TEMA 1 INSTITUTIILE IN STIINTA ECONOMICA

La ce se refera economia institutionala ca disciplina de studiu si domeniu de cercetare

stiintifica?
Ca disciplina de studiu cuprinde pe de-o parte analiza modului in care institutiile iau nastere si
evolueaza, ca rezultat al alegerilor pe care oamenii le fac in fata anumitor situatii. Pe de
cealalta parte, este vb despre analiza impactului diferitelor seturi de reguli asupra
performantei economice.
Ca domeniu de cercetare stiintifica este o abordare despre ecnomie (stiinta care studiaza
actiunea umana privind alocarea mijlocelor rare, cu intrebuintari alternative) si institutii
(despre semnificatia lor in legatura cu modul oamenilor de a-si indeplini scopurile)

Care este esenta apriorismului metodologic? Legea utilitatii imaginare descrescande este
valabila apriori, in sine, sau trebuie testata pentru a fi declarata corecta. De ce?
Apriorismul = construirea stiintei economice pe axioame necesare si evidente, pe adevaruri
sintetice apriori, stabilite prin introspectie in insasi natura si esenta naturii umane.
Axioma fundamentala este recunoasterea existentei umane: faptul ca oamenii au scopuri, ca
utilizeaza mijloace reale pentru atingerea lor, actiunea se desfasoara in timp real, etc.
Legea utilitatii marginale descrescande este valabila aprioric.

Care dintre urmatoarele institutii credeti ca a aparut spontan, ca expresie a mainii
invizibile?
Regulile de trafic, aparitia monedei si utilizarea acesteia in procesul de piata, a limbajului sau
diferitelor standarde tehnice.




TEMA 2 SISTEME INSTITUTIONALE SI ORDINE SOCIALA
Ce este de fapt societatea?
Societatea = produsul interactiunii umane, al relatiilor interpersonale, constiente si
intentionate; nu reprezinta nimic altceva decat marele mijloc prin care oamenii isi urmaresc si
desavarsesc scopurile lor.

Analizati comparativ argumentul cunoasterii si argumentul calculului economic.
Argumentul cunoasterii:
- Importanta institutiilor este redata prin intermediul unei diviziuni a cunoasterii care in
opinia lui Friedrich von Hayek este similara cu diviziunea muncii
- Aceasta diviziune a cunoasterii subliniaza interactiunile spontane ale oamenilor, fiecare
detinand doar fractiuni ale cunoasterii, determina un rezultat care ar putea fi produs de o
indrumare intentionata doar daca o minte umana ar avea cunostiintele combinate ale
tuturor acestor indivizi.
- Cum capacitatea cognitiva a mintii umane nu este capabila sa surprinda toate detaliile,
coordonarea ierarhica planificata va esua in mod necesar
Argumentul calculului economic:
- Chiar daca o inteligenta umana ar putea absorbii toate detaliile procesului de piata,
ordinea planificata este imposibila datorita absentei calculului economic, instrument
indispensabil pt alocarea rationala a resurselor
- Societatea nu poate fi planificata, nu poate exista si functiona precum o organizatie
datorita lipsei mecanismului pretului.
Identificati tiparele comportamentale si valorile culturale care corespund ordinii
planificate inchise si ordinii spontane deschise: colectivism, centralism....
La ordinea planificata ierarhica inchisa: obedienta, disciplina, respectarea ierarhiei;
colectivism, opiniile personale fiind prestabilite primeaza egalitarismul, loialitatea
subminarea spiritului intreprinzator, planificare, reticenta fata de noutate, centralism. Legile
si drepturile difera de la un grup la altul.
Ordinea spontanta, descentralizata, deschisa: onestitate, spirit competitiv, individualism,
opinia fiecaruia conteaza; primeaza libertatea, respectarea contractelor, stimularea spiritului
intreprinzator, laissez-faire;; deschiderea fata de noutate, inventivitate. Legile si drepturile
sunt aceleasi pt toti.




