Jianu Sorin

1420

Inteligenta pietelor

Capitolul 2: Economia Populara

Michael Brant Shermer este un scriitor american si specialist in istoria stiintei,

care a scris numeroase carti printre care, ”Inteligenta pietelor”, publicata in anul
2007. Acesta a studiat teologia, iar apoi psihologia. In anul 1991 obține un
doctorat în istoria stiintei, apoi devine profesor in acest domeniu la Occidental
College, in Los Angeles.
Pornind de la noul domeniu al neuroeconomiei, psihologul Michael Shermer
investighează ceea ce dezvăluie scanările cerebrale despre negocieri, achiziții
rapide și stabilirea încrederii în afaceri. Shermer explică modul în care evoluția a
modelat economia modernă și de ce oamenii sunt atât de iraționali în ceea ce
privește banii. În această explorare care deschide ochii, Shermer descoperă
rădăcinile evolutive ale comportamentului nostru economic.

Capitolul al doilea debuteaza cu o afirmatie sarcastica a lui Huxley la adresa

episcopului anglican Wilberforce, ca reactie la moartea acestuia: ”S-a intamplat
la un moment dat ca realitatea si creierul sau sa intre in contact, si rezultatul a
fost fatal”1.

Autorul ne prezinta o paralela intre stiinta populara si cea moderna, prima fiind
cea dupa care oamenii se ghidau in trecut: ”(...) nu aveam decat aceasta intuitie
populara pentru a ne orienta in lume”2.

Conform biologului evolutionist Dawkins, omul traieste intr-un spatiu

asemanator lui, mediu, de unde apare si numele, ”Tara de mijloc”. Comparatiile
folosite de autor reflecta locul in spatiu pe care il ocupa omenirea, adica nu ceva
imens, de neimaginat, nici ceva neinsemnat, ceva la mijloc intre ” mare-mic”,
”tanar-batran”, ”furnica-munte”. Aceasta idee ne transmite ca omul este
rezultatul, in continua dezvoltare, a evolutiei Universului.

1
Michael Shermer, Inteligenta pietelor(2007), cap 2.
2
Michael Shermer, Inteligenta pietelor(2007), cap 2.
Jianu Sorin
1420

Este analizat modul in care sesizam schimbarile la care existenta ne face

martori, schimbari precum: cele climatice, evolutive si modificari ale
dimensiunii continentelor. Toate acestea reprezinta schimbari majore la care
omul nu este obisnuit sa asiste, in viata din ”tara de mijloc”.

Ca toate celelalte stiinte, economia isi regaseste si ea stramosul, si anume,

economia populara.
Aceasta ne arata ca inca din cele mai vechi timpuri existau fapte de natura
economica; de la impartirea mancarii intre triburi, pana la schimburile de orice
natura, pe care le vedem astazi in viata de zi cu zi. Insa cu toate ca economia, in
acele timpuri, se ocupa doar de impartirea aproape egala a hranei sau la a
schimba un lucru pentru altul, in zilele noastre, economia nu poate face sa
dispara, in totalitate, discrepantele sociale pe care le intalnim la tot pasul.

In urma cu foarte multi ani, hrana era baza schimbului intre oameni. De
exemplu, in cadrul populatiei Ache(estul Paraguayului), cei doi antropologi, Hill
si Kaplan, au descoperit ca cei care aduceau mancare aveau prioritate. Acestia
beneficiau de ingrijitori pentru copii, aveau acces mai usor la femeile din trib,
astfel era facilitat dreptul la reproducere si primeau un statut mai ridicat in
cadrul grupului.

In zilele in care traim, cu toate ca economia si tehnologia s-au diversificat si pot

rezolva atat de multe lucruri, poate sa cumpere orice, creierul uman a ramas tot
la stadiul de ”tara de mijloc”.

