PRETURI SI CONCURENTA

MULTIPLE CHOICE

1. Printre caracteristicile economiei de piata se numara:

a) pluralismul formelor de proprietate în cadrul carora ponderea principala o
detine proprietatea privata;
b) interesul personal si raporturile de piata bilaterale ca impuls al activitatii
economice;
c) concurenta are rol de reglare pentru activitatea economica;
d) formarea in mod liber a majoritatii preturilor;
e) toate enunturile de mai sus sunt corecte.

2. Printre caracteristicile economiei de piata nu se numara:

a) pluralismul formelor de proprietate in cadrul carora ponderea principala o
detine proprietatea privata;
b) interesul personal si raporturile de piata bilaterale ca impuls al activitatii
economice
c) concurenta are rol de reglare pentru activitatea economica;
d) majoritatea preturilor sunt stabilite de stat;
e) statul democrat, de drept vegheaza la respectarea regulilor de functionare a
pietei.

3. Printre cele mai reprezentative tipuri ale economiei de piata sunt:

a) Vest-european, indeosebi cel francez, cu pronuntata tendinta dirijista;
b) paternalist de piata, cu puternice elemente traditionale, ca in Japonia;
c) Anglo-saxon, neoliberal, cu cea mai mare reticenta fata de interventia
statului in economie;
d) nici unul dintre tipurile enumerate;
e) toate tipurile enumerate.

4. Printre cele mai reprezentative tipuri ale economiei de piata sunt:

a) paternalist de piata, cu puternice elemente traditionale, ca in Japonia;
b) social de piata, care tinde spre imbinarea exigentelor pietei cu armonia
sociala din tara;
c) nordic-european, care presupune o cooperare intre sectorul privat
producator de bunuri economice si cel public producator de servicii
sociale;
d) toate tipurile enumerate;
e) nici unul dintre tipurile enumerate.

5. Dintre enunturile de mai jos care sunt cele mai reprezentative tipuri ale
economiei de piata?
a) nordic-european, care presupune o cooperare intre sectorul privat
producator de bunuri economice si cel public producator de servicii
sociale;
b) Anglo-saxon, neoliberal, cu cea mai mare reticenta fata de interventia
statului in economie;
c) social de piata, care tinde spre imbinarea exigentelor pietei cu armonia
sociala din tara;
d) toate tipurile enumerate;
e) nici unul dintre tipurile enumerate.

6. Dintre enunturile de mai jos care sunt cele mai reprezentative tipuri ale
economiei de piata?
a) tipul de economie de piata dependent de exterior, care isi propune
depasirea starii de subdezvoltare economica, prin valorificarea resurselor
naturale pe pietele international;
b) Anglo-saxon, neoliberal, cu cea mai mare reticenta fata de interventia
statului in economie;
c) tipul social de piata, care tinde spre imbinarea exigentelor pietei cu
armonia sociala din tara;
d) nici unul dintre enunturi nu reprezinta tipuri ale economiei de piata;
e) toate enunturile reprezinta tipuri ale economiei de piata

7. Dintre enunturile de mai jos care nu corespunde cu tipurile de economie de

piata cunoscute?
a) tipul social de piata, care tinde spre imbinarea exigentelor pietei cu
armonia sociala din tara;
b) Anglo-saxon, neoliberal, cu cea mai mare reticenta fata de interventia
statului in economie;
c) economia de comanda, specifica statelor nedemocratice
d) tipul de economie de piata dependent de exterior, care isi propune
depasirea starii de subdezvoltare economica, prin valorificarea resurselor
naturale pe pietele international;
e) nordic-european, care presupune o cooperare intre sectorul privat
producator de bunuri economice si cel public producator de servicii sociale;

8. Prin Legea concurentei, se interzic activitati cum sunt:

a) fixarea concertata, in mod direct sau indirect, a preturilor de vanzare sau
de cumparare, a tarifelor, rabaturilor, adaosurilor, precum si a oricaror alte
conditii comerciale;
b) limitarea sau controlul productiei, distributiei, dezvoltarii tehnologice sau
investitiilor;
c) impartirea pietelor de desfacere sau a surselor de aprovizionare, pe
criteriul teritorial, al volumului de vanzari si achizitii sau pe alte criterii;
d) nici una dintre situatiile enumerate nu este interzisa;
e) toate situatiile enumerate sunt activitati interzise.

9. Prin Legea concurentei, se interzic activitati cum sunt:

a) conditionarea incheierii unor contracte de acceptare de catre parteneri a
unor clauze stipuland prestatii suplimentare care, nici prin natura lor si nici
 conform uzantelor comerciale, nu au legatura cu obiectul acestor
contracte;
b) aplicarea, in privinta partenerilor comerciali, a unor conditii inegale la
prestatii echivalente, provocand in acest fel, unora dintre ei, un dezavantaj
in pozitia concurentiala;
c) participarea, in mod concertat, cu oferte trucate la licitatii sau la orice alte
forme de concurs de oferte;
d) toate situatiile enumerate sunt activitati interzise;
e) nici una dintre situatiile enumerate nu este interzisa.