Tema 4
1. Care este metoda de organizare a productiei alternativa firmei? Dati un exemplu
si explicati de ce aceasta metoda are totusi o relevanta aplicata destul de redusa.
Metoda de organizare a productiei alternativa firmei este contractarea prin piata, o
coordonare orizontala a pietei. In acest caz proprietarii de reusurse negociaza intrei ei
si isi evalueaza contributiile unu aluia, pe baza sistemului preturilor. Vorbim de agenti
independenti care dau nastere la o retea de contracte, de exemplu: organizarea
productiei de creioane, in aceasta situatie unul dintre proprietarii de resurse ca taia si
slefui lemnul, altul va fixa minele de carbune, altul va monta gumele de sters.
Ficare metoda de organizare a productiei implica costuri, in cazul contractarii prin
piata ne lovim de costurile de tranzactie,ca urmare a utilizarii sistemului de preturi; iar
in cazul firmei vorbim de costurile de organizare datorate coordonarii ierarhice a
actiunilor. Contractarea prin piata este mai putin aplicata datorita faptului ca in carul
firmei, rolul preturilor se suspenda, alocarea resurselor se realizeaza datorita deciziilor
agentului central, in felul firmele se bazeaza pe munca in echipa ce reprezinta o
metoda eficienta atat timp cat costurile de organizare nu sunt superioare costurilor de
tranzactie datorate utilizarii sistemului de preturi.

2. Functionarea sistemului economic socialiat era, deseori, caracterizata de
sintagma: Ei se fac ca ne paltesc, noi ne facem ca muncim. De aici
imposibilitatea calculului economic in socialism?
Posibilitatea calculului economic decurge fin existenta prorpietatii private si a
institutiei monedei, ca baze ale existentei pietei si preturilor. Imposibilitatea calculului
economic in socialism reprezinta o consecinta a abolirii pietei, a preturilor ceea ce
transforma organizarea economica in haos. Abolirea proprietatii private asupra
mijloacelor de productie a echivalat cu desfiintarea pietei si a preturilor de piata ae
factorilor de productie, de aici imposibilitatea calculului economic si alocarii rationale
a resurselor. Misses a demonstrat ca mai presus de problema stimultentelor,
planificatorul central este lipsit de posibilitatea determinarii ex-ante a structurii de
productie; problema consta in specificarea mecanismului prin care un consiliu central
de plpanificare poate sa cunoasca ce productii trebuie realizate, in ce cantitati si unde
sa fie distribuite. Comisarii politici socialisti, care schimba bunuri asupra carora nu au
niciun rept legitim de proprietate, apar ca simpli participanti la un joc artificial numit
piata.

3. Cum poate fi explicata dimensiunea firmei? Utilizati conceptele de costuri de
organizare si costuri de tranzactie.
Problema dimensiunii firmei este redata prin termenii calculului economic; firma este
foarte importanta in sistemul economic atata vreme cat, in interiorul firmei,
organizarea tranzactiilor se realizaeaza la costuri mai mici decat cele implicate in
organizarea lor pe piata, prin intermediul mecanismului preturilor; costurile de
organzare < costurile de tranzactie. Limitarea dimensiunii firmei va aparea in
momentul in care costurile implicate i organizarea unei noi tranzactii in interiorul
firmei vor depasi costurile realizarii aceleiasi tranzactii pe piata, costurile de
organizarea> costurile de tranzactie. Aceasta abordare sugereaza ca exista un niv3el
optim al planificarii organizatiobnale, deoarece firma isi va putea continua existenta
atat timp cat va prezenta o forma de organizare mai ieftina decat mecanismul pietei.

