Economia de piață

-avantaje și limite-
Analiză comparative

Student:Maniliuc Alexandra Cristina

Specializare:Finante si banci
Anul: I
Grupa: a II-a

1
 Sistemul economiei de piață – limite și avantaje

Pentru a oferi soluții viabile problemei rarității diferite scoli de gândire economică au
imaginat sisteme economice ca modele specifice de organizare și reglare a activitații economice.

1. Sistemul economiei de piață: Sistemul economic reprezintă ansamblul relațiilor și

instituțiilor care caracterizează viața economică a unei societați determinate, localizată în timp și
spatiu. El sintetizează o modalitate specifică de luptă împotriva rarității, prin stabilirea unor opțiuni
cu privire la problema economică fundamentală și reglarea activității economice.

Pornind de la modul concret în care sunt fundamentate și adoptate deciziile în economia

contemporană, întâlnim două sisteme economice sau modele teoretice de organizare și funcționare
a economiei de schimb:

a. sistemul economiei de piață;

b. sistemul economiei de comandă (centralizate).

Departajarea între aceste două mari sisteme, se realizează luandu-se în considerare urmatoarele
criterii: gradul de libertate al agenților economici și caracteristicile mecanismului de reglare.

“Sistemul economiei de piață reprezintă acel tip de organizare a economiei în care raportul
între cerere și ofertă determină principiile prioritare de producere a bunurilor, metode de
organizare și de combinare a factorilor de producție, iar persoanele și categoriile de persoane
care au acces la aceste bunuri sunt stabilite de nivelul și dinamica prețurilor.” (Constanța
Popescu, “Economie”, Editura Bibliotheca, Târgoviște 2005, pagina 55)

Începuturile economiei de piață au fost marcate de apariția capitalismului in Europa

Occidentală. În prezent, doar un sfert din populația globului trăieste în țări cu economie modernă
de piață.

2
 Economia de piață, de-a lungul evoluției societății, a dobandit anumite caracteristici.
Astfel, cele mai importante dintre acestea sunt considerate a fi:

 Instituționalizarea juridică și economică a economiei de piață;

 Se intemeiază pe tehnologiile moderne de fabricație;
 Obținerea de către agenții economici a unor profituri tot mai ridicate;
 Apariția și creșterea rolului băncilor, instituțiilor financiare și de asigurări în
calitatea lor de agenți economici autonomi.

a. Instituțonalizarea juridică se referă la consacrarea prin lege a dreptului de proprietate

particulară a inviolabilitații acestuia, în condițiile respectarii egalitații între indivizi. Comparativ
cu epocile anterioare, dreptul de proprietate particulară nu mai reprezintă un privilegiu pentru
unle clase sociale.

b. Instituțiile economice au în vedere existența întreprinderii private (individuală sau

colectivă) ca celulă a activității economice, iar a pieței, ca instituție de optimizare a cererii și
ofertei de bunuri economice. În cadrul acestor instituții funcționeaza și statul ca agent economic
autonom.

c. Promovarea tehnologiilor de fabricație asigură o producție de serie mare și de mare

productivitate, ca urmare a noilor cuceriri ale revoluției tehnico-stiințifice. Datorită asimilarii
progresului tehnic, oferta de mărfuri și servicii a sporit continuu, menținandu-se înaintea cererii,
ca o condiție de bază a funcționării optime și raționale a economiei de piață.

d. Obținerea de către agenții economici a unui profit cât mai mare reprezintă scopul
major al activității în economia de piață și criteriul esențial în evaluarea eficenței acestuia.

e. Creșterea rolului băncilor și a altor instituții financiare, vizează funcția economică a

acestora, care constă în atragerea resurselor monetare disponibile ale agenților economici și
plasarea lor întreprinzătorilor care au nevoie la un anumit moment de astfel de resurse bănești.

Elementele funcționale ale mecanismului economiei de piață: libera inițiativă,

concurență, competiția pentru raționalitate economica, impun agenților economici un anumit

3
risc, dar și producție managerială în efortul lor investițional și de utilizare eficientă a factorilor de
producție.

Elementele structurale ale sistemului ideal al economiei de piață sunt:

 economia funcționează pe bază conexiunii unui sistem de piețe interdependente;

 proprietatea particulară și interesul personal sunt hotărâtoare în funcționarea
economiei și adoptarea deciziilor;
 fiecare agent economic își asigură autoreproductibilitatea ca rezultat al propriilor
decizii; aceasta nu exclude pluralismul formelor de proprietate;
 toți agenții economici și toate categoriile de piață se află în raporturi de concurență
loială;
 prețurile se formeaza liber;
 sunt excluse intervențiile administrative ale statului și ale altor centre de forță
(monopoluri, sindicate) în activitatea și funcționarea economiei;
 existența unui sistem financiar-bancar ramificat și modern echipat, care își asumă
reglarea operativă a masei monetare, distribuirea și orientarea creditelor etc., o
structură tehnico-economică modernă constituie o condiție de bază a unei înalte
eficiențe economice și a satisfacerii nevoilor în creștere pentru toți cetățenii.

1.1. Trăsăturile economiei de piață

a) Economia de piață are la bază proprietatea privată. Acordarea prin lege a dreptului
tuturor persoanelor de a fi proprietar, precum și apărarea și garantarea acestuia de
către stat, constituie principii esențiale în țările cu economie de piață.
b) În economia de piață, întreprinderea privată individuală sau asociativă, constituie
entitatea economică principală.
c) Mobilul principal al activității agenților economici îl constituie profitul
d) Reglarea activității economice, echilibrul dintre producție și nevoile existente se
realizează, în general, prin mecanismele pieței, ținându-se seama de raportul dintre
cerere și ofertă, de prețurile care se formează liber și care îndeplinesc un rol esențial
în orientarea agenților economici.

