evenimente considerate drept riscuri sociale, care pot genera marginalizarea ori excluderea sociala a persoanelor si a familiilor aflate in dificultate, care prin eforturi si resurse proprii nu sint in stare sa-si imbunatateasca situatia, ajutandu-i sa-si dezvolte propriile capacitati si competente pentru o functionare sociala corespunzatoare integrarii sociale. Ajutorul are in vedere, de regula, o perioada limitata de timp pana cand persoanele in conditii de risc isi gasesc resursele economice, sociale, psihologice, pentru a putea duce o viata normala autonoma. Totodata, scopul asistentei sociale este de a preveni posibila excludere a persoanelor din viata sociala si de a reduce saracia. Intr-un sens mai larg, asistenta sociala se refera la orice beneficiu financiar sau serviciu social noncontributoriu, finantat din taxele si impozitele generale sau din fonduri sociale speciale. Intr-un sens mai restrans, conceptul de asistenta sociala nu include ansamblul de beneficii si servicii sociale universalist-categoriale, definind doar acel ansamblu de institutii, programe, masuri, activitati profesionalizate si servicii specializate de protejare a persoanelor, grupurilor sau comunitatilor cu probleme speciale, aflate temporar in dificultate. Din aceaasta perspectiva parteneriatele publice private in domeniul social vor contribui la realizarea functiilor pe care le indeplineste asistenta sociala in societatea moderna si care se refera la:

identificarea segmentului populatiei ce face obiectul activitatilor de asistenta sociala; diagnoza problemelor socio-umane cu care persoanele vulnerabile sau grupurile cu risc crescut se pot confrunta; identificarea diferitelor surse de finantare a acestor programe de sprijin; dezvoltarea unor servicii indreptate catre prevenirea unor situatii defavorizante.

Orice parteneriat public privat va raspunde in cel mai eficient mod nevoii de asistenta sociala a beneficiarului de asistenta sociala, care desemneaza resursele necesare pentru o functionare sociala normala, neacoperite prin efortul persoanei in cauza si care vor include: a) nevoia provenita din lipsa resurselor economice - un nivel de viata sub standardele minime acceptate, lipsa locuintei, lipsa de acces la serviciile de asistenta medicala sau educatie; b) nevoia provenita din limitarea severa a capacitatilor personale de a duce o viata normala - dependenta de alcool sau droguri, probleme de integrare in viata de familie, scoala, munca, comunitate, dificultati de relationare cu ceilalti Serviciile de asistenta sociala intervin in doua tipuri distincte de situatii: in situatiile de urgenta, care combina, in acest caz, resurse financiare de urgenta cu resurse institutionale si umane specializate, precum si in situatii de dificultate cronica, dublate de deficitul de capacitati proprii de depasire a dificultatilor. Prin insasi natura lor, ca un instrument de asistenta individualizata, serviciile de asistenta sociala sunt puternic focalizate, asigurand utilizarea eficienta a resurselor sociale in ajutorarea anumitor grupuri-tinta. Din aceasta perspectiva, serviciile sociale pot fi cu caracter primar si au drept scop prevenirea sau limitarea unor situatii de dificultate ori vulnerabilitate, care pot duce la marginalizare sau excluziune sociala si servicii sociale specializate, ce se adreseaza anumitor probleme particulare ti sunt orientate spre recuperare si reabilitare, reeducare si mediere sociala, consiliere in cadru institutionalizat, in centre de informare si consiliere sau orice alte masuri si actiuni care au drept scop mentinerea, refacerea sau dezvoltarea capacitatilor individuale pentru depasirea unei situatii de nevoie sociala. Serviciile de asistenta pot fi acordate beneficiarilor in mediul lor natural de viata, in familie, in gospodarie, la scoala, la locul de munca sau in institutii specializate de asistenta sociala, centrele de consiliere sau recuperare, care se prezinta ca un loc special protejat, de viata normala, persoanelor ce nu pot, temporar sau permanent, sa isi desfasoare existenta intr-un mediu social natural. Asistenta sociala, ca parte esentiala a protectiei sociale, reprezinta un mod operativ de punere in aplicare a programelor de protectie sociala pentru categoriile mentionate mai sus. Ea asigura astfel, prin serviciile sale specializate, atenuarea partiala a inegalitatii existente. Asistenta sociala, prin natura sa, reprezinta un sistem de servicii sociale prestate de autoritatile publice centrale si locale, ONG-uri si organizatii internationale donatoare. Orice sistem de asistenta trebuie sa fie ajustat la posibilitatile economiei statului propunand sa utilizeze sursele disponibile foarte eficient si odata cu aparitia noilor surse financiare sa dezvolte si noi programe.

Astfel, Parteneriatul public privat in domeniul social se va incadra itnr-o formula logica in sistemul asistentei sociale si va reflecta obiectivele de baza ale acestuia. a) prevenirea sau reducerea dependentei sociale si atenuarea consecintelor acesteia; b) mentinerea unui nivel decent de viata al persoanei sau familiei; c) acordarea unui sprijin suplimentar, temporar sau permanent, prin prestatii si servicii sociale. Deci, politica de asistenta sociala are drept scop orientarea masurilor politice si socio-economice spre asigurarea de posibilitati egale atat pentru membrii societatii, cit si pentru sistemele institutional-administrative organizate la nivel local si central. Masurile de asistenta sociala se realizeaza prin programe si actiuni personalizate, preventive sau curente, organizate si garantate de autoritatile administratiei publice centrale si locale, precum si de alte organe sau organizatii ale societatii civile Desi serviciile de asistenta sociala raspund nu numai unor probleme locale sau individuale, ci si unor probleme sociale mai generale, avand o determinare structurala la nivelul societatii, baza organizarii acestora o reprezinta comunitatea locala, in timp ce coordonarea acestora la nivel national implica mai degraba asigurarea unor standarde de calitate pentru functionarea lor, a unui caracter sistematic si a unui suport tehnic, eventual si financiar al acestora si elaborarea unei politici sociale coerente in domeniu. Responsabilitatile si deciziile privitoare la organizarea si desfasurarea unor servicii de asistenta sociala revin insa, in cea mai mare parte, datorita gradului lor crescut de discretionaritate, comunitatii locale, asigurand astfel o responsabilitate crescuta la problemele locale si specificul local al unor probleme sociale generale. Serviciile de asistenta sociala trebuie deci sa combine prioritati stabilite la nivel national cu prioritati stabilite la nivel local si regional. Multi specialisti in probleme de administratie publica sustin necesitatea implicarii si responsabilizarii comunitatilor locale in organizarea serviciilor de asistenta sociala prin descentralizarea financiara a acestora. Descentralizarea financiara, ca rezultat al unui proces integrat de descentralizare a unor servicii sociale, are desigur efecte pozitive asupra responsabilizarii si mobilizarii comunitatii locale, dar acest proces trebuie sa reprezinte si o solutie fezabila care sa permita efectiv organizarea si dezvoltarea unor servicii inalt profesionalizate si responsive la nevoile locale. Ele trebuie, in fapt, sa vina in completarea unor masuri sustinute la nivel national, ce le degreveaza de o suprasolicitare, ne-sustenabila adesea doar din resurse locale