4. Teoria economica arata ca intreprinzatorul este un speculator si ca dezvoltarea
economica este produsul activitatii antreprenoriale viabile. In acelasi timp,
speculantii sunt acuzati ca determina cresterea preturilor alimentelor si altor
produse. Care este, de fapt, adevarul?
Procesul de piata desemneaza un mecanism de realocare permanenta a drepturilor de
proprietate, in diirectia celor ccare au cea mai buna capacitate de valorificre a
oportunitatilor de profit, intr-un univers in care aceste oportunitati nu sunt spontan
descoperit si valorificare de toata lumea. Importanta actvitatii antreprenoriale este
justificata tocami prin faptul ca economia este caracterizata inevitabil prin
incertitudine. Rezultatul oricarui tip de actiune, este intr-o anumita masura, incert.
Faptul ca a actiona inseamna a specula arata ca intreprinzatorul este un speculator, o
persoana dornica sa-si foloseasca percptia asupra viitoare stucturi economice pentru a
demara actiuni de natura a aduce profit. Functia antreprenoriala consta, asadar, in
stabilitatea intrebuintarii factorilor de productie. Astfel, intreprinzatorii au calitatea de
proprietari si sunt acele persoane care decid in privinta volumului si directiilor de
alocare a resurselor. Iar succesul sau esecul acestora depind de corectitudinea
anticiparilor lor referitoare a configuratia viitoare a pietei si la evenimentele incerte
legate de productie.

5. Definiti guvernanta corporatista si aratati in ce consta problema principal agent
in sfera economica.
Guvernanta corporatista=aranjamentul institutional care structureaza conducerea
afacerilor economice prin anumite raporturi contractuale stabilite intre actionarii si
managerii corporatiilor.
Problema principal-agent = reflectarea relatiilor de agentie, adica atunci cand un titular
transfera unele drepturi unui agent, in cadrul unui contract formal sau informal prin
care agentul se anagjeaza sa reprezinte interesele titularului in schimbul unei anumite
retributii. Cele mai elocvente exemple de relatii de agentie sunt cea dintre actionari si
manageri si cea dintre contribuabili si poloticieni.
In contextul guvernantei corporatiste, problema se pune astfel: in masura ce
prorpietarii, (principalii) au capacitatea de a insufla managerilor agentilor dorinta de
a-si ghida activitatea dupa criteriul profitului, principala sursa de dinaminsm si
eficienta a firmei private clasice.
6. De ce uneori, in afacerile pe care le conduc, managerii devin nesabuiti atunci
cand sunt rasplatiti cu o parte din profituri? Dati cateva exemple de oportunism
managerial.
Exista posibilitatea ca managerul sa fie rasplatit proportional cu profiturile
antreprenoriale aduse firmei prin activitatea sa. Insa managerul nu poate fi facut partas
la eventualle pierderi antreprenoriale care au intervenit. Aceste pierderi sunt suportate,
in ultima instanta, de prorpietarii capitalului utilizat si nu pot fi trasferate asupra
managerului. Un conportament oportunist din partea agentului ( managerului) impune
costuri suplimentare principalului, care intelegeca e in interesul sau sa monitorizeze
activitatea agentului si sau sa structureze constractul astfel incat sa aiba loc redcerea
costurilor relatiei de agentie. Agentii profita adesea de costurile ridicate ale
monitorizarii capacitatii s performantelor lor si ale aplicarii unui contract si abordeaza
un comportament oportunist, de eschivare de la obligatii.
Anumite forme ale oprotunismului sunt contrate legii (frauda) altele pot f contrare
unor standarde de comportament (punctualitate, onestitate).