4
 e) Pe baza proprietății private, deciziile agenților economici sunt autonome, nedictate
și neimpuse, pornind de la interesele și calculele fiecăruia (este o economie
descentralizată)

1.2. Avantaje ale sistemului de piață:

- asigură gradul de satisfacție cel mai înalt posibil pentru cei care vând și cumpară;

- este mobil și dinamic, adaptabil la noile favorabilități evidențiate de raportul dintre cerere
și ofertă;

- pe fondul unei dinamici specifice a prețurilor, el permite stimularea creativității și

inițiativei, asigurând cea mai inaltă eficiență economică.

În economia centralizată, de comandă alocarea și utilizarea resurselor, stabilirea

raportului dintre resurse și nevoi sunt consecințe ale unor decizii centralizate, impuse agenților
economici de către aparatul de stat, pe baza acceptării la nivel social a unor principii de ierarhizare
a priorităților și intereselor.

1.3. Modele de economii de piață

Analiza comparativă a economiilor reale de piață permite identificarea câtorva modele de

economii, care au fost capabile să genereze, dupa cel de-al doilea război mondial, îmbunătățiri
substanțiale și susținute ale standardului de viață și să realizeze o eficiență ridicată. Cea mai mare
parte a acestor economii sunt membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică
(OCDE); ele includ, însă, și unele dintre țările industrializate din Asia de Sud-Est.

Schematic, se poate vorbi de trei modele principale, și anume: economiile sociale de

piață (din Europa de Vest), economiile de piață direcționate de consum (SUA) si economiile
de piață ghidate administrativ (Japonia).

În continuare vom enunta principalele caracteristici ale acestor tipuri de economii de piață.

5
 a. Economia sociala de piață, întâlnită în țările nordice și în mai multe țări ale Europei
occidentale, în special în Germania, se caracterizează prin faptul că statul se implică și este
responsabil nu numai în promovarea unei politici monetare și fiscale corespunzatoare, care să
stimuleze cresterea economică, dar și în realizarea unei infrastructuri eficiente. O atenție deosebită
este acordata protecției mediului, dezvoltării adecvate a educației, ocrotirii sănătății, asigurarii
locurilor de muncă și înfăptuirii unor programe guvernamentale substanțiale de protecție socială a
oamenilor, a săracilor în general.

b. Economia de piață direcționata de consum, care poate fi considerată modelul Statelor

Unite ale Americii, acordă un rol foarte mare forțelor pieței și un rol minim statului. La baza
creșterii economice stau promovarea spiritului întreprinzator și o mare mobilitate a prețurilor de
producție. Se apreciază că în cadrul acestui model se promovează, în principal, virtuțile eficienței
pieței, îndeosebi pe termen scurt, după schemele “imbogațirii rapide”, fară a se acorda o atenție
specială echității și problemelor sociale. Aceasta a condus în optica unor observatori critici, la
deteriorarea infrastructurii sociale, la sporirea ponderii săracilor în totalul populației, numarul
acestora avînd, în continuare, tendința de creștere.

c. Economia de piață ghidata administrativ (modelul economiei japoneze) reprezintă o

îmbinare particulară reușită de trăsături inrădăcinate în tradițiile și specificul acestei țări. Este
considerată o economie de piață ghidată (condusă administrativ), întrucât a pus și pune accentul
nu atât pe obținerea unor profituri imediate, ci pe o competiție superioara în vederea cuceririi a tot
mai multe piețe externe, susținută prin măsuri statale. Aceasta a condus la conceperea în
perspectivă a unor politici de creștere a productivității muncii, a eficienței economice în general.

În practică, economia de piață se manifestă în forme specifice din fiecare țară. Ea nu apare,
în cea mai mare măsură, în determinările sale ideale. Astfel, prezența unor elemente comune în
multitudinea de forme specifice, pun în evidență, pe de o parte, primele modele teoretice ale
economiei de piață, iar pe de alta parte, unele tipuri practice de manifestare a economiei de piață.

2. Metodele și tipuri de economie de piță.

Tipologia economiei de piață se face, în general, dupa criteriul mecanismului de

stabilizare a echilibrului economic, adică, modul în care sistemul economic tinde spre punctul

6
de echilibru atunci când se produce o dezechilibrare. Dupa acest criteriu, există două mari modele
ale economiei de piață: modelul neoclasic și modelul Keynesian.

1. Modelul neoclasic, presupune ca sistemul economic se autoregleaza, statul trebuie să aibă

o intervenție minimă în economie. Forțele pieței asigură corecția necesară sistemului economic,
care, datorită raportului cerere și ofertă, acest sistem va gravita de la sine în jurul punctului de
echilibru. Echilibrul pieței, pe termen lung, se produce în punctul de ocupare deplină a forței de
muncă, deci nu există șomaj, mai precis, există rata naturală a șomajului, în jur de 6%. Aceasta se
bazează pe teoria neoclasică privind flexibilitatea prețurilor și salariilor. Singurul rol al statului ar
consta în asigurarea unei mase monetare în concordanță cu nivelul producției și cu necesitățile
circulației. Variabila de comandă a sistemului economic este considerată a fi oferta. Acest model
vizează în special, nivelul microeconomic, extrapolând funcționarea acestuia la nivel
macroeconomic.

2. Modelul Keynesian, presupune că sistemul economic nu poate fi în echilibru la ocupare

deplină, ci poate exista un punct de echilibru la o anumită rată a șomajului. De aceea, statul trebuie
să aibă un rol activ în administrarea echilibrului așa încât între somaj și inflație să existe un raport
optim în diferite momente. Principala pârghie pe care trebuie să o folosească statul este politica
fiscală (manevrarea cheltuielilor guvernamentale și a ratei de impozitare) și nu politica monetară
(ca în cadrul neoclasic). Variabila de comandă în economie nu mai este oferta ci cererea agregată.
Prin acest model se arată că este gresit să se extrapoleze funcționarea nivelului microeconomiei la
nivel macroeconomic și trebuie ca acesta din urma să fie modelat conform propriilor sale legități.
Spre deosebire de modelul neoclasic, care privește echilibrul pe termen lung, modelul Keynesian
abordează acest echilibru pe termen scurt.

