Sunteți pe pagina 1din 3

ECONOMIE GENERALA TEMA: Tipuri de economii de piata Economia de piata reprezinta o modalitate complexa si deosebit de eficienta de realizare a activitatii

economice, adica de transformare a resurselor in bunuri si servicii necesare nevoilor oamenilor. Sistemul economic reprezinta elementele sau subsitemele economice dispuse intr-o anumita ordine ierarhica, in care acestea functioneaza pe baza interactiunii dintre elementele componente. De-a lungul timpului ele au fost clasificate in: * Deschisa; * nchise; * Descentralizate; * Centralizate; * Capitaliste; * Socialiste; * piata libere; * dirijiste. In economia contemporana ntlnim doua tipuri de organizare si functionare a economiei: a. unul centralizat, comandat si planificat; b. si altul de piata libera. In cadrul modelului sistemul economic pur dirijist, toate deciziile economice in societate se iau de catre autoritatile centrale, guvern, agentii economici fiind obligati sa execute sarcinile prevazut in planul national de stat. Acest sistem se caracterizeaza prin : * economie centralizata, in care pamantul este colectivizat si capitalul tehnic este nationalizat; * o economie unipolara in care statul dicteaza ce si cat sa se produca; * o economie a calcului tehnic, in unitati fizice si a evaluarilor adminstrative . In modelul sistemului economic de piata libera, toate deciziile se iau de catre agentii economici, respectiv menaje, firme; statul nu intervine in nici un fel in actiunile agentilor economici; productia si consumul se coreleaza pe baza deciziilor ntreprinzatorilor privind cererea si oferta acestora si a mecanismului preturilor. Sistemul de piata libera se caracterizeaza prin: * economie complet descentralizata; * economie multipolara , in care deciziile economice sunt adoptate de agentii economici; * o economie a calcului in moneda; * o economie a echilibrului general asigurat pe baza mecanismului pretului liber si in care statul nu intervine direct in economia ntreprinderii, avand rolul de a proteja piata si institutiile acesteia . Economia de piata se caracterizeza prin urmatoarele elemente interdependente:

* reglarea activitatii economice se realizeaza in special prin mecanismele pietei , cat si prin interventia organelor statului democratic; * pe lnga productia de marfuri, continua sa fie si economia naturala, schimbul direct de marfuri, trocul; * agentii economici elementari, mici si mijlocii, coexista cu marile corporatii si administratiile publice, cele din urma manifestnd tendinte monopoliste sau oligopoliste; * sectorul particular-privat se ntrepatrunde cu cel public intre cele doua sectoare existnd concurenta; * statul ca agent economic autonom, cauta sa reglementeze in mod democratic mecanismele economice de functionare. Economia de piata reprezinta acel mod de organizare si functionare a activitatii economice in care raportul dintre cerere si oferta determina principiile de prioritate in producerea diferitelor bunuri si servicii, a metodelor de organizare si combinare a factorilor de productie, personale si categoriile de persoane care au acces la rezultatele productiei prin dinamica preturilor. Trasaturile specifice economiei de piata sunt: * pluralismul formelor de proprietate in care ponderea principala revine proprietatii private; * profitul reprezinta obiectivul pentru care se asuma riscul concurential; * concurenta este regulatorul principal al activitatii economice; * este o economie de ntreprindere, unde spatiul economic de decizie si actiune se realizeaza in unitatea economica; * majoritatea preturilor se formeaza liber influentand si pe cele din administratie; * predomina structurile tehnico-economice mederne; * interventia directa si indirecta a statului se rezuma la respectarea regulilor de functionare a pietei si a institutiilor juridice si economice. Economia de piata moderna, mai sus definita, poate mbraca urmatoarele tipuri: 1. TIPUL ANGLO-SAXON, specific SUA, Anglia, Canada. Este de esenta neoliberala, prezinta urmatoarele caracteristici: * Este o economie care lasa fru liberei initiative ; * Este total mpotriva dirijismului; * Se pronunta mpotriva interventiei statului, acesta avnd un rol secundar, redus doar la supravegherea respectarii regulilor unanim acceptate; * Acorda o importanta majora ntreprinderilor mici si mijlocii private si pe sectorul public; * Accepta elaborarea de catre guvern a unor programe de politica economica pe termen scurt, programe pe domenii si prognoze economice pe termen lung. 2. TIPUL VEST GERMAN specific Frantei, Italiei , Spaniei Prezinta urmatoarele caracteristici: * Adepta unei interventii active a statului in economie;

* Un dirijism pronuntat; * Rol important acordat sectorului public chiar daca cel privat este dominant. 3. TIPUL SOCIAL DE PIATA, specific in Germana, Olanda, partial Austria. prezinta urmatoarele caracteristici: * Statul intervine pentru realizarea unei centralizai a optiunilor economico-sociale agreate spre un consens general; * Realizarea unui echilibru intrasocial si performanta economica dar nu prin simplul joc al fortelor pietei. 4. TIPUL NORDIC-EUROPEAN specific in Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda. Prezinta urmatoarele caracteristici: * Cooperare intre sectorul privat si cel public in vederea satisfacerii unor cerinte social-economice respectiv mbinarea cresterii si eficientei economice cu promovarea unor valori sociale-umanede baza; * Respecta trasaturile specifice economiei de piata; * Interventia statului se realizeaza in special prin actiuni sociale avnd rolul de "protector" pentru toti cetatenii. 5.TIPUL PATERNALIST DE PIATA, specific Japoniei Prezinta urmatoarele caracteristici: * Rolul statului este de "catalizator" in economie; * mbina caracteristici ale economiei sociale de piata cum sunt: planificarea si echitatea; * Statul vegheaza asupra echilibrului economic, la asigurarea unei cresteri economice fara greutati si contradictii, la dezvoltarea pietei interne si cucerirea celei externe. Indiferent de nivelul de dezvoltare, potential economic si cultural, regim social-politic si cultural, toate statele lumii sunt angajate intr-un amplu proces de transformari radicale, de trecere de la produse munca-intensive la produse cultural-artistic-intensive. Tarile slab dezvoltate din punct de vedere economic, cum este si Romnia, trebuie sa conceapa strategii de nfaptuire a mai multor taranzitii, in principal la cea de economie de piata.

S-ar putea să vă placă și