A.S.E.

BUCUREŞTI
FACULTATEA DE FINANŢE, ASIGURĂRI, BĂNCI ŞI BURSE DE VALORI
DEPARTAMENTUL DE FINANŢE
DISCIPLINA: PREŢURI ŞI CONCURENŢĂ

TESTE-GRILĂ

1.În general, preţul se defineşte ca fiind:

a) suma de bani achitată pentru utilizarea factorilor de producţie;
b) suma de bani primită sau plătită pentru cedarea, respectiv obţinerea unui bun sau serviciu;
c) totalitatea cheltuielilor ocazionate de producerea şi desfacerea unui bun;
d) suma de bani ce îi revine unui individ pentru munca prestată.
2.Care dintre curentele de gândire teoretică enumerate în continuare nu conţine
elemente referitoare la factorii de formare a preţurilor ?
a) teoria valorii muncă;
b) teoria utilităţii marginale;
c) teoria debuşeelor;
d) teoria marxistă.
3.Care este elementul fundamental care contribuie la formarea valorii mărfurilor după
perceptele teoriei valorii marxiste ?
a) timpul de muncă socialmente necesar pentru realizarea bunurilor;
b) utilitatea marginală a bunurilor;
c) costurile unitare ale bunurilor produse;
d) raritatea factorilor de producţie.
4.Care dintre funcţiile următoare nu poate fi atribuită preţurilor în sistemul economiei
de piaţă ?
a) funcţia de calcul şi măsurare a cheltuielilor şi rezultatelor;
b) funcţia de informare a agenţilor economici;
c) funcţia de pârghie economică;
d) funcţia de minimizare a costurilor de producţie.
5.Ce înţelegeţi prin preţ cu ridicata ?
a) preţ la care se negociază şi la care circulă produsele între agenţii economici;
b) preţ la care se desfac sau se revând populaţiei diferite produse de către unităţile
comerciale specializate;
c) preţ care conduce la o ridicare a nivelului cererii atunci când se înregistrează o situaţie de
abundenţă pe piaţă;
d) preţ care determină o ridicare a nivelului ofertei atunci când pe piaţă există penurie de
bunuri.
6.Tarifele reprezintă:
a) preţurile care se negociază şi la care circulă produsele între agenţii economici;
b) preţurile care se practică în domeniul prestărilor de servicii;
c) preţurile la care se desfac sau se revând produsele populaţiei de către unităţile comerciale
specializate;
d) preţurile la care se cumpără produsele agricole de la producătorii agricoli.

3
 7.Care dintre elementele următoare nu poate fi inclus în structura preţurilor cu
amănuntul ale produselor interne ?
a) costul de producţie;
b) profitul previzionat;
c) taxa pe valoarea adaugată;
d) taxa vamală.
8.Care dintre categoriile de preţuri enumerate în continuare nu conţine taxa pe
valoarea adaugată ?
a) preţurile cu amănuntul;
b) tarifele;
c) preţurile de deviz;
d) preţurile cu ridicata ale producătorilor.
9.Care dintre elementele următoare nu intră în componenţa preţurilor cu amănuntul
ale produselor provenite din import ?
a) comisionul vamal;
b) taxa pe valoarea adaugată;
c) valoarea în vamă a produsului;
d) taxa compensatorie.
10.Care dintre categoriile următoare de bunuri şi servicii nu suportă TVA?
a) bunurile si serviciile autohtone, destinate beneficiarilor din România;
b) bunurile si serviciile de stricta necesitate;
c) bunurile si serviciile exportate;
d) bunurile si serviciile publice.
11.Considerăm cunoscut preţul cu amănuntul (PAM) al unui anumit produs. Cum poate
fi determinată taxa pe valoarea adăugată inclusă în acesta ?
Cota TVA
a) TVA din PAM  PAM  ;
(100  CotaTVA)
Cota TVA
b) TVA din PAM  PAM  ;
(100  CotaTVA)
c) TVA din PAM = TVA colectata – TVA deductibila;
d) TVA din PAM = Valoarea adaugata x cota TVA.
12.Cum se determină în marime absolută acciza (A) continută în preţ ?
a) A = Pret - cota A / (100 + cota A);
b) A = Pret x cota A / (100 + cota A);
c) A = Pret + cota A / (100 - cota A);
d) A = (Pret-Cost) x cota A / (100 + cota A).
13.Care dintre funcţiile următoare poate fi atribuită concurenţei în sistemul economiei
de piaţă ?
a). faciliteaza obtinerea profitului de monopol de catre agentii economici;
b). contribuie la reducerea preturilor de vânzare, in paralel cu diminuarea costurilor si
diversificarea ofertei;
c). contribuie la redistribuirea veniturilor si patrimoniului intre diferite categorii de agenti,
ramuri si sectoare de activitate;
d). impiedica ajustarea autonoma a cererii si ofertei in toate domeniile activitatii economice.