TEMA 5
1. Care sunt cele mai importante cai prin care economistii considera ca
guvernele pot promova buna starea economica generala?
Cele trei cai prin care economistii considera ca guveernele pot promovabuna stare
economica sunt: argumentul statului protectiv ( protejarea vietii si a libertatii
membrilor societatii, adica protejarea drepturilor legitime de proprietate);
argumentul statului productiv (producerea anumitor bunuri ale caror caracteristici
speciale sa fac greu de furnizat prin intermediul sistemului pietei) si argumentul
statului redistributiv ( redistribuirea veniturilor si avutiei in societate, adica
redistribuirea drepturilor de proprietate privata )
2. Considerati ca exista vreo contradictie intre argumentul statului protectiv si
productiv, pe de o parte si statul redistributiv pe de alta parte? In ce ar consta
aceasta ?
Redistribuirea proprietatii in societate este inevitabila in conditiile existentei
statului. In esenta, statul protectiv si productiv este in egala masura redistributiv.
Finntarea prin impozitare a bunurilor publice echivaleaza cu distribuirea
neproportionala a costurlor si beneficiilor, de unde dimensiunea redistributiva a
statului producctiv.
Statul redistributiv este, de facto, in contraictie cu argumentul statului protectiv:
protejarea libertatii si a proprietatii este erodata de realocarea a drepturilor de
proprietate intre grupuri de persoane, prin actiune politica.
3. Guvernul Ro primeste fonduri de la U.E care este criteriul pe baza caruia
guvernul decide daca suma primita, va fi utilizata pentru autostrazi, poduri,
scoli, spitale politie sau armata?
Criteriul pe baza caruia guvernul va decide cum utilizeaaza banii europeni este
redat de argumentul statului redistributiv(redstribuirea veniturilor si avutiei in
societate, adica redistribuirea drepturilor de societate privata)
Redistribuirea avutiei este un fenomen specific oricarei societati organizate de si
prin interemediul statului. Politica de redistribuire desemneaza socializarea
drepturilor de proprietate privata, adica transferarea in diferite grade a resurselor
dinspre proprietarii naturali ai acestora catre persoane care nici nu au utilizt
resursee nici nu l-au obtinut prin schimb. Acest fenomen reflecta ideologia
socialista si social-democrata, potrivit acestora, o parte a prorpietatii venitului
realizat apartine de drept societatii si trebuie sa fie cfedata guvernului, pentru a fi
apoi redistribuita cetatenilor, in conformitate cu anumite idei de egalitate si justitie
sociala.
4. Este procesul politic o piata in care locul banilor este luat de voturi.
Argumentati
Procesul politic desemnaza o ordine socila planificata, care reflecta utilizarea
mijloacelor de constrangere a organizatiei statele. In acest sens, aleregrea publica,
decizia colectiva sunt presucrtari terminologice pentru decizia nun-unanima
Procesul de piata desemneaza o ordine sociala voluntara, care reflecta multitudinea
devciziilor individuale cu privire la alocarea resurselor aflata in proprietatea
privata. Piata = aranjamentul institutional al deciziei unanime.

5. Analizati comparativ problema principal-agent in sfera economic si politica.
Care sunt implicatiile economice ale problemelor de agentie politica?
Exemplificati!
Problema principal-agent in sfera economica: sursele voluntare ale institutiei
guvernantei corporatiste; aranjament contractual cu valoare juridica; mecanisme
institutionale de atenuare a oportunismului managerial
Problema principa-agent in sfera politica: surse coercitive ale guvernamantului
politic; contract social fara valoare juridica; deficiente institutionle privind
controlul oportunismului politic
In sfera politica , analiza acestui fenomen releva pericolul ca institutiile politice
democratice actuale sa esueze in prevenirea oportunismului politic. In comparatie
cu relatia de agentie in sfera afacerilor, actiunile guvernamentale nusunt
circumscrise unui contract social explicit, iar absenta unui tert independent care sa
asigure enforcment-ul exter, acest contract nu dobandeste nicio valoare judiciara.
Implicatiile economice ale problemelor de agentie politicA: permanentizarea
cresterii ponderii bugetelor publice si intensificarea alocarii politice a resurselor;
aplificarea redistribuirii avutiei pe canale rent-seeking ale procesului bugetar,
proliferarea deficitelor si datoriei publice evolutie accentuata chiar in conditiile
aranjamentului institutional european al criteriilor de convergenta.
STUDIUL DE CAZ 2: AMPLELE MUTATII THENOLOGICE SI
IINSTITUTIONALE INLESNESC MIGRATIA INTERNATIONALA SI
INTENSIFICAREA CONCURENTEI FISCALE...
Studiul de caz face parte din institutii si guvernamant politic.
Impozitul este perceput de catre contribuabili drept furt, motiv pentru csre ei
incearca sa isi protejeze bunurile, respectiv banii. Acesta este otivul pentru care
cetatenii germani au preferat transferul banilor intr-ol alta tara. La fel ca pe orice
piata, piata finainciar-bancara trebuie lasata sa functioneze liber deoarece
interventia statului nu face decat sa conduca la ingreunarea procesului economic si
la pierderi.
STUDIUL DE CAZ 3: IN DEMOCRATIA ATENIAIA, PROCESUL
ELECTORAL ERA APROAPE NECUNOSCUT,DEOARECE ALEGERIE
ERAU CONSIDERATE, PARADOXAL, ANTIDEMOCRATICE SI
OLIGARHICE...
Intr-o economie perfecta,deciziile trebuie adoptate de catre secialisti. Nsa avand in
vedere ca in Grecia Antica oamenii doreau ca rerezentantii lor sa isi afirme doar
simmtul binlui si al rului, faptul ca erau alesi arbitrar nu reprezenta nicio problema.
Indiferet de clasa sociala din care faceau parte, oamenii puteau deosebi binele de
rau, iar astfel este evitata coruptia.