10. Practicile anticoncurentiale abuzive pot consta in:

a) impunerea, in mod direct sau indirect, a preturilor de vanzare sau de
cumparare, a tarifelor sau a altor clauze contractuale inechitabile si refuzul
de a trata cu anumiti furnizori sau beneficiari;
b) conditionarea incheierii unor contracte de acceptarea, de catre parteneri, a
unor clauze stipuland prestatii suplimentare care, nici prin natura lor si nici
conform uzantelor comerciale, nu au legatura cu obiectul acestor
contracte;
c) limitarea productiei, distributiei sau dezvoltarii tehnologice in
dezavantajul utilizatorilor sau consumatorilor;
d) toate practicile mentionate sunt anticoncurentiale abuzive;
e) nici una dintre practicile mentionate este anticoncurenţiala abuziva.

11. Printre practicile anticoncurentiale abuzive se numara:

a) aplicarea, in privinta partenerilor comerciali, a unor conditii inegale la
prestatii echivalente, provocand in acest fel, unora dintre ei, un dezavantaj
in poziţia concurentiala;
b) practicarea unor preturi excesive sau practicarea unor preturi de ruinare, în
scopul inlaturarii concurentilor, sau vanzarea la export sub costul de
productie, cu acoperirea diferentelor prin impunerea unor preturi majorate
consumatorilor interni;
c) exploatarea starii de dependenta in care se gaseste un alt agent economic
fata de un asemenea agent sau agenti economici si care nu dispune de o
solutie alternativa in conditii echivalente, precum si ruperea relatiilor
contractuale pentru singurul motiv ca partenerul refuza sa se supuna unor
conditii comerciale nejustificate;
d) nici una dintre practicile mentionate este anticoncurenţiala abuziva;
e) toate practicile mentionate sunt anticoncurentiale abuzive;

12. Printre criteriile care apreciaza o actiune ca fiind o operatiune de concentrare

economica, se numara următoarele:
A) necesitatea de a mentine si de a dezvolta concurenta pe piata romaneasca,
tinand seama de structura tuturor pietelor in cauza si de concurenta
existenta sau potentiala dintre agentii economici situati in Romania sau in
strainatate;
 B) practicarea unor preturi excesive sau practicarea unor preturi de ruinare, in
scopul inlaturarii concurentilor;
C) cota de piata detinuta de catre agentii economici in cauza, puterea lor
economica si financiara;
D) aplicarea, in privinta partenerilor comerciali, a unor conditii inegale la
prestatii echivalente;
E) tendinta cererii si a ofertei pentru bunurile si serviciile in cauza;
Variante de raspuns:
a) A+B+C+D+E
b) A+C+E
c) A+B+C
d) C+D+E
e) B+D

13. Dintre urmatoarele enunturi selectati-le pe cele care reprezinta o operatiune de

concentrare economica:
A) masura in care sunt afectate interesele beneficiarilor sau ale
consumatorilor;
B) practicarea unor preturi excesive sau practicarea unor preturi de ruinare,
în scopul inlaturării concurentilor;
C) alternativele disponibile pentru furnizori si utilizatori, accesul lor la piete
si la surse de aprovizionare, precum si orice bariere instituite prin acte
normative sau de alta natura la intrarea pe piata;
D) exploatarea starii de dependenta in care se gaseste un agent economic
fata de un alt agent economic;
E) contributia la progresul tehnic si economic.
Variante de raspuns:
a) A+D+E
b) A+B+C+D+E
c) A+ C+E
d) C+D+E
e) B+D

14.Care sunt conditiile a caror indeplinire cumulativa de catre partile interesate,

poate autoriza concentrarile economice?
A) efectele favorabile ale concentrarii compenseaza efectele nefavorabile ale
restrangerii concurentei;
B) contributia la progresul tehnic si economic;
C) de avantajele rezultate profita intr-o masura rezonabila si consumatorii, in
special, prin preturi reale mai reduse;
 D) operatiunea de concentrare urmeaza a contribui la cresterea eficientei
economice, la ameliorarea productiei, distributiei sau progresului tehnic ori la cresterea
competitivitatii la export;
Variante de raspuns:
a) A+ C+D
b) A+B
c) B+C
d) C+B+D
e) B

15. In care dintre situatiile enumerate incetează mandatul de membru al

Consiliului Concurentei?
A) la expirarea duratei;
B) prin pensionare;
C) prin deces;
D) prin demisie;
E) prin imposibilitatea definitiva de exercitare, constand intr-o
indisponibilitate mai lungă de 60 de zile consecutive;
F) prin revocare, pentru incalcarea grava a dispozitiilor Legii concurentei si
pentru condamnare penala, prin hotarare judecatoreasca definitiva si
irevocabila, pentru savarsirea unei infractiuni.
Variante de raspuns:
a) A+B+D+E
b) A+C+D+E+F
c) A+ B+C+F
d) B+D+E
e) B+D+F
Raspuns: b