Servicii sociale alternative prin delegarea responsabilitatii de prestare a serviciilor sociale Parteneriatele publice private in domeniul social cuprind diversede forme de cooperare, generate de dinamismul dezvoltarii sociale, multitudinea particularitatilor, aranjamentelor contractuale si acestea din urma trebuie privite ca o optiune viabila, printre alte modele traditionale existente, in prestarea serviciilor sociale.

Obiectivele privind crearea unui sistem de asistenta sociala sunt imposibil de realizat fara contributia si concursul tuturor institutiilor autoritatilor publice centrale si locale, precum si a societatii civile. Atat in tarile industrializate, cat si in tarile in curs de dezvoltare sau in tranzitie a crescut foarte mult, in ultimii ani, interesul pentru dezvoltarea parteneriatului si cooperarii dintre guverne si actori nonguvernamentali. Putem vorbi astfel despre o tendinta globala de reforma a practicilor administrative si de guvernare in cadrul careia sunt reconsiderate rolul statului in societate, precum si modalitatile prin care se pot rezolva probleme ale societatii prin cooperare intersectoriala. In acest context, de o importanta majora este si interactiunea intre nivelul national si cel local al politicilor si distribuirea de responsabilitati intre structuri in dependenta de anumite principii elaborate pornind de la competentele institutionale, de la tipul de suport acordat si de la categoriile de beneficiari. Este necesar sa gandim un mecanism de cooperare flexibil, care va crea un cadrul functional de parteneriate in scopul suportului necesar la dezvoltare a sistemului de asistenta sociala, in care rolul fiecarui actor devine foarte clar si care este cunoscut si inteles de toate partile. Acest lucru este esential pentru procesele de dezvoltare a unui sistem eficient de asistenta si protectie sociala. Situatia cu care se confrunta institutiile publice din domeniul social este una specifica:- existenta unor anumite servicii sociale putin eficiente, nu numai datorita numarului redus de personal, calificarii inadecvate a acestuia, dar si imposibilitatii atragerii de personal competent si, de cele mai multe ori, bugete insuficiente. De aceea, in iltimul timp este tot mai mult promovata delegarea responsabilitatii de prestare a anumitor servicii sociale, catre terti. Modaliatile de realizare a acestor delegari pot purta mai multe nume in functie de principiul care guverneaza relatia contractuala. 1. Daca proprietatea asupra furnizarii de servicii ramane in sfera publica si delegarea se realizeaza pe o perioada limitata de timp, relatia poate fi denumita concesionare, prin care intelegem o contributie financiara a celui care a primit in concesiune serviciul respectiv. 2. O alta modalitate contractuala este externalizarea prin care se intelege practic, privatizarea, anumitor servicii sociale, deci trasferul proprietatii serviciului social de la institutia publica catre un furnizor privat. O astfel de relatie introduce in discutie, de regula, notiunea de profit. Privatizarea unor servicii publice implica delegarea de functii, responsabilitati si activitati care au fost traditional realizate de catre sectorul public catre sectorul privat de prestatori. Privatizarea implica ideea ca guvernele renunta la unele sau la toate responsabilitatile legate de anumite competente si functii, fie prin transferarea acestora la organisme neguvernamentale, fie prin permisiunea acordata unor organizatii, profit sau nonprifit, sa exercite aceste functii cu respectarea unor conditii. Aceasta "potrivire functionala" se explica prin faptul ca anumite functii sunt realizate mult mai eficient si efectiv de catre sectorul privat, altele - de catre sectorul non-profit, iar altele - de catre guvern. Pentru luarea deciziei cu privire la privatizare este necesar un cadru strategic care va face referinta la scopurile programului pe care il planificam, sarcinile care trebuie realizate pentru a atinge scopurile programului, capacitatea guvernul de a realiza aceste sarcini,