TEMA 6
1. Cum poate fi utilizat conceptul de eficienta in analiza schimbarii
institutionale? De ce schimbarea institutionala trebuie analizata dintr-o
perspectiva antreprenoriala?
Conceptul de eficienta il utilizam in economia institutionala pentru a intelege
de ce se produce schimbarea institutionala. Aceasta se produce din ratiuni de
eficienta astfel incat, in cadrul noilor reguli, oamenii sa isi poata indeplini mai
bine scopurile; acele institutii care reusesc sa prodduca rezultatele dorite
supravietuiesc, celalalte sunt schimbate.
Modul in care actioneaza organizatiile economice, sociale si politice atrage
necesitatea de a aborda schimbarea institutionala printr-o perspectiva
antreprenoriala. Schimbarea institutionala devine circumscrisa activitatii
antreprenoriale manifestate in sfera procesului politic si a pietei, din partea
politicienilor, a biroratiei administrative, a asociatiilor si a grupurilor de
presiune, a organizatiilor industriale, actiuni cre determina cursul ansamblului
politic. Motivatia actiunii umane este aceea de eficient care este definita
subiectiv si etic: utilizarea acelor mijloace care determina satisfacerea
scopurilor legitime ale oamenilor; argumentul eficientei explica de ce unele
institutii ( reguli de comportament, norme, traditii) supravietuiesc, in timp ce
altele trebuie schimbate.
2. Porind de la diferenta intre transformare si evolutie, exemplificati de ce
supravietuiesc institutiile si aranjamentele lipsite de performanta.
Cauzele persistentei institutiilor ineficiente tin de actiunile politice coercitive de
natura a preveni emergenta unui aranjament alternativ de institutii, care ar fi superior
in privinta performantelor sale. Mancur Olson foloseste conceptul de scleroza
institutionala pentru a desemna emergenta si persistenta institutiilor ineficiente. Este
reprezentativ cazul tarilor din America Latina si Africa, tari quasi-feudaliste, precum
si cel al economiilor socialiste. Explicarea adecvata aunui blocaj institutional
suboptimal nu poate avea loc in absenta invocarii puterii politice si a diferitelor
implicatii ale acesteia. Deoarece sistemul institutional al oricarei societati reprezinta
un mix de constrangeri interne si reguli formale, inseamna ca schimbarea
institutionala incorporeaza deopotriva procese de transformare ( a institutiilor externe
si formale, de natura legala si administrativa) si evolutie institutionla ( a institutiilor
interne, informale, de natura ideologica si culturala).
3. De ce transformarea institutionala se caracterizeaza, in mod necessar, printr-un
anumit caracter conflictual? Da-ti exemple din societatea in care traiti.
Schimbarea institutionala = un proces intertemporal de evolutie culturala graduala.
Caracterul conflictual al transformarii decurge din faptul ca schimbarea regulilor
extogene atrage modificarea imediata a constrangerilor si stimulentelor care afecteaza
producerea si distribuirea avutiei in scoietate, de pilda situatia in care statul ofera
unei persoane sau unei intreprinderi un anumit drept comercial(legal) inseamna
acordarea de privilegii, care creeaza atora prejudicii consumatorilor si potentialilor
concurenti.
4. Benerescu isi face moneda proprie. De ce niciun magazin nu ii accepta moneda?
Acest fenomen este demonstrat de mises prin teorema regresiei monetare: formarea
judecatii de valoare asupra pretului viitor al monedei se bazeaza pe modul in care se
prezinta valoarea banilor in trecut. De exemplu, daca participantii la procesul de piata
pierd memoria preturilor trecute, acestia necesita reluarea de la zero a dezvoltarii
schimbului indirect si a selectiei mijlocului general de schimb.