16. Care dintre urmatoarele enunturi reprezinta elemente prin care este definita
piata?
A) spaţiul economic în care se întâlnesc şi acţionează cumpărătorii şi vânzătorii,
iar, în unele cazuri, diverse categorii de intermediari;
B) legea Consiliului Concurentei;
C) locul de intalnire la un moment dat a dorintelor cumparatorilor cu dorintele
vanzatorilor;
D) totalitatea relatiilor de vanzare in legatura cu spatiul economic in care au loc:
cerere, oferta, concurenta, pret.
Variante de raspuns:
a) A+B
b) A+ C+D
c) B+C
d) C+B+D
e) B
 17. Care dintre urmatoarele enunturi reprezinta elemente prin care este definita
piata?
A) locul de intalnire la un moment dat a dorintelor cumparatorilor cu dorintele
vanzatorilor;
B) un ansamblu de mijloace de comunicatie prin care vanzatorii si cumparatorii se
informeaza reciproc asupra a ceea ce dispun, de ce au nevoie si a preturilor cerute si
propuse inainte de a incheia si efectua tranzactiile;
C) locul de manifestare a concurentei, a competitiei dintre agentii economici cu
interese identice sau apropiate;
D) nici unul dintre enunturi.
Variante de raspuns:
a) A+B + C
b) A +D
c) B+D
d) C+B+D
e) D

18. Principiul „mainii invizibile” de reglare a economiei prin piată presupune

intrunirea simultana anumitor conditii. Selectati varianta de raspuns care le cuprinde pe
toate.
A) fiecare consumator cunoaste in orice moment ansamblul ofertei, adica toate
variantele posibile de utilizare a resurselor banesti de care dispune;
B) piata este locul de intalnire la un moment dat a dorintelor cumparatorilor cu
dorintele vanzatorilor;
C) fiecare producator cunoaste si poate folosi orice tehnica de productie,
aprovizionare si desfacere care-i permite obtinerea profitului dorit;
D) schimburile sunt libere pe piata, adica nici un consumator sau producator nu
este atat de puternic incat sa poata limita concurenta.
Variante de raspuns:
a) A+B + C+D
b) A+C+D
c) B+D
d) C+B+D
e) B+C+D

19. Alegeti variantele care corespund delimitatii pietelor dupa locul de

desfăşurare:
A) piata locala;
B) piata ampla;
C) piata regionala;
D) piata nationala;
E) piata mondiala.
Variante de raspuns:
a) A+B+D+E
b) A+C+D+E
c) A+B+C
 d) B+D+E
e) B+C+D

20. Alegeti variantele care corespund delimitatii pietelor dupa numarul de

participanti:
A) piata ampla;
B) piata locala;
C) piata restransa.
Variante de raspuns:
a) A+B+C
b) A+C
c) B+C
d) B
e) Nici una dintre variante

Adevarat/Fals
1. Statul democrat, de drept vegheaza la respectarea regulilor de functionare a pietei,
ca si asupra institutiilor juridice si economice. ADEV
2. Specific pentru economia de piata este ca majoritatea preturilor se formeaza in
mod liber, pe baza mecanismelor pieţei. ADEV
3. In economia de piata majoritatea preturilor sunt stabilite de stat. FALS
4. Specific pentru economia de piata este pluralismul formelor de proprietate in
cadrul carora ponderea principala o detine proprietatea privata. ADEV
5. Specific pentru economia de piata este pluralismul formelor de proprietate in
cadrul carora ponderea principala o detine proprietatea statului. FALS
6. Una dintre caracteristicile economiei de piata este: interesul personal si raporturile
de piata bilaterale reprezinta impulsul activitatii economice, realizarea de profit
fiind scopul primordial. ADEV
7. Realizarea de profit nu este un scop urmarit in cadrul economiei de piata. FALS
8. In prezent, economia de piata se manifesta intr-o mare varietate de tipuri concrete.
ADEV
9. Printre tipurile de economie de piata cele mai reprezentative se numara si cel
anglo-saxon, neoliberal, cu cea mai mare reticenţă faţă de intervenţia statului în
economie. ADEV
10. Printre tipurile de economie de piata cele mai reprezentative se numara si tipul
social de piata, care tinde spre imbinarea exigentelor pietei cu armonia sociala din
tara. ADEV
MULTIPLE CHOICE

23. Dintre urmatoarele enunturi, care nu reprezinta o functie a pretului?

a) principala sursa de informatii;
b) principala sursa de profit;
c) pretul stimuleaza si incita intreprinzatorii;
d) instrument de distribuire si redistribuire;
e) nici una dintre afirmatii nu reprezinta o functie a pretului.
 24. Selectati varianta care reda cu fidelitate aspectele prin care se caracterizeaza
mecanismul de formare a pretului:
A) reflectarea reala, prin preturi a cheltuielilor de producere si desfacere ale
produselor si serviciilor, recunoscute in cadrul procesului de formare a preturilor la piata;
B) estimarea valorii mărfurilor;
C) nivelul si structura preturilor bunurilor economice se fundamenteaza in mod
necesar pe baza proportiilor reflectate la piata, ca segmente ale raportului dintre oferta si
cerere;
D) limitele deciziilor de fixare liberă a preturilor sunt determinate de elemente
subiective si obiective;
E) nici una dintre afirmatii nu reprezinta aspecte prin care se caracterizeaza
mecanismul de formare a pretului.