capacitatea de masurare a rezultatelor activitatilor pe care dorim sa le realizam, riscurile implicate, existenta competitiei pentru activitatile pe care le consideram necesare de a fi supuse privatizarii, rezultatul sau impactul asteptat din aceasta activitate. Privatizarea este de putine ori o transmitere completa a autoritatii de la sectorul public la cel privat. De cele mai multe ori, acest fapt este realizat prin contractarea organizatiilor private. 3. Subventionarea activitatilor ONG este realizata prin oferirea subsidiilor acordate de Guvern pentru implementarea diverselor proiecte in baza unui contract. Pentru institutiile publice costul pentru sustinerea ONG care presteaza servicii sociale ar fi mult mai mic decat cel necesar pentru crearea, organizarea unor servicii proprii. subventionarea de catre administratia publica a activitatilor. Subventionarea poate fi obtinuta prin oferirea anumitor granturi, fie prin incheierea unui contract intre institutii de stat si organizatii ne-guvernamentale. 4. Prin contractarea de servicii sociale vom intelege ca un serviciu deja existent in organigrama servicilor publice de prestare a servicilor sociale se transfera spre administrare unui furnizor privat in conditia in care intre cei doi intervine un contract prin care toate bunurile mobile si imobile aflate in patrimoniul serviciului social, la data contractarii, raman in proprietatea autoritatii locale care se obliga sa acopere toate costurile directe si indirecte aferente bunurilor respective. Aceasta relatie, denumita si achizitie presupune "cumpararea" de catre institutia publica prestatoare de servicii sociale a unui serviciu social furnizat de un tert. Si aceasta relatie poate duce la aparitia profitului, fie direct, fie prin aparitia unor comisioane de administrare. In acelasi timp, managementul serviciilor sociale, strategiile financiare si de personal trec, pe o perioada de timp mentionata de contract, in administrarea contractantului. Spre deosebire de externalizare, contractarea intretine notiunea de competitie si nu duce la pierderea patrimoniului initial al institutiei publice. Contractarea sociala a ONG-urilor pe picior de egalitate cu firmele private in vederea prestarii unor servicii publice in baza licitatiilor, incurajeaza serviciile sociale de stat de a "cumpara" servicii de la organizatiile ne-guvernamentale.Daca privatizarea este un proces prin care serviciile publice sunt transferate de la sectorul public la cel privat, in cazul "contractarii" proprietatea ramane in cadrul sectorului public, dar partial trece catre sectorul privat in baza "tenderului competitiv" (CT) . Aceasta e o licitatie competitiva prin care se obtine dreptul de a oferi servicii pentru o anumita perioada de timp. Un argument de baza in favoarea tenderului competitiv sunt economiile si eficienta sporita. Impactul concurentei sporeste eficienta. Numarul mare de licitatori privati sporeste alegerea beneficiarului. Contractarea serviciilor sociale Contractarea sociala va avea maximum de eficienta daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: a. Definirea bunurilor si serviciilor pe care guvernul doreste sa le contracteze. Standardelor de calitate dorite trebuie sa determine care sunt actorii privati care raspund cel mai bine cerintelor prezentate in termenii de referinta ai licitatiei. Termenii de referinta vor include natura serviciului, obiectivele de performanta, criteriile de

evaluare, procedurile pentru a rezolva de terminare sau sistare a contractului.

eventuale

plangeri

si

procedurile

b. Licitatie eficienta la care vor participa un numar suficient de mare de ofertanti de servicii care sa asigure nivelul de competitie necesar. Oferta trebuie sa asigure servicii de calitate la cel mai bun pret, economii la fondurile publice, si acest lucru este posibil numai in conditiile existentei unui numar ridicat de posibili competitori. c. Serviciile contractate sunt "legate" de restul sistemului, ceea ce poate fi asigurat prin implementarea unui sistem eficient de evaluare, monitorizare si raportare. e. Evitarea monopolului in contractare astfel incat daca sunt propuse spre contractare mai multe tipuri de servicii, este de dorit ca acestea sa nu fie obtinute de acelasi contractor sau de un numar foarte limitat de contractori, ceaa ce va coduce la descurajarea competitiei si drept consecinta la scaderea eficientei sistemului de contractare sociala. Trebuie mentionat ca claritatea obiectivelor in materie de contractare sociala si gradul de dezvoltare a pietei pot asigura succesul unui astfel de tip de practica. Desi in teorie atat stabilirea de parteneriate in domeniul programelor sociale, cat si realizarea de contractare sociala par relativ simplu de realizat, este necesar sa avem inca o conditie de fond indeplinita: un sistem administrativ modern, interesat si activ in materie de reforma si inovatie administrativa. Un sistem de servicii sociale de calitate apare intr-o interactiune complexa de elemente care tin de costuri, de calitatea serviciilor si de principii de echitate. Rolul guvernului trebuie sa ramana determinant in stabilirea obiectivelor si strategiilor de urmat, el fiind acela care modeleaza practica contractarii sociale in beneficiul societatii. Procesul de subcontractare Punem in evidenta conditii de reusita a unui parteneriat public-privat care prezinta procesul de contractare si contractul insusi. Contractarea de servicii sociale, trebuie sa se subordoneze din punct de vedere procedural, cel putin urmatoarelor principii: nediscriminarea, echilibrul, tratamentul egal, recunoasterea reciproca, transparenta, proportionalitatea, eficienta utilizarii fondurilor, asumarea raspunderii. Principiul nediscriminarii urmareste crearea unui cadru competitiv pentru atragerea si obtinerea celor mai bune rezultate de pe piata serviciilor sociale prin interzicerea discriminarii potentialilor participanti in cadrul procedurii de contractare de servicii sociale si trebuie sa permita oricarui ofertant acces egal. Aplicarea principiului tratamentului egal urmareste realizarea unui cadru bazat pe incredere, corectitudine si impartialitate pe tot parcursul derularii procedurii de atribuire a contractului de servicii sociale. In conformitate cu principiul recunoasterii reciproce, autoritatea contractanta are obligatia de a accepta documente echivalente celor cerute de legislatia din Romania, emise de organisme stabilite in alte state ale Uniunii Europene.