Pe langă cele doua modele analizate mai pot fi amintite:

a. modelul dezechilibrelor inerente,

b. modelul instituționalist,

c. modelul libertarian etc., precum și o serie de tipuri practice, concrete de economii de

piata.

7
 În literatura economică întâlnim aprecierea că în sistemul capitalist s-au diferențiat două
mari modele (tipuri) ale economiei de piață: modelul neoamerican și cel renan. Modelul
neoamerican ar fi specific pentru SUA, Marea Britanie, Australia, Noua Zeelanda, țările
industrializate din Asia etc., iar cel renan pentru: Germania, Elveția, Olanda, Suedia, Finlanda,
Norvegia, Danemarca, Austria și Japonia. Deși ambele modele sunt o creație a sistemului capitalist
și a liberalismului economic, au însă la bază elemente diferite în ceea ce privește poziția persoanei
în întreprindere, locul pieței în societate și importanța pe care trebuie să o aiba ordinea legală în
economia instituțională.

2.1.Modelul neoamerican – specific SUA, Regatului Unit al Marii Britanii, Canadei si Noii
Zeelande.
Acest model se caracterizeaza prin:

 Interventia redusa a statului in economie (uneori prin intermediul sindicatelor);

 Ponderea redusa a sectorului public;
 Piata are un rol dominant in circulatia bunurilor materiale si serviciilor de la producator
la consummator;
 Piata financiara (bursa) are un rol decisive:
 Exista o anumita ierarhie economico – sociala in care clasa de mijloc reprezinta 50% din
totalul populatiei;
 Fiscalitate redusa;
 Grad redus de securitate economico-financiara fata de risc;
 Preturile bunurilor economice sunt determinate de cerere si oferta;
 Centrul deciziilor este intreprinderea;
 Sistem de invatamant etilist etc.

2.2. Modelul renan – reprezentat de economia Germaniei, dar regasindu-se si in Elvetia,

Olanda, tarile nordice, Japonia si Australia.
Acest model se caracterizeaza prin:

 Mecanismul economic se sprijina pe piata;

8
  Interventia mai puternica si mai concentrate a statutului (statul fiind exponentul protectiei
sociale);
 Fiscalitatea directa este prioritara;
 Sistem de invatamant mai egalitar;
 Grad ridicat de securitate economico-financiara fata de risc;
 System avantajos de pensii si alocatii care duc la un grad ridicat de protectie sociala;
 Clasa mijlocie numeroasa (intre 75-90% din totalul populatiei) etc.
Avandu-se in vedere experientele nationale in literature de specialitate s-au identificat mai multe
tipuri de economii de piata, grupate in jurul celor doua modele astfel:

1. tipul anglo-saxon;
2. tipul vest-european;
3. economia sociala de piata;
4. tipul Nordic;
5. economia paternalista;
6. economia de piata puternic orientate spre exterior.

1. Tipul anglo-saxon – cuprinde economiile de piata cele mai liberale si cele mai putin
inclinate spre dirijism, intalnite in SUA, Canada, Marea Britanie, Noua Zeelanda s.a.
Tip reprezentativ pentru modelul neoamerican. Astfel de economii sunt economii
concurentiale si flexibile, mecanismele pietei, fiind cele care reglementeaza deciziile agentilor
economici; concurenta constituie condia functionarii eficiente a economiei. Predomina sectorul
privat care concentreaza aproximativ 90% din populatia ocupata.

2. Tipul vest – european – cuprinde exonomiile de piata cu pronuntata tenta-dirijista

adepte ale interventiei active a statului in economie. Economiile sunt mixte, concurentiale
si le intalnim in: Italia, Farnta. In acest tip de economie, alaturi de sectorul privat, exista
un puternic sector public si un sector mixt.
3. Economia sociala de piata – in care statul are o interventie active, in sensul canalizarii si
controlul activitatii tuturor membrilor societatii pentru obtinerea unui sonsens social, dar
nu este diminuat rolul pietei. Acest tip de econimie se regaseste in Geramania, Austria si
Olanda.

9
 4. Tipul Nordic de economie de piata – se caracterizeaza printr-o cooperare intre sectorul
privat si stat cu angajamente reciproce, in vederea satisfacerii unor cerinte de ordin
economico-social; repartita echilibrata a veniturilor, asistenta sociala tuturor membrilor
societatii etc., statul indeplinind un rol de “stat protector”. Acest gen de economie este
specific Suediei, Norvegiei, Danemarcei, denumite “blocul Nordic specializat” sau “tarile
socialismului democrat”.
5. Economia paternalista de piata – este o economie cu puternice elemente traditionale si
nationale care favorizeaza dezvoltarea competitiei, a liberei initiative so a competitivitatii
agentilor economici. Statul are rolul de catalizator in economie si in societate. Exemplul
tipic il constituie economia Japoniei.
6. Economia de piata orientate puternic spre exterior – este un tip specific de economie
de piata pentru care au optat unele state mici subdezvoltate care si-au propus sa iasa intr-
o perioada relative scurta din situatia de subdezvoltare, prin valorificarea pe plan
international a unor resurse naturale proprii. Ex: Coasta de Fildes – cel mai mare
producator si exploratory de ulei de palmier (materie prima strategica).
Acest tip de economie se bazeaza pe doua principii:

 Liberalismul economic;
 Deschiderea spre exterior;

Pentru a se ajunge la economia de piață, plecand de la sistemul economic de comandă,

centralizat, se impune o perioadă de tranziție. Procesul tranziției la economia de piață presupune
transformări radicale în structurile economice și de proprietate, ce se produc în fostele țări cu
economie centralizată, în vederea instaurării proprietății private și a concurenței, a mecanismelor
de piață liberă în reglarea activității agenților economici.