Variante de raspuns:
a) A+B + C+D
b) A+C+D+E
c) B+D+E
d) A+B+D+E
e) B+C+D+E

25. Dintre urmatoarele enunturi care nu este un factor care influenteaza decizia de
pret?
a) costul de obtinere a produselor;
b) obiectivele strategiei de pret;
c) estimarile consumatorilor privind valoarea produsului;
d) interventia autoritatii guvernamentale in materie de pret;
e) etica in afaceri;

27. Dintre urmatoarele enunturi, selectati-l pe cel care nu se incadreaza in cazuri

justificate de interventie a statului in fixarea si urmarirea evolutiei preturilor:
a) existenta penuriei de resurse de materii prime si energie;
b) oferta deficitara la anumite produse;
c) cresterea excesiva a preturilor la unele bunuri de consum, ceea ce influenteaza
in mod negativ satisfacerea cererii;
d) capacitatea de productie si canalele de distribuire a produsului trebuie sa fie
flexibile, pentru a raspunde cat mai repede cererii de pe piata;
e) necesitatea acordarii protectiei financiare anumitor produse.

28. Care dintre urmatoarele enunturi nu corespunde cazurilor justificate de

interventie a statului în fixarea si urmarirea evolutiei preturilor:
a) ruinarea unor producatori indigeni de concurenta straină si necesitatea
protectiei acestora;
b) oferta deficitara la anumite produse;
c) produsul nu trebuie să prezinte nici un viciu sau defect evident sau ascuns;
d) aparitia unor situatii de monopol sau de oligopol, utilizarea practicilor
anticoncurentiale;
 e) existenta penuriei de resurse de materii prime si energie.

29. Care dintre urmatoarele enunturi reprezinta metode directe de interventie a

statului prin preturi?
A) stabilirea unor preturi fixe sau limite de preturi la unele produse;
B) recurgerea la metode de fixare generalizata a preturilor tuturor produselor sau a
majoritatii produselor;
C) blocajul preturilor la nivelul atins de acestea la o anumita data, asigurandu-se
stabilizarea lor si intreruperea procesului inflationist propagat prin preturi;
D) blocarea importurilor;
E) nici una nu reprezinta o metoda directa de interventie a statului prin preturi?
Variante de raspuns:
a) A+B +C
b) A+C+D
c) B+D+E
d) B+C+E
e) B+C+D

30. Care dintre urmatoarele enunturi nu reprezinta metode directe de interventie a

statului prin preturi?
A) stabilirea unor preturi fixe sau limite de preturi la unele produse;
B) recurgerea la metode de fixare generalizata a preturilor tuturor produselor sau a
majoritatii produselor;
C) blocajul preturilor la nivelul atins de acestea la o anumita data, asigurandu-se
stabilizarea lor si intreruperea procesului inflationist propagat prin preturi;
D) blocarea importurilor;
E) realizarea de campanii publicitare pentru cresterea consumului de produse
excedentare.
Variante de raspuns:
a) A+B +C
b) A+C
c) B+D
d) B+D+E
e) D+E

31. Care dintre urmatoarele enunturi nu reprezinta metode de interventie a

statului cand exista oferta excedentara?
a) blocarea importurilor;
b) stabilirea unor preturi fixe sau limite de preturi la unele produse;
c) distribuirea gratuita a excedentelor;
d) realizarea de campanii publicitare pentru cresterea consumului de produse
excedentare;
e) stocarea surplusului de produse pe care il achizitioneaza direct de la
producatori.
 32. Care dintre urmatoarele enunturi nu reprezinta metode de interventie a
statului in cazul ofertei deficitare?
a) rationalizarea consumului;
b) marirea importurilor si reducerea tarifului vamal la import;
c) masuri de limitare a veniturilor sau a cererii (prin impozite si imprumuturi de
stat);
d) incurajarea productiei prin facilitati fiscale si prin credite acordate in conditii
avantajoase;
e) realizarea de campanii publicitare pentru creşterea consumului de produse
excedentare.

33. Care sunt principalele etape in cadrul ciclului de viata al produselor?

A) cercetarea, proiectarea si asimilarea in productie;
B) maturizarea, normalizarea si maximizarea productiei, cresterea cererii si a
consumului;
C) declinul produsului, cresterea costurilor de productie, reducerea pretului;
D) stabilirea unor preturi fixe sau limite de preturi la unele produse;
Variante de raspuns:
a) A+B +C
b) A+D
c) B+D
d) A+B+D
e) C+D

34. Care dintre urmatoarele enunturi reprezinta metode generale de stabilire a

preţurilor?
a) Metode bazate pe cerere, cand ofertantii cauta sa studieze cat mai bine piata pe
care actioneaza utilizand in acest sens instrumentele oferite de marketing;
b) Metode bazate pe concurenta, cand ofertantii studiaza rivalii (competitorii) pe
piată cautand sa obtina cat mai multe elemente privind produsele oferite, pretul acestora
si conditiile de vanzare;
c) Metode bazate pe costuri care pornesc de la obiectivul fiecarui ofertant de a-si
acoperi cheltuielile efectuate si a-si asigura obtinerea de profit;
d) nici unul dintre enunturi nu reprezinta metode generale de stabilire a preţurilor;
e) toate enunturile reprezinta metode generale de stabilire a preţurilor.