In aplicarea principiului transparentei, informatia relevanta va fi oferita in mod coerent si la timp tuturor partilor interesate prin metode de comunicare eficiente, asigurarea" vizibilitatii" regulilor, oportunitatilor, proceselor, claritatea documentelor elaborate pe parcursul derularii procesului de contractare. Principiul transparentei sporeste increderea potentialilor candidati in autoritatea contractanta, fapt ce conduce la participarea acestora in numar mare si cu oferte optime in cadrul procedurilor de contractare. Principiul eficientei utilizarii fondurilor sau " valoare pentru banii investiti" semnifica cantitate scontata contra unei calitati considerate corespunzatoare, platind un pret considerat corespunzator, la momentul oportun si in locul oportun. Principiul confidetialatii urmareste nedezvaluirea de catre autoritatea contractanta a unor informatii pe care furnizorul privat de servicii sociale le precizeaza ca fiind confidentiale, in masura in care, in mod obiectiv, dezvaluirea acestor informatii ar prejudicia interesele legitime ale furnizorului privat de servicii sociale, in special in ceea ce priveste secretul comercial si proprietatea intelectuala. Principiul cresterii calitatii serviciilor presupune obtinerea de catre autoritatea contractanta a unor servicii mai bune din punct de vedere calitativ decat cele existente in prezent. Aplicarea acestui principiu este conditionata de aplicarea principiilor enuntate mai sus, deoarece cresterea calitatii serviciilor nu poate fi obtinuta decat in masura in care atribuirea contractului catre furnizorul privat de servicii sociale este efectuata in conditii de transparenta si cu respectarea principiilor concurentiale. Principiul echilibrului intre sarcinile impuse prin contract si obligatiile ulterioare solicitate, solicita sa nu fie impuse furnizorului sarcini care exced cadrului legal sau pot sa devina impovaratoare pentru furnizorul privat de servicii. Conventiile de parteneriat se refera la cadrul de cooperare stabilit in urma negocierilor intre institutia publica ( autoritatea subcontractanta) si furnizorul privat cu privire la scopul organizarii si dezvoltarii serviciilor sociale acordate de catre furnizorii implicati in parteneriat. Asfel, conventiile de parteneriat reflecta programele locale de acordare a serviciilor sociale prin intermediul furnizorilor publici de servicii sociale specializate si de proximitate la nivelul consiliilor judetene si locale si vor cuprinde:

responsabilitatile partenerilor de la nivel local si central implicati in furnizarea serviciilor sociale; sursele de finantare si estimarea nivelului acestora; resursele umane implicate in acordarea serviciilor sociale; modalitatile de sanctionare a incalcarii prevederilor conventiei.

Crearea fondurilor de resurse care sa fie administrate de catre structurile centrale si utilizate pentru asigurarea sustinerii financiare a proiectelor de dezvoltare propuse de catre organizatiile neguvernamentale si sprijinite de catre APL poate fi considerat un punct de pornire al parteneriatelor publice private. Totodata, este importanta elaborarea unui set de reguli si principii calauzitoare pentru utilizarea resurselor disponibile in baza catorva principii:

a) principiul co-finantarii. Unele mijloace trebuie sa fie asigurate de catre insasi organizatiile neguvernamentale din surse extrabugetare; b) principiul stimularii si asigurarii durabilitatii proiectelor demarate in parteneriate, dat fiind ca sustinerea financiara extrabugetara de cele mai multe ori este de scurta durata si nu reprezinta un subsidiu permanent; c) proiectele trebuie sa contribuie la unele prioritati identificate si stipulate in prealabil de catre autoritatile centrale in baza strategiilor guvernamentale (cum ar fi, dezvoltarea alternativelor institutiilor sociale); d) crearea capacitatilor partenerului privat ,spre exemplu, prin instruirea personalului disponibil si are capacitatea necesara sa presteze servicii in cadrul parteneriatelor; e) elaborare unor principii de selectare a partenerului privat care vor avea in vedere viabilitatea financiara a organizatiei; (f) elaborarea mecanismelor de monitorizare adecvata a partenerului privat implicat si organizarea controlului financiar asupra utilizarii corecte a finantarilor primite de la bugetul local sau central.Un factor important este de a antrena insusi sectorul organizatiilor neguvernamentale in procesul de elaborare a standardelor de colaborare cu orgamizatiile partenere. Prin contractare de servicii se va avea in vedere transferul dreptului si obligatiei de administrare a serviciilor destinate protectiei unei categorii de beneficiari precum si a responsabilitatii privind acordarea serviciilor sociale de la organele administratiei publice locale catre furnizorii privati acreditati care actioneaza pe riscul si raspunderea lor in interesul beneficiarului, in vederea cresterii calitatii serviciilor. Procesul de contractare, reglementat de lege evidentiaza:

modul in care se deruleaza managementul parteneriatului public parivat; procesul de evaluare a cererilor de contractare de servicii de asistenta sociala; procedurile de derulare a proiectelor; standardele de performanta si criteriile de evaluare a furnizorului privat; procedurile de lucru cu administratia publica si cu cea privata.

Procesul de contractare trebuie sa inceapa prin definirea unui cadru pentru parteneriatul public-privat. In acest scop cateva preconditii inter-relationale sunt necesare pentru folosirea adecvata a acestor forme alternative, precum ar fi: Cadrul legislativ in sprijinirea relatiilor contractuale intre domeniile public si privat; Schimbari organizationale in cadrul autoritatilor publice, centrand atentia asupra rolului beneficiarului si transferand raspunderea pentru deciziile publice; Reglementari financiare in sprijinul unei intelegeri mai bune a costurilor reale ale serviciilor; Noi forme de management al serviciilor, licitarea si monitorizarea contractului; Mediul de piata, cu mecanismele sectorului privat si consecintele lui.

Furnizorii de servicii sociale, parti ale convensiei de parteneriat public privat, pot organiza si acorda servicii sociale numai daca sunt acreditati in conditiile legii. Este acreditat furnizorul, care:

este constituit in conditiile legii; are prevazute in actul de infiintare scopurile si obiectivele, precum si acordarea de servicii sociale; scopurile si obiectivele urmarite respecta principiile fundamentale ale drepturilor omului, legislatia nationala si actele internationale aplicabile; durata de functionare, conform actului de infiintare, ii permite dezvoltarea serviciilor sociale pentru care solicita acreditarea; are posibilitatea de a sustine material sau demonstreaza capacitatea de a atrage resursele financiare necesare acordarii serviciilor sociale pentru care solicita acreditarea; dispune de personal cu pregatire profesionala adecvata tipului de servicii sociale pentru care solicita acreditarea; respecta sau demonstreaza ca poate respecta standardele de calitate existente pentru serviciile pentru care solicita acreditarea; acorda sau va acorda servicii sociale pe baza unor criterii de selectie nediscriminatorii si conform prevederilor legislatie, a elaborat proceduri de evaluare periodica a serviciului si a satisfactiei beneficiarului.