4
 14.În raport cu instrumentele folosite pentru devansarea competitorilor, concurenţa
poate fi divizată în:
a). concurenta perfecta si concurenta imperfecta;
b). concurenta loiala si neloiala;
c) concurenta libera si limitata;
d) concurenta interna si externa.
15.Care dintre enumerările următoare conţine exclusiv instrumente concurenţiale din
categoria celor economice ?
a) reducerea costurilor bunurilor; reinnoirea sortimentelor; sponsorizarea unor activitati
social-culturale de interes local sau national;
b) publicitatea, diminuarea preturilor de vânzare, acordarea de facilitati clientilor;
c) spionajul economic; promovarea vânzarilor; diversificarea ofertei;
d) reducerea pretului de vânzare sub nivelul costului de productie; obtinerea de informatii
privind activitatea concurentilor; boicotul.
16.Una dintre ipotezele următoare nu este valabilă în cazul pieţei cu concurenţă
perfectă:
a). atomicitatea participantilor la tranzactii;
b) perfecta mobilitate a factorilor de productie;
c). bunurile tranzactionate sunt diferentiate;
d). intrarea si iesirea de pe piata sunt libere.
17.Partea cea mai importantă din valoarea şi preţul unei mărfi este reprezentată de:
a). profit;
b). adaos comercial;
c). taxa pe valoarea adaugata;
d). costurile de productie.
18.Care dintre tipurile de pieţe următoare posedă caracteristicile pieţei cu concurenţă
perfecte, cu excepţia omogenităţii bunurilor:
a). piata de monopol;
b). piata cu concurenta monopolistica;
c). piata cu concurenta loiala;
d). piata cu concurenta de oligopol.
19.Preţurile libere:
a). sunt stabilite prin interventia statului;
b). se formeaza si evolueaza pe baza conditiilor pietei;
c). sunt preturile care se stabilesc pe pietele cu concurenta loiala;
d). rezulta ca urmare a deciziilor adoptate de agentii economici ce detin pozitii dominante pe
piata.
20.Piaţa cu concurenţa imperfectă este aceea în care:
a) vânzatorii ingradesc in mod abuziv concurenta;
b) se practica metode de vânzare care incalca normele comerciale;
c) exista o perfecta mobilitate a factorilor de productie;
d) vânzatorii si cumparatorii pot exercita in mod individual influente si/sau presiuni asupra
pretului.
21.Condiţia maximizării profitului în cazul monopolistului este:
a) pretul egal cu costul marginal;
b) costul fix egal cu incasarea totala;
c) costul marginal egal cu venitul marginal;
d) incasarea marginala egala cu pretul.