35. Selectati enuntul care nu reprezinta un factor de productie care participa la

activitatea economica.
a) factorul munca;
b) factorul pamant;
c) factorul capital;
d) factorul pret;
e) factorul progres tehnico-stiintific.
 36. Care dintre urmatoarele enunturi reprezinta insusiri ale cheltuielilor directe
clasificate dupa modul de repartizare in costul produselor, lucrarilor si serviciilor?
a) se pot atribui nemijlocit anumitor produse;
b) se pot repartiza direct in costul unui produs (apare ca pozitie distincta in
structura acestuia);
c) se pot identifica (atribui), de obicei, chiar din momentul efectuarii lor pe
produs, semifabricat, lucrare etc.
d) toate enunturile reprezinta insusiri ale cheltuielilor directe;
e) nici unul dintre enunturi nu reprezinta insusiri ale cheltuielilor directe.

37. Cheltuielile indirecte de productie pot fi grupate, la randul lor, in urmatoarele

categorii:
a) cheltuieli cu intretinerea si functionarea elementelor de capital fix;
b) cheltuieli comune ale sectiei;
c) cheltuieli generale ale intreprinderii;
d) nici unul dintre enunturi nu reprezinta cheltuieli indirect;
e) toate enunturile reprezinta cheltuieli indirecte.

38. Selectati enunturile care reprezinta cheltuieli clasificate dupa natura

economica.
A) cheltuieli salariale (salariu brut, salariu net, impozit pe salarii, CASS, somaj);
B) cheltuieli comune ale sectiei;
C) cheltuieli materiale (consumul de materii prime, materiale, combustibil, apă,
uzura obiectelor de inventar, amortizarea mijloacelor fixe etc.)
D) cheltuieli generale ale intreprinderii;
Variante de raspuns:
a) A+B +C
b) A+C
c) A+B+D
d) B+C+D
e) B+D

39. Printre criteriile de clasificare a cheltuielilor se numara:

a) modul de repartizare in costul produselor;
b) dupa natura economica;
c) după cerintele postcalculatiei costurilor;
d) după momentul aparitiei lor si efectul pe care-l au asupra costurilor
e) toate enunturile reprezinta criterii de clasificare a cheltuielilor.

40. După cerintele postcalculatiei costurilor distingem: (selectati variant corecta)

A) cheltuieli salariale (salariu brut, salariu net, impozit pe salarii, CASS, somaj);
B) cheltuieli material;
C) cheltuieli grupate pe elemente primare;
D) cheltuieli grupate pe articole de calculatie.
Variante de raspuns:
a) A+B +C+D
 b) A+C
c) A+B+D
d) C+D
e) A+B+D

41. Selectati varianta corecta privind clasificarea cheltuielilor după natura lor
economica:
A) cheltuieli salariale (salariu brut, salariu net, impozit pe salarii, CASS, somaj);
B) cheltuieli materiale
C) cheltuieli grupate pe elemente primare;
D) cheltuieli grupate pe articole de calculatie.
Variante de raspuns:
a) A+B +C+D
b) A+C
c) A+B+D
d) C+D
e) A+B

42. Care dintre urmatoarele enunturi reprezinta cheltuieli indirecte?

A) cheltuieli salariale (salariu brut, salariu net, impozit pe salarii, CASS, somaj);
B) cheltuieli materiale;
C) cheltuieli comune ale sectiei;
D) cheltuieli generale ale intreprinderii;
E) cheltuieli cu intretinerea si functionarea elementelor de capital fix.
Variante de raspuns:
a) A+B +C+D+E
b) A+C
c) A+B+D
d) C+D+E
e) A+B

43. Care dintre urmatoarele enunturi nu reprezinta cheltuieli indirecte?

A) cheltuieli comune ale sectiei;
B) cheltuieli cu intretinerea si functionarea elementelor de capital fix;
C) cheltuieli generale ale intreprinderii;
D) cheltuieli legate de: materii prime, materiale, apă, alte utilităti tehnologice;
Variante de raspuns:
a) A+B +C+D
b) A+C+D
c) A+B+C
d) C+D+E
e) A+D

44. Gruparea cheltuielilor pe articole de calculatie serveste urmatoarelor scopuri:

a) calcularea costului efectiv pe unitatea de produs;
 b) urmarirea reducerii costului, nu numai la nivelul intreprinderii (agentului
economic), ci si pe fiecare sector al acesteia;
c) delimitarea cheltuielilor legate direct de procesul de fabricatie a produselor, de
cele care privesc administrarea si conducerea acestui proces, precum si cele determinate
de desfasurarea proceselor;
d) nici unul dintre enunturi nu corespunde cu scopurile gruparii cheltuielilor pe
articole de calculatie;
e) toate enunturile corespund cu scopurile gruparii cheltuielilor pe articole de
calculatie.