D) Partenerul privat trebuie sa dispuna de personal cu pregatire profesionala corespunzatoare. Astfel, serviciile sociale trebuie sa fie furnizate de asistentul social, precum si de specialisti avand diverse calificari si competente, responsabilitati si atributii specifice domeniului de activitate. Serviciile sociale cu caracter primar sunt furnizate de personal de specialitate format in institutii de invatamant superior de stat si particulare. Serviciile sociale specializate sunt furnizate de echipe interdisciplinare.Totodata, partenerul privat trebuie sa demonstreze abilitati profesioniste de identificare a beneficiarilor care presupune existenta unei strategii de selectare, a unui set de criterii dupa care sunt evaluate nevoile acestora. Ancheta sociala si planificarea de caz reprezinta instrumentele cu ajutorul carora asistentul social realizeaza solutionarea nevoilor beneficiarului E). Partenerul privat trebuie sa demonstreze abilitati suficiente de a asigura buna functionare a procesului de acordare a serviciilor sociale, care trebuie organizat, conform Normelor Metodologice, in cateva etape principale: a) evaluarea initiala; b) elaborarea planului de interventie; c) evaluarea complexa; d) elaborarea planului individualizat de asistenta si ingrijire; e) implementarea masurilor prevazute in planul de interventie si in planul individualizat;

f) monitorizarea; g) reevaluarea; h) evaluarea opiniei beneficiarului. Furnizarea serviciilor sociale se realizeaza in baza planului individualizat de asistenta si ingrijire, elaborat de furnizorul de servicii sociale cu acordul si participarea beneficiarului si cu consimtamantul formal al acestuia si va cuprinde, in principal, programarea serviciilor sociale, personalul responsabil, precum si procedurile de acordare. Raspunderea privind implementarea si monitorizarea planului individualizat de asistenta si ingrijire revine asistentului social desemnat de furnizor, ca responsabil de caz. Totodata, furnizarea serviciului va fi realizata astfel, incat drepturile beneficiarului de servicii sociale sa fie respectate:

sa li se respecte drepturile si libertatile fundamentale, fara discriminare pe baza de nastere, rasa, sex, religie, opinie sau orice alta circumstanta personala ori sociala; sa fie informati asupra situatiilor de risc, precum si asupra drepturilor sociale; sa li se comunice, in termeni accesibili, informatiile privind drepturile fundamentale si masurile legale de protectie, precum si cele privind conditiile care trebuie indeplinite pentru a le obtine; sa participe la procesul de luare a deciziilor in furnizarea serviciilor sociale; sa li se asigure pastrarea confidentialitatii asupra informatiilor furnizate si primite; sa li se asigure continuitatea serviciilor sociale furnizate, atat timp cat se mentin conditiile care au generat situatia de dificultate; sa fie protejati de lege atat ei, cat si bunurile lor, atunci cand nu au capacitate de decizie, chiar daca sunt ingrijiti in familie sau intr-o institutie; sa li se garanteze demnitatea si intimitatea; sa participe la evaluarea serviciilor sociale primite.

Criteriile de evaluare a asociatiilor si fundatiilor vor face referinta la: a) justificarea unitatii de asistenta sociala in raport cu necesitatile si prioritatile de asistenta sociala ale comunitatii; b) capacitatea organizatorica: functionarea unitatii de asistenta sociala intr-un sediu adecvat; organizarea activitatilor din unitatea de asistenta sociala. c) capacitatea de functionare a unitatii de asistenta sociala: experienta asociatiei sau a fundatiei in domeniul serviciilor sociale propuse; caile si modalitatile de identificare a beneficiarilor; calitatea standardelor propuse de asociatie sau de fundatie pentru serviciile acordate de unitatea de asistenta sociala; capacitatea bugetului de venituri si cheltuieli al unitatii de asistenta sociala de a asigura functionarea acesteia, pe perioada subventionarii, la standardele propuse; capacitatea resurselor umane de a asigura functionarea unitatii de asistenta sociala la standardele propuse; experienta de colaborare, parteneriat cu autoritatile locale, cu alte organizatii guvernamentale si neguvernamentale.

a. Atribuirea contractului urmatoarele criterii:

de

servicii

sociale se

va

face

in

functie

de

raport cost/eficienta; respectarea standardelor minime obligatorii de calitate; respectarea strategiei judetene/locale in domeniu; dovada existentei de personal cu experienta in domeniul protectiei beneficiarului; contributia proprie a furnizorului privat ; metodologia de lucru ; costul/beneficiar; pretul total al contractului.

b. Subventia este solicitata si ulterior acordata in baza documentatiei de solicitare a subventiei care trebuie sa contina informatie comprehensiva cuprinsa in : a) Formularul standard de solicitare a subventiei si care va contine trei sectiuni: Date despre asociatie / fundatie; Experienta anterioara a asociatiei / fundatiei in domeniul serviciilor sociale; date tehnice privind unitatea de asistenta sociala pentru care se solicita subventia. Bugetul de veniturisi cheltuieli al unitatii de asistenta sociala prevazut pentru anul in care se solicita subventia. b) Raport privind activitatea asociatiei sau a fundatiei, care trebuie sa sublinieze capacitatea asociatiei / fundatiei de a oferi servicii sociale, experienta in acest domeniu, continuitatea activitatii si credibilitatea organizatiei, resursele (materiale, umane, financiare, informationale) pe care le detine organizatia; c) Nota privind oportunitatea unitatii de asistenta sociala in raport cu prioritatile de asistenta sociala din localitate, intocmita de autoritatea contractanta din bugetul careia se solicita subventia. Nota de oportunitate cuprinde urmatoarele aspecte: Necesitatile si prioritatile comunitatii (sustinute cu date, statistici); care sunt nevoile acute ale comunitatii in ceea ce priveste serviciile de asistenta sociala; ce servicii de asistenta sociala exista in comunitate; cate persoane beneficiaza de aceste servicii; cate persoane nu au acces la serviciile existente; cate persoane ar avea nevoie de serviciile propuse de organizatie. d)Analiza ofertei organizatiei privind: calitatea serviciilor; selectia beneficiarilor; capacitatea resurselor unitatii; rezultatele obtinute pana in prezent; alte constatari in urma vizitei efectuate la unitatea respectiva. e) De asemenea sunt solicitate un sir de alte acte care demonstreza solvabilitatea asociatiei sau fundatiei si capacitate juridica. De asemenea sunt solicitate documente privind colaborarea, parteneriatul cu consiliile locale, cu oganizatiile guvernamentale si neguvernamentale etc. Selectarea si evaluarea dosarelor se face, potrivit legii, de catre o comisie de selectie si evaluare organizata in cadrul Autoritatii Contractante care evalueaza solicitarile de subventie dupa o grila stabilita de membrii acesteia, in functie de criteriile prevazute in actul normativ. De asemenea, comisia intocmeste un raport de oportunitate pentru fiecare solicitare de subventie; stabileste care asociatii si fundatii