Shermer ne prezinta motivul pentru care oamenii nu cred ca stiinte precum

evolutia sau economia, si in conceptele acestora, selectia naturala si mana
invizibila. Cele doua ramuri sunt descrise de doua personalitati marcante ca fiind
motoarele schimbarii. Realitatea, fie ea si economica nu poate fi acceptata la fel
de usor precum preceptele religioasa, deoarece economia nu este atat de vizibila,
adica nu este prezenta in atat de multe locuri sau lucruri in care sa ne intalnim
fizic cu ceva. Da, este foarte adevarat ca oamenii fac foarte multe tranzactii
zilnic, insa nu sunt constienti de asta.

Oamenii nu agreeaza ideea de nesiguranta, haos. De aceea, oamenii prefera

asigurarea unei certitudini din partea statului, fapt care evident nu reprezinta un
principiu al pietei libere, ci al pietei controlate. Michael Shermer exemplifica
Jianu Sorin
1420

prin faptul ca, oamenii astapta reglementare din partea guvernului cand vine
vorba de dezastrele naturale(uragane si cutremure). Acelasi subiect este abordat
si de economistul Daniel Klein, concluzia acestuia fiind ca oamenii resping
economia libera, deoarece considera guvernul ca fiind o ”forta care creeaza
coeziunea comunitatii”3. Klein considera ca omul care se impotriveste
”normalitatii” impuse de gestionarea a cateva domenii de interes public(drumuri,
posta, invatamant etc.) si a unei mici maini ”invizibile” in viata de zi cu zi, acel
om va fi etichetat si marginalizat.

Sistemul economic american este reprezentat de atitudinea tribala, in sensul ca,

in zilele noastre acesta este modul de operare. Statele Unite ale Americii pot
produce aproape orice, astfel incat americanii pot consuma doar lucruri produse
la nivel intern, fara a mai fi nevoie de exporturi. Este un procedeu eficace, insa
are si urmari negative, precum pierderea locurilor de munca.
Egoismul este trasatura care l-a caracterizat pe om de la inceputurile sale.
Premisa aceasta a fost tratata de Spencer ca ”supravietuirea celui mai adaptat”.
Fapt foarte adevarat, intrucat omul intotdeauna a avut nevoi, atat fundamentale
cat si complexe.

Chiar daca aceasta perspectiva nu este cea dominanta, Piotr Kropotkin considera
ca trasatura fundamentala a omului este sociabilitatea. Omul este un om social,
are nevoie de alti oameni care sa il accepte in jurul lui.

Se considera ca viata a fost creata de o inteligenta superioara, iar economia la

randul ei este creata de o inteligenta superioara. Tocmai de aceea, stiinta
populara considera ca si economia are un ”creator inteligent”. Cu toate aceste
lucruri, nu trebuie sa uitam ca stiinta apare spontan, la fel si economia.
Economia, ca toate celelalte stiinte ia nastere din interiorul procesului, fiind
autoorganizata, fara a avea nevoie de o schita sau de un inginer. Toate aceste
procese nu pot fi explicate prin logica. Aici ne vin in ajutor conceptele cheie ale
epocii noastre, selectia naturala si mana invizibila.

Omul este ca o particula dintr-un sistem emergent. Aceasta particula trebuie sa

actioneze individual, sa proceseze informatie, sa invete si sa isi adapteze
comportamentul la conditiile in continua schimbare a mediului. Asadar, aflam

3
Michael Shermer, Inteligenta pietelor(2007), cap 2.
Jianu Sorin
1420

ca, la baza comportamentului uman sta propriul interes, care il ghideaza de-a
lungul aventurii lui scurte prin viata.

In concluzei, Shermer ne-a creionat, prin exemple si comparatii sugestive cu alte

stiinte si domenii de studiu, faptul ca omul intotdeauna va lucra in interesul
propriu.

Consider foarte sugestiv acest capitol, intrucat pleaca de la cel mai indepartat
moment al prezentei economiei in aceasta viata.

Bibliografie:
Michael Shermer, Inteligenta pietelor, 2007, cap. 2
Wikipedia