5
 22.Principala trăsătură a pieţei cu concurenţă perfectă de tip oligopol este:
a) producatori sunt foarte numerosi;
b) concurenta este eliminata;
c) producatorii au posibilitatea de a utiliza instrumente concurentiale extraeconomice;
d) comportamentele firmelor din ramura sunt interdependente.
23.Oligopolul se caracterizează prin aceea că:
a) cumparatorii sunt numerosi, dar au forta economica scazuta;
b) fiecare ofertant poate influenta piata, dar trebuie sa tina seama de deciziile celorlalti;
c) ofertantii pot impune preturile, dar nu si cantitatea de produse vândute;
d) comportamentul cumparatorului nu are influenta decisiva asupra pietei.
24.Între oligopol şi concurenţa monopolistică există diferenţe privind:
a) intrarea de noi firme in ramura; numarul firmelor;
b) natura produsului; calitatea produsului;
c) nivelul productiei;
d) nivelul profitului producatorilor.
25.Încheierea de acorduri între firmele oligopoliste cu privire la împărţirea pieţelor
poate îmbrăca forme specifice de tipul:
a) trustului, cartelului, concernului;
b) oligopsonului, monopsonului;
c) oligopolului, monopolului;
d) societatilor pe actiuni.
26.Forma cea mai complexă de înţelegere oligopolistă este:
a) cartelul;
b) monopolul;
c) conglomeratul;
d) monopolul pur.
27.Cea mai răspândită structură de piaţă din ţările dezvoltate din punct de vedere
economic este:
a) monopolul;
b) piata cu concurenta monopolistica;
c) oligopolul;
d) piata cu concurenta perfecta.
28.Piaţa de monopol se caracterizează prin:
a) atomicitatea ofertei;
b) preturi mici;
c) o satisfacere insuficienta a cererii;
d) libera concurenta.
29.Care din elementele de mai jos nu caracterizează piaţa de monopol ?
a) eliminarea liberei concurente;
b) producatorul determina nivelul preturilor;
c) insuficienta satisfacere a cererii;
d) pretul de vânzare este cel mai scazut pret.
30.„Monopolul” există, conform înţelesului economic al acestui termen, în una din
următoarele situaţii:
a) oricând un vânzator reuseste sa-si mentina pozitia printr-o publicitate agresiva;
b) oricând exista numai un singur vânzator al unui produs;
c) oricând profitul dobândit de vânzator depaseste suma care ar trebui câstigata in mod
corect ca dobânda la banii investiti, plus o compensatie pentru riscul asumat;
d) oricând numarul de vânzatori concurenti care ofera produse similare este mare.
6
 31.În condiţiile monopolului:
a) relatia pret-cantitate iese de sub incidenta legii generale a cererii;
b) oferta individuala este sinonima cu oferta totala de piata;
c) incasarea marginala difera de venitul marginal;
d) se manifesta concurenta loiala.
32.Pe piaţa cu concurenţa de monopol:
a)se elimina libera concurenta astfel incât are loc dominatia producatorului asupra
consumatorului;
b) cererea si oferta prezinta caracter de atomicitate;
c) libera concurenta nu este eliminata ci doar ingradita;
d) preturile se stabilesc pe piata, pe baza raportului dintre cerere si oferta.
33.Piaţa cu concurenţă de monopson se caracterizează în principal prin:
a) atomicitatea cererii;
b) ofertanti putini;
c) existenta unui singur consumator;
d) cumparatorii nu pot influenta pretul.
34.Care din elementele de mai jos nu caracterizează piaţa cu concurenţa monopsonică:
a) oferta prezinta caracter de atomicitate;
b) exista doar un singur vânzator;
c) exista un singur cumparator;
d) cumparatorul are posibilitatea sa influenteze pretul pe piata.
35.În cadrul pieţei cu concurenţa monopsonică se realizează:
a) omogenitatea produselor;
b) atomicitatea cumparatorilor;
c) eliminarea totala a concurentei;
d) preturi de monopol.
36.În cazul în care un singur producător intră în relaţii de schimb cu un singur
cumpărător, piaţa îmbracă formă specifică a:
a) oligopolului bilateral;
b) monopolului bilateral;
c) monopsonului bilateral;
d) oligopson bilateral.
37.Oligopolul bilateral vizează situaţia în care are loc:
a) confruntarea dintre un singur producator si mai multi cumparatori;
b) confruntarea dintre un singur cumparator si mai multi vânzatori;
c) confruntarea dintre un numar redus de vânzatori si, respectiv, cumparatori;
d) relatiile concurentiale de piata.
38.Vânzarea de mărfuri diferenţiate sortimental de către un număr mare de
producători caracterizează piaţa:
a) cu concurenta monopolistica;
b) cu concurenta neloiala;
c) cu concurenta de oligopol;
d) cu concurenta perfecta.
39.Accesul producătorilor este foarte dificil pe piaţă:
a) monopolistica;
b) de monopol;
c) oligopol;
d) cu concurenta pura.