Tranziția la economia de piață nu se face de la sine, ci pe baza unor modificari de natură

instituțională, financiară, juridică etc. Dată fiind complexitatea acestui proces, generată de
dificultatea problemelor ce se cer soluționate și de inexistența unei experiențe istorice
asemănătoare, faptul că nici teoria și nici practica mondială nu dispun de soluții general-valabile,
este necesar ca reforma sa fie bine condusă printr-o activitate bine coordonată a statului.

10
 Studiu de caz
Economia de piață a cafelei
Introducere:

Cafeaua a aparut in secolul al IX-lea, ajungand ca in prezent sa fie nelipsita din alimentatia
majoritatii populatiei, in intreaga lume consumandu-se peste 400 de miliarde de cesti cu cafea. Asta
inseamna ca, in medie, fiecare locuitor al planetei bea, in fiecare an, cam 67 de cesti pline cu savuroasa
licoare. Si asta nu este tot pentru ca, in acest moment, daca privim lucrurile din punctul de vedere al
volumului total al afacerii, industria cafelei este pe locul al doilea in lume, fiind depasita ca amploare
numai de cea petroliera. Astfel, in aceasta bransa lucreaza peste 20 de milioane de oameni si exista tari
care, din punct punct de vedere economic sunt practic dependente de felul in care evolueaza aceasta
industrie.

Pe piata mondiala cafeaua se situeaza, alaturi de ulei, otel si cereale, printre materiile prime
de export de inalta valoare, situatia economica a multor tari prim-producatoare de cafea
depinzand aproape in intregime de exportul cafelei, pentru bunastarea lor nationala. Cele mai
importante piete ale cafelei se afla la New York si Londra, unde se negociaza varietati de cafea
din speciile Arabica si respectiv Robusta.
Pretul cafelei difera mult, in functie de cerere si oferta si el este in mod continuu influentat de
factori cum ar fi: modificarile de clima, miscarile politice si calitatea, precum si volumul
productiei de cafea.
Cafeaua in linii generale:
Istoria cafelei
Istoria cafelei incepe cu 200 de ani in urma, in Peninsula Arabica cand a fost descoperita de un
pastor etiopian, iar in timp s-a incetatenit zicala arabeasca "cafeaua ar trebui facuta si bauta cu
arta". Arabii au pazit cu strasnicie sute de ani secretul prajitului cafelei. Orice boaba de cafea
exportata era fie fiarta, fie macinata. In Europa a fost comercializata pri 333c29d ma data
in Anglia, urmatoarea escala fiind Turcia, unde se spune ca ar fi ajuns in mare secret o tulpina
din arborele de cafea. Astazi, in multe tari ale lumii predomina consumul de cafea solubila. In
1930, guvernul Braziliei - cel mai mare producator de cafea pe plan international - a abordat
compania elvetiana "Nestlé", cu propunerea de a gasi o solutie pentru pastrarea mai mult timp a
cafelei. Motivul era simplu. Culturile de cafea erau si sunt sensibile la schimbarile de vreme si la
daunatori. Cand conditiile climatice nu erau favorabile, culturile de cafea aveau de suferit,
productia scadea drastic, iar preturile la bursa cafelei cresteau spectaculos. Pentru a nu-si pierde

11
calitatile, cafeaua trebuia preparata in trei luni de la recoltare. In micul orasel elvetian Orbe,
Max Morgenthaler si echipa sa de cercetatori au gasit o solutie sa produca in 1937, cafea
solubila..
In Romania, consumul de cafea solubila este de cinci ori mai mic decat cel mondial. 4% din
venitul lunar al unui roman se duce pentru cafea, ceea ce este destul de mult. Acest segment de
piata este in crestere, principalii jucatori fiind "Elite Romania","Nestlé Romania" si "Panfoods
Romania". Cafeaua solubila este preferata de consumatorii intre 18 si 25 de ani. Pe termen scurt
si mediu, piata de cafea solubila, ca si cea de cafea in general, va evolua foarte bine.
Tipuri de cafea
Se cunosc aproape 80 de soiuri de cafea, din care se cultiva in scopuri indrustiale urmatoarele
patru tipuri de cafea: cafeaua Arabica, cafeaua Robusta, cafeaua Liberica si cafeaua
Maragogype.
CafeauaqRobusta
Cafeaua robusta, originara din bazinul Congo, creste mai rapid si este mult rezistenta acolo unde
climatul nu este favorabil cafelei arabice. Se cultiva intens in Africa, India si Indonezia. Cafeaua
robusta, spre deosebire de cafeaua arabica, care este pretentioasa la conditiile climatice, se
adapteaza usor climatului sever, este rezistenta la boli si daunatori.
Boabele acestei specii de cafea sunt mici, au o forma neregulata si culoare maroniu - galbuie.
Cafeaua robusta are un gust mai neutru, este mai putin aromata decat arabica si este foarte
apreciata in gama de cafea solubila.
CafeauawArabica
Cafeaua arabica, originara din Africa, mai precis din Abisinia, este cea mai apreciata si mai
raspandita specie de cafea. Se cultiva mai ales in America Latina, dar si in Africa, de fapt ea este
cea mai cultivata specie si este deosebit de pretuita pentru ciresele sale de calitate superioara, de
forma alungita si culoare verzuie - albastruie. Cafeaua arabica are nevoie de soluri bogate in
minerale si o temperatura constanta de aprox. 20°C si creste la o altitudine de peste 600 metri.
Aceasta are aroma si gustul mult mai rafinate decat alte specii.
Cafeaua cu tarie medie este obtinuta in exclusivitate din varietati ale soiului arabica, provenite
din America Centrala si de Sud, Kenya, Tanzania, Etiopia. Exceptie face Brazilia, intrucat
varietatile de arabica braziliene au o aroma mai putin rafinata.
CafeauaeLiberica
Cafeaua liberica, originara din Africa, Liberia, are de asemenea o crestere rapida si o rezistenta
buna la boli. Se cultiva exclusiv in campiile subtropicale ale Africii si Americii de Sud, unde
umiditatea este foarte mare si temperatura este cuprinsa intre 20 si 25°C.
Boabele sunt adesea deformate, de dimensiune medie si culoare de la bruna la galbena. Calitatea
acestei specii de cafea este mediocra.