5. Explicati de ce decalajul cultural-institutional constituie un obstacol puternic in
reforma institutiilor externe?
Decelajul cultural-institutional reprezinta rezistenta populatiei la transformrea
valorilor ei culturale si a institutiilor interne; cu cat decalajul este mai mare cu atat
este mai grea impunerea unor noi institutii externe.asa se explica resursele uriase de
care a fost nevoie ptr a impune regimul marxist in europa de est, precum si unele
decalaje ale perioadei de tranzitie la economia de piata. Acestea ar fi dovada
impunerii dintr-o data a noilor institutii, inainte ca indivizii sa se acomodeze cu
exigentele acestora. Unii autori sunt de parere ca religia si cultura sunt variabilele ce
explica diferentele de performanta economica intre tarile ale caror aranjamente
formale sunt relativ asemanatoare ( America de N si de S)
6. In ce consta dimensiunea internationala a schimbarii institutionale? Care sunt
principalele procese economice si politice care formeaza continutul competitiei
institutionalale?
Dimensiunea internationala a schimbaii institutionale= schimbarea institutiilor interne
si a celor externe consta nu doar in adaptari pasive la noile circumstante comerciale
externe, ci si in ajustari active in vederea intensificarii capacitatii concurentiale pe
piata externa si a competitivitatii afacerilor.
Principalele procese economice si politice: identificarea transporturilor si reducerea
costurilor de tranzactie ii determina pe coercianti si pe proprietarii factorilor de
productie ssa opteze pentru mediile de afaceri mai prietenoase; intreprinzatorii de pe
piata externa anticipeaza cresterea profitabilitatii in stransa legatura cu diferentele de
aranjament institutional intre tari; realocarea factorilor de productie pe plan
international semnifica efectuarea unei alegeri intre diferitele aranjemente
institutionale; recunoasterea si interpretarea acestor semnale din sfera politica se
bazeaza pe evaluarea avantajelor si dezvanatajelor agentilor politici; deschiderea catre
exterior este determinata de existenta avantajelr politice ale schimbaruii sau de
pierderea de catre agentii politici a capacitatii de a mentine stabilitate institutionla;
competitia intre guverne antreneaza schimbari in institutiile externe si, succesiv,
ajustand intregul sistem institutional.
STUDIU DE CAZ 2: CONSILIUL MUNICIPAL DIN SEATTLE A INCETAT SA
MAI FICEZE PREURILE TAXIMETRIEI DIN 1979...
Acest studiu de caz face parte din tema schimbarii institutionale.
Daca s-ar relua fixarea preturilor taximetriei cu siguranta, scopul lor, acela de a
impiedica pacalirea clientilor nu ar mai fi atins, ba dimpotriva va aveA efect invers.
Faptul ca cei care nu sunt de acord cu aceasta lege nu sunt organizati intr-un grup de
presiune face sa fie previzibila situatia ca nu vor avea nicio influenta si ca nu vor
reusi saa isi indeplineasca scopul
STUDIU DE CAZ 7: IN PERU, 99% DIN REGLEMENTARILE GUVERNULUI
CENTRAL MIJLOACE DE REDISTRIBUIRE A BOGATIEI SUNT
PRODUSUL PUTERII EXECUTIVE...
Politicile de reducere a preurilor produselor se soldeaza, de fapt, cu cresterea acestora
pentru ca practicilende redistribuire altereaaza intreaga structura de stiulente si
constrangeri sociale care ghideaza efortul, individual, si activitatea antreprenoriala
productiva. Faptul ca preturile alimentelor controlate stat au crescut cu 31,4% mai
mult decat preturile la produselealimentare asupra carora nu era exercitat controlul
statului demonstreaza ca politicile sociale, tocmai cele mmenite sa asigur coeziunea
sociala, sfarses prin a anula cresterea economica, implicit crearea de locuri de munca\