vor beneficia de subventie, cat si nivelul total al acesteia; inainteaza directiilor / departamentelor competente documentele organizatiilor propuse pentru subventie; anunta in scris, rezultatul selectiei organizatiilor solicitante. Exista si riscuri in procesul de selectare a partenerului privat. Procesul de selectare a ONG in domeniul contractarii sociale trebuie sa fie clar, iar regulile usor de aplicat, introducerea regulilor prea birocratice de selectare si nu totdeauna justificate, pot descuraja participarea ONG la licitatie. Totodata autoritatea contractanta trebuie sa dispuna de suficiente mecanisme de a identifica imperfectiunile ofertei de servicii si de a elabora formule de parteneriat public privat in cazurile in care piata de servicii sociale este subdezvoltata in anumite zone teritoriale si astfel nu exista alternative la diverse tipuri de servicii, respectiv, nici foarte multi doritori de a participa la licitatia anuntata. Din aceasta perspectiva este foarte necesara pregatirea organizatiilor nonguvernamentale si a autoritatilor publice in utilizarea tehnicilor eficiente de analiza si evaluare a criteriilor de selectie a partenerului privat, imbunatatirea capacitatilor de a formula unele standarde de buna practica in domeniul contractarii de fonduri publice. Contractul va indica in mod obligatoriu:

obiectul contractului, care il constituie furnizarea serviciilor sociale conform caietului de sarcini; natura serviciilor oferite si costurile acestora, perioada si conditiile de furnizare, cu respectarea standardelor de calitate stabilite pentru fiecare tip de serviciu; drepturile si obligatiile partilor va include cadrul de actiune a autoritatii contractante, serviciul public care are in competenta sa prestarea de servicii de asistenta sociala si a furnizorului de servcii sociale, organismul privat autorizat, acreditat in conditiile legii; beneficiarii contractului, care sunt persoanele fizice, beneficiari ai serviciilor care constituie obiectul contractului; Procedura de administrare a fondurilor contractate de furnizor de la autoritatea contractanta, fonduri destinate infiintarii si administrarii serviciului ce constituie obiectul contractului, coordonarea, conducerea si controlul activitatilor acestui serviciu; sanctiunile aplicate in conditiile unor servicii sociale de calitate necorespunzatoare.

Contractul este semnat doar in baza respectarii standardelor, adica a reglementarilor tehnice sau alor acte similare prevazute in caietul de sarcini si in propunerea tehnica. Propunere tehnica si propunere financiara inseamna propunerea care a constituit oferta de pret pentru realizarea obiectului contractului, asa cum au fost acestea acceptate de autoritatea contractanta. Caietul de sarcini cuprinde in mod obligatoriu:

scopul serviciului social care urmeaza a fi contractat;

modul de functionare a serviciului contractat de furnizorul privat de servicii sociale; obiectivele serviciului social contractat; indicatori fizici - unitatea de masura, indicatori de eficienta, indicatori de rezultate; activitati generale privind specificul serviciului social, administrarea, dezvoltarea sau infiintarea serviciului social contractat (orientativ) ; personalul si pregatirea acestuia; rapoarte si grafic de derulare a activitatilor.

Serviciile sociale se vor furniza in conformitate cu standardele de calitate specifice, reglementate de legislatia in vigoare. Pot fi prezentate conditii specifice de furnizare a serviciilor sociale, de exemplu: furnizarea serviciilor sociale, cu respectarea conventiilor incheiate anterior de contractant privind activitatea sociala, cu respectarea strategiilor locale de asistenta sociala; furnizarea cu prioritate a serviciilor sociale beneficiarilor din unitatea administrativ-teritoriala respectiva; furnizarea de servicii sociale in mod tarifat sau gratuit. Obligatiile asociatiei si fundatiei prevazute in conventie sunt urmatoarele:

sa foloseasca subventia in mod exclusiv pentru serviciile de asistenta sociala acordate persoanelor asistate; sa prezinte la incheierea conventiei un raport final de activitate; sa accepte controlul si verificarile organului de control, in legatura cu utilizarea fondurilor din subventie; in cazul nerespectarii prevederilor legale in vigoare, sa ramburseze sumele primite, precum si penalitatile aferente acestora; punerea la dispozitia finantatorului a unor bunuri dobandite prin subventie, in situatia in care activitatea unitatii de asistenta sociala inceteaza; obligatia de a evidentia si raporta separat veniturile si cheltuielile primite ca subventie; ssociatia poate primi din partea autoritatii contractante indrumare metodologica; participa la sedintele autoritatii contractante in cadrul carora se iau decizii cu impact asupra serviciilor sociale care fac obiectul contractului; poate fi consultata in elaborarea strategiei locale de dezvoltare a serviciilor sociale.

