TIPURILE ECONOMIEI DE PIATA

Economia de piata reprezinta o modalitate complexa si deosebit de eficienta de

realizare a activitatii economice,adica de transformare a resurselor in bunuri si servicii
necesare nevoilor oamenilor.Sistemul economic reprezinta elementele sau subsistemele
economice dispuse intr-o anumita ordine ierarhica,in care acestea functioneaza pe baza
interactiunii dintre elementele componente.De-a lungul timpului ele au fost clasificate in:
-deschisa;
-inchisa;
-descentralizate;
-centralizate;
-capitaliste;
-socialiste;
-piata libera;
-dirijiste;

In economia contemporana intalnim doua tipuri de organizare si functionare a economiei:

-centralizat,comandat si planificat;
-piata libera;

In cadrul modelului sistemului economic pur dirijist, toate deciziile economice se iau de
catre autoritatile centrale,govern,agentii ec fiind obligate sa execute sarcinile prevazute in
planul national de stat.
Acest sistem se caracterizeaza prin:
-economie centralizata,in care pamantul este colectivizat si capitalul tehnic este
nationalizat;
-o economie unipolara in care statul dicteaza ce si cat sa se produca;
-o economie a calcului tehnic , in unitati fizice si a evaluarilor administrative;

In modelul sistemului economic de piata libera,toate deciziile se iau de catre agentii

economici,respective firme;statul nu intervine in nici un fel in actiunile agentilor
economici;productia si consumul se coreleaza pe baza deciziilor intreprinzatorilor privind
cererea si oferta acestora si a mecanismului preturilor.Sistemul de piata libera se
caracterizeaza prin:
-economie complet descentralizata;
-economie multipolara,in care deciziile economice sunt adoptate de agentii
economici;
-o economie a calcului in moneda;
-o economie a echilibrului general asigurat pe baza mecanismului pretului liber si
in care statul nu intervine direct in economia intreprinderii,avand rolul de a proteja piata
si institutiile acesteia.

Economia de piata se caracterizeaza prin urmatoarele elemente independente:

-reglarea activitatii economice se bazeaza in special prin mecanismele pietei,cat si
prin interventia organelor statului democratic;
 -pe langa productia de bunuri ,continua sa fie si economia naturala,schimbul
direct de bunuri,trocul;
-agentii economici elementary,mici si mijlocii,coexista cu marile corporatii si
administratiile publice,cele din urma manifastand tendinte monopoliste si oligopoliste;
-sectorul particular-privat se intrepatrunde cu cel public , intre cele doua sectoare
existand concurenta;
-statul ca agent economic autohton,cauta sa reglementeze in mod democratic
mecanismele economice de functionare.

Economia de piata reprezinta acel mod de organizare si functionare a activitatii

economice in care raportul dintre cerere si oferta determina principiile de prioritate in
producerea diferitelor bunuri si servicii,a metodelor de organizare si combinare a
factorilor de productie,persoanele si categ de personae care au acces la rezultatele
productiei prin dinamica preturilor.

Trasaturile specifice economieie de piata sunt:

-pluralismul formelor de proprietate in care ponderea principala revine
proprietatii private;
-profitul reprezinta obiectivul pentru care se asuma riscul concurential;
-concurenta este regulatorul principal al activitatii economice;
-este o economie de intreprindere unde spatial economic de decizie si
actiune se realizeaza in unitatea economica;
-majoritatea preturilor se formeaza liber influentand sip e cele din
administratie;
-predomina structurile tehnico-economice moderne;
-interventia directa si indirecta a statului se rezuma la respectarea regulilor
de functionare a pietei si a institutiilor juridice si economice;

Economia de piata moderna poate imbraca urmatoarele tipuri:

1.Tipul Anglo-Saxon:specific SUA,Anglia,Canada

Este de esenta neoliberala cu caracteristicile:
-lasa frau liber initiativei;
-total impotriva dirijismului;
-se pronunta impotriva interventiei statului,acesta avand rol secundar;
-acorda importanta deosebita IMM-urilor private sip e sector public;
-accepta elaborarea de catre govern a unor programe economice de scurta
durata,programe pe domenii si prognoze pe termen lung;

2.Tipul Vest-German specific:Franta,Italia,Spania

Are caracteristicile:
-adept al interventiei active a statului in economie;
-dirijism pronuntat;
-importanta data sectorului public chiar daca cel privat este dominant;
 3.Tipul Social De Piata specific:Germania,Olanda,Austria
Are caracteristicile:
-statul intervine pentru realizarea unei centralizari a optiunilor economico-
sociale agreate spre un consens general;
-realizarea unui echilibru intasocial si performanta economica darn u prin
simplul joc al fortelor pietei;