TEMA 7
1. Care sunt principalii factori care stau la baza progresului economic in
viziuna teoriei neoclasice? De ce este necesara integrarea institutiilor in
teoria dezvoltarii economice?
Factorii are stau la baza progresului economic in viziunea teoriei neoclasice:
resursele naturale (inzestrarea economiilor nationale cu resurse naturale a fost
considerat factorul determinant al productiei); capitalul (in anii 50 performanta
economica era apreciata prina cumularea de capital , investitii inalte datorita ratei
ridicate de econoisire); munca (in perioada postbelica era utilizat modelul functiei
de productie ntionale; in sec XIX cresterea demografica este factorul cheie al
dezvoltarii economice); tehnologia ( teoria capitalului uman arata importanta
educatiei, a abilitatilor produse in cadrul procesului educational si valorificate in
afara acestuia); educatia si ajustarea structurala.
2. Enumerati sursele progresului economic prin separerea factorilor macro de mico.
In ce categorie intra istitutiile si valorile cuturale?
Sursele sunt: proprietate privata (oamenii se vor manifesta mai intens ca
intreprinzatorii si vor folosi resursele mai chibzuit atunci cand acestea sunt in
propietate privta, factor micro); libertatea schimbului(schimbul volutar este
re3cirpoc avantajos, cel putin ex-ante, iar politicile care reduc volumul
schimburilor vor incetini performantele economice factor macro); piete
concurentiale: concurenta promoveaza utilizarea eficienta a resurselor si
stimuleaza inovtia tehnologica antreprenoriala factor macro); moneda
sanatoasa( viabilitatea calculului economic este conditionata de sanatatea monedei
si a sistemului financiar-bancar) ; impozitarea cat mai scazuta: oamenii vor investi
si vor produce mai mult, iar alocarea resurselor prin calcul economic v spori, in
detrimentul alocarii politice a reusrselor).
3. Teoria capitalului uman arata ca pregatirea profesionala este rasplatita prin
salarii mai mari. Daca un roman calificat intra pe piata muncii din Canada si
revine in Romania, observa ca nu poate castiga acelasi sa...
Teoria capitalului umanarata importanta educatiei, abilitatilor produse in cadrul
procesului edcational si valorificate in afara acestuia.