Este esential ca organizatiile sa stie ca obligatiile asumate trebuie respectate, altfel sunt suportate rigorile legii. Acestea impun, in conditiile nerespectarii conditiilor conventiei, in ordine, incetarea aplicarii conventiei, anularea platilor si solicitarea restituirii sumelor deja alocate. In cazul in care organizatia nu se conformeaza, se poate ajunge in instanta de judecata. Autoritatea Contractanta are obligatia:

de a aloca fondurile reprezentand subventia; de a acorda asistenta de specialitate in desfasurarea si realizarea programelor; de a dispune suspendarea platii lunare a fondurilor, in cazul nerespectarii obligatiilor asumate de asociatie sau fundatie.

Contractul prevede, de asemenea, procedurile de incetare. Constituie motiv de incetare a contractului urmatoarele: expirarea duratei pentru care a fost incheiat contractul; acordul partilor privind incetarea contractului; hotararea definitiva si irevocabila a unei instante judecatoresti; incetarea activitatii furnizorului prin desfiintare, lichidare, dizolvare; forta majora, daca este invocata. Constituie motiv de reziliere a contractului nerespectarea obligatiilor asumate prin contract de catre una dintre parti sau incalcarea de catre furnizor a prevederilor legale cu privire la serviciile sociale, daca este invocata de autoritatea contractanta; retragerea sau anularea de catre organele de drept a autorizatiei de functionare, expirarea valabilitatii acesteia ori limitarea domeniului de activitate pentru care furnizorul a fost acreditat, in situatia in care aceasta limitare afecteaza furnizarea serviciilor prevazute de contract, precum si suspendarea sau retragerea acreditarii; schimbarea obiectului de activitate al furnizorului, in masura in care este afectata furnizarea serviciilor prevazute in contract. Penalitati. Daune: In functie de natura serviciilor sociale ce fac obiectul contractului, se vor preciza daune-interese, costuri, taxe si cheltuieli de orice natura, exigibile de catre o parte, in cazul nerespectarii culpabile a prevederilor contractului de catre cealalta parte. Este bine de stiut, ca respectarea conditiilor conventiei si a legilor in vigoare sunt suficiente pentru buna desfasurare a contractului. Prevederile din lege cu caracter punitiv au menirea de a preveni si impiedica posibilele abuzuri din Activitatea de monitorizare, principale obiective urmatoarele evaluare si control are ca

imbunatatirea calitatii si cresterea eficientei serviciilor sociale acordate de furnizori; respectarea standardelor de calitate; indrumarea si coordonarea metodologica a activitatii serviciului public de asistenta sociala de la nivel local si judetean cu privire la acordarea serviciilor sociale; asigurarea respectarii drepturilor sociale ale beneficiarului; colectarea datelor cu privire la situatia beneficiarilor, furnizorilor si tipurilor de servicii.

Monitorizarea, evaluarea si controlul serviciilor sociale se realizeaza prin derularea unor activitati care vizeaza calitatea serviciilor; gradul de satisfactie a beneficiarului; respectarea standardelor de calitate; gradul de adaptare a serviciilor sociale acordate la nevoile beneficiarului; performanta personalului; resursele necesare; costul serviciilor; respectarea altor reglementari conexe serviciilor sociale. In scopul realizarii eficiente a activitatii de control si monitorizare, autoritatile contractante au dreptul de a primi de la furnizor rapoarte cu privire la furnizarea serviciilor sociale care fac obiectul contractului si de a monitoriza furnizarea serviciilor sociale. In scopul bunei functionari a serviciului, autoritatile contractante:

se obliga sa acorde furnizorului, dupa caz, spatii/resurse umane/mijloace financiare/alte bunuri si servicii, in vederea sustinerii furnizarii tipurilor de servicii sociale prevazute in contract; sa verifice utilizarea eficienta a spatiilor/resurselor umane/mijloacelor financiare/altor bunuri si servicii acordate furnizorului, in vederea furnizarii serviciilor sociale prevazute in contract; sa verifice modul de furnizare a serviciilor sociale, pentru a stabili conformitatea lor cu prevederile din propunerea tehnica si din termenii de referinta; sa informeze furnizorul cu privire la modificarile legislative aparute in timpul derularii prezentului contract; sa respecte, conform legii, confidentialitatea tuturor datelor si informatiilor primite de la furnizor si sa asigure securizarea acestor date; sa asigure accesul furnizorului la baza de date pe care o detine referitor la furnizorii de servicii sociale, in situatia in care aceste date sunt necesare solutionarii cazurilor aflate in evidenta serviciului care face obiectul contractului, si sa asigure securizarea acestora; sa asigure furnizorului indrumare metodologica cu privire la domeniul serviciilor sociale.

Utilizarea sumelor alocate de la bugetul de stat sau, dupa caz, de la bugetele locale se supune controlului organelor abilitate de lege. Activitatea de evaluare si control a furnizorilor de servicii sociale trebuie sa se efectueze cu o periodicitate prestabilita, sa fie efectuata in exclusivitate de catre Autoritatea contractanta, cu intocmirea obligatorie a unei note de constatare cu aspectele rezultate, recomandarile facute pentru remedierea deficientelor constatate si termenele de realizare, care se transmite atat furnizorului, cat si autoritatilor publice locale in a caror raza functioneaza. In structura Autoritatii contractante se infiinteaza un compartiment de specialitate, care va coordona activitatea de monitorizare, evaluare si control in domeniul serviciilor sociale. Concluzii Ca rezultat al redefinirii rolurilor si responsabilitatilor guvernelor, sectorului privat si societatii civile, apar noi retele avand la baza un parteneriat de tip public-privat care isi propune solutionarea unor probleme sociale considerate altadata a fi exclusiv in responsabilitatea guvernului. Parteneriatul public privat in furnizarea serviciilor sociale ofera un sir intreg de avantaje atat pentru institutiile publice si private, cat si pentru intreg sistemul de asistenta sociala. Astfel, pe termen lung parteneriatele publice private in domeniul social dezvoltata o piata competitiva de servicii sociale, unde exista o concurenta intre organizatiile publice si private, precum si intre entitatile private furnizoare de servicii sociale, permite concentrarea efortului sectorului public pe elaborari de politici si strategii generale de management al serviciilor sociale, lasand implementarea in seama organizatiilor private. Astfel, sporeste impactul