45. Selectati enunturile care nu corespund gruparii cheltuielilor după momentul

aparitiei lor si efectul pe care-l au asupra costurilor:
A) cheltuielile preliminare - cheltuieli de productie care nu au avut inca loc
(denumite si cheltuieli calculatorii sau contabile);
B) cheltuielile aditionale;
C) cheltuielile neeconomicoase
D) cheltuielile materiale
Variante de raspuns:
a) A+B +C+D
b) A+C+D
c) A+B+C
d) C+D+E
e) A+D

46. Selectati enunturile care reprezinta criterii de clasificare a cheltuielilor:

A) modul de repartizare in costul produselor;
B) natura economica;
C) cerintele postcalculatiei costurilor;
D) momentul aparitiei lor si efectul pe care-l au asupra costurilor
E) raportul dintre volumul lor, pe de o parte, si volumul fizic si valoric al
productiei, pe de alta parte.
Variante de raspuns:
a) A+B +C+D
b) A+C+D
c) A+B+C
d) A+B+C+D+E
e) A+D

47. După raportul dintre volumul lor si volumul fizic si valoric al productiei,
distingem:
A) cheltuieli variabile;
B) cheltuieli fixe;
C) cheltuieli neeconomicoase;
D) cheltuieli materiale.
Variante de raspuns:
a) A+B +C+D
 b) A+C+D
c) A+B
d) A+B+C
e) A+D

48. Printre insusirile mai importante ale cheltuielilor variabile distingem:

a) sunt acelea care isi modifica volumul in mod corespunzator si in acelasi sens cu
modificarea volumului productiei;
b) includ consumul de materii prime, materiale, energie, apa, salariile personalului
direct productiv, impozitul, CAS-ul si fondul de somaj aferent acestui personal;
c) cheltuielile variabile (CVT) constituie o funcţie (f) a volumului productiei (Q);
d) nici unul dintre enunturi nu reprezinta o insusire a cheltuielilor variabile;
e) toate enunturile reprezinta insusiri ale cheltuielilor variabile.

49. Selectati enuntul care nu se include intre cheltuielile fixe:

a) cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe, a brevetelor, a licentelor de
fabricatie;
b) consumul de materii prime, materiale, energie, apă;
c) cheltuieli cu chirii, taxe, posta, telecomunicatii, iluminat, incalzire;
d) salariile personalului de conducere si administrativ, impozitele pe salarii, CAS,
somaj, aferente acestora etc.;
e) cheltuieli cu abonamente, publicitate, reclama, prime de asigurari.

50. Tipurile de costuri standard sunt:

a) costurile standard de baza;
b) costurile standard ideale;
c) costuri standard curente;
d) toate enunturile reprezinta tipuri de costuri standard;
e) nici unul dintre enunturi nu reprezinta tipuri de costuri standard.

Adevarat/Fals
11. Ajutorul de stat (subventia) poate denatura concurenta corecta si efectiva dintre
companiile din statele membre ale Uniunii Europene, motiv pentru care Comisia
Europeana monitorizeaza asemenea practici. ADEV
12. Dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, piata romaneasca a devenit parte
componentă a pietei unice europene, iar operatorii economici din Romania intra in
concurenta directa cu operatorii din celelalte state membre, dar nu sunt obligati sa
respecte regulile in materie de concurenta si ajutor de stat aplicabile la nivelul UE.
FALS
13. Legea concurentei are ca scop protectia, mentinerea si stimularea concurentei si a
unui mediu concurential normal, in vederea promovarii intereselor
consumatorilor. ADEV
14. Eliminarea de pe piata a altor concurenti, limitarea sau impiedicarea accesului pe
piata si a libertatii exercitarii concurentei de catre alti agenti economici, precum si
 inţelegerile de a nu cumpara de la sau de a nu vinde catre anumiti agenti
economici fara o justificare rezonabila nu se numara printre practicile interzise de
Legea concurentei. FALS
15. Concentrarea economica se realizeaza prin orice act juridic, indiferent de forma
acestuia si care, fie opereaza transferul proprietatii sau al folosintei asupra
totalitatii ori a unei parti a bunurilor, drepturilor si obligatiilor unui agent
economic, fie are ca obiect sau ca efect sa permita unui agent economic ori unei
grupari de agenti economici de a exercita, direct sau indirect, o influenta
determinanta asupra unui alt agent economic sau mai multor agenti economici.
ADEV
16. Concentrarile economice care se realizeaza prin fuziunea a doi sau mai multi
agenţi economici trebuie notificate de catre fiecare dintre partile implicate.
ADEV
17. Sustinatorii teoriei subiective au incercat sa demonstreze ca, indiferent de
cantitatea de munca depusa pentru obtinerea unui bun economic, acesta capata
valoare de schimb numai in masura in care este cerut pe piata, datorita utilitatii
sale. ADEV
18. Ca si teoria obiectiva, teoria subiectiva incearcă sa rezolve problema masurarii
valorii. ADEV
19. Teoria subiectiva demonstreaza cu ajutorul utilitatii marginale posibilitatea
aprecierii diferite a aceluiasi produs daca este comercializat in cantitati diferite.
Astfel, valoarea de schimb apare ca fiind determinata de utilitatea ultimei unitati
consumate sau utilizate. ADEV
20. Piata constituie cea mai importanta sursa informationala pentru toate categoriile
de agenti economici. ADEV
21. Conform teoriei economice clasice, pretul reflecta cheltuielile efectuate pentru
obtinerea unui bun economic, astfel ca Adam Smith l-a denumit „pret real” sau
„pret natural”. ADEV
22. Economia neoclasica, prin scoala marginalista, sustine ca pretul se fundamenteaza
pe utilitatea bunurilor, fiind expresia utilitatii marginale - dependenta si de
raritatea bunurilor - ceea ce i-a determinat pe reprezentantii acestei scoli sa
considere pretul ca pe un „indice al raritatii”. ADEV
23. Procesul de formare a pretului este puternic influentat de tipul de piata pe care
actioneaza. ADEV
24. Preturile libere se formeaza in conditiile concurentei neingradite (in care nici un
agent nu are forta necesara pentru a influenta pretul) si prin dinamica lor
furnizeaza informatii asupra raportului real dintre cerere si oferta. Adevarat
25. In cazul preturilor administrate (fixate de puterea publica) mecanismul de
echilibrare a pietei nu este perturbat. FALS
26. Inflatia este un proces de crestere cumulativa si autointretinuta a nivelului general
al preturilor de consum, un mecanism care provoaca variatii multiple de lunga
durata si se exprima prin majorarea celei mai mari parti a preturilor.
ADEV
PRETURI SI CONCURENTA
MULTIPLE CHOICE
 51. Selectati obiectivele pe care o firma le poate urmari prin stabilirea unui anumit
nivel al pretului:
A) supravietuirea - cand are o supracapacitate de productie si exista o concurenta
puternica pe piata;
B) maximizarea profitului actual;
C) maximizarea cifrei de afaceri;
D) maximizarea volumului vanzarilor;
E) fructificarea la maximum a avantajului de piata;
F) promovarea unui produs de calitate superioara.
Variante de raspuns:
a) A+B +C+D
b) A+ B +C+D+E+F
c) A+B
d) A+B+C
e) A+D+F