TEMA 8
1. De ce tranziatia de la conomia de piata este analizata drept transformare institutionala?
Tranzitia econommiei socialiste de comanda la sistemul economic al pietei libere este
un proces de trqansformare institutionala - schimbarea radicala a regulilor
fundamentale de organizare sociala,a institutiilor care modeleaza comportamentul
uman si coordoneaza activitatiile economice. Aceasta caracteristica a procesului de
tranzitie face ca inertia comportamentala si rezistenta la schimbarre sa fie
semnificative. Tranzitia la economia de piata desemnseaza un proces de distrugere,
creare si adaptare; vechiul sistem institutional bazat pe coercitia palnului stabilit de
conducatorii partidului comunist, este inlocuit cu regulile si mecanismele economiei
de piata; nu implica doar ajustari ale structurii de productie ci transformari adanci in
toate sferele actiunii umane.
2. Analizati comparativ terapia graduala vs terapia soc
Terapia soc este reprezengtata de lansarea rapida a unui program de reforma
exhaustiv, care presupune efecuarea cat mai multor reforme posibile intr-un timp scurt
spre deosebire de terapia graduala unde vorbim de o adoptare treptata a unor programe
de reforma partiala si succesiva care imprima transformari graduale intr-o perioada
lunga de tiimp. In terapia graduala trebuie sa simti piata pentru a putea trece apa pe
cand in terapia de soc nu se poate traversa o prapastie in doi pasi. In cazul tarapiei soc
guvernele preseaza infaptuirea rapida a unui numar de reforme suficient de mare
pentru a forma masa critica necesara modificarii comportamentelor organizatiilor si
dobandirii credibilitatii iar in terapia graduala, reformatorii vizeaza transformarea
succesiva a sectoarelor economiei, incet dar sigur, in cadrul unu proces de auto-
consolidare a capacitatii de reforma o data cu rezultatele ei.
3. Analizati dimensiunea economica na reformei proprietatii intr-o abordare de tipul
proprietar vs adminsitator.
Dimensiunea economica a reformei devine circumscrisa unei analizee de tipul:
proprietar vs adminsitartor
Proprietar ( privat): obiectivul acestuia este maximizarea valorii produselor
sale(venitul) plus a valorii resurselor folosite(capitalul), pentru ca el este proprietarul
ambelor. Acesta inseamna ca proprietarul va icnerca sa evite productia atunci cand
valoarea produsuli marginal va deveni inferioara valorii consumului de capital, ceea ce
indica faptul ca proprietarul actioneaza asupra directiei conservarii valorii capitalului
Adminsitratorcre nu detine libertatea de a vinde sau a transfera mijloaceke de
productie altui producator): opereaza in conditiile unor motivatii foarte puternice de
maximizare a valorii prezente a fluxului de venituri viitoe pe scena scaderii valorii
capitalului. Acest proces, care eshivaleaza cu suprautilizare si consumarea capitalului
existent in intreprinderile de stat, este desemnat prin conceptul de decapitalizare.
4. Enumerati cerintele esentiale ale crearii Romaniei, a sistemului economic de piata.
Tranzitia la economia de piata si aderarea europeana sunt procese circumscrise
acelorasi transfrmari institutionale?
Cerintele esentiale: instituirea domniei legii care sa nu permita puterii politice sa
actioneze in favoarea sa si a grupurilor de interese ce formeqza clientela politica;
consecventa liberalizarii economice, consolidarea si dezvoltarea sectorului privat
pentru a realiza demonopolizarea si depolitizarea economiei; constituirea institutilor si
legilor juridice ale economiei de piata in vederea atenuarii deficitelor institutionale ale
unei economii slab structurate; acelerarea reformelor structurale si in principal a
reformei proprietatii, in vederea consolidarii rezultatelor pozitive ale pietei libere;
consolidarea increderii in mecanisele pietei, care sa sustinaa sistemul de valori al
economiei de piata
5. Ce argumente stiintifice au stat la baza criteriilor de la copenhaga? Este china o
economie de piata functionala?
Criteriile politic, economic si institutional reprezinta pilonii procesului de aderare,
ace3stea au natura unor conditionalitati externe, care induc transformari de ordin
institutional si in continutul politicilor economice din tarile candidate, in masura in
care politicile nationale si modelul european de politica exista anumite neconcordante
Criteriul politic stabilitatea institutiilor care garanteaza democratia, statul de dreot,
drepturile omului si protectia minoritatilor
Criteriul economic existenta unei economii de piata functionale, care sa detina
capacitatea de a face fata presiunilor concurentiale si fortelor unice
Criteriul institutional asumarea obligatiilor de embru, inclusiv acceptarea
obiectivelor uniunii politice, economice si monetare.
6.