7
 40.Determinarea preţului pe baza competiţiei, ca modalitate de stabilire a preţului de
vânzare într-o economie concurenţială, are la bază faptul că:
a). in fixarea pretului firma ignora strategiile concurentilor;
b). in stabilirea propriilor preturi firma foloseste ca ghid preturile competitorilor;
c). punctul de referinta este nivelul pretului aferent pragului de rentabilitate al firmei;
d). la baza pretului sta valoarea costului unitar.
41.Care dintre enunţurile următoare nu intră în categoria legităţilor care guvernează
formarea preţurilor în economia de piaţă ?
a) pretul este efectul modificarii raportului dintre cererea si oferta unui bun;
b) schimbul vânzare-cumparare de bunuri si servicii are loc când cererea si oferta la un
anumit bun coincid;
c) pretul unitar se fixeaza folosind ca punct de reper nivelurile preturilor practicate de catre
firmele concurente;
d) modificarea cererii, ofertei si pretului unui bun oarecare atrag dupa sine modificarea
cererii, ofertei si pretului de piata la celelalte bunuri.
42.Care dintre strategiile de preţ următoare nu este specifică firmelor monopoliste:
a) gestiunea la echilibru;
b) discriminarea prin pret;
c) stabilirea pretului la nivelul costului marignal;
d) fixarea propriului nivel al pretului pornind de la preturile practicate de concurenti.
43.Care dintre instrumentele următoare de intervenţie a statului asupra mecanismului
de formare a preţurilor este de natură administrativă:
a) subventionarea preturilor;
b) fixarea de limite de pret;
c) reglarea cererii si a ofertei;
d) fixarea unor nivele-obiectiv ale costurilor de productie la firmele publice.
44.Care dintre instrumentele următoare de intervenţie a statului asupra mecanismului
de formare a preţurilor este utilizat în agricultură cu scopul garantării veniturilor
producătorilor?
a) inghetarea preturilor;
b) stabilirea unor marje de variatie a preturilor;
c) reglarea cererii si a ofertei;
d) acordarea de imprumuturi pentru procurarea de utilajele agricole.
45.În care dintre situaţiile de mai jos se formează preţul de echilibru:
a) când pretul este stabilit prin interventia statului;
b) când cererea este egala cu oferta;
c) când pretul este unic;
d) când producatorii sunt in masura sa influenteze pretul pietei.
46.Care dintre afirmaţiile următoare referitoare la modul de formare a preţurilor în
sistemul economiei de piaţă este adevărată ?
a) preturile se stabilesc liber pe piata, pe baza raportului dintre cerere si oferta;
b) formarea preturilor este influentata atât de situatia pietei, cât si de interventia statului;
c) stabilirea preturilor depinde de tipul de concurenta dominant de pe piata;
d) agentii economici producatori fixeaza preturile in raport cu propriile obiective.
47.După mecanismul formării lor, preţurile pot fi:
a) libere, administrate, mixte;
b) ingradite, concurentiale, fixe;
c) loiale, neloiale;
d) ridicate, medii, mici.
8
 48.În condiţiile economiei cu piaţă concurenţială, preţurile:
a) administrate constituie un rezultat al deciziilor statului si ale altor centre de forta
economica;
b) mixte reprezinta media preturilor libere si administrate;
c) constituie unicul mecanism de reglare a economiei;
d) au o incarcatura informationala nula.
49.Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate:
a). pretul reprezinta raportul valoric dintre monedele a doua tari intre care se desfasoara
tranzactii economice;
b). pretul este expresia baneasca a valorii bunurilor/serviciilor care fac obiectul schimbului;
c). preturile cu amanuntul sunt preturile care se negociaza si la care circula produsele intre
agentii economici;
d). tarifele reprezinta categoria de preturi care se practica in sectorul agriculturii.
50.Discriminarea prin preţ:
a). reprezinta o strategie alternativa la cea a maximizarii profitului ce poate fi adoptata de o
intreprindere aflata in pozitie de monopol;
b). consta in stabilirea pretului la nivelul costului marginal;
c). consta in stabilirea pretului la nivelul costului total;
d). are loc când monopolul vinde variante diferite ale unui produs de baza la preturi similare
aplicate unor grupe de consumatori cu caracteristici apropiate.
51.Care din enunţurile următoare definesc costul de producţie ?
a) cantitatea totala de factori de productie de care dispune firma;
b) capitalul fix si circulant al intreprinderii;
c) totalitatea cheltuielilor ocazionate de consumul de factori de productie pentru producerea
si desfacerea unor bunuri materiale si servicii;
d) consumul fizic de factori de productie.
52.Criteriile care stau la baza impărţirii costurilor de producţie în fixe şi variabile se
referă la:
a) natura activitatii economice;
b) relatia dintre consumul factorului (factorilor) de productie si volumul productiei;
c) dimensiunile activitatii economice;
d) gradul de eficienta si rentabilitate a activitatii respective.
53.Din enumerarea de mai jos marcaţi care sunt elementele ce nu intră în categoria
costurilor fixe:
a) salariile lucratorilor din productie;
b) amortizarea capitalului fix;
c) chiria, iluminatul si incalzitul general;
d) salariile personalului din activitatile administrative.
54.La formarea costurilor variabile nu participă:
a) cheltuielile cu materia prima;
b) cheltuielile cu combustibil, apa, energie pentru fabricatie;
c) cheltuielile cu chiria unitatii economice;
d) cheltuielile cu salariile personalului direct productiv.
55.Costurile fixe sunt acelea care:
a) nu se modifica deloc in timp;
b) sunt independente de evolutia preturilor cu care sunt cumparati factorii de productie;
c) pe termen scurt sunt independente de volumul productiei;
d) sunt subventionate de la buget si de aceea ele nu se modifica (sunt fixe).