52. Stiind ca mixul de preturi cuprinde totalitatea categoriilor si formelor de

preturi practicate de o firma cu relatiile si interconditionarile dintre ele, identificati
grupele de preturi care pot fi practicate de catre o firma la un moment dat, in interactiune
cu celelalte elemente ale marketingului:
A) preturi fixe sau unice stabilite prin negocieri;
B) preturi diferentiale (adaptate) in functie de anumite conditii sau criterii:
geografice, demografice etc.;
C) preturi promotionale;
D) preturi joase, stabilite temporar sub nivelul pretului cu ridicata;
E) preturi corelate cu mixul de produse;
F) preturi psihologice.
Variante de raspuns:
a) A+B +C+D
b) A+B
c) A+B+C
d) A+ B +C+D+E+F
e) A+D+F

53. Identificati greselile pe care le pot face firmele care nu reusesc sa adopte o
politica de preturi adecvata:
a) fixarea excesiva a pretului după costuri;
b) nerevizuirea preturilor la intervale care sa permita fructificarea schimbarilor
intervenite pe piata;
c) tratarea pretului ca un element distinct al mixului de marketing, izolat de
celelalte elemente si nu in interactiune cu ele;
d) nediferentierea suficienta a preturilor de la un sortiment la altul, de la un
segment de piata la altul sau de la o ocazie de achizitie la alta etc.
e) toate enunturile sunt greseli ale firmelor care nu reusesc sa adopte o politica de
preturi adecvata.
 54. Care dintre urmatoarele enunturi nu reprezinta factori care determina
reducerea preturilor?
a) excesul de capacitate, specific firmelor care duc lipsa de comenzi si care vor fi
constranse sa-si reduca preturile pentru a-si creste vanzarile;
b) reducerea cotei de piată, care poate fi oprita ai apoi marita prin practicarea unor
preturi mai reduse de penetrare;
c) decizia firmei de a obtine o cota importanta de piata sau chiar pozitia de lider,
bazandu-se pe prezumtia că preturile mai mici pot asigura cresterea volumului vanzarilor;
d) aparitia unor perioade de criza (recesiune) economica, cand consumatorii se
orienteaza spre produse mai ieftine etc.;
e) toate enunturile sunt factori care determina reducerea preturilor.

55. Identificati riscurile (capcanele) pe care le pot genera reducerile de preturi:

a) capcana calitătii scazute din cauza pretului mai mic;
b) capcana cotei de piata fragile;
c) capcana buzunarelor subtiri;
d) toate enunturile sunt riscuri (capcane) generate de reducerile de preturi;
e) nici unul dintre enunturi nu reprezinta riscuri (capcane) generate de reducerile
de preturi.