12
CafeauaeMaragogype
Acest arbore de cafea a fost descoperit in vecinatatea orasului Maragogype,
statul Bahia din Brazilia. Este un hibrid rezultat prin incrucisarea dintre speciile arabica si
liberica, exceptand dimensiunile boabelor, el a pastrat caracterele speciei arabica, randamentul
acestui arbust este totusi inferior si cultura sa este extrem de imprastiata (Brazilia, Guatemala,
Nicaragua, Mexic, Columbia si chiar Java), la o altitudine variind intre 600 si 1000m. Boabele de
cafea ale acestui arbust sunt de calitate superioara si medie, iar culoarea lor este verzuie, in ciuda
preferintei unor consumatori, calitatea acestei cafele nu poate depasi calitatea cafelei.
ARIA PIETEI
In urma unor studii efectuate s-a constatat ca piata mondiala a cafelei este intr-o continua
crestere, observandu-se ca in tarile cu nivel de dezvoltare ridicat consumul de cafea este mult
mai mare decat in tarile in curs de dezvoltare.
In Romania consumul de cafea a inceput sa ia proportii dupa 1990, ajungand ca in prezent sa fie
consumata zilnic de mai mult de jumatate din populatia matura a tarii. Cafeaua este
comercializata la nivelul intregii tari dar cele mai mari vanzari se inregistreaza in mediu urban.
Din pacate, in acest moment din cauza lipsei de informatii ne este posibil o analiza in detaliu a
pietei cafelei la nivel national ceea ce impiedica o cercetare a produsului pe regiuni. Toate
studiile realizate pana in prezent au fost efectuate doar in mediul urban constatandu-se ca 76%
din populatia mediului urban consuma cafea. Lipsa datelor despre consumul de cafea in mediul
rural ar putea fi pusa pe seama faptului ca firmele producatoare de cafea nu sunt interesate sa
investeasca in aceasta directie, poate pentru ca profiturile obtinute ar fi mai mici decat
cheltuielile.
Deaorece, in Romania cafeaua se consuma frecvent de numai 12-14 ani si coroborat cu un nivel
de trai scazut nu putem vorbi de unitati specializate pe aceasta piata (Starbrucks - un spatiu in
care oricine poate sa serveasca o cafea de calitate, intotdeauna proaspata intr-un mediu special
creat pentru consumul de cafea).
STRUCTURA PIETEI
In urma unui studiu realizat in luna mai 2003, rezulta ca doar 9% din oraseni nu consuma cafea.
Studiul s-a axat asupra consumului de cafea, ness si cappuccino; a fost realizat in mediul urban,
pe un esantion reprezentativ la nivel national, constituit din 1200 de persoane avand varsta peste
15 ani. Rezultatele studiului arata ca 76% din cei chestionati consuma cafea, 21%
cappuccino si 17% ness. Conform studiului femeile beau cafea intr-o proportie mai mare decat
barbatii, cea mai mare diferenta s-a inregistrat la cappuccino (24% femei fata de 18% barbati). S-
a observat ca tinerii intre 15 si 19 ani consuma cafea intr-o cantitate mult mai mica, 45%,
comparativ cu media la nivel urban, de 76%.
Frecventa de consum a cafelei in functie de varsta:

13
 Mai
De De De De
O O putin
mai 5-6 3-4 2-3
O data data data de o Nu Nu
Varsta multe ori ori ori
Persoane pe zi pe pe data stiu consuma
ani ori pe pe pe
% sapt. luna pe % %
pe zi sapt. sapt. luna
% % luna
% % % %
%

15-19 139 11 15 0 9 4 3 1 1 1 55

20-24 127 33 17 2 6 4 2 - 1 2 35

25-29 121 42 31 - 7 2 1 1 2 - 14

30-34 95 49 28 1 2 2 1 - - - 16

35-39 118 47 31 2 4 2 2 - - - 13

40-44 111 44 32 - 5 1 - 2 - 1 14

45-49 88 44 32 - 1 - - - - - 23

50-54 80 30 41 3 1 1 5 - 1 1 16

55-59 89 26 40 2 9 3 1 1 - - 17

48
KKKKK
60-64 80 13 3 11 - 3 - 3 1 20

65-69 66 15 45 2 9 2 5 - 3 - 20

>70 86 10 38 3 8 5 3 1 - 1 29

Total,
1200 31 31 1 6 2 2 1 1 1 24
%

SURSA: ISRA CENTER MARKETING RESEARCH

In urma analizei datelor din tabelul de mai sus reies principalele segmente de piata carora li se
adreseaza produsul precum si frecventa de consum. Se observa ca pe segmentul 15-19 cei care

14
consuma curent cafea reprezinta 26% spre deosebire de 55% care nu consuma niciodata cafea.
Cel mai mare consum de cafea se inregistreaza in randul persoanelor cu varsta cuprinsa intre 35-
39, 78% consumand cel putin o data pe zi cafea. Astfel la nivel national 62% din populatia tarii
din mediu urban consuma frecvent cafea.
Jacobs este marca preferata de cafea a romanilor. 29,54% dintre ei beau cafea Jacobs. ELITE
se situeza pe treapta a doua a preferintelor cu 19,54% . Tchibo, Amigo si Lavazza detin cote de
7,21% ; 4,54% respectiv 5,36%.
10,74% dintre romani prefera o alta marca decat cele mentionate, iar 23,07% nu beau cafea.