programelor de servicii sociale sustinute de bugetul de stat prin atragerea de resurse complementare. Implicarea actorilor comunitari in identificarea propriilor probleme si oferirea de solutii creeaza cele mai favorabile conditii pentru dezvoltarea unor formule durabile de parteneriat in crearea retelelor comunitare de servicii sociale. Pe de alta parte, sporeste pe aceasta cale controlul societatii asupra utilizarii banilor publici care au menire sociala. Relatiile de parteneriat genereza imbunatatiri ale managementului institutiilor publice prin reglementare de standarde de calitate a serviciilor sociale, permite diversificarea serviciilor sociale, ceea ce conduce la cresterea numarului de beneficiari si contribuie la cresterea calitatii serviciilor.Totodata pentru organizatii si beneficiari permite accesul la fonduri publice, astfel asigurand continuitatea in furnizarea serviciilor sociale prestate de catre ONG, ceea ce sporeste credibilitatea pentru initiativele private de acumulare de fonduri. Parteneriatele publice private in domeniul social, deosebit de atractive prin eficienta, solicita o capacitate sporita de management atat din partea agentiilor guvernamentale, care finanteaza implementarea in regim privat de servicii de asistenta sociala, precum si din partea furnizorului de servicii. Din aceasta perspectiva, datorita complexitatii serviciilor sociale, trebuie sa creasca capacitatea institutiilor publice de a face un bun management al relatiilor publicprivate in sensul dezvolarii pietei de servicii sociale prin stimularea competitiei in oferta de servicii sociale. Capacitatea administrativa a Autoritatii contractante, in procesul de selectare a partenerului privat, trebuie sa se centreze pe dezvoltarea managementului procedurii de contractare, monitorizare si evaluare a contractorilor, standarde si indicatori de performanta, atat din punct de vedere al organizarii serviciului, cat si al prestarii directe. Autoritatea contractanta nu va putea atinge acest obiectiv, daca nu va dispune de suficiente mecanisme de a identifica imperfectiunile ofertei de servicii. Discrepantele care exista intre diferite regiuni de a-si identifica propriile probleme pot crea situatii, in care piata de servicii sociale este subdezvoltata si un anumit numar de comunitati sa nu beneficieze de parteneriate publice locale. Din aceasta perspectiva este foarte necesara informarea corecta a organizatiilor nonguvernamentale si a autoritatilor publice cu privire la oportunitatile PPP; pregatirea organizatiilor nonguvernamentale si a autoritatilor publice in utilizarea tehnicilor eficiente de analiza si evaluare a programelor in parteneriat; imbunatatirea capacitatilor de a dezvolta procese participative, vizand schimbarea/imbunatatirea cadrului de politica publica, formularea unor standarde de buna practica in domeniul contractarii de fonduri publice. Trebuie sa fim constienti de faptul ca eforturile organizatiilor neguvernamentalc nu pot duce la rezolvarea in intregime a unei probleme in comunitatea locala si nici nu vor

substitui administratia publica. Ele trebuie vazute ca un mod de actiune complementar activitatii administratiei, prin care comunitatea se autoresponsabilizeaza fata de rezolvarea propriilor probleme. ONG-urile pot gasi solutii pentru probleme cu care se confrunta cetatenii, dar aceste solutii devin relevante doar daca ele pot influenta procesul de dezvoltare al nivelul intregii comunitati si contribuie la un proces general de dezvoltare sociala. Deseori aceasta dezvoltare sociala depinde de flexibilitate si predispunerea spre cooperare a institutiilor guvernamentale si ce celor neguvernamentale. Calitatea parteneriatului public-privat reprezinta o preocupare constanta a ultimilor ani atat pentru organizatiile nonguvernamentale, cat si pentru autoritatile publice, este subliniata necesitatea de a dezvolta si a imbunatati cooperarea si parteneriatul dintre "sectorul public' si "sectorul nonguvernamental', avand ca rezultat imbunatatirea performantelor guvernarii si a calitatii politicilor publice din Romania prin deschiderea catre societatea civila si apropierea de cetatean. Pentru a asigura succesul unei astfel de cooperari si pentru a evita esecurile este nevoie:

de coordonare a activitatilor si deciziilor; de un management de calitate al actiunii comune, ceea ce presupune acceptarea de catre parteneri a regulilor si normelor comune de operare; distribuirea corecta a riscurilor intre parteneri; delegarea de gestiune din partea sectorului de stat spre sectorul privat; contracte de parteneriat bine negociate si structurate legal; licitarea proiectului propus pentru cofinantarea publica pentru a alege partenerul privat cel mai convenabil din punct de vedere al calitatii si costului, concurenta asigurand de fapt si succesul unui contract pentru autoritatile publice; preluarea de catre sectorul public a metodelor de management privat, dat fiind ca proiectul de parteneriat public-privat se dovedeste a fi unul dintre principalele mecanisme prin care sectorul public reuseste sa obtina valoare in schimbul banilor; monitorizarea partenerului privat la toate fazele realizarii investitiei si in exploatare, ceea ce solicita sectorului public cunostinte privind managementul antreprenorial, lipsa de competenta de domeniu a institutiei publice ar putea crea mari dificultati in gestiunea parteneriatului; capacitatea parteneriatului public privat de a raspunde problemelor de interes public ale unei comunitati, ceea ce va solicita administratiei publice locale sa invete sa actioneze local, adica sa invete mai intai sa identifice cele mai stringente probleme ale comunitatii, dupa care sa identifice si sa mobilizeze resursele locale. O astfel de abordare va asigura eficienta parteneriatului public privat.

In ultimii ani s-au imbunatatit constant dimensiunea si calitatea parteneriatului publicprivat (intre autoritatile publice si sectorul nonguvernamental), dar foarte multe lucruri raman inca de realizat pentru a valorifica la maximum potentialul de parteneriat existent in Romania.Astfel in comuna Valea Ramnicului realizandu-se 8 locuinte pentru familiile defavorizate social, atentia sporita spre copii cu o slaba educatie si integrarea acestora in procesul educational.