56. Printre modalitatile de crestere indirecta a pretului de catre firme, se numara:

A) adoptarea cu intarziere a pretului, in momentul livrarii (practica folosita de
firmele ale caror produse au un ciclu lung de fabricatie);
B) utilizarea clauzei de indexare a pretului in raport cu rata inflatiei sau cursul de
schimb al monedei;
C) separarea si tarifarea distincta a elementelor unei oferte-pachet (servicii,
accesorii care insoţesc produsul) fata de situatia anterioara, pastrand neschimbat
pretul produsului;
D) reducerea cotelor de rabat si a situatiilor in care se acorda;
E) reducerea gamei sau a numarului serviciilor asociate produsului (montarea,
livrarea gratuita, sau garantarea pe termen lung);
F) reducerea dimensiunilor si a unor caracteristici ale produsului cu mentinerea
neschimbata a pretului;
G) inlocuirea materialelor, ingredientelor sau ambalajelor mai scumpe cu altele
mai ieftine in vederea reducerii costurilor, dar fara reducerea pretului etc.
Variante de raspuns:
a) A+B +C+D+G
b) A+B+F
c) A+ B +C+D+E+F+G
d) A+B+C
e) A+D+F
 57. Care dintre urmatoarele enunturi se asociaza cu reactiile clientilor la cresterea
preturilor?
a) modul de a reactiona la modificarea pretului depinde de factori ca: perceptia
cumparatorului asupra produsului, puterea lui financiara, statutul social, trasaturi
psihologice de vanzare etc;
b) majorarile de preturi pot descuraja vanzarile;
c) sensibilitate mai mare la pretul produselor care sunt mai scumpe;
d) observa mai greu cresterea de preturi la articolele mai ieftine sau achizitionate
mai rar;
e) toate enunturile sunt legate de reactiile clienţilor la cresterea preturilor.

58. Printre reactiile la modificările de pret se numara:

a) reactii ale clientilor;
b) reactia concurenţei la modificarea preturilor;
c) reactia liderului pietei;
d) reactiile firmei la modificările de pret ale concurentilor;
e) toate enunturile reprezinta reactii la cresterea preturilor.

59. In general, economistii considera profitul ca diferenta intre venitul total si

costul de productie si sunt de acord ca profitul:
a) stimuleaza initiativa si acceptarea riscului din partea celor care-l urmăresc si
este scopul activitatii lor;
b) incita sporirea eforturilor productive;
c) cultiva spiritul de economie;
d) toate enunturile sunt corecte cu privire la profit;
e) nici unul dintre enunturi nu este corect cu privire la profit.

60. Care dintre urmatoarele strategii se pot folosi in lupta impotriva inflatiei?
A) blocajul preturilor;
B) blocajul monedei;
C) blocajul cheltuielilor publice;
D) blocajul veniturilor si cheltuielilor.
Variante de raspuns:
a) A+ B+D
b) A+B +C+D
c) A+B
d) A+B+C
e) A+D

1. Prin blocajul preturilor - ca una dintre posibilitatile de lupta impotriva inflatiei -

se suprima manifestarea vizibila a inflatiei (adica sporirea preturilor) si se poate
rupe lantul fenomenului inflationist, prin indexarea veniturilor.
ADEV
2. In lupta contra inflatiei, blocajul preţurilor poate fi utilizat ca un proces de durata,
pentru ca ar risca oricum sa duca la provocarea unor ajustari brutale ale preturilor
care relanseaza inflatia. FALS
3. Blocajul veniturilor si al cheltuielilor - ca posibilitate de lupta impotriva inflatiei -
poate imbraca forma masurilor de inghetare a salariilor si a preturilor, cu conditia
ca acestea sa nu degenereze in conflicte sociale.
ADEV

4. Concurenta, prin capacitatea de largire a pietei, exercita presiuni asupra reducerii

preturilor si prin aceasta asupra reducerii costurilor, avand efecte deflationiste.
ADEV

5. Privita prin prisma ofertei, cresterea productivitatii muncii compenseaza cresterea

salariilor ca elemente in cost. Nivelul pretului depinde de raportul dintre salarii si
productivitatea muncii.
ADEV

6. Rationamentul privitor la mentinerea inflaţiei inclusiv prin factori previzionali

este urmatorul: agentii economici, asteptandu-se la o crestere a preturilor,
integreaza aceste cresteri in previziunile, revendicarile si calculele lor,
anticipandu-si realizarile supraevaluate. Prin ancorarea ei în memoria agentilor
economici, inflatia trecuta apasa asupra inflatiei viitoare.
ADEV

7. Inflatia este un dezechilibru dintre fluxurile monetare si cele reale din economie,
dintre cererea globala si oferta globala.
ADEV

8. Inflatia – privita ca dezechilibru dintre fluxurile monetare si cele reale din

economie – se poate atenua prin cresterea salariilor din sectorul public.
FALS

9. Dacă sporesc costurile si concomitent creste si productivitatea muncii, sporirea

preturilor se va manifesta intr-un ritm mai lent, reprezentand diferența dintre
cresterea mai accelerata a costurilor decat cea a productivitatii muncii.
ADEV

10. Inflatia presupune o ridicare generala a preturilor care afecteaza majoritatea

produselor si este relativ durabila, antrenand diminuarea puterii de cumparare a
banilor.
ADEV