In momentul deciziei de cumparare, doar 8,44 % dintre romani aleg cafeaua in functie de pret si
30,61% in functie de firma producatoare. 60,95% dintre romani sunt influentati in decizia de
cumparare de aroma si taria cafelei.
Romanii prefera cafeaua naturala. Astfel 52,34% dintre ei prefera cafeaua naturala, 11,49%
prefera sa bea cappuccino, cafeaua instant este consumata de 8,62%, cea decofeinizata de 2,47%,
iar ciocolata calda de 15,90%.
Doar 9,18% dintre romani nu consuma nici una dintre bauturile de mai sus.

15
Din toate grupele de varsta, persoanele intre 30 - 36 de ani sunt cele mai mari consumatoare de
cafea (86,68% - dintre ele). Sunt urmate in ordine de tinerii intre 18-24 - un procent 75,78 dintre
ei si de cei cu varsta intre 36 - 42 ani (72, 23%).
Cafeaua instant si cappuccino sunt preferate intr-o proportie mai mare de tinerii intre 18 si 24 ani
- 19,12%, respectiv -13,84% dintre persoanele situate in aceasta categorie.
Romanii achizitioneaza cu predilectie cafeaua din market-uri, supermarket-uri si
hypermarket-uri. 68,54%. Magazinele specializate de distributie a cafelei sunt vizitate cu
intentia de cumparare de 20,36% dintre consumatorii de cafea si numai 11,10 cumpara de
lataraba din piata.
In momentul deciziei de cumparare, doar 8,44 % dintre romani aleg cafeaua in functie de pret si
30,61% in functie de firma producatoare. 60,95% dintre romani sunt influentati in decizia de
cumparare de aroma si taria cafelei.
Romanii achizitioneaza cu predilectie cafeaua din market-uri, supermarket-uri si hypermarket-uri
68,54%. Magazinele specializate de distributie a cafelei sunt vizitate cu intentia de cumparare de
20,36% dintre consumatorii de cafea si numai 11,10 cumpara de la taraba din piata.

In urma datelor prezentate mai sus se pot trasa principalele caracteristici ale consumatorului
de cafea.
Cafeaua este achizitionata in cadrul unei gospodarii de catre sotie, in cadrul supermarketurilor,
de doua ori pe luna, cei cu venituri medii si peste medie prefera cafeaua ambalata de marca, in
principal in pachete de 250g, in timp ce cei cu venituri scazute consuma cafea vrac, cafeaua
superpremium fiind preferat de persoanele cu un venit ridicat. Chia daca, achizitionarea este
facuta in general de sotie, produsul este consumat de intreaga familie. Tinerii (15-29) consuma
cafeaua in combinatie cu lapte, frisca, inghetata in timp ce persoanele cu varsta peste 30 ani ,
prefera cafeaua tare, cu putin zahar iar batranii consuma cafeaua slaba in amestec cu naut.
Deasemenea, tinerii spre deosebire de celelate segmente nu sunt fideli unei marcide cafea, fiind
tentati sa consume mai multe produse pe baza de cofeina. Cafeaua este consumata cu predilectie

16
dimineata, dar in functie de profesie consumul variaza(cafeaua naturala se bea cu predilectie
dimineata (93.4% din consumatorii de cafea naturala), consumul de cappuccino este relativ
echilibrat de-a lungul zilei (44.7% dimineata, 30.9% la pranz,30.2% dupa amiaza si 14.6% seara)
Analizand rezultatele cercetarii din perspectiva categoriilor socio-profesionale si de varsta, reies
urmatoarele aspecte: cafeaua instant si cappuccino sunt mai degraba pe placul tinerilor, in timp
ce persoanele mai in varsta sunt adeptele cafelei naturale; femeile beau mai mult cappuccino
decat barbatii, iar persoanele cu studii superioare prefera, mai degraba,
cafeauaqinstant. Frecventa cea mai mare de consum a cafelei naturale o intalnim la femei, la
persoanele de varsta mijlocie (31 - 45 ani) si la cele cu venituri medii si mari. Acestea beau
zilnic, in medie, aproape doua cesti, in timp ce consumatorii de cafea instant si cappuccino sunt
ceva mai cumpatati, multumindu-se cu 1,4, respectiv 1,3 cesti pe zi.
CAPACITATEA PIETEI
Consumul de cafea din Romania este printre cele mai scazute din Europa, cu o medie de
1,5 de kg pe cap de locuitor in 2003, comparativ cu o medie de 7% din Uniunea Europeana, in
timp ce in Norvegia si Suedia un locuitor a consumat in 9,4% respectiv 8,6% in 2003. In
Franta, Anglia si Spania, consumul este de 4 kg de cafea pe an per capita, in timp ce italienii,
desi sunt foarte agitati, consuma doar 3,7 kg de cafea pe an.
Analizand piata, pot fi considerati potentiali consumatori persoanele cu varsta intre 15 si 75 de
ani.,in valoarea absoluta reprezentand 17.364.840 persoane
In ceea ce priveste numarul efectiv de consumatori, nu sunt date clare datorita inexistentei
datelor cu privire la consumul in mediul rural.
In SUA si in Europa se constata o crestere puternica a vanzarilor de cafea. In America, zilnic, se
consuma mai mult de 400 milioane cesti de cafea, fiind considerat cel mai popular
stimulent. Acest produs se afla pe locul doi in comertul mondial, imediat dupa
petrol. Consumul total anual de cafea in Romania a crescut considerabil de la 9.700 de tone
in anul 1994 la 41.148 de tone in anul 2003, insa cresterea ar fi putut fi mai consistenta ajungind
la 60.000 de tone in 2003 daca nu ar fi fost introdusa accizarea pe produse determinate in 1998.
In perioada ianuarie - august 2004 consumul casnic de cafea - boabe, macinata, instant si
cappuccino - a crescut in volum cu 7,3%, fata de aceeasi perioada a anului trecut. O crestere
substantiala a fost inregistrata la cafeaua boabe, al carei consum s-a situat cu 11,6% peste cel de
anul trecut.
Se apreciaza ca motorul acestei cresteri a fost varianta vrac, aceasta reprezentand peste 90% din
piata de cafea boabe. In schimb, cafeaua vrac prajita si macinata a pierdut teren in acest an, in
favoarea celei de marca. Lider pe segmentul 'branded' este Elite Romania, dar si ceilalti mari
producatori, cum sunt Kraft Foods si Tchibo au inregistrat un trend ascendent al vanzarilor.
Din punctul de vedere al calitatii si pretului, se poate realiza o impartire pe cinci
segmente a pietei cafelei comercializate in Romania. Este vorba de vrac (cafeaua varsata),
de segmentul economic, in care intra cafeaua de marca ambalata, cum ar fi Fort si Nova