4.Tipul Nordic-European specific:Suedia,Norvegia,Deanemarca,Finlanda

Are caracteristicile:
-cooperare intre sectorul privat sic el public in vederea satisfacerii unor
cerinte social-economice respective imbinarea cresterii si eficientei economice cu
promovarea unor valori social-umane de baza;
-respecta trasaturile specifice economiei de piata;
-interventia statului se realizeaza in special in actiuni sociale avand rolul
de “protector” pentru toti cetatenii;

5.Tipul Paternalist De Piata specific :Japonia

Are caracteristicile:
-rolul statului este de catalizator in economie;
-imbina caracteristici ale economiei sociale de piata cum sunt:planificarea
si echitarea;
-statul vegheaza asupra echilibrului economic;

Trăsăturile de bază ale pieţei sunt concurenţa liberă dintre producătorii de mărfuri
(constructii) şi proprietarii de resurse; realizarea mărfurilor (constructiilor) la preţurile de
echilibru, ce reflectă real corelaţia dintre cerere şi ofertă.
Concurenţa este bună pentru public deoarece ea stimulează şi constânge
producătorii. Obiectivul oricărei firme este maximizarea profitului. Concurenţa însă
erodează permanent acest ţel. Chiar din această cauză firmele de constructii trebuie să se
adapteze pieţei pentru a exploata toate posibilitaţile de mărire a profitului.
Concurenţa în sistemul de piaţă impune firmelor să aplice cheltuieli de producţie
reduse, să aplice o tehnologie modernă pentru a obţine o productivitate înaltă. Ea permite
consumatorilor de a găsi furnizorul cel mai ieftin şi încurajează producătorii în
determinarea creşterii clientelei prin scăderea costurilor, şi implicit scăderea preţurilor.
Respectarea mecanismelor concurenţiale este importantă pentru o şansă egală,
pentru fair-play, pentru că, in fond, in perspectiva aderarii la Uniunea Europeană este
chiar necesar, respectarea acestor mecanisme fiind chiar un punct important pe agenda
negocierilor. O economie incă dominantă de mentalităţi comuniste, atât la nivel politic şi
managerial cât şi la nivel executiv şi al angajatului obişnuit nu prea poate fi
concurentiala.
Acest aspect este prezent şi in industria imobiliară adică cea a construcţiilor şi a
serviciilor imobiliare. Această industrie este dominată de munca la negru şi reprezintă
principala formă de concurenţă neloială ce poate fi interpelată şi ca ajutor de stat.
Societăţile de construcţii care practică munca la negru, eludează obligaţiile către stat
(impozit pe salariu, contribuţii sociale şi impozit pe profit).
 Dacă cumva aceştia doresc să vândă locuinţa (nou-construită) au un avantaj faţă
de o societate de construcţii deoarece nu plătesc impozit pe profit decât de 10% in primii
trei ani. Pentru egalizarea şanselor ar trebui ca amândoi să nu factureze TVA sau
amândoi să factureze acelaşi TVA, preferabil cât mai mic. Cu cât T.V.A.-ul este mai mic
cu atât ”piaţa neagră” se diminuează, deoarece astfel piaţa oficială devine accesibilă.
Singura cale prin care statul poate rezolva problemele sociale locative este emisia
de vauchere (bonuri valorice) lunare care sunt distribuite celor care indeplinesc condiţiile
necesare. Bonurile dau posibilitatea alegerii oricărei variante-construcţie, soluţie,
materiale la preţuri de piaţă, stabilitate naturală, pe cale liberă.
O altă piaţă pe care se tolerează practici anticoncurenţiale este cea a chiriilor, din
aceleaşi motive de protecţie socială, incluzând cele mai elementare reguli ale economiei
de piaţă. Statul prin ANL, care construieşte locuinţe destinate inchirierii şi consiliile
locale care construiesc locuinţe sociale destinate inchirierii influenţează determinant piaţa
chiriilor din România. Practicarea unor chirii simbolice (5-8 EURO pe lună/pe
apartament) face ca amortizarea investiţiei să fie realizabilă in 175-200 de ani, ceea ce
este o aberaţie ce indepărtează orice investitor de intenţia de a crea portofoliu de locuinţe
pentru inchiriere. Acestea sunt absolut necesare pentru asigurarea construcţiilor adecvate
fluxului şi mobilităţii forţei de muncă, proces natural in creşterea competitivităţii
economiei pe scară largă. Germania are 68% din fondul de locuinţe destinat inchirierii,
media in UE 15 era de 62% iar in România are un fond de sub 4 %.
Indiferent de nivelul de dezvoltare , potential economic si cultural ,regim social-
politic si cultural,toate statele lumii sunt angajate intr-un amplu process de transformari
radicale,de trecere de la produse munca-intensive la produse cultural-artistic-
intensive.Tarile slab dezvoltate din punct de vedere economic,cum este si
Romania,trebuie sa conceapa strategii de infaptuire a mai multor tranzitii,in special la cea
de economie de piata.