9
 56.Costurile variabile sunt acelea care:
a) se modifica atunci când se modifica preturile de achizitie ale factorilor de productie;
b) se modifica in raport cu variatia volumului productiei;
c) difera de la o societate la alta;
d) se modifica in timp, de la o luna la alta.
57.Costul total mediu reprezintă:
a) pretul mediu achitat pentru achizitionarea de factori de productie;
b) consumurile de factori de productie pe unitatea de produs;
c) media aritmetica a costurilor fixe si variabile;
d) cheltuielile pentru protectia mediului.
58.Costul marginal reprezintă:
a) cheltuielile pe care le face intreprinzatorul pentru a obtine o unitate de produs;
b) sporul de cost total necesar pentru obtinerea unei unitati de produs suplimentare;
c) cheltuielile suplimentare ocazionate de cresterea cu o unitate a utilitatii marginale;
d) cheltuielile variabile suplimentare ocazionate de cresterea cu o unitate a volumului
productiei
59.Costul marginal depinde, în principal, de:
a) volumul costurilor fixe;
b) volumul productiei;
c) evolutia costurilor variabile;
d) utilitatea marginala a bunurilor produse.
60.Care din elementele de mai jos poate influenţa costul total mediu:
a) natura activitatii desfasurate;
b) modul de combinare a factorilor de productie;
c) costurile variabile globale;
d) cheltuielile cu amortizarea capitalului fix.
61.Care din elementele de mai jos sporesc atunci când producţia creşte cu o unitate ?
a) costurile variabile;
b) costurile fixe;
c) valoarea capitalului fix;
d) viteza de rotatie a banilor.
62.Ce nivel al costului fix poate fi considerat corect într-o firmă în funcţiune ?
a) orice cost al carui nivel se stabileste in momentul in care se cumpara input-uri;
b) costul minim de producere a unei cantitati date in conditii optime de functionare;
c) orice cost determinat de cresterea cu o unitate a productiei;
d) costul care se inregistreaza chiar in cazul unei productii zero.
63.Care dintre enunţurile următoare este corect pentru caracterizarea relaţiei dintre
costul şi preţ în economia de piaţă ?
a) legatura dintre cost si pret este indirecta, in sensul ca pretul este influentat de catre costuri
prin intermediul propunerilor de preturi ce insotesc oferta;
b) relatia dintre cost si pret este directa, in sensul ca preturile se stabilesc având ca element
de referinta nivelul costurilor;
c) exista o relatie elastica intre costuri si preturi, manifestata prin sensibilitatea ridicata a
costurilor la variatii reduse ale preturilor;
d) nu exista o legatura evidenta intre cele doua categorii economice.

10
 BIBLIOGRAFIE

1. Beju V., Preturi, Editura Economica, Bucuresti, 2000

2. Babaita I., Duta A., Piete si preturi, Editura de Vest, Timisoara, 1995
3. Babaita I., Duta A., Imbrescu I., Microeconomie, Editura de Vest, Timisoara, 1995
4. Ciurlau C., Dura C., Slusariuc G., Preturi si concurenta, Editura Focus, Petrosani,
2002
5. Dura C., Magda D., Economie politica I, Editura Focus, Petrosani, 2003
6. Enea – Smarandache I., Tomita I., Buse L., Cirlau C., Murarita I., Bandoi A.,
Microeconomie, Editura Universitaria, Craiova, 1999
7. Mosteanu T., Floricel C., Dumitrescu D., Alexandru F., Preturi si concurenta,
Editura Didactica si Pedagogica, R.A., Bucuresti, 1997
8. Mosteanu T., Floricel C., Dumitrescu D., Alexandru F., Culegere de lucrari
aplicative si studii de caz la disciplina preturi si concurenta, Editura Didactica si
Pedagogica, R.A., Bucuresti, 1997
9. Mosteanu T., Concurenta. Abordari teoretice si practice, Editura Economica,
Bucuresti, 2000
10. Mosteanu T., Preturi, echilibru concurential si bunastare sociala, Editura
Economica, Bucuresti, 2001
11. Mosteanu T., Dumitrescu D., Alexandru F., Vuta M., Obreja L., Serbanescu C.,
Stoian A., Preturi si concurenta, Editura Universitara, Bucuresti, 2005
12. Tomita I., Ciurlau C., Preturi si tarife, Editura Universitaria, Craiova, 1995
13. Tomita I., Ciurlau C., Preturi si concurenta, Editura Universitaria, Craiova, 2001
14. Tomita I., Ciurlau C., Bandoi A., Marcu N., Preturi. Manual universitar, Editura
Universitaria, Craiova, 2003
15. Vrânceanu D., Politici de preturi, Editura Uranus, Bucuresti, 2006

Lector univ.dr.Viorel Crăciuneanu

11