17
Brasilia, de categoria medium (mainstream), cu branduri ca Elita, Jacobs si Aroma,
de premium - cu Selected si Jacobs Kronung - si superpremium, cu Lavazza, Illy etc. 'Cu
siguranta, cel mai mare consum se inregistreaza in segmentele de cafea vrac, economy si
mainstream, in principal din cauza puterii scazute de cumparare a romanilor.
Pe piata cafelei ambalate de marca, se constata o segmentare din punctul de vedere calitate/pret,
dupa cum urmeaza: economy - 19%, mainstream - 34%, premium - 45% si superpremium - 25.
Portofoliul de produse al companiei Elite.
CERERA SI OFERTA
Cererea si oferta reprezinta, bineinteles si in cazul cafelei principalii indicatorii dupa care poata
fi analizata activiatea unei firme ca fiind profitabila sau neprofitabila. Comerciantii de cafea au
un avantaj spre deosebire de alte categorii de produse, cafeua, se adreseaza unui segment mult
mai larg de consumatori. Bineinteles, fiecare categorie consuma cafeua din motive total diferite,
depinzand de fiecare firma spre ce segment/e de populatie isi orienteaza campanile de
promovare.
Indicatorii care isi pun amprenta asupra cererii pe piata cafelei sunt:
Numarul consumatorilor potentiali la nivelul intregii - 17.364.840
Intensitatea consumului -100 cani anual pe locuitor
Pretul mediul al cafelei - 61920, pentru pachetul de 250g.
Oferta de cafea este estimata in jurul valorii de 45000 tone anul.

Principalii 'jucatori' pe piata cafelei sunt:

ELITE ROMANIA SRL
KRAFT FOODS ROMANIA SA
PANFOOD ROMANIA SA.
Elite Romania si-a inceput activitatea in 1995 cand fabrica care produce cafea prajita si
macinata a fost construita.
1995 si 1996 au fost ani dificili pentru intreprindere in principal din cauza climatului economic
advers. La sfarsitul anului 1996 Elite Romania avea o cota de piata de 5% si o situatie financiara
precara.
1997 a reprezentat o cotitura pentru Elite Romania care a operat schimbari in toate domeniile
incepand de la produse si investind in echipamente de macinare si ambalare, construind reteaua
de distributie, structurarea departamentului de vanzari, schimbanmd marcile, schimband
designul, revizuind portofoliul de produse. In noiembrie 1997, bazandu-se pe cresterea cotei de

18
piata in domeniul cafelei parajite si macinate pana in jurul valorii de 9.3%, Elite Romania a intrat
si pe piata cafelei solubile atingand o cota de piata de 4.7%/
In1999, firma detine 37% din piata cafelei macinate si 17.2% pentru cafeaua instant.
In 2000 firma devine lider pe piata cafelei macinate atingand o cota de piata de 45% si 35% pe
piata cafelei instant.
In 2002, conducerea Elite a continuat efortul de a intari pozitia de lider a firmei pentru cafeaua
macinata, atingand in acest an o cota de paita de 52.4%. Tot in acest an Elite devine lider si pe
piata cafelei instant atingand o cota de piata de 36.4%.
In prezent, Elite Romania are in plan extinderea pe piata romaneasca, insa nu in conditiile
actuale,dupa cum afirma directorul general al companiei, Eli Rachmut.
care spunea, de asemenea, ca abia cand accizele se vor micsora, iar pretul cafelei varsate va
creste,epiatagromaneascayareesansasdesassesredresa.
Portofoliul de produse al companiei Elite Romania este constituit din marcile Selected, Elita si
Fort, la categoria cafea macinata, precum si din Elita Instant si Selected Instant, pe segmentul
cafelei solubile.

KRAFT FOOD ROMANIA SA a intrat pe piata romaneasca in 1994, odata cu achizitionarea

pachetul majoritar de actiuni al Fabricii de Produse Zaharoase Poiana din Brasov. Kraft Foods
Romania este producator si distribuitor al marcilor de cafea Jacobs si Nova Brasilia si una
din companiile de top de pe piata produselor zaharoase. Compania vinde in lume aproximativ 94
de miliarde de cesti cu cafea anual, echivalentul a 257 milioane cesti cu cafea in fiecare zi.
Portofoliul Kraft Foods cuprinde alaturi de Jacobs, marci de cafea precum Carte Noire, Gevalia,
Jacques Vabre, Maxwell House.
In cei 10 ani au investit in Romania peste 22,5 milioane de dolari. In prezent, compania are in
portofoliu 10 branduri. Unele sint creatii autohtone, altele sint aduse din portofoliul international

19
al companiei mama. Ciocolatele Africana, Poiana, Suchardine, Smash, Milka, Toblerone,
dulciurile Sugus si Silvana si marcile de cafea Jacobs si Nova Brasilia sunt brand-rile
comercializate de Kraft Foods Romania.
Cu peste 31 de milioane de dolari (rate card) investitii in publicitate, compania a incheiat anul
2003 pe locul 10 in topul advertiserilor din Romania.. In materie de promovare, Kraft Foods
Romania nu are o misiune usoara. Fie si numai daca luam in calcul faptul ca trebuie sa se ocupe
de, nici mai mult nici mai putin, 10 branduri. "Inima companiei sunt marcile noastre; ele sunt
platforma de crestere a firmei, pentru ca prin ele ne adresam nevoilor prezente si viitoare ale
consumatorilor din Romania", argumenteaza Stephan Warley, Managing Director Kraft Foods
Romania
PANFOODS ROMANIA
A avut vanzari de aproximativ 1,7 milioane de dolari anul trecut. Fabrica are o capacitate de
200 de tone pe luna, iar deocamdata compania se va concentra pe consolidarea business-ului,
fara alte investitii in perioada urmatoare
Chiar daca este de parere ca piata se afla in declin, Simon Borwell de la Panfoods spune
ca firma sa investeste pe piata romaneasca pe termen lung.
'Inainte de 1989, Amigo avea o cota de piata foarte mare, asa ca Romania a fost cel mai bun loc
pentru noi, din care ne putem dezvolta si in alte tari vecine,' a spus el.
Fabrica Panfoods din judetul Dambovita a fost prima investitie a grupului Iguacu in afara
Braziliei. Compania tocmai a lansat marca Amigo Premio, destinat segmentului superpremium.
IMPORTURI SI EXPORTURI
Datorita climei temperat-continentale in Romania este imposibil de cultivat cafea, deci in acest
domeniu nu existaExporturi.
Cea mai mare cantitate a revenit pentru cafeaua verde, importata din Indonezia si Vietnam,
precum si din Brazilia,Columbia, Rwanda, Uganda, India, Burundi, Etiopia. Importurile de cafea
prajita au provenit in cea mai mare parte din Ungaria si Germania, precum si din
Cehia, Italia, Austria. Cele mai mici cantitati au revenit cafelei solubile, pentru care principalele
tari de import au fost Israel, Brazilia si Franta. Pe primele trei trimestre din anul
trecut, importurile s-au prezentat astfel: cafea verde: 25.174 tone, cafea prajita macinata 3.565
tone, cafea solubila: 1.354 tone.
Desi exportul de cafea lipseste datorita cauzelor naturale, din pacate exporturile Romaniei sunt
"timide" in domenii de referinta pentru tara noastra, majoritatea produselor existente pe piata la
ora actuala provenind din Importuri
CONCLUZII
Desi in Romania consumul de cafea este printre cele mai scazute din Europa, este evidenta
evolutia, dezvoltarea si extinderea pe piata romaneasca a acestei pietei in ultimul deceniu. Totusi
nu pot trece neremarcate problemele si dificultatile cu care se confrunta firmele distribuitoare de

20
cafea, dificultati in general generate de mediul economic ,politic si juridic in care-si desfasoara
activitatea.
Chiar daca, societatile care activeaza pe piata cafelei au inregistrat pierderi (ex. Kraft Foods,
Eurocafe etc) cauzate in principal de previzionarea incorecta a parametrilor ce caracterizeaza
vanzarile, de puterea de cumparare scazuta, de taxele si accizele 'piperate' nu au renuntat la
comercializarea cafelei, apreciind ca in Romania oportunitatile de dezvoltare ale acestei piete
sunt mari- trebuie elaborate strategii de marketing competente, prin intermediul carora sa fie
contracarate punctele slabe ale firmei si amenintarile mediului.
Anexa
Cifra de afaceri a principalelor firme de pe piata cafelei.
CA
2001 2002 2003
Firme

Elite Romania SRL 1.256.583.902 1.598.580.650 1.828.784.413

Kraft Foods Romania SA 1.051.039.452 1.572.010.676 2.113.361.518

Eurocafe Romania SA. 789.645.562 927.674.592 1.584.634.157

Nestle Romania SRL 945.207.523 1.147.001.403 1.488.220.938

21
 Bibliografie

http://www.ziare.com/internet-si-tehnologie/smartphone/china-a-depasit-sua-la-vanzarea-de-
smartphone-uri-1135546

https://www.scribd.com/doc/2904110/Economia-pe-piata-capitalista

http://www.scritub.com/management/PIATA-CAFELEI-IN-ROMANIA93324.php

https://www.academia.edu/keypass/UGhwUXhjWWxRMmlnenJmSEJUckFoS0NFeHNxUEZ3aUttTXJQL3ly
THhucz0tLXFnSzRyd2xoUlpJV3VGZlpvZDB0L3c9PQ==--
0207fab183ab0decbc2e57d074570a0e05c1c184/t/f6SsQ-L03Mcmu-
4kBnu/8573193/Sistemul_economiei_de_piață_limite_și_avantaje

https://biblioteca.regielive.ro/referate/economie/avantajele-si-dezavantajele-economiei-de-piata-
36321.html

Revista de comert - nr. 7 (43), Anul IV, iulie 2003.

Adevarul economic - nr. 19 (629) 12 - 18 mai 2004

www.consodata.ro

www.daedalus.ro

www.elite.ro

www.AdMaker.ro

www.cafea.home.ro

22
24